FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule şi Motoare

PROIECT
la
Construcţia şi calculul automobilelor – I

Sa se proiecteze cutia de distributie

pentru o autobasculanta MAC 190 kW, 2850 rot/min

Student:
Secţia AR
Anul IV, grupa 1182
Îndrumător: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2011-2012

Semestrul II

1
 1 CUPRINS

Contents
1 CUPRINS....................................................................................................................2
2 DESTINATIA SI CLASIFICAREA REDUCTOARELOR DISTRIBUITOARE......3
2.1 Destinatia reductorului-distribuitor....................................................................3
2.2 Constructia reductorului-distribuitor..................................................................3
3 TIPURI CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE DISTRIBUITOARE....................4
3.1 Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare.........4
3.2 Reductorul distribuitor cu diferential interaxial.................................................6
3.3 Reductorul-distribuitor cu cuplaj unisens...........................................................8
4 CALCULUL REDUCTORULUI DISTRIBUITOR...................................................9
5 INTRETINEREA REDUCTORULUI DISTRIBUITOR...........................................37
6 BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................38

2
 2 DESTINATIA SI CLASIFICAREA REDUCTOARELOR
DISTRIBUITOARE

2.1 DESTINATIA REDUCTORULUI-DISTRIBUITOR

Automobilele destinate sa lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri

accidentale au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor aderenta
acestea se construiesc toate puntile motoare.
Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele
sunt echipate cu un distribuitor sau un reductor-distribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare fara
insa al modifica.
Reductorul-distribuitor are rolul de a distribui momentul motor la puntile
motoare si in acelasi timp il si modifica. In general reductorul-distribuitor este prevazut
cu doua trepte, permitand dublarea numarului de trepte ale cutiei de viteze. In majoritatea
cazurilor una din trepte are raportul de transmitere egal cu unitatea, iar a doua variabil
intre 1,7 si 2,8. Prin marirea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii ca
greutate aderenta, automobilul va putea sa urce pante de 50–60 %, va putea trece prin
terenuri grele.

2.2 CONSTRUCTIA REDUCTORULUI-DISTRIBUITOR

Distribuitoarele se utilizeaza la automobilele cu capacitate mare de trecere, prevazute

cu o cutie de viteze care asigura numarul necesar de trepte si raportul de trnasmitere
pentru treapta inferioara. Distribuitorul se monteaza intr-un carter separat, montat in
consola, pe carterul cutiei de viteze, sau independent pe cadrul automobilului si legat de
cutia de viteze printr-o transmisie cardanica. In functie de modul de prevenire a
„circulatiei de puteri”, se utilizeaza mai frecvent trei tipuri de distribuitoare:
 cu dispozitiv de decuplare a puntii motoare anterioare;
 cu diferential interaxial;
 cu cuplaj unidirectional (unisens).

3
 3 TIPURI CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE
DISTRIBUITOARE
3.1 REDUCTORUL DISTRIBUITOR CU DISPOZITIV PENTRU
DECUPLAREA PUNTII ANTERIOARE.

In figura 3.1 este prezentat reductorul-distribuitor utilizat la autoturismul ARO,

avand doua trepte, una cu raportul de transmitere, si a doua cu raportul de transmitere
2,175.
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura
auxiliara a pinionului 21 de pe arborele primar 16. In felul acesta, momentul se transmite
direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de antrenare a puntii din spate. In
acelas timp momentul se transmite de la pinionul 21 la pinionul 22, solidar cu arborele
intermediar 11. Cuplarea puntii din fata se realizeaza prin deplasarea in stanga a mufei de
cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din fata cu
pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avand acelasi diametru raportul de transmitere intre arbori
16 si 2 este 1.
Treapta cu raportul de transmitere 2,175 pentru puntea din spate se obtine prin
cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliara a pinionului 18 pentru a-l solidariza cu arborele
14. In felul acesta momentul de la arborele primar 16 este transmis arborelui secundar 14
prin andrenajele rotilor 21-22 si 10-18. Prin cuplarea mufei 5 cu dantura auxiliara a
pinionului 7 se obtine treapta cu raportul 2,175 si pentru puntea fata.
Prin utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :
cuplarea numai a puntii din spate fara merirea momentului motor;
cuplarea ambelor punti fara marirea momentului motor;
cuplarea ambelor punti cu marirea momentului motor;
Reductorul distribuitor are si un dispozitiv de zavoare, care impiedica cuplarea
treptei ca raportul de transmitere 2,175 cand puntea din fata este decuplata si elimina
posibilitatea decuplarii puntii din fata, cand este cuplata treapta inferioara.

