FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule şi Motoare

PROIECT
la
Construcţia şi calculul autovehiculelor – I

Tema: Cutie de distribuţie pentru

autobetoniera

Student: Viorelia-Alexandra CREŢU

Secţia AR
Anul III, grupa 1142
Îndrumător: prof.dr.ing. Dragos DIMA

Anul universitar 2016-2017

Semestrul II
 CUPRINS

1. Desenul de inspiratie.......................................................................................................2
2. Studiu de nivel.................................................................................................................3
2.1 Functiunile.......................................................................................................................3
2.2 Solutii Constructive.........................................................................................................3
2.3 Operatii de intretinere......................................................................................................7
2.4 Modalitati de reparare......................................................................................................8
2.5 Analiza Comparativa.......................................................................................................8
2.5.1 Avantaje....................................................................................................................9
2.5.2 Dezavantaje...............................................................................................................9
3. Schema cinematica.........................................................................................................10
4. Materiale.........................................................................................................................11
5. Tehnologii.......................................................................................................................13
6. Modalitati de deteriorare................................................................................................14
6.1 Carterul cutiei de distributie...........................................................................................14
6.2 Arborele primar, intermediar si secundar.......................................................................15
6.3 Rotile dintate..................................................................................................................15
7. Desen..............................................................................................................................17
8. Calcule............................................................................................................................18
9. Anexe..............................................................................................................................43
1. Desenul de inspiratie

2
 2. STUDIU DE NIVEL

2.1 FUNCŢIUNILE
Automobilele destinate sã lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentale au de
invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept greutate aderentã acestea se
construiesc cu toate puntile motoare.
Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt dotate cu un
distribuitor sau un reductor - disribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare farã a-l modifica.
Reductorul - distribuitor are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi
timp il si modificã.In general reductorul - distribuitor este prevazut cu 2 trepte , permitãnd dublarea
numãrului de trepte ale cutiei de viteze.
De regulã, una din trepte are raportul de transmitere egal cu unitatea, iar cealaltã un raport de
transmitere cuprins intre 1,8 si 2,8. Astfel, prin mãrirea raportului de transmitere si folosirea
intregii greutati ca greutate aderentã, automobilul are posibilitatea sã urce pante de 50 - 60 %, sã
treacã prin terenuri accidentale s.a..
Reductorul - distribuitor se monteazã pe cadrul automobilului, separate de cutia de viteze sau in
acelasi carter cu aceasta.
Momentul de la arborele secundar al cutiei de viteze se transmite arborelui primar al reductorului
distribuitor fie direct, fie printr-o transmisie cardanicã.
Reductoarele distribuitoare se clasificã dupã modul de prevenire a "circulatiei de puteri" in
transmisia automobilelor. Dacã la un moment dat la una dintre punti nu este asiguratã aderentã, se
poate ca rotile de la o punte sã patineze si de la cealaltã sã alunece (sa fie impinse).
Prin aceasta, fortele tangentiale de la rotile impinse isi schimbã sensul, devenind din forte
motoare forte de frãnare. In aceastã situatie rotile rãmase motoare, in afarã rezistentelor la inaintare
trebuie sã invinga si fortele de frãnare apãrute rezultãnd o "circulatie" de puteri.

2.2 SOLUŢII CONSTRUCTIVE

In functie de modul de prevenire a circulatiei de puteri s-au realizat mai multe tipuri de
reductoare distribuitoare si anume:
- cu dispozitiv de cuplare a puntii motoare anterioare
- cu diferentialul interaxial
- cu cuplaje unidimensionale (unisens)

1.Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare.

In fig. 1 este reprezentat reductorul distribuitor , avãnd douã trepte, una cu raportul de transmitere
1 si a doua cu raportul de transmitere 2.175 .
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliarã a
pinionului 21 de pe arborele primar 16 (care este si arborele secundar al schimbãtorului de viteze).
In felul acesta momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de
antrenare a puntii din spate. In acelasi timp momentul se transmite de la pinionul 21 la pinionul 22
solidar cu arborele intermediar 11. Cuplarea puntii din fatã se efectuazã prin deplasarea spre stãnga
a mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din fata cu
pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avãnd acelasi diametru, raportul de transmitere intre arborii 16 si 2
este 1.

3
 Treapta cu raportul de transmitere 2.18 pentru puntea din spate, se obtine prin cuplarea mufei
19 cu dantura auxiliarã a pinionului 18 pentru a-l solidariza cu arborele 14. In felul acesta
momentul de la arborele primar 16 este transmis arborelui secundar 14 prin angrenajele rotilor 21-
22 si 10-18 . Prin cuplarea mufei 5 cu dantura auxiliarã a pinionului 7 ( care se aflã in angrenare cu
pinionul 10 ) se obtine treapta cu raportul 2.18 si pentru puntea din fatã.
Prin utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :
- cuplarea numai a puntii din spate farã mãrirea momentului motor ;
- cuplarea ambelor punti farã mãrirea momentului motor ;
- cuplarea ambelor punti cu mãrirea momentului motor ;
Reductorul - distribuitor are si un dispozitiv de zãvorãre, care impiedica cuplarea treptei cu
raportul de transmitere 2.10, cãnd puntea din fatã este decuplatã, si eliminã posibilitateã decuplarii
puntii din fatã, cãnd este cuplatã treapta inferioarã.

