Sistemul nervos vegetative periferic este alc din o parte sip si una parsimp, el intra in alc sis nerv

autonomy

Pt cava bd= plex celiac

Plex celiac- plex solear, este cel mai vasta plex abd , alc din 3 perechi de ggl la care vin fibre aferente si
pleaca eferente

Ggl celiaci, aotico renali si aorticomezenterici sup

Ganglionii celiaci sunt asezati de o parte si alta a orig tr celiac, forma semiluianara concavitatea
semilunei orientate spre sup medial, cel dr este mai volumunos. In unghiul sup-lateral ajunge o ramura
a n—splanhnic mare iar inferio-medialr ajunge n vag dr

Trunchiul celiac este situate pe linie mediana fata ant a aortie

Ggl pot fi uniti intre ei trecand peste aorta prin ramuri preotice scurte unde se gaseste ggl median/impar

Ggl aorticorenali sunt asezati pe flancurile ao desc abd in dreptul emergentei aa renale, sup de orig a
renale, cei 2 ggl sunt legati prin fibre preaortice scurte, uneori se gasesc leg interggl cu celelalte grupe
ganglionare

Ggl aorticomezenterici superiori asezati in dreptul orig a mezenterice sup, de o parte si alta, legati prin
fibre preoatice scurte si au leg cu alte grupe ggl

Zone intre tr celian orig aa renale si mez sup este mica, restransa= ansamblu nervos ocupa o reg numita
regiune celiaca care dpdv al proiectie corespunde t12-l1

Raporturile zonei celiace-ant pt masa ggl stg corpul pancreas cu vasele splenice, m suspensor al
duodenului

Ant pt dr-capul pancreasului, o parte din v renala stg, o parte din VCI

Post-plancurile aortei late de care se gasesc stalpii diafragmatici drept si stg

Lateral- capsula gl suprarenala in stanga, pt dr vci si partia gl suprarenala dr-

Ramurile care vin la ganglioni-aferente

Fibre care provin din simpaticul paravertebral toracal n frenic n vag

Aferentele care ajung la masele ggl din lant simpatoc toracal sunt reprez de nn splanhnici-3 perechi
mare mic inferior

N splanhnic mare se formeaza din 4-5 rad care pornesc din ggl laterovtb de la t5 la t9 aceste 4-5 radacini
se unesc in dreptul t10 intr un nerv voluminous care prezinta pe traiectul lui un ggl Lobstein,sup de diafr,
trece printer cei 2 stalpi ajunge in cava bd dupa care se imparte in mai multe ramuri care ajung la
extremit late a ggl celiac, alte ramuri trec ant de ggl celiac nu fac sinapsa cu acesta dar se amesteca
printer fibrele eferente ale plexului celiac, un al 3 lea manunchi de fibtre merg spre gl suprarenali si alt
manunchi la ggl aortico renali de acceasi parte
N splanhnic mic se formeaza din partea inf a simpatico toracal prin unirea a 2 rad care pleacc dinggl
laterovtb10-11, coboara initial in medicastin post se asaza medial de lant simpatico toracal lat de n spl
mare trece de diafra si se imparte in 3 manunchi de fibre- unul se termina pe fata post ggl celil, 2-ggl
aorticomez, al 3-lea fibre se termina in gl aortico renal de aceasi parte/ipsilateral

N spl inferior, inconstant are orig printr-o rad ce pleaca din a 12a ggl latvtb acesta este asezat de regul in
afara n spl mic strbate diafr ajunge in cava bd si se termina in ggl aortio renali ipsilateral,participa
integral la formarea plex renal de partea respective

Fibrele parasimp ajunge pe calea n vag, dr care participa la formarea tr vagal post cu putine fibre dei stg

Ajunge in vac abd mergand pe fata post esofag

In abd se imparte in 4 gr de fibre- 1 merg la partea post a micii curburi gastrice, 2 merge in unghiul
median a ggl celiacdrept, 3 merg in unghiul medial al ggl celiac stang si un grup coboara pana la plex mez
sup superior