4
Fig. 3.1.

5
 3.2 REDUCTORUL DISTRIBUITOR CU DIFERENTIAL
INTERAXIAL

In figura 3.2 se prezinta reductorul distribuitor prevazut cu diferential interaxial

asimetric cu roti cilindrice utilizat la autocamioanele MAN.
Miscarea se transmite prin intermediul rotilor dinstante 6 si 8 sau 5 si 7 de pe arborele
primar 1 si de pe arborele intermediar 2 la roata 9 fixata pe caseta diferentialului 11.
Satelitii 13 sunt in angrenare permanenta cu rotile 14 si 12 care sunt fixate pe arborii 3 si
respectiv 4. Atat timp cat fortele pe sateliti sunt egale, diferentialul este blocat. In cazul
in care raportul fortelor rotilor puntilor din fata si spate difera de raportul razelor rotilor
14 si 12 diferentialul intra in functiune. Cu ajutorul mufei 16 comandata de levierul 15
diferentialul se blocheaza( mecanic sau pneumatic) in cazul in care rotile uneia din punti
patineaza.
Reductorul distribuitor prezentat permite obtinerea a doua trepte cu raportul de
transmitere 1 si 1,83 ( prin deplasarea mufei 17).
Diferentialul asimetric se utilizeaza la automobilele la care greutatea aderenta
corespunzatoarea puntii anterioare G. Difera mult de greutatea aderenta
corespunzatoarea puntii posterioare G. Diferentialul asimetric repartizeaza
momentele M la puntea anterioara si M la puntea posterioara in raportul M1/M2=G1/G2.
In functie de valoarea momentului motor ce poate fi transmis, automobilele
MAN pot fi echipate cu reductorul distribuitor G 450 pentru momentul maxim de 4500
N.m si cu actionare manuala a blocarii sau cu reductorul distribuitor G 800 pentru
momentul maxim de 8000 N.m si cu actionare pneumatica a blocarii.

6
Fig. 3.2

7
 3.3 REDUCTORUL-DISTRIBUITOR CU CUPLAJ UNISENS

In figura 3.3 se reprezinta constructia unui redactor-distribuitor,la care cuplajul

unisons este un dispozitiv tip roata libera,utilizata la un autocamion 6 x 6.

Fig 3.3

Reductorul-distribuitor cuprinde cinci arbori,si anume:arbore primar 1,arbore de

antrenare a puntii posterioare 2,arbore intermediar 11,arbore de antrenare a puntii din
mijloc 9 si arbore de antrenare a puntii din fata 6. Când este cuplata treapta inferioara,
momentul se transmite la arborii 6 si 9, prin intermediul pinioanelor 3,4 si 5, iar la
arborele 2, prin intermediul pinioanelor 3,4,4 si 3 .
In treapta a doua, momentul se transmite la arborii 6 si 9, prin intermediul pinioanelor
3 , 4 , 4 si 5, iar la arborele 2, prin cuplarea directa (cu mufa10), cu arborele 1. La
deplasarea automobilului in linie dreapta pe un drum cu coeficient de aderenta mare,
motoare va fi numai puntea posterioara ce primeste momentul de la arborele 2. Puntea
din mijloc si puntea din fata devin motoare numai la patinarea puntii posterioare, când
intra in actiune mecanismele tip roata libera 7 si 7 . Pentru ca momentul motor sa poata
fi transmis la cele trei punti, la deplasarea inapoi a automobilului, reductorul –
distribuitor este prevazut cu mufele de cuplare 8 - 8 , care blocheaza mecanismele tip
roata libera când se cupleaza treapta pentru mersul inapoi. La aparitia  circulatiei de
puteri mecanismul tip roata libera se decupleaza.

