ANATOMIE CURS 2

STRUCT PERITONEULUI, FC, VASC, INERVATIE

D.p.d.v. struct e format dintr-un epiteliu de natura mezodermala (cel. turtite = ep.
pavimentos unistratif. asezat pe o m.b.; sub epiteliu se gaseste t. conjunctivo-vascular, ce
cont. fb. de colagen, fb. gastrice, vase de sg., vase limfatice, ggl. limf. Care pot fi grupati la
niv peritoneului, mai ales cel care participa la form omentului mare; realizeaza niste fete
albicioase).

o Epiteliul este de tip secretor, in unele locuri prezinta microfenestratii (la niv.
omentului); prin microfenestratii se real leg. cu comp. vasc. din cadrul t. conjunctivo-
vasc. f imp. pt drenajul lichiduli peritoneal care se secreta si se absoarbe permanent

D.p.d.v. al vasc:
 Vasc. arteriala – asigurata de ram. peritoneale din vasele peretelui abdominal,
parietal; pe de alta parte sunt vasele splanhnice pt peritoneul visceral, care provin
din ramif. ale org pe care le invelesc
o Ramif de tip subdiafragmatice
o Din epigastrica superf
o Din epigastrica prof
Etc.
 Vas venoasa – venele peritoneului sunt tributare diverselor vase mai mari in fc de
teritoriu; fie sunt tributare v.c.i. pt peritoneu parietal (in special inf);
o Tributari v.c.s. (peritoneul parietal din partea sup)
o Peritoneul visceral – venele de la acest nivel dreneaza in sist. venos al org pe
care il invelesc (org abdominale majorit sunt tributare venei porte)

(Anastomoza porto-cava f. evidenta la bolnavii de ciroza)

 Drenaj limfatic. – la niv peritoneului – numeroase vase limfatice. Vasele de la niv

peritoneului visceral dreneaza in ggl limf ai org respectiv (ai segm respectiv)
Ex: int subt- in ggl. mezenterici; drenajul limfatic visceral ajunge in final in cisterna
chili si de aici in canal toracic; o parte din vasele limf din partea sup dr. vor drena in
vase limf. tributare duct. limfatic dr.

D.p.d.v. inervatie
o Inervatie peritoneu parietal – de tip Senzitiv, fb. nervoase provin din n. frenic pt
pertioneul parietal diafragmatic. Pot proveni din ultimii 6 n. intercostali, pot proveni
din plex lombar sau sacral
o Inervatie peritoneu visceral – inervatie vegetativa S SI PS – receporit T.N.L., de tip
capsular : Meissner sau vater paccini
Inervatie Senzit- din plexuri: celiac, mezenteric sup, mezenteric inf
Inervatie ps – cele 2 surse de la niv ps sacrat sau vag

FUNCTII:
 1. Fc secretorie – real. De celulele mezoteliale care prod lichid peritonial – rol
lubrefiant, in care se gasesc: apa, electroliti, prot.,elem celulare (material
descuamat), macrofage, limfocite, fibroblaste
F rar gasim leucocite
2. Absorbtie – relativ redusa , dar tinand cont de supraf totala, care are aprox 2 m2; in
24 h poate absorbi o cand de lichid echivalenta cu greutatea corpului (unii medici
administreaza subst medicamentoase in cav. Peritoneala)

3.
In lochidul peritoneal se gaseste o cant. mare de fibrina, care prin proc de precipitare, poate
real. membrane (formarea lor dezvltand o alta fc. Imp – cea de aparare). Formarea membr.
respective compartimenteaza cav. peritoneala, compartimentare care colectioneaza
anumite colectii seroasde sau purulente, le separa de restul cav

In lichid peritoneal – anticorpi; fagocite; ca o bariera importiva diverselor infectii, previn

peritonita (infectia peritoneului- care se continua de regula cu septicemiii)
4. Fc de depozit – prezenta materialului adipos – dispus mai ales la niv. omentului
(omentul mare) care acopera ansele intestinale
Cont relativ mare de sange – ca o rezerva (in cazul miscarilor resp. se antreneaza
inspiratia si expiratia; creeazi diverse pres. in cadrul cav. abdominale)

DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV

In sS4, la niv. endodermului apare pe linie mediana un sant – sant intestinal, marginile
acestui sant treptat cresc, se apropie una de cealalta si in final fuzioneaza (fuziunea
marginilor favorizeaza

Formarea peretilor abdominali separa acest int. primitiv de cav. extraembrionara si totodata
separa int. de sac vitelin.
Int primitiv ramane in leg cu s.v. printr-un tub numit duct vitelin.

