MEMORIU JUSTIFICATIV

          Am ales ca temã pentru lucrarea de specialitate, reductorul distribuitor deoarece acesta ajutã
automobilele destinate sã lucreze in conditii grele de drum( terenuri accidentale, sa 919h71j nturi,
gropi, s.a. ) sã invingã rezistente mai mari decãt in cazul deplasãrilor pe drumuri obijnuite.

           Acesta se utilizeazã la masinile de teren care au douã punti motoare ( ex.: ARO, DACIA PAPUC,
s.a. ) sau la autocamioanele care sunt supuse la drumuri grele avãnd nevoie de mai multe punti
motoare pentru a trece farã efort ( ex.: ROMAN, VOLVO, SCANIA, s.a. )  

CUPRINS
Memoriu Justificativ..................Pag. 3

Destinatia si clasificarea reductoarelor - distribuitoare.....Pag. 5

Tipuri constructive de reductoare - distribuitoare:

-       Reductorul - distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea

puntii anterioare............... ..Pag. 6

-       Reductorul - distribuitor cu diferential interaxial.....Pag. 8  

-       Reductorul - distribuitor cu cuplaj unisens..................Pag.

10

Ĩntretinerea reductorului - distribuitor...............Pag.13

Mãsuri de tehnicã a securitãtii muncii...........Pag. 15

Principalele mãsuri de tehnica a securitãtii muncii........Pag. 16

Bibliografie.......................Pag. 17
 

REDUCTORUL DISTRIBUITOR

        Destinatia si clasificarea reductoarelor distribuitoare.

    Automobilele destinate sã lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentale au de invins
rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept greutate aderentã acestea se construiesc cu toate
puntile motoare.

    Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt dotate cu un distribuitor sau
un reductor - disribuitor.

    Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare farã a-l modifica.
    Reductorul - distribuitor are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi timp il si
modificã.In general reductorul - distribuitor este prevazut cu 2 trepte , permitãnd dublarea numãrului de trepte ale
cutiei de viteze.

    De regulã, una din trepte are raportul de transmitere egal cu unitatea, iar cealaltã un raport de transmitere
cuprins intre 1,8 si 2,8. Astfel, prin mãrirea raportului de transmitere si folosirea intregii greutati ca greutate
aderentã, automobilul are posibilitatea sã urce pante de 50 - 60 %, sã treacã prin terenuri accidentale s.a..

    Reductorul - distribuitor se monteazã pe cadrul automobilului, separate de cutia de viteze sau in acelasi carter cu
aceasta.

    Momentul de la arborele secundar al cutiei de viteze se transmite arborelui primar al reductorului distribuitor fie
direct, fie printr-o transmisie cardanicã.

    Reductoarele distribuitoare se clasificã dupã modul de prevenire a "circulatiei de puteri" in transmisia

automobilelor. Dacã la un moment dat la una dintre punti nu este asiguratã aderentã, se poate ca rotile de la o punte
sã patineze si de la cealaltã sã alunece (sa fie impinse).

    Prin aceasta, fortele tangentiale de la rotile impinse isi schimbã sensul, devenind din forte motoare forte de
frãnare. In aceastã situatie rotile rãmase motoare, in afarã rezistentelor la inaintare trebuie sã invinga si fortele de
frãnare apãrute rezultãnd o "circulatie" de puteri.

    Datoritã acestui fapt, la automobilele cu tractiune integralã apar urmatoarele dezavantaje:

                     - uzura sporitã a pneurilor si a organelor transmisiei din cauzã cã prin

ele                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                        
                                                                          

                       se transmit puteri mult mai mari decãt in cazul deplasãrii normale;

                     - se mãreste consumul de combustibil al motorului si uzura pieselor sale;

                     - scade randamentul transmisiei;

  

      In functie de modul de prevenire a circulatiei de puteri s-au realizat mai multe tipuri de reductoare distribuitoare
si anume:

- cu dispozitiv de cuplare a puntii motoare anterioare

- cu diferentialul interaxial

- cu cuplaje unidimensionale (unisens)

          Tipuri constructive de reductoare distribuitoare

1. Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare.