8
 4 CALCULUL REDUCTORULUI DISTRIBUITOR

Date de proiectare
Turatia pinionului:

ikI  3.5 raportul de transmitere din cutia de viteza in treapta I - a

turatia motorului la moment maxim

nM
n1 
ikI

n1  874.286 ( rpm)

Raportul de angrenare:

udat  1

Momentul de torsiune la pinionul angrenajului:

MM  215.8 ( Nm) momentul maxim al motorului

 cv  0.98 randamentul cutiei de viteza

T1  MM   cv  ikI T1  740.194
( Nm)
Momentul de torsiune la roata condusa a angrenajului:

T2  T1  udat T2  740.194
( Nm)
Turatia rotii conduse:

n1
n2  n2  874.286 ( rpm)
udat

Distanta dintre axe:

3 1
aw  26  T1  10 aw  109.166 mm

Se adopta: aw  140 mm din STAS 6055

nM  2850 ( rpm)

9
10
Diametrul arborelui primar:

 at  25

3
3
16  T1  10
dI  dI  53.226 mm Se adopta dI  56 mm
   at

Diametrul arborelui itermediar:

3
3
16  T2  10
dII  dII  53.226 mm Se adopta dII  56 mm
   at

Diametrul arborelui secundar:

dIII  dI dIII  56 mm diametrul interior al arborelui

D  62 mm diametrul exterior

Seria mijlocie din STAS 1769 z x d x D

fig. 4.1

Conditiile de functionare ale angrenajului:

Sursa de putere :Motor cu ardere internă policilindric
Maşina antrenată : Autovehicul
Caracterul sarcinii :Şocuri moderate.
Numarul de cicluri de solicitare a flancului dintelui, la o rotatie completa,
pentru pinion, respectiv pentru roata condusa
1  1

2  1

11
12
Profilul cremalierei generatoare:

 an  20 han  1 Con  0.25  aon  0.38   25deg

Alegerea otelurilor, tratamentelor aplicate si a tensiunilor limita:

Materialul : 18MoCrNi13 STAS 791-80

Tensiunea de rupere : r = 1550 MPa
Limita de curgere : 02 = 850 MPa
Tratament termic : Cementare +Călire + Revenire joasă

Calculul de dimensionare si de verificare:

a  2
z1max   w    cos 
m
 n  datu  1
 aw 
   40.....45
 mn 

2
z1max  40  cos (  ) z1max  36.252 dinti
udat  1

se adopta z1  37 dinti

z2  udat  z1 z2  37 dinti

Se adopta z2  37 dinti

Calculul de dimensionare si verificare

z2
Raportul real de angrenare: u  u1
z1

13
14
 Latimile preliminare ale rotilor b1,2:

a  0.6

b2   a  aw b2  84 ( mm)

-se adopta:  b  2 ( mm)

b1  b2   b b1  86 ( mm)

Modulul danturii:
2  aw
mn   cos (  ) mn  3.429 ( mm)
z2  z1
mn se standardizeaza din STAS 822 adica: mn  3.5
( mm)
mmin  2 ( mm)

mn  mmin

Distanta dintre axele de referinta:

mn
a 
2  cos (  )
 z2  z1 
a  142.887 ( mm)

Unghiul de presiune in plan frontal :

Unghiul de inclinare al danturii in plan normal : n  20deg   25deg

 tan  n 
t  atan  => t  21.88  deg
 cos (  ) 

15
16
 Unghiul real de angrenare in plan frontal,respectiv normal :

 a  cos  
 wt  acos 
a
 t  =>  wt  18.719  deg
 w 

 sin  n 
 wn  asin
  
 sin  wt   =>  wn  17.13  deg
 sin  t 

Coeficientul deplasarii totale de profil in plan normal , respectiv in plan frontal :

Se calculeaza urmatoarele involute : inv wt  tan  wt   wt   => inv wt  0.012

 
inv t  tan  t   t => inv t  0.02

Atunci coeficientul deplasarii de profil este:

inv wt  inv t

   
xsn   z2  z1 => xsn  0.77
2  tan  n

Alegerea coeficientului deplasarii de profil pentru pinion si roata in plan normal:


xn1  0.03  30  z1  => xn1  0.21 - in plan normal

xn2  xsn  xn1 => xn2  0.56 - in plan normal

Coeficientul deplasarii de profil pentru pinion si roata condusa in plan frontal :

xt1  xn1  cos (  ) => xt1  0.19 - in plan frontal

xt2  xn2  cos (  ) => xt2  0.507 - in plan frontal

17
18
Elementele geometrice ale rotilor dintate :

