Studiul thematic privind sistemul

- Automobilele destinate sã lucreze in conditii grele de drum sau

pe terenuri accidentale au deinvins rezistente mari si pentru a folosi
intreaga greutate a lor drept greutate aderentã acestea seconstruiesc
cu toate puntile motoare.Pentru transmiterea momentului motor
la toate puntile motoare, automobilele sunt dotate cu undistribuitor
sau un reductor - disribuitor.

- Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile

motoare farã a-l modifica.Reductorul - distribuitor are rolul de a
distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasitimp il si
modificã.In general reductorul - distribuitor este prevazut cu 2
trepte , permitãnd dublareanumãrului de trepte ale cutiei de
viteze.De regulã, una din trepte are raportul de transmitere egal cu
unitatea, iar cealaltã un raport detransmitere cuprins intre 1,8 si
2,8.

- Reductorul - distribuitor se monteazã pe cadrul automobilului,

separate de cutia de viteze sau inacelasi carter cu
aceasta.Momentul de la arborele secundar al cutiei de viteze se
transmite arborelui primar al reductoruluidistribuitor fie direct, fie
printr-o transmisie cardanicã.Reductoarele distribuitoare se
clasificã dupã modul de prevenire a "circulatiei de puteri"
intransmisia automobilelor. Dacã la un moment dat la una dintre
punti nu este asiguratã aderentã, se poate ca rotile de la o punte sã
patineze si de la cealaltã sã alunece (sa fie impinse).
 Criterii de clasificare
- In functie de modul de prevenire a circulatiei de puteri s-au
realizat mai multe tipuri dereductoare distribuitoare si
anume:- cu dispozitiv de cuplare a puntii motoare
anterioare- cu diferentialul interaxial- cu cuplaje
unidimensionale (unisens)

1.Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea

puntii anterioare.
 

- In fig. 1 este reprezentat reductorul distribuitor , avãnd

douã trepte, una cu raportul de transmitere1 si a doua cu
raportul de transmitere 2.175 .Treapta cu raportul de
transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura
auxiliarã a pinionului 21 de pe arborele primar 16 (care este
si arborele secundar al schimbãtorului de viteze).In felul
acesta momentul se transmite direct de la arborele primar la
arborele secundar 14 deantrenare a puntii din spate. In
acelasi timp momentul se transmite de la pinionul 21 la
pinionul 22solidar cu arborele intermediar 11.
- Cuplarea puntii din fatã se efectuazã prin deplasarea spre
stãngaa mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui
secundar 2 de antrenare a puntii din fata cu pinionul 4.
Pinioanele 21 si 4 avãnd acelasi diametru, raportul de
transmitere intre arborii 16 si 2este 1.

- Treapta cu raportul de transmitere 2.18 pentru puntea din

spate, se obtine prin cuplarea mufei19 cu dantura auxiliarã
a pinionului 18 pentru a-l solidariza cu arborele 14. In felul
acestamomentul de la arborele primar 16 este transmis
arborelui secundar 14 prin angrenajele rotilor 21-22 si 10-
18 . Prin cuplarea mufei 5 cu dantura auxiliarã a
pinionului 7 ( care se aflã in angrenare cu pinionul 10 ) se
obtine treapta cu raportul 2.18 si pentru puntea din fatã.Prin
utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :

- Cuplarea numai a puntii din spate farã mãrirea momentului

motor ;

- Cuplarea ambelor punti farã mãrirea momentului motor ;-

- Cuplarea ambelor punti cu mãrirea momentului

motor ;Reductorul - distribuitor are si un dispozitiv de
zãvorãre, care impiedica cuplarea treptei curaportul de
transmitere 2.10, cãnd puntea din fatã este decuplatã,
si eliminã posibilitateã decuplarii puntii din fatã, cãnd este
cuplatã treapta inferioarã.
Fig. 1. Reductor Distribuitor
2. Reductorul - distribuitor cu diferentialul
interaxial
 
- Diferentialul asimetric repartizeaza momentele de rasucire
M1 la puntea anterioara si M2 la puntea posterioara in
raportul M1 / M2 = G1 / G2.In felul acesta, diferentialul
interaxial asimetric, la acelasi coefficient de aderenta
pentru rotile puntii anterioare si rotile puntii posterioare,
permitesa se realizezeforta de tractiune maxima dupamotor
saugreutatea aderenta, ca si in lipsa diferentialului
eliminand in acelasi timp posibilitateaaparitiei
circulatiei de puteri in transmisia automobilului.