Fig. 1 . Reductor Distribuitor

2. Reductorul - distribuitor cu diferentialul interaxial

Diferentialul asimetric repartizeaza momentele de rasucire M1 la puntea anterioara si M2 la puntea
posterioara in raportul M1 / M2 = G1 / G2.
In felul acesta, diferentialul interaxial asimetric, la acelasi coefficient de aderenta pentru rotile
puntii anterioare si rotile puntii posterioare, permitesa se realizezeforta de tractiune maxima dupa
motor saugreutatea aderenta, ca si in lipsa diferentialului eliminand in acelasi timp posibilitatea
aparitiei circulatiei de puteri in transmisia automobilului. La deplasarea automobilului pe unteren
cu un coefficient de aderenta care variaza brusc, diferentialul interaxial reduce mult capacitatea de
trecere. Pentru inlaturarea acestui neajuns diferentialul interaxial esteprevazut cu un dispozitiv de
blocare. In cazul diferentialului reprezentat in fig. 2, miscarea se transmite prinintermediul rotilor
dintate de pe arboreal primar 1 si arboreal intermediar 2 la roata 9, fixate pe caseta diferentialului
4
11. Satelitii 13 sunt in angrenare permanenta cu rotile 14 si 12, care sunt fixate pearborii 3 si
respective 4. Atata timp cat fortelepesatelitisuntegale, diferentialulesteblocat. In cazul in care
rotilepuntilor din fata si din spate avand raportul fortelor diferit de raportul razelor rotilor 14 si 12,
diferentialul intra in functiune.
Cu ajutorulmufei 15, diferentialul se blocheaza in cazul in care rotile uneia dintre punti patineaza.
Reductorul - distribuitor descries are douatrepte cu raportul de transmitere 1 si 1,83.
In functie de valoarea momentului motor, autocamioanele Roman pot fi echipate cu redactor -
distribuitor G450 ( pentru momentul maxim de 4500 N/m si cu actionaremanuala a blocarii ) sau cu
reductorul - distribuitor G800 ( pentru momentul maxim de 8000 N/m si cu actionare pneumatica a
blocarii diferentialului ). La reductoarele - distribuitoare cu diferential interaxial, vitezele
unghiulare ale arborilor de iesire pot sa varieze, iar distributia momentelor intre puntile motoare se
determina folosindu-se proprietatile mecanismului diferential. La reductoarele - distribuitoare ale
automobilelor cu 3 punti motoare, diferentialul poate fi dispus intre arborii care transmit momentul
la puntea posterioare si puntea din mijloc, fie intre arborii care transmit momentul la puntea
anterioara si la ambele punti din spate. In fig. 2 este reprezentata schema cinematica a reductorului
distribuitor prevazut cu un diferential interaxiala simetric, cu roti cilindrice, utilizat la
autocamioanele ROMAN. Diferentialul asimetric se utilizeaza la automobilele la care greutatea
aderenta corespunzatoare puntii anterioare G1 difer amult de greutatea aderenta corespunzatoare
puntii posterioare G2.

Fig. 2. Reductoruldistribuitor cu diferentialinteraxialutilizat la autocamioanele ROMAN

3.Reductorul - distribuitor cu cuplaj unisens.
In fig. 3.1 este reprezentata constructia unui reductor - distribuitor cu dispozitiv tip roata libera,
utilizat la un autocamion 6 x 6. Cand este cuplata treapta inferioara, momentul se transmite la
arborii 6 si 9 prin intermediul pinioanelor 3, 4, 4' si 3'. In cazul treptei a doua, momentul se
transmite la arborii 6 si 9 prin intermediul pinioanelor 3', 4', si 5 iar la arborele 2, prin cuplarea
directa ( mufa 10) cu arborele 1.
La deplasarea automobilului in linie dreapta pe un drum cu un coefficient de aderenta mare,
motoare va fi numai puntea posterioara ceprimeste momentul de la arborele 2.
Puntea din mijloc si puntea din fata devine motoare numai la patinarea puntii posterioare, cand
intra in actiune mecanismele tip roatalibera 7 si 7'. Pentru ca momentul motor sapoata fi transmis la
cele 3 punti , la deplasareainapoi a automobilului, reductorul distribuitor este prevazut cu mufele de
cuplare 8 - 8, care blocheaza mecanismele tip roata libera cand se cupleaz atreapta pentru mersul
inapoi. Dispozitivele tip roatalibera, la aparitiacirculatiei de puteri, se decupleaza.
In general la reductoarele distribuitoare prevazute cu un cuplaj unisons rapoartele de transmitere
ale dispozitivelor de actionare ale puntii anterioare si puntii posterioare, nu se iau egale si in acelasi
5
timp raportul de transmitere al dispozitivului de actionare a puntii de transmitere al dispozitivului
de actionare a puntii anterioare se alegemai mare decatraportul de transmitere al dispozitivului de
actionare a puntiiposterioare. In felul acesta cuplajul unisens se decupleaza la fel si puntea
anterioara, iar tot momentul motor se transmite rotilor din spate.
Cand rotile posterioare incep sa patineze, dispozitivul unisens se cupleaza automat si rotile puntii
anterioare devin motoare. Pe autofurgonul ROMAN -18290F, reductorul distribuitor G 450 este de
tip mecanic, cu douatrepte de viteze. Transmite un moment de maxim 450 daN.m, cu instalatie de
ungere a angrenajelorasigurata de o pompa cu piston, antrenata de un excentric fixat pe platoul
portsatelit al diferentialului din reductorul distribuitor. Puntea motoare fata fiind cuplata
permanent, evita suprasolicitarea celorlalte dou apunti la deplasarea in teren accidentat.
Elementecomponente ale reductorului-distribuitor G 450 sunt urmatoarele: - carcasa (carter);
subansamblul arborelui primar; subansamblul arborelui intermediar; subansamblul arborelui
secundar anterior; subansamblul arborelui secundar posterior; diferentialul cu dispozitivul de
blocare; dispozitivul de actionare. La nivel repere, elementele componente ale reductorului -
distribuitorsuntprezentate in fig. 3.2

1 - arbore primar;

2 - arbore secundarpunte spate;

3 - pinion arbore secundar;

4,4' - pinioane arbore intermediar;

5 - pinion dispozitiv tip roatăliberă;

6 - arbore secundar de antrenare a punţii din faţă;

7,7' - mecanisme tip roatăliberă;

8,8' - mufe de cuplarepentrublocareamecanismelor

tiproatăliberă la mersulĩnapoi;

9 - arboresecundar de antrenare a punţii din mijloc;

10 - mufă de cuplare;

11 - arboreintermediar;