Diametrele cercurilor de divizare :

mn
d1  z => d1  142.887 ( mm)
cos (  ) 1
mn
d2  z => d2  142.887 ( mm)
cos (  ) 2

Diametrele cercurilor de baza :

 
db1  d1  cos  t => db1  132.595 ( mm)

db2  d2  cos   t => db2  132.595 ( mm)

Diametrele cercurilor de rostogolire :

dw1  d1 
cos  t   => dw1  140 ( mm)

cos  wt 

dw2  d2 
cos  t  
=> dw2  140 ( mm)

cos  wt 
dw1  dw2 140  140
aw  140 ( mm) => Se verifica conditia : aw => 140 aw
2 2

Diametrele cercurilor de cap:

Se defineste profilul cremalierei de referinta cu urmatorii termeni :

n  20deg han  1 cn  0.25

 z2 
da1  2  aw  mn    2  han  2  xn2 => da1  148.031 ( mm)
 cos (  ) 
 z1 
da2  2  aw  mn    2  han  2  xn1 => da2  145.583 ( mm)
 cos (  ) 

Diametrele cercurilor de picior :

 z1 
df1  mn  

cos (  )

 2  han  cn  xn1   => df1  132.667 ( mm)

 z2 
df2  mn  

cos (  )

 2  han  cn  xn2   => df2  130.219 ( mm)

19
20
 fig. 4.2

fig. 4.3

-unghiul de inclinare a danturii pe cercul de baza

b   
 atan cos  t  tan(  ) 
b  23.399  deg
-pasul danturii in plan normal respectiv in plan frontal

pn    mn pn  10.996 mm
mn
pt    pt  12.132 mm
cos (  )

21
22
 -pasul pe un cerc oarecare (de baza) in plan frontal:

pbt  pt 
 
cos  t
pbt  12.422
cos (  ) mm

-arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal, respectiv in plan frontal:

     mn
sn1  0.5    2  xn1  tan  n sn1  4.963 mm

sn2   0.5    2  xn2  tan  n   mn sn2  4.072 mm

mn

st1  0.5    2  xt1  tan  t   
cos (  )
st1  5.476 mm

mn

st2  0.5    2  xt2  tan  t   
cos (  )
st2  4.493 mm

Elementele angrenajului echivalent:

-numerele de dinti ale rotilor echivalente:
z1
zn1  zn1  48.469 dinti
  
cos  b
2
 cos (  )

z2
zn2  zn2  48.469 dinti
  
cos  b
2
 cos (  )

-diametrele cercurilor de divizare ale rotilor echivalente:

dn1  mn  zn1 dn1  169.642 mm

dn2  mn  zn2 dn2  169.642 mm

-diametrele cercurilor de baza ale rotilor echivalente:

 
dbn1  dn1  cos  n dbn1  159.412 mm

dbn2  dn2  cos   n dbn2  159.412 mm

-diametrele cercurilor de cap ale rotilor echivalente:

dan1  dn1  da1  d1 dan1  174.785 mm

dan2  dn2  da2  d2 dan2  172.337 mm

23
24
 -distanta dintre axe a angrenajului echivalent:

awn 
a

cos  n   awn  166.811 mm
  
cos  b
2 cos 
wn  
-gradul de acoperire al angrenajului echivalent:

 n 
2
dan1  dbn1 
2 2 2
dan2  dbn2  2  awn  sin  wn    n  1.882
2    mn  cos  n  
Verificarea conditiilor de functionare corecta a angrenajului:

-conditia de evitare a interferentei:

17  zn1
xn1min  xn1min  1.851 xn1  xn1min
17

17  zn2
xn2min  xn2min  1.851 xn2  xn2min
17

-gradul de acoperire al angrenajului in plan frontal, gradul de acoperire suplimentar, respectiv total:

 
2
da1  db1 
2 2 2
da2  db2  2  aw  sin  wt    cos (  )
2    mn  cos  t  
  1.602
   min
 min  1.3

b  60
b  sin(  )
     2.306
  mn

         3.908

25
-conditia de evitare a ascutirii dintelui :