- La deplasarea automobilului pe unterencu un coefficient de

aderenta care variaza brusc, diferentialul interaxial reduce
mult capacitatea detrecere. Pentru inlaturarea acestui
neajuns diferentialul interaxial esteprevazut cu un
dispozitiv de blocare.

- In cazul diferentialului reprezentat in fig. 2, miscarea se

transmite prinintermediul rotilordintate de pe arboreal
primar 1 si arboreal intermediar 2 la roata 9, fixate pe
caseta diferentialului 11, satelitii 13 sunt in angrenare
permanenta cu rotile 14 si 12, care sunt fixate pe arborii 3
sirespective 4.
- Atata timp cat fortelepesatelitisuntegale,
diferentialulesteblocat. In cazul in carerotilepuntilor din
fata si din spate avand raportul fortelor diferit de raportul
razelor rotilor 14 si 12,diferentialul intra in functiune.Cu
ajutorul mufei 15, diferentialul se blocheaza in cazul in
care rotile uneia dintre punti patineaza.

- Reductorul - distribuitor descries are doua trepte cu raportul

de transmitere 1 si 1,83.In functie de valoarea momentului
motor, autocamioanele Roman pot fi echipate cu redactor -
distribuitor G450 ( pentru momentul maxim de 4500 N/m
si cu actionare manuala a blocarii ) sau cureductorul -
distribuitor G800 ( pentru momentul maxim de 8000 N/m
si cu actionare pneumatica a blocarii diferentialului ). La
reductoarele - distribuitoare cu diferential interaxial,
vitezele unghiulare ale arborilor de iesire pot sa varieze, iar
distributia momentelor intre puntile motoare se determina
folosindu-se proprietatile mecanismului diferential. La
reductoarele - distribuitoare ale automobilelor cu 3 punti
motoare, diferentialul poate fi dispus intre arborii care
transmit momentulla puntea posterioare si puntea din
mijloc, fie intre arborii care transmit momentul la puntea
anterioara si la ambele punti din spate. In fig. 2 este
reprezentata schema cinematica a reductorului-distribuitor
prevazut cu un diferential interaxiala simetric, cu roti
cilindrice, utilizat la autocamioanele ROMAN.

- Diferentialul asimetric se utilizeaza la automobilele la care

greutatea aderenta corespunzatoare puntii anterioare G1
difera mult de greutatea aderenta corespunzatoare puntii
posterioare G2.

Materiale si tehnologii de fabricatie.

- La alegerea materialului trebuie să se ţină seama de o serie
de factori: sarcina care încarcă angrenajul; durata de
funcţionare impusă; caracteristicile mecanice ale
materialelor; modul de obţinere a semifabricatului;
tehnologia de execuţie; eficienţa economică; condiţiile de
funcţionare.

- Fontele asigură angrenajelor o amortizare bună la vibraţii şi

calităţi antifricţiune. Se folosesc la construcţia roţilor
melcate şi a roţilor dinţate de dimensiuni mari, încărcate cu
sarcini mici şi care funcţionează la viteze reduse. Se pot
folosi fontele cenuşii cu grafit lamelar (Fc 200, Fc 400),
fontele cu grafit nodular (Fgn 600-2, Fgn 700-2), fontele
maleabile (Fmp 700-2) şi fontele aliate.

- Bronzurile (aliaje ale cuprului cu staniu) se folosesc în

construcţia roţilor melcate, datorită calităţilor antifricţiune
foarte bune. Fiind deficitare şi foarte scumpe, bronzurile se
folosesc numai pentru confecţionarea coroanei roţii
melcate, corpul acesteia fiind executat din fontă sau oţel.