4. Reductor distribuitor cu diferential interaxial simetric blocabil

6
 2.3 OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE
Intretinerea reductorului Distribuitor consta in verificarea nivelului uleiului de transmisie dupa
fiecare 5000 km.
Daca nivelul uleiului este scazut, se vor elimina cauzele scurgerilor de lubrifiant si se
vacompleta cu cantitatea necesara.
Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul reductorului - distribuitor se face odata cu inlocuirea
uleiului din carterul schimbatorului de viteze.
Ungerea angrenajelor la reductorul - distribuitor G800 ( fig. 4. ), utilizat la autofurgonul
ROMAN, se face cu o pompa actionata cu aercomprimat, la o presiune de 4,5 bar, dispusa la partea
inferioara a reductorului - distribuitor.
Aceasta pompa trimite uleiul, prin intermediul a doua conducte prevazute cu orificii, spre
danturile rotilor si spre mufa de cuplare.Aerul sub presiune impinge pistonul 2 din corpul 1 al
pompei, spre stanga rezultand uleiul din cilindrul pompei.
In momentul in care pistonulaajuns la capatul cursei, aerul din camera din stanga a pistonului
distribuitor 3 iese in atmosfera, iar aerul comprimat patrunde in camera din dreapta pistonului
distribuitor, deplasandu-l spre stanga.
Acesta pune in legatura camera de aer din dreapta pistonului 2 cu atmosfera, inchizand intrarea
aerului in acesta.
Astfel, aerul sub presiune, patrunde in camera din stanga a pistonului distribuitor 3 deplasandu-l
spre dreapta in camera din stanga a pistonului distribuitor 3, deplasandu-l spre dreapta, deoarece
din partea dreapta a sa est epusa in legatura cu atmosfera de catr e pistonul pompei 2.
In cazul reductorului - distribuitor G450 ( Fig. 3.2 ), ungerea este asigurata de catre o pompa cu
piston antrenat de un excentric.

7
1 - corpulpompei; 2 - piston; 3 - piston distribuitor; 4 si 10 - supape de aspiratie ( de tip bilã ); 5, 11 si 13 -
arcurielicoidale; 6 - capac; 7, 8 si 14 - reductii; 9 - conductã de aspiratie a uleiului; 12 - supapã de refulare ( de tip cu
bilã ); 15 - suruburi de fixare

2.4 MODALITĂŢI DE REPARARE

Carterul reductor distribuitoarelor se executa din fonta cenusie sau din aliaje de aluminiu turnat
sub presiune.
Acesta se reformeaza daca prezinta:
-sparturi si rupturi de orice natura si pozitie
-fisuri care leaga doua gauri pentru rulmenti
Tehnologia de reparare a carterului este aratata cum urmeaza:
1. Fisurile se constata prin examen vizual reparandu-se prin sudare oxiacetilenica sau electrica
2. Uzura locasului rulmentului arborelui se stabileste cu un comparator cu cadran de interior sau cu
un calibru tampon la cota de 100,06 mm. Se repara prin alezarea locasului, se preseaza o bucsa
dupa care se alezeaza la dimensiunea nominala.

2.5 ANALIZA COMPARATIVĂ

1. Reductor distribuitor cu diferential interaxial

La reductoarele – distribuitoare cu diferential interaxial, vitezele unghiulare ale arborilor de iesire

pot sa varieze, iar distributia momentelor intre puntile motoare se determina folosindu-se
proprietatile mecanismului diferential.
La reductoarele – distribuitoare ale automobilelor cu 3 punti motoare, diferentialul poate fi
dispus intre arborii care transmit momentul la puntea posterioare si puntea din mijloc, fie intre
arborii care transmit momentul la puntea anterioara si la ambele punti din spate.
La deplasarea automobilului pe un teren cu un coefficient de aderenta care variaza brusc,
diferentialul interaxial reduce mult capacitatea de trecere.
2. Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare
In fig. 2 este reprezentat reductorul distribuitor utilizat la autoturismul ARO, avand doua trepte,
una cu raportul de transmitere 1 si a doua cu raportul de transmitere 2.175 .
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliara a

8
pinionului 21 de pe arborele primar 16 (care este si arborele secundar al schimbatorului de viteze).
In felul acesta momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de
antrenare a puntii din spate. In acelasi timp momentul se transmite de la pinionul 21 la pinionul 22
solidar cu arborele intermediar 11. Cuplarea puntii din fatã se efectuazã prin deplasarea spre
stãnga a mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din fata
cu pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avãnd acelasi diametru, raportul de transmitere intre arborii 16 si
2 este 1.
- cuplarea numai a puntii din spate fara marirea momentului motor
- cuplarea ambelor punti faramarirea momentului motor ;
- cuplarea ambelor punti cu marirea momentului motor ;
Reductorul – distribuitor are si un dispozitiv de zavorare, care impiedica cuplarea treptei cu
raportul de transmitere 2.10, cand puntea din fata este decuplata, si eliminaposibilitatea decuplarii
puntii din fata, cand este cuplata treapta inferioara.

2.5.1 Avantaje

La reductoarele – distribuitoare cu diferential interaxial, vitezele unghiulare ale arborilor de

iesire pot sa varieze, iar distributia momentelor intre puntile motoare se determina folosindu-se
proprietatile mecanismului diferential.
La deplasarea autofurgonului pe un teren cu un coefficient de aderenta care variaza brusc,
diferentialul interaxial reduce mult capacitatea de trecere.
Pentru inlaturarea acestui neajuns diferentialul interaxial este prevazut cu un dispozitiv de blocare.

2.5.2 Dezavantaje

Fortele tangentiale de la rotile impinse isi schimba sensul, devenind din forte motoare forte de
franare. In aceasta situatie rotile ramase motoare, in afara rezistentelor la inaintare trebuie sa
invinga si fortele de franare aparute rezultand o "circulatie" de puteri.
Datorita acestui fapt, la automobilele cu tractiune integrala apar urmatoarele dezavantaje:
- uzura sporita a pneurilor si a organelor transmisiei din cauza ca prin ele se transmit
puteri mult mai mari decat in cazul deplasarii normale;
- se mareste consumul de combustibil al motorului si uzura pieselor sale;
- scade randamentul transmisiei;