Posterior de int. primitv gasesc aorta dorsala , din ea pleaca niste ramuri:
 Trunchi celiac
 A. mezenterica sup
 A. mezenterica inf
Fiecare din aceste ramuri vor vasc. cate un segm din intr primitiv

o Intestin ant – proenteron- ramura vasc de trunchi celiac

o Int mijlociu – mezenteron – ramura vasc de mezenterica sup
o Int. post – mezenteron – ram vasc de mezenterica inf

Int. prim se form din endoderm. D.p.d.v. struct., peretel int. primitv are de fapt dubla
origine: are origine endodermala pt epiteliul muc. intestinului primitiv. Tot din endoderm se
form gl. proprii segm. respectiv, hepatocite, cel exocrine si endocrine ale pancreasului.
A doua sursa este cea mezodermala – din mezoderm splanhnic:
Lama proprie (musculara mucoasei), submucoasa, tunica musculara (fb circulare – la int mai
intai si apoi fb. longitudinale care se dispun la ext), tunica ext care poate fi : advetice in
cazul segm de t.d. care se gasesc deasupra m. diafragm sau seroasa pt tunica ext a segm int,
care se gasesc sub m. diafragm.

T. care inconjoaara int. primitiv format in s4-s5, prin condensare formeaza un mezou –
mezou care este vizibil atat ventral cat si dorsal in partea sup – cunoscut sub numele de
mezenter ventral, sau mezou dorsal si respectiv mezou dorsal comun pt partea inf.

INTESTINUL ANTERIOR – PROENTERON

Segm. de t.d. din care => faringele, esofagul, stomacul si partea sup a duodenului
o Faringe – portiune dilatata, usor turtita anteropost de la niv proenteronului
cefalic care se gaseste in dreptul arcurilor si pungilor branhiale.
- dupa ce se form toare derivatele arcurilor si pungilor brahiale, ceea
ce ramane va da nastere faringelui si mugurelui resp.
- partea craniala a acestui segm. este inchisa de membr. oro-
faringiana (unii il descriu ca segment aparte si il denumesc ca int.
faringian)
- aceasta portiune prezinta pe peretele ant 3 orif., orif de comunicare
cu diverse segm (cav nazala, buc si cu faringele) si in fc. De
comunicare, s-au descris e elem:
1. nazofaringele care comunica prin coane cu cav nazala ; la niv
peretelui lat comunica cu orechea medie, comunicare care se real prin
interm. tubelor auditive (segm. faringo-timpanic)
2. bucofarige – real comunicare prin peretele ant cu cav. bucala –
care practic este inchisa in aceatsa perioada, (membr orofargiana
dispare la sf s3- inceput s4)
3. laringofraginele – comunica ventral cu duct laringian (laringe
traheal); a
- d.p.d.v. struct prez o muc, muc faringiana care e derivata din endoderm,
apoi tunica submucoasa, care se form din mezoderm splanhinic, apoi strat
musc (acestia sunt m. striati acre deriva din arc 3 si 4)

o Esofag – aprox s4-5; se prezinta intial ca un tub scurt, care se dispune intre
faringe si sept transvers (dilatatia stomacala).
- Alungirea esofagului se face s6-7, odata cu acest proces de
coborare al septului trasnvers
- In struct esofagului, componentele se diferentiaza incepand cu
S6; partea sup are musc de tip striat, provenita din arc branhial
6 => va fi inervata de n. x, iar partea inf. cont. f.m. netede si are
 ca origine mezodermala si este inervata S de plexurile
adiacente splanhnice
- In s7, epiteliul esofagian este form din cel. de tip columnar;
acesta prolifereaza si inchide esofagul cu un dop tranzitoriu
care se resoarvbe treptat si lumenul devine permeabil din nou
in s8
- In l4, epiteliul columnar e inlocuit de un epiteliu scuamos
stratificat.
- Initial, esofagul e atasat de peretele dorsal prin interm mezou =
mezoesofag dorsal; acesta treptat se indeparteaza de esofag si
intra in alcatuirea t. mediastinal post ; totodata participa la
form. pilierilor diafragmatici
- In aprtea ant, esfagul este atasat de pericard printr-un mezou
scurt – mezoesofag ventral (unii il numesc mezocard dorsal);
acesta rezista aprox pana in ziua 22-24, fiind resorbit complet