Fiecare ggl celiac primeste eferente pe de oparte simpatico din unghiul sup-lat si aarsim inf-
medial=>realiz 2 anse nervoase care au concavitatea sup

Ansa memoriala wrisberg-dr

Ansa Laignel Lavastine- stg

N vag drept asigura intreg arsenalul de fibre parasimp din str plex celiac, in afara de componentele simp
si paras in plec mai intalnim fibre din nervii frenici-senzitive

Fibre din frenicul drept ajung la centrul tendinous al diafr lat de vci si se impart in mai multe rr, unele
patrund prin centrul tendinous sit rec in cava bd sub numele de fibre frenicoabd . unele dintre fibrele din
rr frenic se distribuie m diafr atat centru cat si muscular si ultima r voluminoasa trece prin centru si
aintra in alc plex celiac

Pe traictul fibrelor se mai poate gasi ggl Luska

N frenic stang ajunge la difragm apoi se plaseaza intre foliole stanga si cea anterioara si se comporta ca
cel drept-

Aceste fibre care vin pe calea n frenic sunt cele care dau durerea reflectata in cazul unor afectiuni, cele
din stg dau durere in umarul drept si cele stg in umar stang

Fibre adrenergice colinergice sensitive

Fibrele adrenergice sunt fibre preggl care provin din nucleul intermediolateral al maduvei localiz in seg
medulare de la t2-t7 aceste fibre ajung pe calea rad ant a n spinal trec prin ramura comunicanta alba
ajung la ggl laterovt din torace ………… intra in alc n spl mare si mic fac sinapa in ggl celiaci si alte fibre fac
sinapsa in ggl paraviscerali sau itramurali

Fibrele colinergice au caracteristica ca merg pe o cale principala si una secundara

Calea princip merge pe calea n vag tr vagal post ggl celiac unde nu fac sinapsa intra in alc componente
eferente si participa la form plexurilor specific fiecarui organ apoi fac sinapsa in ggl intramurali

Calea accesorie cuprinde fibrele colinergice care merg prin nervul frenic pe calea anastomozelor de la
baza gatului, frenicovagale apoi iau calea vagului respective

Fibrele sensitive sunt de 2 feluri- fibre sensitive periferice si centrale

Cele periferice sunt prelungiri ale nn din ggl spinal care ajung prin nn splanhnici apoi
……………………………………….

Fibrele senzitive centrale sunt axoni ai nn din ggl spinal si fac sinapsa in nuceul intermediolateral al
maduvei spinarii

In ccea ce priveste plexurile intramurale sunt descries una plex superficial submucos si plexul profund
mienteric

Plexulrile contin 2 tipuri de neuroni notati cu T1 T2, n t2 sunt n stelati cu axon lung care merg pe 2 cai,
prezenti in ambele plexuri, primesc afrente de la n de tip T1 SI COLATREALE DE LA FUIBRELE PARASIMP
COLINERGICE PREGG, mai pot primi unele fibre simp post gg adrenergice

N tip t1 se gasesc in plex mietenric axonii fac sinapsa cu t2 fie cu cei adiacent lor sau la dist de ei, acesti n
de tip t1 se mai numesc n de asociatie

Fibre aferente-Merg insotind vasele care ajung la viscerele respective si formeaza plexuri secundare

Fibrele af si ef participa la form plexurilor si sunt 4 categ de fibre -colinergice parasimp pregg,
adrenergice simpatico postgg, adrrenergice simpatico pregg, sensitive visceroaferente

Plexurile secundare ale plex celiac-plex coronar splanhnic al stomacului se distrinuie micii curburi
gastrice sub denumirea de n gastric stang care coontine fibre ale plexului celiac din ggl semilunari si din
trunchiul vagal

Plexul hepatic se formeaza in jurul a hep propria cu care patrund in fiacre iar la niv hilului se formeaza 2
componente- una este periarteriala care da fibre pt ficat bila v porta D1 pilor, a 2 compone nta repre nn
post ai pedicului hepatic care sunt in nr 3-4 rr groase neanatomozate care formeaza 3 grupuri de fibre -
un grup retrocoledocian( n post al coledocului) un grup retroport alc din 2 sau 3 rr si al 3 lea grup
retroarterial cel mai voluminous