9
3. Schema Cinematica

10
 4. .Materiale
La alegerea materialului trebuie să se ţină seama de o serie de factori: sarcina care încarcă
angrenajul; durata de funcţionare impusă; caracteristicile mecanice ale materialelor; modul
de obţinere a semifabricatului; tehnologia de execuţie; eficienţa economică; condiţiile de
funcţionare.
Fontele asigură angrenajelor o amortizare bună la vibraţii şi calităţi antifricţiune. Se
folosesc la construcţia roţilor melcate şi a roţilor dinţate de dimensiuni mari, încărcate cu
sarcini mici şi care funcţionează la viteze reduse. Se pot folosi fontele cenuşii cu grafit
lamelar (Fc 200, Fc 400), fontele cu grafit nodular (Fgn 600-2, Fgn 700-2), fontele
maleabile (Fmp 700-2) şi fontele aliate.
Bronzurile (aliaje ale cuprului cu staniu) se folosesc în construcţia roţilor melcate,
datorită calităţilor antifricţiune foarte bune. Fiind deficitare şi foarte scumpe, bronzurile
se folosesc numai pentru confecţionarea coroanei roţii melcate, corpul acesteia fiind
executat din fontă sau oţel.
Materialele plastice au elasticitate mărită, dar caracteristici mecanice reduse, utilizându-
se în construcţia roţilor dinţate puţin solicitate. Se folosesc la realizarea angrenajelor mai
puţin precise, dar care necesită o funcţionare silenţioasă – datorită elasticităţii mari, se
asigură compensarea erorilor de execuţie şi montaj – la roţile care lucrează în medii
corosive şi la roţile
la care ungerea cu uleiuri minerale nu este posibilă (industria alimentară, textilă, aparate de
birou şi de uz casnic).Oţelurile sunt materialele cele mai utilizate în construcţia roţilor
dinţate. Oţelurile, în funcţie de proprietăţile lor mecanice şi de prelucrabilitate, se împart
în oţeluri moi (cu duritate superficială < 350 HB) şi oţeluri dure (cu duritate
superficială > 350 HB).
Oţelurile de uz general pentru construcţii şi oţelurile turnate în piese nu se tratează
termic, fiind utilizate la angrenajele încărcate cu sarcini mici şi/sau la care nu se impun
restricţii de gabarit, vitezele de funcţionare fiind mici (OL 50, OL 60 şi, respectiv, OT 50,
OT 60 etc.).Oţelurile de îmbunătăţire au conţinutul de carbon > 0,25℅, fiind folosite în
construcţiaroţilor dinţate încărcate cu sarcini mici sau medii. Îmbunătăţirea este
tratamentul termic care constă într-o călire urmată de revenire înaltă. Prin acest tratament
se obţine o duritate medie a suprafeţelor active şi se asigură o bună structură a
materialului, caracteristicile mecanice obţinute fiind dependente de dimensiunile roţii.
Îmbunătăţirea se realizează înainte de danturare, obţinându-se, după tratament, durităţi
mai mici de 350 HB. Cele mai utilizate oţeluri de îmbunătăţire sunt: OLC 45, OLC 55, 40
Cr10, 33 MoCr 11 etc.).

Oţelurile de cementare au conţinutul de carbon < 0,25%. Cementarea este un tratament

termochimic, care constă în îmbogăţirea în carbon a stratului superficial al flancului
dinţilor, fiind urmată de călire şi revenire joasă. În urma călirii, se obţine o duritate mare
a stratului superficial (52…62 HRC) şi un miez care îşi păstrează tenacitatea. Prin
cementare se obţine o creştere semnificativă a rezistenţei la contact a flancului dinţilor şi
o creştere, într-o măsură mai mică, a rezistenţei la încovoiere. Danturarea se execută
înaintea tratamentului, după tratament dantura trebuind rectificată, pentru eliminarea
deformaţiilor mari care apar în urma
tratamentului. Cele mai utilizate oţeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18
MoCr10 etc.). Oţelurile de cemenetare se recomandă la angrenajele puternic solicitate şi
când se impun restricţii de gabarit.

11
 Pentru pinioane, mansoane de cuplare, si arbori, se alege otel de cementare
18MoCrNi13, si tratamentul termic : cementare+cãlire+revenire joasã, pentru ca au o
duritate mare a stratului superficial şi un miez care îşi păstrează tenacitatea.
Pentru carcasa am ales otel de uz general de calitate OT400, pentru ca au un pret
rezonabil, si solicitarile nu sunt foarte mari.
Am incercat sa rationalizam utilizarea economica a materialelor, pentru a nu obtine un
pret prea ridicat de productie pentru ansamblul proiectat.
Prelucrarea semifabricatului în vederea danturării constă în alegerea şi prelucrarea
bazelor de aşezare şi prelucrarea suprafeţelor exterioare sau interioare.
După prelucrarea bazelor de aşezare se execută prelucrarea de finisare a suprafeţelor
exterioare, piesa fiind fixată pe dorn între vârfuri pentru a obţine concentricitatea
suprafeţelor interioare şi exterioare şi a asigura, astfel, precizia; suprafeţelor active în
raport cu fazele principale ale roţii dinţate.
Pentru prelucrarea rotilor dintate în vederea danturării procedeele de lucru sunt cele
utilizate în general în construcţia de maşini pentru prelucrarea bucşelor, flanşelor cu
sau fără alezaj străpuns.
În ceea ce priveşte danturarea, metodele de prelucrare pot fi grupate în două categorii:
prelucrarea danturilor prin aşchiere şi prelucrarea danturilor prin deformare plastică.
Cea de a doua metodă deşi prezintă anumite avantaje are încă un grad limitat de
aplicabilitate.
La prelucrarea roţilor dinţate prin aşchiere, se parcurg în general următoarele etape :
prelucrarea bazelor tehnologice, prelucrarea corpului roţii dinţate până ia operaţia de
danturare, prelucrarea danturii, tratament termic, prelucrarea de finisarea diferitelor
suprafeţe ale corpului roţii dinţate, prelucrarea de finisare a danturii.
Prelucrarea danturii roţilor dinţate cilindrice se realizează prin frezare (prin copiere) sau
prin rulare (rostogolire). Frezarea prin copiere se realizează cu scule profilate după forma
golului dintre dinţi: freză disc (fig.3.1, a) sau freză deget (fig.3.1, b). Productivitatea
redusă şi erorile de execuţie, caracteristice acestui procedeu, au determinat utilizarea sa
pe scară redusă. Prelucrarea prin rulare a danturii se realizează prin frezare cu: freză
melc (fig. 3.1, c) sau prin mortezare cu cuţit pieptene (fig. 3.1, d) sau cuţit roată (fig. 3.1,
e) – pentru danturi exterioare şi prin mortezare cu cuţit roată (fig. 3.1, f) – pentru danturi
interioare. Prin acest procedeu, danturarea se realizează simulând procesul angrenării,
acesta realizându-se între sculă şi semifabricat. Se asigură, prin acest procedeu, o
productivitate şi o precizie superioare procedeului de danturare prin copiere, dar şi între
aceste procedee de prelucrare prin rulare există diferenţe în ceea ce priveşte
productivitatea şi precizia de execuţie. Astfel, o productivitate ridicată se obţine prin
prelucrarea cu freză melc, formată din mai multe cremaliere înfăşurate
pe un cilindru, după una (freză melc cu un început) sau mai multe elice (freză melc cu
mai multe începuturi). Tehnologic, însă, se realizează mai greu decât scula cuţit-pieptene
(de fapt o cremalieră generatoare), aceasta având avantajul şi a unei confecţionări mai
precise. Cuţitul- roată se confecţionează mai greu tehnologic (datorită flancului
evolventic al dinţilor), însă asigură viteze mari de aşchiere şi este singurul utilizat la
prelucrarea prin rulare a danturilor interioare