- Materialele plastice au elasticitate mărită, dar caracteristici

mecanice reduse, utilizânduse în construcţia roţilor dinţate
puţin solicitate. Se folosesc la realizarea angrenajelor mai
puţin precise, dar care necesită o funcţionare silenţioasă –
datorită elasticităţii mari.
- Oţelurile de uz general pentru construcţii şi oţelurile turnate
în piese nu se tratează termic, fiind utilizate la angrenajele
încărcate cu sarcini mici şi/sau la care nu se impun restricţii
de gabarit, vitezele de funcţionare fiind mici (OL 50, OL 60
şi, respectiv, OT 50, OT 60 etc.).

- Oţelurile de îmbunătăţire au conţinutul de carbon > 0,25℅,

fiind folosite în construcţiaroţilor dinţate încărcate cu
sarcini mici sau medii. Îmbunătăţirea este tratamentul
termic care constă într-o călire urmată de revenire înaltă.

- Prin acest tratament se obţine o duritate medie a

suprafeţelor active şi se asigură o bună structură a
materialului, caracteristicile mecanice obţinute fiind
dependente de dimensiunile roţii. Îmbunătăţirea se
realizează înainte de danturare, obţinându-se, după
tratament, durităţi mai mici de 350 HB.

- Cele mai utilizate oţeluri de îmbunătăţire sunt: OLC 45,

OLC 55, 40 Cr10, 33 MoCr 11 etc.

Tipuri de freze pentru pinioane:

a) Freza disc
b) Freza deget
c) Freza melc
d) Mortezare cu cutit pieptene
e) Cutit roata pentru danturi exterioare
f) Cutit roata pentru danturi interioare

Tehnologii
- In procesul de fabricatie al cutiilor de distributie se folosesc
foarte multe procese de prelucrare si fabricatie:

- Arborii se prelucreaza prin strunjire in general - Rotile

dintate (danturile):

- Prin copiere cu freza folosinduse freze disc modul- se

executa dinte cu dinte pe masini speciale de frezat dotate cu
un cap divizor - danturarea prin generarea profilului cu
freza melc modul Se face pe flancurilor masini unelte
speciale, folosind freza - melc, cu muchii drepte si dinti
detalonati (detalonare – prelucrarea dupa o curba a spatelui
dintilor pentru a mentine profilul dupa reascutire).

- Prelucrarea rotilor dintate cilindrice prin mortezare se

realizeaza pe masini speciale de mortezat, profilul
obtinându-se prin generare. Scula are forma unei roti
dintate, cu modulul egal cu cel al rotii care se prelucreaza
In industria auto se folosesc in mare parte masini
automatizate pentru montajul acestor ansambluri deoarece
necesita multa precizie si costurile sunt mai mici existand si
o eficienta ridicata fata de asamblarile facute de mana
omului.
- Montajul cu rulmenţi este reprezentat de subansamblul
format din arbore (împreună cu piesele susţinute de acesta),
lagăre şi carcasele pe care se sprijină. Montajul cu rulmenţi
trebuie să asigure posibilitatea de rotire a arborelui şi a
pieselor montate pe acesta şi transmiterea sarcinii de la
aceste piese la partea fixă (carcasă).

- Condiţiile care trebuiesc respectate de un montaj cu

rulmenţi sunt:

Să fixeze axial arborele (să permită transmiterea

sarcinilor axiale de la arbore la carcasă);
Să fixeze radial arborele (să permită transmiterea
sarcinilor radiale de la arbore la carcasă);
Să nu introducă forţe suplimentare în rulmenţi, dacă
arborele se dilată şi/sau se încovoaie.

- Fixarea inelelor exterioare de rulmenţi se realizeaza prin

umarul de sprijin realizat in paharul de rulment prezentat in
fig. 3.1.
Fig. 3.1. Fixare cu ajutorul paharului de rulment.

- Montajul carcasei se realizeaza din cele doua semicarcase

imbinate cu ajutorul suruburilor si piulitelor. Montajul se
face fara joc, Fig. 3.2.