-unghiul de înclinare al danturii pe cercul de cap :

 da1 
 a1  atan  tan(  )   a1  25.785  deg
 d1 

 da2 
 a2  atan  tan(  ) 
 d2 

 a2  25.413  deg

26
-unghiul de presiune al danturii pe cercul de cap :

 d1 
 at1  acos 
da1
 
 cos  t   at1  26.398  deg
 
 d2 
 at2  acos   cos   t   at2  24.386  deg
 da2 

 on  20deg

-arcul dintelui pe cercul de divizare în plan normal, respectiv în plan frontal :

     mn
sn1  0.5    2  xn1  tan  on sn1  4.963 mm

sn2   0.5    2  xn2  tan  on   mn

sn2  4.072 mm
mn

st1  0.5    2  xt1  tan  t    cos( ) st1  5.476 mm
mn

st2  0.5    2  xt2  tan  t  
cos (  )
st2  4.493 mm

-arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal, respectiv normal :

 mn  z1  cos  t   inv(  )  tan(  )  


  
sat1   inv  t  inv  at1  
cos (  )
 st1 
 cos  at1 
sat1  3.317 mm

 mn  z2  cos  t  

  
sat2   inv  t  inv  at2  
cos (  )
 st2 
 cos  at2 
sat2  3.414 mm

dv1  1  mm
san1  sat1  cos  a1  san1  2.987 mm

san2  sat2  cos  a2  san2  3.083

dv1  mm
1  mm

27
 Se verifică conditiile :

san1  2.987 mm >= 0.4  mn  1.4

san2  3.083 mm >= 0.4  mn  1.4

-viteza periferică pe cercul de divizare :

v1 
   d1  n1 v1  5.144
m
60000 s

Alegerea treptei de precizie si a procedeului tehnologic de executie a rotilor dintate

:
Se adoptă treapta de precizie 9; danturare prin frezare cu freză melc.
-alegerea rugozită tii flancului si a zonei de racordare :

Ra1.2  0.8  m ,pentru flanc;

Ra1.2  1.6  m ,pentru zona de racordare.

28
Alegerea lubrifiantului :
Se adoptă uleiul TIN 125 EP, cu viscozitatea cinematică de :
2
mm
 50  180  (cSt)
s

Determinarea tensiunilor si verificarea angrenajului

*Determinarea factorilor specifici angrenajului
-factorul de elasticitate al materialelor rotilor :
1  0.3 2  0.3
5 5
E1  2.06  10 E2  2.06  10

1
ZE  ZE  189.812
1  2 1  2
 1 2 
  
E2 
 E1

29
-factorul zonei de contact si factorul de formă al dintelui pentru solicitarea de
încovoiere :

ZH 
 
2  cos  b
ZH  2.508
cos   t  tan  wt
2

YFa1  f  zn1 xn1  

YFa2  f zn2 xn2

Pentru dimensionare :

zn1  48.469 zn2  48.469

YFa1  2.5 YFa2  1.95

-factorul de corectie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui :


YSa1  f zn1 xn1   
YSa2  f zn2 xn2

YSa1  1.63
YSa2  1.96
-factorii înclină rii dintilor pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere :
Z  cos (  ) Z  0.952

  deg
Y  1     Y  1
120

Ymin  1  0.25   

Y  1 > Ymin  0.423

-factorii gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, respectiv de

încovoiere :
1
Z  Z  0.79


0.75
Y  0.25  Y  0.648
 n

-factorul dinamic se adoptă functie de viteza periferică a pinionului, numărul de

dinti ai pinionului si trepta de precizie :
Kv  1.14

30
 KH  1.388

KF  KH KF  1.388

-factorul de corectie a tensiunii de incovoiere la roata etalon de incercat :

YST  2

-factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentratorul de tensiuni de la

baza dintelui, la durabilitate nelimitatã (factorul
31 de reazem) :


Y1  f materialYSa1 
 -factorii de repartizare a sarcinii pe lă ţ imea danturii pentru solicitarea de
contact, respectiv de încovoiere :
KH  1.06 KF  1.125
-factorii de repartizare a sarcinii în plan frontal, pe perechile de dinti aflate simultan
în angrenare, pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere :

KH  0.9  0.4 


2   1   q


Y1  1


Y2  f materialYSa2  Y2  0.9

-factorii durabilitatii pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere :


ZN1  f 18MoCrNi13 ce  c  r NL1 
-unde ce+c+r reprezintã tratamentul termic:
cementare+cãlire+revenire joasã;


ZN2  f 18MoCrNi13 ce  c  r NL2 
YN1  f  18MoCrNi13 ce  c  r NL1

YN1  f  18MoCrNi13 ce  c  r NL2

-se vor alege urmãtoarele valori : ZN1  1.03 YN1  1

ZN2  1.09 YN2  1

32
Pentru sigurantã normalã în functionare ( probabilitate de defectare<=1% ) se adoptã :

SHmin  1.3 SFmin  1.5

-factorul de ungere se alege în functie de tensiunile limitã minime si

viscozitatea cinematicã a uleiului :
ZL  1.07
-factorii rugozită tii flancurilor pentru solicitarea de contact, respectiv de
încovoiere :

Rz1.2  6  Ra1.2 Rz1.2  9.6  m

100
Rz100  Rz1.2  Rz100  7.589  m
160

ZR  0.955

YR1  1 YR2  1
-factorul de vitezã pentru solicitarea de contact :

Zv  0.98

-factorii de mãrime : Zx  1

Yx1  1 Yx2  1
- factorul raportului duritãtilor flancurilor dintilor :

Zw  1.1

- factorul de angrenare, corespunzator punctului interior de angrenare unipara pentru

pinion:
ZB  1

- factorul de angrenare, corespunzator punctului interior de angrenare unipara

pentru roata condusa:

ZD  1

33
34
Tensiunile limita la solicitarea de contact

 Hlim1  1650 MPa

 Hlim2  1650 MPa

 Hlim1 ZN1
3
 HP1   ZL  ZR  Zv  Zw  Zx  HP1  1.44  10 MPa
SHmin

 Hlim2 ZN2
3
 HP2   ZL  ZR  Zv  Zw  Zx  HP2  1.524  10 MPa
SHmin

3
 HP   HP1  HP1  1.44  10 MPa

Tensiunile limita la solicitarea de incovoiere

 Flim1  650 MPa

 Flim2  650 MPa

Pentru pinion

 Flim1 YST  YN1  Y1  YR1  Yx1

 FP1   FP1  866.667 MPa
SFmin

Pentru roata condusa

 Flim1 YST  YN2  Y2  YR2  Yx2

 FP2   FP2  780 MPa
SFmin

 F2 233.159 MPa

Tensiunile efective la solicitarea de contact
Stabilirea fortelor din angrenaje

 HB 
ZB  ZE  ZH  Z  Z

T1  10
3
 KA  Kv  KH  KH 
( u  1)
3

cos  t 
aw 2b u 
cos  wt 
 HB  883.062 MPa

ZD   HB
 HD   HD  883.062 MPa
ZB
 F1  242.812 MPa

 F1  b1  YFa2  YSa2 35
F2 
Pentru roata condusa
b2  YFa1  YSa1
 Tensiunile efective la solicitarea de incovoiere

Pentru pinion

 F1 
3
T1  10  z1  ( u  1)
2
 KA  Kv  KF  KF  Y  Y  YFa1  YSa1 
   
cos  t  cos  t

  2
2  b1  aw  cos (  )    
cos  wt  cos  wt

36

Fig. 4.4
 37

Fig. 4.6.
38
39
Fig. 4.5.

40
Forte tangentiale
3
2T1  10
4
Ft1  Ft1  1.057  10 N
dw1

3
2T2  10
4
Ft2  Ft2  1.057  10 N
dw2

3
2T2  10
4
Ft3  Ft3  1.057  10 N
dw2

3
2T1  10
4
Ft4  Ft4  1.057  10 N
dw1

Ft1 Ft2 Ft3 Ft4

Forte radiale

Fr1 

Ft1  tan  wn  Fr1  3.596  10
3
N
cos (  )

Fr2 

Ft2  tan  wn  Fr2  3.596  10
3
N
cos (  )

Fr3 

Ft3  tan  wn  Fr3  3.596  10
3
N
cos (  )

Fr4 

Ft4  tan  wn  Fr4  3.596  10
3
N
cos (  )