12
 5. Tehnologii

In procesul de fabricatie al cutiilor de distributie se folosesc foarte multe procese de

prelucrare si fabricatie:
- Arborii se prelucreaza prin strunjire in general
- Rotile dintate (danturile): - prin copiere cu freza folosinduse freze disc modul- se executa
dinte cu dinte pe masini speciale de frezat dotate cu un cap divizor
- danturarea prin generarea profilului cu freza melc modul Se face pe
flancurilor masini unelte speciale, folosind freza - melc, cu muchii drepte si dinti detalonati
(detalonare – prelucrarea dupa o curba a spatelui dintilor pentru a mentine profilul dupa
reascutire).
- Prelucrarea rotilor dintate cilindrice prin mortezare se realizeaza pe masini speciale de
mortezat, profilul obtinându-se prin generare. Scula are forma
unei roti dintate, cu modulul egal cu cel al rotii care se prelucreaza
In industria auto se folosesc in mare parte masini automatizate pentru montajul acestor
ansambluri deoarece necesita multa precizie si costurile sunt mai mici existand si o eficienta
ridicata fata de asamblarile facute de mana omului.
Montajul cu rulmenţi este reprezentat de subansamblul format din arbore (împreună cu
piesele susţinute de acesta), lagăre şi carcasele pe care se sprijină.
Montajul cu rulmenţi trebuie să asigure posibilitatea de rotire a arborelui şi a pieselor
montate pe acesta şi transmiterea sarcinii de la aceste piese la partea fixă (carcasă).
Condiţiile care trebuiesc respectate de un montaj cu rulmenţi sunt:
să fixeze axial arborele (să permită transmiterea sarcinilor axiale de la arbore la carcasă);
să fixeze radial arborele (să permită transmiterea sarcinilor radiale de la arbore la
carcasă);
să nu introducă forţe suplimentare în rulmenţi, dacă arborele se dilată şi/sau se încovoaie.
Fixarea inelelor exterioare de rulmenţi se realizeaza prin umarul de sprijin realizat in paharul
de rulment prezentat in fig. 3.1.
13
 Montajul carcasei se realizeaza din cele doua semicarcase imbinate cu ajutorul suruburilor si
piulitelor. Montajul se face fara joc (fig. 3.2.)

6. Modalitati de deteriorare

6.1 Carterul cutiei de distributie

14
6.2

6.3

15
16
7. Desen

17
 8. Calculul de predimensionare

Date de intrare:
Viteza pinionului:
Raportul de angrenare al primei viteze a cutiei

ikI = 5.720

Turatia motorului la moment maxim

nM  2350 ( rpm)

nM
n1 
ikI

n1  410.83 ( rpm)

Raportul cutiei de distributie:

udat  1

Momentul arborelui de intrare :

MM  950.94 ( Nm ) Momentul maxim al motorului

 cv  0.98 Randamentul cutiei de viteze

T1  MM   cv  ikI T1  5.330  103 ( Nm )

Momentul de torsiune la roata condusa

T2  T1  udat T2  5.330  103 ( Nm )

Momentul de torsiune la roata condusa finala

T3  T2  udat T3  5.330  103 ( Nm )

18
Viteza rotii conduse:

n3  n2
n1
n2  n2  2150. ( rpm)
udat

Distanta dintre axe

3
1 aw  140.14 mm
aw  26  T1  10
Se adopta: aw  140 mm din STAS 6055
Diametrul arborelui de intrare:
 at  140

3 3
16  T1  10
dI  dI  38.47 mm Se adopta: dI  40 mm
   at

Diametrul arborelui intermediar:

3 3
16  T2  10
dII  dII  38.47 mm Se adopta: dII  40 mm
   at

Diametrul arborelui de iesire

3 3
16  T3  10
dIII  dIII  38.47 mm Se adopta dIII  40
   at mm

Numarul de cicluri de solicitari pe flancuri, la o rotatie completa, pentu

pinion si roata condusa.

1  1 2  1 3  1

19
Alegerea materialului, tratamentul aplicat si forta maxima:

Material : 18MoCrNi13 STAS 791-80

Tensiunea de rupere:  r  1550  MPa
Limita de curgere:  02  850  MPa
Tratamentul : cementare+calire+revenire usoara

Calculul de dimensionare si verificare

  15  deg
a  2
z1max   w    cos 
 mn  udat  1
 aw 
   40.....45
 mn 

2
z1max  43  cos(  ) z1max  41.535 dinti
udat  1

Se adopta z1  42 dinti

z2  udat  z1 z2  42
dinti

Se adopta z2  42 dinti

Dimensionarea si verificarea calculelor:

z2
Raportul real de angrenare u  u 1
z1

Diametrul rotilor b1,2: a  0.6

b2   a  aw b2  84 ( mm)

Se adopta:  b  2 ( mm)
b1  b2   b b1  86 ( mm)

20
 Modulul dintelui: 2  aw
mn   cos(  ) mn  3.22 ( mm)
z2  z1
mn din STAS 822: mn  3.5 ( mm)
mmin  2 ( mm)

mn  mmin

Distanta dintre axele de referinta: mn

a 
2  cos(  )

 z2  z1 
a  152.186 ( mm)