- MALFORMATII
o ATREZIE ESOFAGIANA – lipsa de formare a esofagului -
pe segmente mai mici sau mai mari (este asociata cu
fistulele traheo-esofagiene)
o FISTULE TRAHEO-ESOFAGIENE
o DIVERTICULI ESOFAGIENI – prelungiri in deget de
manusa pe unul din pereti.
o CHISTURI ESOFAGIENE – de obicei pe perete ext
(extraesofagiene), paraesofagiene

o stomac – incepe sa se form din s4

Sub sept tranbsevers, in s4 devine vizibil prin crestere in dim. A peretelui – dilatatie gastrica
In dreptul somitelor cervicale, odata cu alungirea esofagului, coborarea septului transvers,
cresterea cordului si dilatatia stomacala ajunge in partea inf (coborarea se real s6-s7). In s6-7
crestere ase face mai accentuat – crestere inegala a peretilor gastrici; cresterea se face mai
ales pe calea peretelui post. Acesta determina formarea unei curburi; partea dorsala devine
convexa, partea ventrala devine concava, crescand in continuare determina rotatia dilatatiei
gastrice, rotatie care se face la aprox. 90 grade spre dr.

Partea dorsala a dilatatiei gastrice este legata de peretele post printr-un mezou denumit
mezogastru dorsal, iar partea inf este legata de peretele ant si septul transvers prin
mezogastrul ventral. In mezogastru dorsal va aparea in aceasta perioada mugurele splenic,
urmat de mugurele pancreatic dorsal, iar in partea ventrala, in mezogastru ventral se dezvl
mugurele hepatic (hepatocistic) si mugurele pancreatic ventral

In s6, pe versantul dr. al mezogastrului dorsal apare o depresiune care se adanceste treptat
si se depl. spre stg si care constituie primordiul bursei omentale.
Cresterea inegala a partii dorsale a dilatatiei gastrice (partea convexa) ajunge spre stg, iar
cea ventrala concava se depl spre dr., realizand in ansamblu o rotatie de aprox 90 grade, in
campul axului longitudinal. Odata cu rotatia gastrica are loc si rotatia struct, nervoase din
jurul esofagului: n. vagi care intial se gaseau in partea lat : n vag dr si n vag stg, vor forma
plex esofagian in jurul esofagului inf. Cea mai mare parte din fb. vagale dr. si ceva din fb
vagului stg vor forma trunchiul vagal definit in aceasta etapa dr si care prin rotatia gastrica
va deveni trunchi vagal post, cea mai mare parte din fb. vagului stg si ceva fb din vag drept
form prin rotatia gastrica trunchi vagal at

Odata cu rotatia are loc o miscare in balama (de basculare) in care extremitatea craniala a
dilatatiei gastrice numita si cardiaca va ajunge in partea sup stg., iar cea pilorica va ajunge in
partea inf dr. Fata convexa va fi orientata spre stg si va constinui marea curbura gastrica, iar
cea concava va fi orientata la dr si form mica curbura gastrica.

Pe mica curbura gastrica se insera mezogastru ventral, in care se dezvl. Ficatulu si mugurele
pancreatic ventral si fata de mugurele hepatic , mezogastrul ventral se imparte in 2 segm:
- un segm dispus intre mica curbura gastrica si mugurele hepatic care va constitiui
oemntul mic (ligamentul hepatogastric)
- un segm intre mugurele hepatocistic si peretele
- abdominal va deveni lig. Falciform

dpdv struct, elementele comp. ale peretelui gastric se diferentiaza incepand cu S5. Epiteliul
este de nat. endodermala, incep sa apara celulele secretorii care pana in S6 cresc , apoi
pana in s11 se grupeaza formand glandele gastrice, iar dpdv al secretiilor, procesul secretor
incepe in l4

musculara dse diferentiaza incepand cu s7. Acest strat apare initial din mezenchimul
splanhnic de vecinatate, dau nastere initial fb. musc netede circ. Iar din luna 4 incep sa apara
f.m. longitudinale, iar in l5, isi fac aparitia f.m. oblice si tot acum se form musculara
mucoasei.