Fr1 Fr2 Fr3 Fr4

Forte axiale

3
Fa1  Ft1  tan(  ) Fa1  4.931  10 N
3
Fa2  Ft2  tan(  ) Fa2  4.931  10 N
3
Fa3  Ft3  tan(  ) Fa3  4.931  10 N
3
Fa4  Ft4  tan(  ) Fa4  4.931  10 N

Fa1 Fa2 Fa3 Fa4

41
42
Stabilirea schemelor de incarcare cu forte ale arborilor in cele doua plane H si V

Arborele primar

Distanta dintre reazeme l  185 mm

43
44
 Determinarea reactiunilor din lagare pentru arborele primar

( H) l
ΣM A  0  Ft1   HB  l  0
2
Ft  l Ft
HB  l  1  HB  1
2 2

Ft1
3
HB  HB  5.287  10 N
2

ΣY  0

H A  Ft 1  H B  0
3
HA  Ft1  HB HA  5.287  10 N

l 5
Mi1Hmax  HA  Mi1Hmax  4.891  10 Nmm
2

( V) d w1 l
ΣM A  0  Fa1   Fr1   VB  l  0
2 2

 F  l    F  dw1 
 r1 
 2   a1 2 
VB  VB  67.743 N
l

ΣY  0 VA  Fr1  VB  0

3
VA  Fr1  VB VA  3.664  10 N

l dw1
3
Mi1Vmax  VA   Fa1  Mi1Vmax  6.266  10 Nmm
2 2

2 2 5
Mi1max  Mi1Hmax  Mi1Vmax Mi1max  4.891  10 Nmm

45
46
Arborele intermediar

l  200 mm

47
48
Determinarea reactiunilor pentru arborele intermediar

( H) l
ΣM c  0 (Ft2  Ft3 )   HD  l  0
2
Ft2  Ft3
4
HD  HD  1.057  10 N
2

ΣY  0

H C  (Ft 2  Ft 3 )  H D  0


HC  Ft2  Ft3  HD  HC  1.057  10
4
N

HC  l
6
Mi2Hmax  Mi2Hmax  1.057  10 Nmm
2

( V) d w2 l l d
ΣM c  0 Fa2   Fr2   Fr3   Fa3  w2  VD  l  0
2 2 2 2

dw2 l l dw2
Fa2   Fr2   Fr3   Fa3 
2 2 2 2 3
VD  VD  3.452  10 N
l

ΣY  0 VC  Fr2  Fr3  VD  0

VC  Fr2  Fr3  VD 3
VC  3.452  10 N

Mi2Vmax  Fa2  dw2

5
Mi2Vmax  6.903  10 Nmm

2 2 6
Mi2max  Mi2Vmax  Mi2Hmax Mi2max  1.263  10 Nmm

49
 3
16  T1  10
Torsiune  t1  50
3
  dI
Determinarea reactiunilor din lagare pentu arbori

2 2 3
RA  HA  VA RA  6.432  10 N

2 2 3
RB  HB  VB RB  5.288  10 N

2 2 4
RC  HC  VC RC  1.112  10 N

2 2 4
RD  HD  VD RD  1.112  10 N

Verificarea arborelui primar la solicitari compuse

4  Fa1
Compresiune  c1   c1  2.002 MPa
2
  dI

 t1  21.466 MPa

3
32  T1  10
Incovoiere 
 i1  i1  42.932 MPa
3
  dI

Tensiunea echivalenta   1 pentru ciclu alternant simetric

 ech    c1   i1 2  4      t1 2

 ech  62.147 MPa

Solicitarile arborilor si ciclurile de variatie ale acestora

51
52
 Variaţia tensiunilor de încovoiere datorită rotaţiei arborelui

Fibrele arborelui sunt supuse alternativ la compresiune (fibra A) sau la tracţiune (fibra B), iar
după o rotire a arborelui cu 180º, la compresiune (fibra B) şi la tracţiune (fibra A).