Unghiul de atac in plan frontal:

Inclinatia dintelui in plan normal: n  20deg   15deg

 tan   n 
t  atan   => t  20.647  deg
 cos( ) 

Unghiul real a rotilor in plan normal si frontal:

 a  cos  
 wt  acos  t  =>  wt  10.618i  deg
 aw 

 sin  n 
 wn  asin
   
 sin  wt  =>  wn  10.303i  deg
 sin  t 
Coeficientul de deplasare de profil in plan normal si frontal

Se calculeaza urmatoarea evolventa :  

inv wt  tan  wt   wt =>
3
inv wt  2.093i  10

inv t  tan   t    t => inv t  0.016

Deci coeficientul de deplasare va fi:
inv wt  inv t

   
xsn   z2  z1 => xsn  1.899  0.241i
2  tan  n

21
 Alegerea profilului de deplasare pentru pinion si roata in plan normal


xn1  0.03  30  z1  => xn1  0.36 - in plan normal

xn2  xsn  xn1 => xn2  1.539  0.241i - in plan normal

Deplasarea coeficientului de profil pentru pinion si roata condusa in plan frontal:

xt1  xn1  cos(  ) => xt1  0.348 - in plan frontal

xt2  xn2  cos(  ) => xt2  1.486  0.233i - in plan frontal

Elementele geometrice ale rotilor:

Diametrul cercului de divizare:

mn
d1  z => d1  152.186 ( mm)
cos(  ) 1
mn
d2  z => d2  152.186 ( mm)
cos(  ) 2

Diametrul cercului de baza :

 
db1  d1  cos  t => db1  142.411 ( mm)

db2  d2  cos  t  => db2  142.411 ( mm)

Diametrul cercului de angrenare:

dw1  d1 
 
cos  t
=> dw1  140 ( mm)
 
cos  wt
cos  t 
dw2  d2  => dw2  140 ( mm)
cos  wt 
dw1  dw2 174.118  225.882
aw  140 ( mm) => Verificam : aw => 140 aw
2 2

22
 Diametrul cercului de cap:

n  20deg han  1 cn  0.25

 z2 
da1  2  aw  mn    2  han  2  xn2 => da1  145.585  1.69i (mm)

cos(  ) 
 z1 
da2  2  aw  mn    2  han  2  xn1 => da2  137.334 ( mm)

cos(  ) 

Diametrul cercului de picior :

 z1 
df1  mn  
cos(  )
 
 2  han  cn  xn1  => df1  140.916 ( mm)

 z2 
df2  mn  
cos(  )
 
 2  han  cn  xn2  => df2  132.665  1.69i (mm)

-unghiul de inclinare a dintilor pe cercul de baza

b   
 atan cos  t  tan (  ) 
b  14.076  deg

23
 -pasul dintilor in plan normal si frontal

pn    mn pn  10.996 mm
mn
pt    pt  11.383 mm
cos(  )

pbt  pt 
cos  t  pbt  11.028 mm
cos(  )

-flancul dintilor pe cercul de divizare in plan normal si frontal:

     mn
sn1  0.5    2  xn1  tan  n sn1  4.581 mm

sn2   0.5    2  xn2  tan   n   mn sn2  1.578  0.615i mm

mn

st1  0.5    2  xt1  tan  t   
cos(  )
st1  4.742 mm

mn

st2  0.5    2  xt2  tan  t   
cos(  )
st2  1.633  0.637i mm

Elementele angrenajului echivalent:

-numarul de dinti pe roata echivalenta :
z1
zn1  zn1  46.215 dinti
 cos  b  2
 cos(  )

z2
zn2  zn2  46.215 dinti
 cos  b  2
 cos(  )

-diametrul cercului de divizare a rotii echivalente :

dn1  mn  zn1 dn1  161.754 mm
dn2  mn  zn2 dn2  161.754 mm
-diametrul cercului de baza a rotii echivalente :
 
dbn1  dn1  cos  n dbn1  151.999 mm

dbn2  dn2  cos  n dbn2  151.999 mm

24
-diametrul cercului de cap a rotii echivalente :
dan1  dn1  da1  d1 dan1  155.153  1.69i mm
mm
dan2  dn2  da2  d2 dan2  146.902 mm

-distanta dintre axele rotilor echivalente :

awn 
a

 
cos  n

 cos  b  2  
cos  wn

awn  149.574
-gradul de acoperire a rotii echivalente :

 n 
2 2 2
dan1  dbn1  dan2  dbn2  2  awn  sin  wn
2
   n  1.555  0.333i
2    mn  cos  n  
Verificarea conditiilor de exploatare:
-verificarea conditiei de interferenta
17  zn1 xn1min  1.719 xn1  xn1min
xn1min 
17
17  zn2 xn2  xn2min
xn2min  1.719
xn2min 
17
-gradul de acoperire al rotii in plan frontal ,unghiul suplimentar de acoperire, respectiv cel total :

 
2 2 2 2
da1  db1  da2  db2  2  aw  sin  wt
 cos(  )
 
2    mn  cos  t  
  1.464  0.31i
   min
 min  1.3

b  60
b  sin(  )   1.412
  
  mn
          2.877  0.31i

-conditia de evitare a ascutirii dintelui :  da1 

 a1  atan   tan (  ) 
-unghiul de inclinare dintre dinte si cercul de cap:
 d1 
 a1  ( 14.377  0.16i)  deg

25
  da2 
 a2  atan   tan (  ) 
 d2 

 a2  13.593  deg

-unghiul de presiune a dintelui pe cercul de cap :

 d1   at1  ( 12.392  3.031i)  deg
 at1  acos  
 cos  t 
 da1 
 d2   at2  15.531i  deg
 at2  acos  cos  t  
 da2 
 on  20deg

