Amfibieni

Amphibia este o clasă de animale ovipare și polikiloterme, de dimensiuni diferite.

Acestea au fost printre primele animale ce au cucerit mediul terestru, apărând cu
aproximativ 350 milioane de ani în urmă. Amfibienii aparțin vertebratelor tetrapode ;
sunt animale extrem de adaptabile și rezistente, ce au colonizat întreg uscatul și apele
continentale. Singurele ecosisteme în care nu se găsesc sunt lacurile sărate și oceanul
planetar. În România se întâlnesc peste tot, de pe litoralul Mării Negre până în zonele de
gol alpin, uneori la altitudini de peste 2000m.Toate speciile de amfibieni din România
depind de mediul acvatic pentru reproducere, dar trăiesc permanent sau temporar pe uscat
după metamorfoză.

Amfibienii actuali provin din strămoși care acum 350-400 milioane de ani, în
Devonian, au trecut la colonizarea uscatului. Din punct de vedere evolutiv, amfibienii au
caractere intermediare între peștii (adaptați strict mediului acvatic) și reptile (adaptate
mediului terestru).

Pielea amfibienilor este nudă, netedă sau verucoasă, bogată în glande tegumentare.
Este bine irigată de vase sanguine, care au importanța în procesul respirator. Aceste
galnde sunt de două tipuri : mucoase care secretă mucus și mențin pielea umedă și
granuloasă, care au secreții iritante sau toxice, protejând animalul de prădători.Deși
larvele respiră în primele faze prin branhii iar adulții prin plămâni, respirația cutanată are
o pondere importantă, în toate, stadiile, de la ou la adult. Tegumentul permeabil este o
adaptare care permite schimburi rapide de gaze, electroliți și apa precum și evaporarea
transpirației. Realizează o termoreglare comportamentală ; consumul energetic este
extrem de scăzut putând astfel suportă perioade prelungite de foame sau frig. Capacitatea
redusă de metabolism aerob este o adaptare în sensul minimalizării costurilor energetice,
ce duce la perioade prelungite de inactivitate. Au multiple adaptări, în special
comportamentale și ecofiziologice pentru evitarea deshidratării și menținerea echilibrului
ionic.

Grupul a evoluat spre economie, dezvoltând structuri relativ simple și multiple strategii
comportamentale, menținând structuri caracterizate prin simplitate. În cursul evoluției au
suferit o radiație adaptativă impresionantă, adoptând strategii proprii pentru colonizarea
uscatului și câștigarea independenței față de mediul acvatic.
 Amfibienii alături de alte grupe de animale se află într-un proces de reducere a
biodiversității. Declinul a început cu decenii în urmă, înainte că oamenii de știință să dea
alarmă, în 1980, în acord cu cel mai mare studiu statistic. « Această trebuie să pună
ultimul cui în sicriu pentru oricine nu crede că unele populații de amfibieni sunt în declin
» afirmă Andrew Blaustein, profesor de zoologie de la Universitatea din Oregon.
Declinul populațiilor de amfibieni la nivel mondial poate fi explicat prin acțiunea
combinată a mai multor factori : alterarea habitatelor prin despădurirea, construirea de
drumuri sau alte construcții ; agricultura intensificată ; urbanizarea și industrializarea ;
schimbarea cursurilor râurilor ;bariere și capcane accidentale ;inundațiile, secărea
habitatelor sau fragmentarea lor ; ploi acide ; schimbarea climei ; radiațiile UV și Beta ;
distrugerea și moartea prin traficul rutier în timpul migrațiilor reproductive ; prădători
naturali sau introduși ; introducerea de specii exotice ; boli produse de paraziți : virusuri,
ciuperci ( Batrachochytrium dendrobatidis), viermi, larve, insecte ; omorârea intenționata
pentru vândut,colecții, material de studiu sau în scop comestibil.

Amfibienii s-au dovedit a fi buni bioindicatori ai calității mediului, datorită faptului că

sunt afectați atât de modificările suferite de ecosistemele acvatice cât și cele terestre. În
plus, tegumentul lor semipermeabil îi face foarte vulnerabil la poluare. Din această cauza
monitorizarea populațiilor de amfibieni este utilă și necesară. O specie protejată de lege
din faună din România este Triturus cristatus ce are dimensiuni de până la 16 cm,
femelele fiind mai mari decât masculii. În Regatul Unit, habitatul sau s-a diminuat din
cauza presiunii de dezvoltare a terenurilor din cauza creșterii populației și a extinderii
agricole.

Datorită condițiilor de mediu dar și a tuturor factorilor ce au contribuit la

vulnerabilitatea amfibienilor, numeroase specii au ajuns pe cale de dispariție. Printre
acestea se număra :

-Batrachoseps campi

-Dendrotriton kekchiorum

-Telmatobius mayoloi, Telmatobius scrocchi

-Pelophylax shqipericus

Bibliografie :

- https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1365-2486.2011.02518.x

- https://digital.csic.es/bitstream/10261/138617/2/rezumat%20Stanescu%20Florina_Ro.pdf
- https://www.digi-animalworld.tv/stiri/natura/apocalipsa-amfibienilor-distruge-populatiile-pe-
intreaga-planeta-ce-rol-au-avut-oamenii-in-una-dintre-cele-mai-mari-pandemii-din-istorie-7490

- http://www.ecoportal.ro/dan_cogalniceanu/file_download/1/amphibia.pdf

- https://drive.google.com/file/d/1gOrulxT3rTN1IUCPEcfyWeiQ_Xp2B9nL/view

- https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1365-2486.2011.02518.x

- https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_endangered_amphibians