VCI

Este un tr colector comun pt toata partea subdiafragmatica a corpului pt organe abd-pelvine, mb inf.
Are o l=22-25 cm , si diametru mediu de 22 mm. Exista variatii in diametru – varsare d= 30mm.

Se formeaza prin unirea vv iliace comune dr+stg, ea find realizata in dreptul L5, sau discul
intervertebral L4-L5, sub ungihul de bifurcaite al aortei. Intre cele 2 vv iliace comune se fm un unghi
cu deschidere inf cu aprox 65 grade – unchi iliocav (2cm inf de bifurc aortica). La origine e usor
deplasata in dr, are un traiect asc retroperitoneal, organ primitiv retroperitoneal.

Traiect asc usor oblic spre dr, pana la niv fetei viscerale a ficatului. Intre vci si aorta se fm un ungi
ascutit cu deschidere sup = unghi interaortocav. Apoi perge catre m diafragm asezata in santul Vci la
niv ficatului, care participa la delimitarea santului sagital dr, strabate m diafragm prin orificiul VCI,
apoi ajunge in mediastinul post, patrunde in pericard (partea intraoericardica) si se deschide in atriu
dr la niv orif de deschidere VCI.

Calibru poate varia, zonele in care variaza sunt: - sinusurile Calori = 2 dilatatii situata deasupra
locurilor de varase vv renale, si la locul prin care trece prin m diafragm.

Dpdv didactic – 3 segmente

- Abdominal – l= 20 cm
- Diaframgatic = 1,5 cm
- Toracal 3,5 cm
a. Partea adb – formata din 2 segm
- Subhepatic – raporturi
● L2-L4, stalpul diafrg dr, arcade origine psoas mare, lantul S lombar, a renala dr, aa
lombare dr, a suprarenala medie dr, originea vv Azygos, hemiazygos –post
● Lantul S + gl suprarenala dr – dr
● Aorta, iar in unghiul ascutit lanturile ggl limfatice ggl interaortocavi.- stg
● Ant 3 parti
a) Subduodenala – peritoneul parietal post, si prin el – radacina mezenterului, a
colica dr, a ileocolica, ansele intestinale
b) Retroduodenla – fascia de coalescenta Traitz, D3, cap pancreas, originea v porte
c) Supraduodenal – delimiteaza orificiul Winslow, si prin el vine in raport cu
pediculul hepatic din lig hepato-duodenal
- Retrohepatic – in santul VCI de pe fata visc ficat
● Ant- ficat
● Post - diafragma, a frenica inf dr, lig VCI
● Dr – suprarenala dr, n frenic dr, a suprarenala inf,
● Stg – stalp diafragmatic, aorta
- Diafragmatica – cea mai scurta, in diafragm intre foliola ant si lat dr, se proiecteaza pe T9,
orif de fm patrulatera cu 2 bandelete fibroase – sup (ant de vci), post + inf de vci.
- Toracala – impartita in segment mediastinal si subpericardic
● Ant atriul dr
● Medial sinus oblic pericard
● Post +lat – pericardul

Ramuri:
 a. Vene de origine - iliace comune
b. Vv parietale – vv frenice, vv lombare (4perechi)
c. Vv viscerale – vv testiculare ovariene dr, vv renale dr+stg, vv suprarenale, vv hepatice (2/3)
d. Vv peritoneoparietale - vv retropancreatice, vv splenorenale, v lig falciform, vv coronare
dr+stg, vv de neoformatie din cadrul aderentelor peritoneale.

Dezvoltarea aparatului urogenital

Are 3 origini:

a. Mezodermala – din mzd intermedial + epiteliul celomic din vecinatatea lui

b. Endodermala – se fm sinusul urogenital
c. Ectodermala - ultima portiune a uretrei

Dezv embiologica a celor 2 aparate sunt in stransa relatie:

La embrIonul de sex mascUlin o parte de mezonefros (rinichi intermediar) participa la dezv

testiculului, iar din canalul colector al mezonefrosului (canal golf) se fm epididimul ,ductul eferent,
ejaculator. Asta expica calea comuna cenitala si urinara – partea terminala a uretrei prostatice,
uretra membranoasa, uretra spongioasa

La sexul feminin – canalul paramezonefrotic Muller sit med?? de celalat la celuluele celomului
adiacent al mezonefrosului. Din el se fm tubele uterine, uterul, vaginul.

Dezvoltarea rinichiului
Trece prin 3 stadii prenatale

● Pronefros - prima schita in dezv embrionara pe care o mai gasim la unii pesti inferiori/ amfibii
● Mezonefros - urmeaza pronefr – rinichiul L2, dar se poate intalni si in dezv altor mamifere-
soboloan, sau la pesti, pasari
● Metanefros - rinichi definitiv pt mamif superioare

a. Pronefrosul - apare inca din S4, rezulta din aglomereri celulare din mezoderm. Aglomerarile
initil apar compacte fara lumen. Treptal se alungesc, se tubulizeaza, fm tubulii
paramezonefrotic (5-7 tubuli) care treotat se unsec si dau nastere tubului colector
promezonefrotic care se alungeste si ajunge pana la niv colacei. Ac tubuli apar in dreptul
somitelor 5-10. Ei nu apar toti odata; apar din port craniala🡪caudala, iar cand apar cei caudali,
in p craniana dispar. In urma disparitiei tubuluilor, in final ramane tubul colector comin –
primitiva pronef care se deschide in cloaca. Aparitia tubulilor se face respectand metameria, si
disparitia lor se face cranio-caudal.. canalul colector pronefrotic apare in Z23-24, si e asezat
post de cordonul nefrogen aflat in dezvoltare, initial canalul comun este un tub plin care
treptat dse permeabilizeaza, aj la niv cloacei in Z30-35. In cursul dezv pot aparea mici vezicule
pronefrotice care dispar, pana in S5 pronefr degenereaza complet, mai putin canalul colector
comun pronefrotic ce este preluat de rinichiul intermediar.