Fig. 3.2. Asamblare filetanta fara joc.

 Probleme specifice

1) Carterul cutie de distributie

- Pot aparea urmatoarele defecte:
• Fisuri ale carterului

- Uzura locasului din fata pentru axul de mers inapoi, uzura

locasului din spate pentru axul de mersinapoi, deteriorarea
filetului gaurilor pentru fixarea capacului, a capacelor
arborelui primar si arborelui deteriorare filetului gaurilor
pentru fixarea carterului, stirbiri ale bosajelor gaurilor
filetate.

- Fisurile carterului se constata prin examen vizual si control

prin ciocanire. Daca fisurile sint mai mici de 50 mm sau nu
traverseaza mai mult de doua gauri, carterul se
reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica si refacerea
suprafetelor afectate de fisuri la forma si dimensiunile
initiale.

• Filetul gaurilor deteriorate

- Se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletarea la

cota majorata sau prin incarcarea cu sudura a gaurilor,
gaurirea si refiletarea la cota nominala.
 - Se reconditioneaza prin: alezare locasurile rulmentilor
arborilor cutici de viteze uzate la o cota majorata-bucsare
(bucse montate cu stringere prin presare)-prelucrarea
alezajului la cotalsominala metalizare, urmata de
prelucrarea araba pozitie.
• Carterul cutiei se rebuteaza

- Fisuri care leaga doua alezaje pentru rulmenti, fisuri mai

mari de 50 mm sau care traverseaza mai
mult de doua gauri.

2) Rotile dintate

- Tinind cont de complexitatea problemelor ridicate de

danturari,nu este indicat a se reconditiona danturilerotilor
dintate Stirbirile mici se indeparteaza cu o masina portabila
cu piatra abraziva.Suprafetele laterale functionale se
reconditioneaza prin cromare, urmata de rectifica iar
diferenta de cota la montaj se rectificare.

- Daca uzurile sint mari, suprafetele se compenseaza prin

saibe plane. Alezajele butucilor rotile dintate se
reconditioneaza prin cromare.

- Uzura alezajului pentru arborele secundar

 Un calibru tampon. Defectul se elimina prin rectificarea
alezajului la treapta de reparatie .
• Uzura danturii de cuplare se poate manifesta prin: uzura
în gosime a dintilor de uplare.

- Uzura la capete dintilor de cuplare,

Ambele defecte Rotile dintate nu se reconditioneaza se

rebuteaza daca cota peste trei dinti sau latimea danturii sint
sub limitele prescrise.

• Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor se indeparteaza

prin polizarea marginilor stirbirilor.

Daca nu depasesc 25%, din suprafata dintelui sau nu apar

la dei dinti alaturati... La uzura in grosime a dintilor
danturii de angrenare, roata dinitata nu se reconditioneaza.

Avantaje

- La reductoarele – distribuitoare cu diferential interaxial,

vitezele unghiulare ale arborilor de iesire pot sa varieze, iar
distributia momentelor intre puntile motoare se determina
folosindu-se proprietatile mecanismului diferential.
- La deplasarea autofurgonului pe un teren cu un coefficient
de aderenta care variaza brusc, diferentialul interaxial
reduce mult capacitatea de trecere. Pentru inlaturarea
acestui neajuns diferentialul interaxial este prevazut cu un
dispozitiv de blocare.

Dezavantaje

- Fortele tangentiale de la rotile impinse isi schimba sensul,

devenind din forte motoare forte de franare. In aceasta
situatie rotile ramase motoare, in afara rezistentelor la
inaintare trebuie sa invinga si fortele de franare aparute
rezultand o "circulatie" de puteri.

- Datorita acestui fapt, la automobilele cu tractiune integrala

apar urmatoarele dezavantaje:

- Uzura sporita a pneurilor si a organelor transmisiei din

cauza ca prin ele se transmit puteri mult mai mari decat in
cazul deplasarii normale;

- Se mareste consumul de combustibil al motorului si uzura

pieselor sale;

- Sade randamentul transmisiei.