Caracteristicile Denumirea ciclului tabelul. 4.1

ciclului Alternant simetric

Schiţa
ciclului de
solicitare

Tensiunea
 max  0  max  0
maximă
Tensiunea  min   max  min   max
minimă

Tensiunea  max   min  max   min

0 0
medie σm, τm 2 2

Amplitudinea  max   min  max   min

  max   max
ciclului σv, τv 2 2
Coeficientul de  min  min
asimetrie a  1  1
 max  max
ciclului R

Calculul sagetii maxime pentru arborele intermediar

5 N
E  2.1  10
2
mm
dII  56 mm
4
  dII
5 4
Iz2  Iz2  4.827  10 mm
64

y2max 
 Ft2  Ft3  l
3
y2max  0.035 mm
48  E  Iz2

53
54
 Verificarea montajului cu rulmenti, dupa capacitatea dinamica de incarcare pentru
arborele primar

Se aleg rulmenti radial-axiali cu role conice pe un rand pentru arborele primar si secundar

fig. 12
tabelul. 4.2

d D B C T a Cr Cor
e X Y Simbol
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [KN] [KN]

55 120 29 25 33.5 24.6 0.35 126 110 0.4 1.7 30311A

55
56
 Stabilirea fortelor axiale suplimentare

FrA  RA

FrB  RB

Y  1.7

FrA
3
FaA  0.5  FaA  1.892  10 N
Y

FrB
3
FaB  0.5  FaB  1.555  10 N
Y

Stabilirea fortelor axiale totale din lagare


FatA  FaA  Fa1  FaB  FaA  FatA  6.486  10
3
N
3
FatB  FaB FatB  1.555  10 N

Lagarul A

FatA FatA
 1.008  e e  0.35
FrA FrA

X  0.4

Y  1.7

PA  X  FrA  Y  FatA

4
PA  1.36  10 N

Durabilitatea rulmentului

Pentru autoturisme Lh =2000.....4500 ore

Lh  2800 ore
Durabilitatea rulmentului

60  n1  Lh
L  L  146.88 milrot
6
10

57
58
 Capacitatea de incarcare necesara

 1 
 
CrnecesarA  PA  L 3.33 
CrnecesarA  6.085  10
4
N

4
Crcatalog  11  10 N

Durabilitatea asigurata de rulment

 C 3.33
 rcatalog   3
L     L  1.055  10 milrot
 PA  

Durata de functionare asigurata

6
10  L 4
Lh  Lh  2.011  10
60  n1 ore

Se aleg rulmenti radiali cu bile pe un rand pentru arborele intermediar

fig. 13
Tabelul. 4.3

d D B Cr Cor
Simbol
[mm] [mm] [mm] [KN] [KN]

55 120 29 32 22.8 6311

59
 milrot

Capacitatea dinamica de incarcare necesara

3 4
Crnecesar  P  L Crnecesar  1.897  10 N

4 60
Crcatalog  3.2  10 N
Sarcina dinamica echivalenta

3
P  Fr2 P  3.596  10 N

Durabilitatea rulmentului

Lh  2800 ore

60  n2  Lh
L  L  146.88
6
10

Durabilitatea asigurata de rulment

3
 Crcatalog 
L    L  704.705 milrot
 P 
Durata de functionare asigurata
6
10  L 4
Lh  Lh  1.343  10 ore
60  n1

61
 5 INTRETINEREA REDUCTORULUI DISTRIBUITOR
Intretinerea reductorului-distribuitor consta in verificarea nivelului uleiului de
transmitere dupa fiecare 5000 km; daca este scazut se vor elimina cauzele scurgerilor de
lubrifiante si se va complecta cu cantitatea necesara.
Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul reductorul-distribuitor se face odata
cu inlocuirea lubrifiantului din carterul cutiei de viteze.
Ungerea angrenajelor din reductorul distribuitor G 800,utilizat la automobilele
MAN,se face cu o pompa actionata cu aer comprimat la o presiune de 0,45MPa,dispusa
la partea inferioara a reductorului distribuitor.Distribuitorului
Uleiul este trimis spre danturile rotilor si spre mufa de cuplare prin intermediul a
doua conducte prevazute cu orificii.

62
 6 BIBLIOGRAFIE

1. Calculul si constructia automobilelor :Viorel Vulpe, Untaru Marin, Campean Vasile,

Seitz Nicolae, Peres Gheorghe

2. Angrenaje cilindrice: Radu Velicu, Gheorghe Moldovean

3. Transmisii mecanice cu reductoare intr-o treapta: Mihai Musat, Gina Stoica

4. Catalog de rulmenti

63