      In fig. 1 este reprezentat reductorul distribuitor utilizat la autoturismul ARO, avãnd douã trepte, una cu raportul
de transmitere 1 si a doua cu raportul de transmitere 2.175 .

      Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliarã a pinionului 21 de pe
arborele primar 16 (care este si arborele secundar al schimbãtorului de viteze).
      In felul acesta momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de antrenare a puntii
din spate. In acelasi timp momentul se transmite de la pinionul 21 la pinionul 22 solidar cu arborele intermediar
11. Cuplarea puntii din fatã se efectuazã prin deplasarea spre stãnga a mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea
arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din fata cu pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avãnd acelasi diametru, raportul
de transmitere intre arborii 16 si 2 este 1.

      Treapta cu raportul de transmitere 2.18 pentru puntea din spate, se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura
auxiliarã a pinionului 18 pentru a-l solidariza cu arborele 14. In felul acesta momentul de la arborele primar 16 este
transmis arborelui secundar 14 prin angrenajele rotilor 21-22 si 10-18 .Prin cuplarea mufei 5 cu dantura auxiliarã a
pinionului 7 ( care se aflã in angrenare cu pinionul 10 ) se obtine treapta cu raportul 2.18 si pentru puntea din fatã.

      Prin utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :

                  -  cuplarea numai a puntii din spate farã mãrirea momentului motor ;

                  -  cuplarea ambelor punti farã mãrirea momentului motor ;

                  -  cuplarea ambelor punti cu mãrirea momentului motor ;

      Reductorul - distribuitor are si un dispozitiv de zãvorãre, care impiedica cuplarea treptei cu raportul de
transmitere 2.10, cãnd puntea din fatã este decuplatã, si eliminã posibilitateã decuplarii puntii din fatã, cãnd este
cuplatã treapta inferioarã.

Fig. 1 Reductorul - distribuitor al autoturismului ARO

a - sectiune;  1 si 15 - flanse;  2 - arbore secundar punte fatã;  2, 9 si 13 - capace;  4 si 7 - pinioane libere pe
arborele secundar punte fatã;  5 - mufã de cuplare punte fatã;  6 - carter;  8 - dop de golire lubrifiant;  10 si 22 -
pinioane solidare cu arborele intermediar;  11 - arbore intermediar;  12 si 17 - angrenaj kilometraj;  14 - arbore
secundar de antrenare punte spate;  16 - arbore primar ( arbore secundar schimbãtor de viteze );  18 - pinion liber
pe arborele secundar punte spate;  19 - mufã de cuplare punte spate;  20 - orificiu de umplere cu lubrifiant;  11 -
pinion arbore primar; 

23 si 26 - furci de cuplare;  24 si 25 tije culisante

2. Reductorul - distribuitor cu diferentialul interaxial

      La reductoarele - distribuitoare cu diferential interaxial, vitezele unghiulare ale arborilor de iesire
pot sa varieze, iar distributia momentelor intre puntile motoare se determina folosindu-se proprietatile
mecanismului diferential.

      La reductoarele - distribuitoare ale automobilelor cu 3 punti motoare, diferentialul poate fi dispus intre
arborii care transmit momentul la puntea posterioare si puntea din mijloc, fie intre arborii care transmit
momentul la puntea anterioara si la ambele punti din spate.

      In fig. 2 este reprezentata schema cinematica a reductorului distribuitor prevazut cu un diferential interaxial
asimetric, cu roti cilindrice, utilizat la autocamioanele ROMAN.

      Diferentialul asimetric se utilizeaza la automobilele la care greutatea aderenta corespunzatoare puntii

anterioare G1 difera mult de greutatea aderenta corespunzatoare puntii posterioare G2.

      Diferentialul asimetric repartizeaza momentele de rasucire M1 la puntea anterioara si M2 la puntea
posterioara in raportul M1 / M2 = G1 / G2.