Este o etapa obligatorie – are efect inductiv asupra cordoanelor nefrogene, fm mezonefrosului,; lipsa
lui sau dezv incompleta antreneaza automat si nedezv mezonefrosului.

b. Mezonefrosul – a 2 a schita de fm a rinichiului. Debuteaza la sf L1, rezulta din materialul

nefrogen gasit in dreptul somitelor 15-26/11-30. La inceput se prezinta ca o structura
compacta dupa care incepe sa se fragmenteze initial din portiunea mijlocie, pe masura ce se
 dezv se si alungeste. In urma fragmentari 🡪 vezicule care se alungesc, fm tubusoare cu traiect
sinuos (mai >sau <) = tubuli mezonefrotici, care se vor deschide canalul colector WOLF, rezultat
din preluarea canalului pronefrotic. Fiecare tubul prezinta si un cap liber – medial, care initial
se dilata, capata aspect sferic, si apoi se invagineaza si devine capsul Bowmann. In ac
invaginare primeste un ghem vascular= glomerulul, ce rezulta dintr-un vas aferent care pleaca
din aorta dorsala. Tubulii mezonefrotici apar destul de repede si cresc relativ rapid, pastraza si
ei metameria, si pe masura ce evolueaza in partea caudala, cei cranieni degenereza si treptat
dipar. Ramane un nr constant de 25-30 tubuli mezonefrotici, fiecare tubul fiind fm din:
– un cap glomerular – p secretorie = ghem
– partea colectoare – traiect sinuos sub fm de s – se deschid in ductul mezonefr. De la
glomerul pleaca v eferent, cu structura de venula. Venula strabate mezenchimul din
vecinatate si dreneaza in vv colectoare, care la randul lor vor ajunge in vv cardinale
post 🡪 vv subcardinale🡪 circulatia sistemica.

In evolutia canalelor mezonefrotice, ele vor ajunge sa aibe deschidere in cloaca pe peretele lat. In
urma septarii cloacei, orif de deschidere sunt cuprinse in segm urogenital – partea ventrala. Tubii
mezonefrotici au o dezv maxima in L2, cand impreuna cu t conj si vasele din jur-imprejurul
cordonului nefrogen fm corpii mezonefrotici Wolfman dr+stg = proeminente simetrice de o parte si
de alta a coloanei vertebrale , aflata in cav celomica. In p mediala a corpilor se vor dispune glomerulii
mezonefrotici, iar lat microtubulii, care se deschid in canalul colector Wolf. Tot corpul mezonef e
acoperit de un epiteliul celomic, mai putin fata post. Epiteliul se retrage treptat la niv peretelui
dorsal – mezou mezonefrotic care leaga corpul mznf de perete. El este deschi in dreptul segm
lombare L1-L3. Restul celomului din vecinatatea p lat a corpului fm prin condensare un canal = canal
paramznf Muller. Ac canal se afla lat de canalul mznf Wolfman. Canalul Muller se alungeste spre p
caudala, incruciseaza ant canalul Wolfman, capata dispozitie transv, cele 2 canale ajung aproape
unul de altul si fuzioneaza dp ce ating peretele post al sinusului urogenital, formeaza o structura
compacta (fara lumen) = tubercul sinusal Muller.

------------------------------------------desen--------------------------------------------------------

In S6 – pe fata ant med a mezonefrosului – epiteliul celomic incepe sa prolifereeza, formeaza o

proeminenta = creasta genitala care ramane legata de mezonefros prin mezoul urogenital. Partea
sup a mezoului mezonefrosului se fibrozeaza si se ataseaza de septul transvers (m diafragm) = lig
diafragmatic al mezonefrosului – el degenereaza la sexul masculin, la sexul feminin – lig suspensor al
ovarului. Parea caudala al mezoului mznefrosului – e legata de plica labioscrotala de partea
respectiva prin lig inghinal al mezonefrosului. Ac lig pe masura ce mezonefrosul degennereza e
preluat de gonada, devenind gubernacul testicular la sexul masc/ lig propriu al ovarului (partea sup a
lig) + lig rotund al uterului (p inf).

La formarea gonadei masc participa un nr variabil de tubuli mezonefrotici – 10 12 tubului. Din partea
mijl- epigenitala, si care raman in leg cu canalul mezonefr Wolf, constituind reteaua testiculara. Locul
de deschidere in canalul mznfr, constituie viitoarele canale eferente.

canalul mznfr Wolf – p inf = canal deferent

in urma degenerarii p sup a mznfr – pot aparea resturi embionare – apendice epididimare

tubii mezonefrotici de sub gonada dp degenerare pot genera resturi embrionare = paradidim
in afara de fm canalului deferent, cel mai important rol al canalului wolf e de inducere a fm
metanefrosului. In mod normal mezonefrosul in L4, nu ar trebui sa mai existe.

c. Metanefrosul – rezulta din mzdrm nefrogen nesegmentat din reg lombosacrata; somite 29-35
= blastem nefrogen. Dezv lui are la baza material mezodermal din:
- Materialul nesegm al blastemului – partea secretorie
- Ramificatie digitiforma a canalului mznfr Wolf = mugure ureteral 🡪 partea excretorie
Blastemul se dispune ca o caciula peste mugurele ureteral. Contactul dintre cele 2 are efect inductiv
asupra blastemului si mugurelui 🡪 mugurele se dilata si se bifurca.