Plexul splenic se formeaza in jurul a splenice care ajung in hil impreuna cu artera. In alc lui intra 3-4 rr
din plecul celiac 3-4 rr din ggl semilunar si o r vagala care este inconstanta. Din plexul splenic urmarind
distributia a splenice se desprin rr colaterale care merg spre pancreas, rr care mrg la stomac pt mare
curbura sir r care merg la omentul mare si formeaza o retea epiploica

Plex mesenteric superior se formeaza in jurul a mex sup, se distribuie intestinului subtire iar pt cadrul
colic portiunea dr a colonului pana la unurea a 2.3 dr cu 1.3 stg a col transevers

Plexul renal se formeza in jurul arterei renale si impreuna cu ea ajung in hilul renal se distribuie
rinichiului si cailor excretoare renala superiare se pot intalni atat la niv de sinus cat si pe traictuluimicilor
ggl. Plexul mai da rr pt bazinet si ureter- cel mai important n principal ureteral sup
Mai da rr pt plexul intermexentericouteroovarian/ plexul spermatic sau pt n spl perlvin

Plxul suprarenalian se distribuie gl suprarenalw la care ajung prin interm a suprarenale

Plexul mesenteric inferior se formeaza in jurul a mez inf si transporta componenta simpatico pentru
colonel stang-1./3 stg a col transvers col desc sigmid partea sup rect si inconstan mai da o r pt n spl
pelvin

Plexul genital/spematic/uteroovarian se formeaza in jurul aa destinate str anatomice genitale, ajungand

in final la testicul sau ovare

Lantul simpatico lombar continua lantul simpatico toracal mergand de la disfr pana la nivelul
promotorium-unghiul L5-S1

Se continua cu lantul simpatico sacral

In traiectul descendent al acestui lant lombar descrie o curba cu convcavitate ant in partea sup si in
partea inf se apropie mai mult unul de celalt sunt cu o asezare destul de variabila, se afla in dreptul
insertiilor psoas mare la nivel de corp vtb, lantul de fiecare parte eset format din 3-4 ggl legati prin fibre
ggl ipsi si contralaterale. Ca si raporturi -se interpune m psoas mare – lantul este impins ant fata de cel
toracal, primul ggl simp lombar acoperit de stalpul diafr sau intrre stalp si psoas, fata de m psoas au fost
descries 4 variante-1-el se gaseste prefascial,2- interfascia, retrofascial, intermuscular

Ant la dr vci si la stg perit0neu parital post

Ggl limfatici juxtaaortici sau ggl care insotesc vci pt partea dr , pedicul renal stg, vase gonadale

Post- procese costifom=rme ale arc vtb, arcade psoas mare, a renale

Medial se gasesc vtb lombare aorta in stg si vci in dr

Late-arcadele de insertie m psoas rr ale plex lombar v lombare ascendenta

Din rr care se desprind l niv lant simpatico lombar-unele sunt colaterale si altele cimuncatnte

Rr coletarale avem rr osteomusculare care se distribuie col vtb lig m psoas mare, mic, mai avem rr
vasculare variabile ca nr-3/4 pt fiacre ggl care se impart in rr ext destinate aa lombare sir r interne pt
aorta abd si care formeaa in jurul ei pplex periaortic abd

Rr comisyrale sun in nr de 2-3 rr foarte sutiti dispuse inf care leaga cele 2 lanturi dr si stg trecand peste
vtb

Nn splanhnici lombari fac parte din cate grr collate, reprez un ansamblu de rr destinate viscerelor care
reliz 4 rad- 2 sup care se formeaza din primii ggg lomabri, fuzioneaza preaotic aproape orig mez sup si
dau rr pt plex mez inf

Rad inf care rezulta din ultimii 2 ggl acestea coborara vertical si participa la formarea plex secundare si
formarea plex hypogastric