      In felul acesta, diferential;ul interaxial asimetric, la acelasi coefficient de aderenta   pentru rotile puntii
anterioare si rotile puntii posterioare, permite sa se realizeze forta de tractiune maxima dupa motor sau
greutatea aderenta, ca si in lipsa diferentialului eliminand in acelasi timp posibilitatea aparitiei circulatiei de
puteri in transmisia automobilului.

      La deplasarea automobilului pe un teren cu un coefficient de aderenta care variaza brusc, diferentialul
interaxial reduce mult capacitatea de trecere.

      Pentru inlaturarea acestui neajuns diferentialul interaxial este prevazut cu un dispozitiv de blocare.

      In cazul diferentialului reprezentat in fig. 2, miscarea se transmite prin intermediul rotilor dintate de pe
arborele primar 1 si arborele intermediar 2 la roata 9, fixate pe caseta diferentialului 11.

      Satelitii 13 sunt in angrenare permanenta cu rotile 14 si 12, care sunt fixate pe arborii 3 si respective 4.

      Atata timp cat fortele pe sateliti sunt egale, diferentialul este blocat.

      In cazul in care rotile puntilor din fata si din spate avand raportul fortelor diferit de raportul razelor rotilor 14
si 12, diferentialul intra in functiune.

      Cu ajutorul mufei 15, diferentialul se blocheaza in cazul in care rotile uneia dintre punti patineaza.

      Reductorul - distribuitor descries are doua trepte cu raportul de transmitere 1 si 1,83.

      In functie de valoarea momentului motor, autocamioanele Roman pot fii echipate cu redactor - distribuitor
G450 ( pentru momentul maxim de 4500 N/m si cu actionare manuala a blocarii ) sau cu reductorul - distribuitor
G800 ( pentru momentul maxim de 8000 N/m si cu actionare pneumatica a blocarii diferentialului ).               
 Fig. 2.   Reductorul distribuitor cu diferential interaxial utilizat la autocamioanele ROMAN

a - sectiune  ;  b - schema cinematica

3. Reductorul - distribuitor cu cuplaj unisens.

      In fig. 3.1 este reprezentata constructia unui reductor - distribuitor cu dispozitiv tip roata libera, utilizat la un
autocamion 6 x 6.

      Cand este cuplata treapta inferioara, momentul se transmite la arborii 6 si 9 prin intermediul pinioanelor 3,
4, 4' si 3'
       In cazul treptei a doua, momentul se transmite la arborii 6 si 9 prin intermediul pinioanelor 3', 4', si 5 iar la
arborele 2, prin cuplarea directa ( mufa 10 ) cu arborele 1.

      La deplasarea automobilului in linie dreapta pe un drum cu un coefficient de aderenta mare, motoare va fi
numai puntea posterioara ce primeste momentul de la arborele 2.

      Puntea din mijloc si puntea din fata devine motoare numai la patinarea puntii posterioare, cand intra in
actiune mecanismele tip roata libera 7 si 7'.

      Pentru ca momentul motor sa poata fi transmis la cele 3 punti , la deplasarea inapoi a automobilului,
reductorul distribuitor este prevazut cu mufele de cuplare 8 - 8, care blocheaza mecanismele tip roata libera
cand se cupleaza treapta pentru mersul inapoi. 

      Dispozitivele tip roata libera, la aparitia circulatiei de puteri, se decupleaza.

      In general la reductoarele distribuitoare prevazute cu un cuplaj unisens rapoartele de transmitere ale
dispozitivelor de actionare ale puntii anterioare si puntii posterioare, nu se iau egale si in acelasi timp raportul de
transmitere al dispozitivului de actionare a puntii de transmitere al dispozitivului de actionare a puntii anterioare
se alege mai mare decat raportul de transmitere al dispozitivului de actionare a puntii posterioare.

      In felul acesta cuplajul unisens se decupleaza la fel si puntea anterioara, iar tot momentul motor se
transmite rotilor din spate.

      Cand rotile posterioare incep sa patineze, dispozitivul unisens se cupleaza automat si rotile puntii anterioare
devin motoare.    