-inclinatia dintelui pe cercul de divizare in plan normal si frontal :

     mn
sn1  0.5    2  xn1  tan  on sn1  4.581 mm

sn2   0.5    2  xn2  tan   on   mn sn2  1.578  0.615i mm

mn
  
st1  0.5    2  xt1  tan  t 
cos(  ) st1  4.742 mm
mn
  
st2  0.5    2  xt2  tan  t 
cos(  )
st2  1.633  0.637i mm

-inclinatia dintelui pe cercul de cap in plan normal si frontal :

 mn  z1  cos  t  

   
sat1   inv  t  inv  at1  
cos(  )
 st1 

 cos  at1 
sat1  6.529  0.287i mm

 mn  z2  cos  t
sat2   inv  t   inv  at2  
  st2  sat2  3.734  0.311i mm
 cos(  )  cos  at2
 
san1  sat1  cos  a1
san1  6.325  0.283i mm
san2  sat2  cos  a2

san2  3.629  0.302i mm

26
 Se verifica :

san1  6.325  0.283i mm >= 0.4  mn  1.4

san2  3.629  0.302i mm >= 0.4  mn  1.4

-viteza periferica pe cercul de divizare :

v1 
   d1  n1 v1  5.478
m
60000 s

Alegerea treptei de precizie si tehnologiade fabricare a rotii:

Se alege treapta de precizie 9:

-rugozitatea pe flanc si pe zona de contact:

Ra1.2  0.8  m ,pentru zona flancului;

Ra1.2  1.6  m ,pentru zona de contact.

Alegerea lubricantului :
Se alege lubrifiant de tip TIN 125 EP, cu vascozitate cinematica de:
2
mm
 50  180  (cSt)
s

Determinarea fortelor si verificarea angrenajelor:

Calculu factorului specific al rotii:

-factorul elastic al materialului rotii :

1  0.3 2  0.3
5 5
E1  2.06  10 E2  2.06  10

1
ZE  ZE  189.812
 1   2 1   2
 1 2 
  
 E1 E2 

27
-factorul suprafetei de contact si factorul rotii la incovoiere:

ZH 
 
2  cos  b
ZH  2.459  2.459i
cos  t  tan   wt 
2

YFa1  f  zn1 xn1 

YFa2  f zn2 xn2
Pentru dimensionare :

zn1  46.215 zn2  46.215

YFa1  2.5 YFa2  1.95

-factorul de corectie a fortei de incovoiere la baza dintelui:


YSa1  f zn1 xn1  
YSa2  f zn2 xn2
YSa1  1.63
YSa2  1.96
-factorul de inclinare al dintelui pentru factorul de incovoiere si strivire:
Z  cos( ) Z  0.983

  deg
Y  1     Y  1
120

Ymin  1  0.25   

Y  1 > Ymin  0.647

-gradul de acoperire pentru contact si incovoiere:

1
Z  Z  0.813  0.085i


0.75
Y  0.25  Y  0.711  0.099i
 n

-factorul dinamic se alege in functie de viteza periferica, numarul de dinti ai

pinionului si a rotii :
K v  1.14

28
 -distributia sarcinii pe factorul de latime al dintelui pentru strivire si incovoiere:

KH  1.06 K F  1.125

-distributia sarcinii in plan frontal:

KH  0.9  0.4 


2    1  q KH  1.358  0.013i



K F  K H KF  1.358  0.013i

-factorul de corectie pentru incovoiere:

YST  2

Factorul relativ de sensibilitate a materialului la concentrator de stres la baza dintelui, la

durabilitate nelimitat:


Y1  f materialYSa1  Y1  1

Y2  f  materialYSa2  Y2  0.9

factorul-durabilitate la contact, respectiv incovoiere:


ZN1  f 18MoCrNi13ce  c  r NL1 
-unde ce+c+r reprezinta tratamentul termic:


ZN2  f 18MoCrNi13ce  c  r NL2 
YN1  f  18MoCrNi13ce  c  r NL1

YN1  f  18MoCrNi13ce  c  r NL2

-urmă toarele valori vor fii alese : ZN1  1.03 YN1  1

ZN2  1.09 YN2  1

Coeficienţ ii minimi de siguranţ ă pentru stres de contact, respectiv pentru
încovoiere:
Pentru siguranţ a normale în timp de lucru (probabilitatea de rupere<=1%) se alege:
SHmin  1.3 SFmin  1.5

29
 - Factorul de lubrifiere este ales cu privire la stresul de contact ş i de
îndoire:
ZL  1.07

-Rugozitate factorului flancul de contact ş i de îndoire:

Rz1.2  6  Ra1.2 Rz1.2  9.6  m

100
Rz100  Rz1.2  Rz100  7.589  m
160

ZR  0.955

YR1  1 YR2  1
-factor de viteză pentru stres de contact :

Zv  0.98

-factorul de marime: Zx  1

Yx1  1 Yx2  1

-raportul duritatii factorului flancului dintelui

Zw  1.1

-factorul de angrenare pentru pinion:

ZB  1

- gfactorul de angrenare pentru roata condusa:

ZD  1

Forta limita la contact:

 Hlim1 1650 MPa

 Hlim2 1650 MPa

 Hlim1 ZN1
 HP1   ZL  ZR  Zv  Zw  Zx  HP1
3
 1.44  10 MPa
SHmin

30
  Hlim2 ZN2
3
 HP2   ZL  ZR  Zv  Zw  Zx  HP2  1.524  10 MPa
SHmin

3
 HP   HP1  HP1  1.44  10 MPa

Forta limita la incovoiere:

 Flim1  650 MPa

 Flim2  650 MPa

Pentru pinion

 Flim1 YST  YN1  Y1  YR1  Yx1

 FP1   FP1  866.667 MPa
SFmin

Pentru roara condusa:

 Flim1 YST  YN2  Y2  YR2  Yx2

 FP2   FP2  780 MPa
SFmin

Tensiunea efectiva la contact:

 HB 
ZB  ZE  ZH  Z  Z

T1  10
3
 KA  Kv  KH  KH 
( u  1)
3 cos 

 t
aw 2b u  
cos  wt

 HB  1.275  103  1.043i  103MPa

ZD   HB
 HD   HD  1.275  103  1.043i  103MPa
ZB

Tensiunea efectiva la incovoiere

Pentru pinion:

 F1 
3
T1  10  z1  ( u  1)
2
 KA  Kv  KF  KF  Y  Y  YFa1  YSa1 
 
cos  t  cos  t  
 
2
2  b1  aw  cos(  )  
cos  wt  cos  wt  
 F1  450.982  58.333i MPa

31
Pentru roata condusa:
 F1  b1 YFa2  YSa2
 F2 
b2  YFa1  YSa1

F2  433.054  56.014i MPa

Adoptarea fortelor din angrenare

32
 Fortele tangentiale

3
2T1  10
Ft1  4
dw1 Ft1  1.946  10 N

3
2T2  10
Ft2  4
Ft2  1.946  10 N
dw2

3
2T2  10 4
Ft3  Ft3  1.946  10 N
dw2

3
2T1  10 4
Ft4  Ft4  1.946  10 N
dw1

Ft1 Ft2 Ft3 Ft4

Fortele radiale

Fr1 

Ft1  tan  wn  3 N
Fr1  3.584i  10
cos(  )

Fr2 

Ft2  tan  wn  3
Fr2  3.584i  10 N
cos(  )

33
 Fr3 

Ft3  tan  wn  Fr3  3.584i  10
3 N
cos(  )

Fr4 

Ft4  tan  wn  3
Fr4  3.584i  10 N
cos(  )

Fr1 Fr2 Fr3 Fr4

Fortele axiale

Fa1  Ft1  tan (  ) 3

Fa1  5.214  10 N

3 N
Fa2  Ft2  tan (  ) Fa2  5.214  10

3 N
Fa3  Ft3  tan (  ) Fa3  5.214  10

3
Fa4  Ft4  tan (  ) Fa4  5.214  10 N

Fa1 Fa2 Fa3 Fa4

Schema de incarcare cu forte pe arbore in planul H si V

Arborele de intrare
Distanta dintre rulmenti: l  185 mm

34
Calculand reactiunile pentru rulmentii arborelui primar:

( H) l
ΣM A  0  Ft1   HB  l  0
2
Ft  l Ft
HB  l  1  HB  1
2 2
Ft1 3
HB  HB  9.73  10 N
2

35
 ΣY  0

H A  Ft 1  H B  0
3
HA  Ft1  HB HA  9.73  10 N

l 5
Mi1Hmax HA  Mi1Hmax  9  10 Nmm
2

d w1 l
( V) ΣM A 0  Fa1   Fr1   V B  l  0
2 2

F  l  dw1 
 r1    F  
 2   a1 2 
VB  VB  1.973  103  1.792i  103N
l

ΣY  0 VA  Fr1  VB  0

VA  Fr1  VB VA  1.973  103  1.792i  103 N

l dw1
Mi1Vmax  VA   Fa1  Mi1Vmax  1.825  105  1.658i  105Nmm
2 2

2 2
Mi1max  Mi1Hmax  Mi1Vmax Mi1max  9.039  105  3.347i  104Nmm

36
Arborele Secundar:

l  200 mm

37
Calculand reactiunile pentru incovoiere pentru arborele secundar:

( H) l
ΣM c  0 (Ft2  Ft3 )   HD  l  0
2
Ft2  Ft3
4
HD  HD  1.946  10 N
2

ΣY  0

H C  (Ft 2  Ft 3 )  H D  0


HC  Ft2  Ft3  HD  HC  1.946  10
4
N

HC  l
6
Mi2Hmax Mi2Hmax  1.946  10 Nmm
2

( V) d w2 d
l l
ΣM c  0 Fa2   Fr2   Fr3   Fa3  w2  VD  l  0
2 2 2 2

dw2 l l dw2
Fa2   Fr2   Fr3   Fa3 
2 2 2 2 3
VD  VD  3.65  10 N
l

ΣY  0 VC  Fr2  Fr3  VD  0

VC  Fr2  Fr3  VD 3
VC  3.65  10 N

Mi2Vmax  Fa2  dw2

5
Mi2Vmax  7.3  10 Nmm

2 2 6
Mi2max  Mi2Vmax  Mi2Hmax Mi2max  2.078  10 Nmm

38
 Calculul reactiunilor din rulmenti:

2 2
RA  HA  VA RA  9.772  103  361.828i N

2 2
RB  HB  VB RB  9.772  103  361.828i N

2 2 4
RC  HC  VC RC  1.98  10 N

2 2 4
RD  HD  VD RD  1.98  10 N

Verificarea arboretlui de intrare la forte compuse:

4  Fa1
 c1   c1  4.149 MPa Strivire
2
  dI

3
16  T1  10
 t1   t1  108.4 MPa Torsiune
3
  dI

3
32  T1  10
 i1   i1  216.801 MPa Incovoiere
3
  dI

Forta echivalanta pentru ciclu simetric alternativ

  1

 ech    c1   i1 2  4      t1 2

 ech  309.551 MPa

39
Verificarea montajului rulmentului, tinand cont de incarcarile dinamica a arborelui
de intrare

Se aleg rulmenti radial-axiali cu role conice pe un rand pentru arborele primar si secundar

d (mm) D(mm) C ( kN ) C0 reference speed Limit speed

(rpm) ( rpm)
40 68 52.8 71 7000 9500

40
 Stabilind forta radiala suplimentara

FrA  RA

FrB  RB

Y  1.74

FrA
FaA  0.5  FaA  2.808  103  103.974i N
Y

FrB
FaB  0.5  FaB  2.808  103  103.974i N
Y

Stabilind forta axiala totala


FatA  FaA  Fa1  FaB  FaA  FatA  8.022  103  103.974i N

FatB  FaB FatB  2.808  103  103.974i N

Rulmentul A

FatA FatA
 0.819  0.041i  e e  0.35
FrA FrA

X  0.96

Y  1.74

PA  X  FrA  Y  FatA
4
PA  2.334  10  166.441iN
Durata da functionare a rulmentului
Pentru autocamioane Lh =2000.....4500 ore
Lh  2800 ore
Durabilitatea rulmentului
60  n1  Lh
L  L  85.68 milrot
6
10

41
Capacitatea de incarcare
 1 
 
CrnecesarA PA  L 3.33 
4
CrnecesarA  8.883  10  633.438i N
4
Crcatalog 18.7  10 N

Estimand durabilitatea de functionare

6
10  L
Lh  3
Lh  2.8  10 ore
60  n1

Pentru etansare se aleg mansete de rotatie.

fig. 14

d [mm] D [mm] h [mm]

40 65 10

42
9. Anexe

43