       Pe autocamionul DAC-665T, reductorul distribuitor G 450 este de tip mecanic, cu doua trepte de viteze.
Transmite un moment de maxim 450 daN.m, cu instalatie de ungere a angrenajelor asigurata de o pompa cu piston,
antrenata de un excentric fixat pe platoul portsatelit al diferentialului din reductorul distribuitor. 
      Puntea motoare fata fiind cuplata permanent, evita suprasolicitarea celorlalte doua punti la deplasarea in teren
accidental.

      Elemente componente ale reductorului-distribuitor G 450 sunt urmatoarele: 

               - carcasa (carter); subansamblul arborelui primar; subansamblul arborelui intermediar; subansamblul
arborelui secundar anterior; subansamblul arborelui secundar posterior; diferentialul cu dispozitivul de blocare;
dispozitivul de actionare. 
       La nivel repere, elementele componente ale reductorului - distribuitor sunt prezentate in fig. 3.2
 Fig. 3.1 REDUCTORUL DISTRIBUITOR CU DISPOZITIV TIP ROATĂ

LIBERĂ

    1  - ARBORE PRIMAR;

    2  - ARBORE SECUNDAR PUNTE SPATE;

    3  - PINION ARBORE SECUNDAR;

4,4'  - PINIOANE ARBORE INTERMEDIAR;

    5  - PINION DISPOZITIV TIP ROATĂ LIBERĂ;

    6  - ARBORE SECUNDAR DE ANTRENARE A PUNŢII DIN FAŢĂ;

7,7'  - MECANISME TIP ROATĂ LIBERĂ;

8,8'  - MUFE DE CUPLARE PENTRU BLOCAREA MECANISMELOR

           TIP ROATĂ LIBERĂ LA MERSUL ĨNAPOI;

     9 - ARBORE SECUNDAR DE ANTRENARE A PUNŢII DIN MIJLOC;

         10 - MUFĂ DE CUPLARE;

   11 - ARBORE INTERMEDIAR;

 Fig. 3.2 Sectiune in Reductorul distribuitor G 450 
1 - arbore primar; 2 - arbore intermediar; 3 - arbore secundar pentru puntea din fata; 4 - arbore secundar pentru
puntea din spate; 5 si 6 - pinioane pe arborele primar; 7 si 8 - pinioane pe arborele intermediar; 9 - pinion pe
arborele secundar; 10 - portsateliti stânga; 11 portsateliti dreapta; 12 - roata cu dantura interioara; 13 - pinion
satelit; 14 - roata dintata pentru inregistratorul de kilometraj; 15 - pârghie de comanda; 16 - furca de cuplare; 17 -
pârghie de cuplare; 18 - conducta de ulei; 19 - carcasa; 20 - conducta de ulei; 21 - inel de comanda; 22 - flansa de
antrenare a arborelui primar; 23 - melc; 24 - flansa de antrenare a arborelui cardanic spate.

        Ĩntretinerea  reductorului - distribuitor

      Intretinerea reductorului Distribuitor consta in verificarea nivelului uleiului de transmisie dupa fiecare 5000
km.

      Daca nivelul uleiului este scazut, se vor elimina cauzele scurgerilor de lubrifiant si se va completa cu

cantitatea necesara.

      Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul reductorului - distribuitor se face odata cu inlocuirea uleiului din
carterul schimbatorului de viteze.

      Ungerea angrenajelor la reductorul - distribuitor G800 ( fig. 4. ), utilizat la autocamioanele ROMAN, se face
cu o pompa actionata cu aer comprimat, la o presiune de 4,5 bar, dispusa la partea inferioara a reductorului -
distribuitor.

      Aceasta pompa trimite uleiul, prin intermediul a doua conducte prevazute cu orificii, spre danturile rotilor sis
pre mufa de cuplare.

      Aerul sub presiune impinge pistonul 2 din corpul 1 al pompei, spre stanga rezultand uleiul din cilindrul
pompei.

      In momentul in care pistonul a ajuns la capatul cursei, aerul din camera din stanga a pistonului distribuitor 3
iese in atmosfera, iar aerul comprimat patrunde in camera din dreapta pistonului distribuitor, deplasandu-l spre
stanga.
       Acesta pune in legatura camera de aer din dreapta pistonului 2 cu atmosfera, inchizand intrarea aerului in
acesta.

      Astfel, aerul sub presiune, patrunde in camera din stanga a pistonului distribuitor 3 deplasandu-l spre
dreapta in camera din stanga a pistonului distribuitor 3, deplasandu-l spre dreapta, deoarece din partea dreapta
a sa este pusa in legatura cu atmosfera de catre pistonul pompei 2.

      In cazul reductorului - distribuitor G450 ( Fig. 3.2 ), ungerea este asigurata de catre o pompa cu piston
antrenat de un excentric.

Fig. 4.  Pompa de ulei a reductorului distribuitor G800 cu actionare                       

             pneumaticã.

1 - corpul pompei;  2 - piston;  3 - piston distribuitor;  4 si 10 - supape de aspiratie ( de tip bilã );  5, 11 si 13 -
arcuri elicoidale;  6 - capac;  7, 8 si 14 - reductii;  9 - conductã de aspiratie a uleiului;  12 - supapã de refulare
( de tip cu bilã );  15 - suruburi de fixare.

        Mãsuri de tehnicã a securitãtii muncii

      Ĩn tara noastrã, protectia muncii face parte integrantã din procesul de muncã, avãnd ca scop asigurarea celor
mai bune conditii de muncã, prevenire accidentelor de muncã si a inbolnãvirilor profesionale.

      Cãile principale pentru aplicarea mãsurilor de tehnicã a securitãtii muncii in intreprinderi sunt:

-              controlul periodic al stãrii utilajelor, al stãrii ingrãdirilor si dispozitivelor de protectie de

la masinile-unelte, aparate si mecanisme, al stãrii de functionare a instalatiilor de ventilatie si incãlzire, al curãteniei
locurilor de muncã, atelierelor si al spatiilor sanitare;

-         verificarea stãrii si utilizãrii de cãtre muncitori a dispozitivelor  

                                    si instalatiilor de sigurantã ( mãsti inpotriva gazelor sau a  

                                    prafului, ochelari de protectie );

-         urmãrirea respectãrii regulilor de igienã personalã de cãtre      

                                    muncitori, in special la locurile de muncã unde se lucreazã cu                 

                                    substante toxice;

-         difuzarea prin diverse forme a mãsurilor de tehnicã a securitãtii

                                    muncii si instructajul periodic al muncitorilor cu privire la

                                    problemele de protectie a muncii.

      Nerespectarea normelor de protectie a muncii se sanctioneazã conform legilor in

vigoare.            

     

        Principalele mãsuri de tehnicã a securitãtii muncii

     

     

      Ĩn scopul eliminãrii perocolului de accidentare la locul de muncã este necesar sã se respecte urmãtoarele mãsuri
si reguli principale:

-        imbrãcãmintea de lucru sa fie bine strînsã pe corp si incheiatã corespunzãtor.

-        femeile vor purta basmale legate astfel incãt pãrul sau colturile basmalei sã nu iasã afarã spre a evita
pericolul de prindere de cãtre organele in miscare ale masinilor - unelte.

-        folosirea cheilor fisurate este strict interzisã !

-        cozile si mãnerele uneltelor de mãnã vor fi executate din lemn de esentã tare, fiind bine fixate si vor
avea dimensiuni care sã permitã prinderea lor sigurã si comodã.

-        uneltele de mãnã actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea
sculelor, precum si cu dispozitive care sã impiedice functionarea lor nerecomandatã.

-        Diversele lucruri de lãcãtuserie ce se executã in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu
scule din materiale neferoase.

-        Pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sã fie ingrãdite cu apãrãtoare din tablã
prevãzute cu ecrane transparente.

        Bibliografie

1. sOFER MECANIC AUTO

                              
                             -    Gheorghe Frãtila ; M. V. Popa

2. INSTALAŢII sI ECHIPAMENTE AUTO

-        Mariana Frãtila ; Elena Antonescu

3. CUNOAsTEREA, ĨNTREŢINEREA sI REPARAREA AUTOMOBILULUI

-        Gheorghe  Frãtilã ; Sterian Samoilã