0% au considerat acest document util (0 voturi)
23 vizualizări8 pagini

Fizica 1

Documentul descrie funcționarea motorului termic Otto și Diesel, precizând timpii de funcționare, transformările termodinamice și calculul randamentului.

Încărcat de

Madalina Dumitru
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
23 vizualizări8 pagini

Fizica 1

Documentul descrie funcționarea motorului termic Otto și Diesel, precizând timpii de funcționare, transformările termodinamice și calculul randamentului.

Încărcat de

Madalina Dumitru
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

MOTOARE TERMICE

Un motor termic este o mașină termică motoare, care


transformă căldura în lucru mecanic.
Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu
ajutorul unui fluid.
Întrucât, conform principiului al doilea al termodinamicii, doar o parte
a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și sursa caldă) este
transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui
sistem cu temperatură mai mică, numit sursă rece.

În cursul unei transformări ciclice biterme, sistemul


termodinamic schimbă căldurile Q1, respectiv Q2 cu două
izvoare de căldură ale căror temperaturi sunt T 1 (izvor cald)
și T2 (izvor rece), cu T1 > T2.

Cum transformările ciclice au ΔU = 0, conform principiului I


al termodinamicii avem

Q1 + Q2 = L

Mașina termică este un sistem termodinamic care


efectuează o transformare ciclică în care schimbă căldură și
lucru mecanic cu mediul exterior.

Motorul termic este un sistem care transformă căldura


primită, prin arderea unui combustibilul (benzina, motorina,
gazul metan etc.) în lucru mecanic.
Motorul Otto folosește drept combustibil un amestec de aer
cu vapori de benzină ce se realizează în carburator.

 Amestecul carburant este aspirat prin supapa de


admisie (S1) în cilindru cu piston.
 Gazele rezultate în urma arderii amestecului carburant
sunt eleminate prin supapa de evacuare (S2).
 Timpul de funcționare este perioada de deplasare a
pistonului de la punctul mort superior = PMS (cilindru
închide un volum minim de substanță) la punctul mort
inferior = PMI (cilindru închide un volum maxim de
substanță) și invers.
 Pistonul este legat de un sistem bielă-manivelă
(vilbrochen = arbore cotit), pentru transformarea
mișcării rectilinie a pistonului în mișcare de rota ție.
 Blocul motor este format din mai mulți cilindri lega ți în
serie. Fiecare piston are alt timp de desfă șurare pentru
a permite învârtirea permanentă și constantă a
vilborchenului.

Timpii de funcționare ai motorului Otto:


Timpul 1: Admisia - pe grafic este porțiunea A→1(proces
izobar):
 Supapa de admisie se deschide, în cilindru se aspiră
amestecul de benzină-aer și pistonul coboară de la PMS
la PMI, la presiune constantă. Este prima coborâre a
pistonului.

 Timpul 2 : Compresia - pe grafic este porțiunea


1→2(proces adiabatic):
 Ambele supape sunt închise. Pistonul urcă până la PMS,
astfel încât combustibilul este puternic comprimat, caz
în care presiunea și temperatura cresc. Datorită vitezei
mari la care are loc compresia, acest proces
este adiabatic (fără schimb de căldură cu exteriorul).
Este prima urcare a pistonului.

 Timpul 3 : Aprinderea - pe grafic este porțiunea


2→3(proces izocor) și detenta - pe grafic este porțiunea
3→4 (proces adiabatic):
 Ambele supape sunt închise și pistonul se află la PMS.
Scânteia electrică produsă de bujie aprinde amestecul,
care explodează și duce la o creștere considerabilă a
presiunii la volum constant. Amestecul arde cu
degajare de căldură (Q1 = căldura primită de motor).
Gazele rezultate din ardere se destind adiabatic, împing
pistonul în PMI cu efectuare de lucru [Link] a
doua coborâre a pistonului.

 Timpul 4 : Evacuarea - pe grafic este porțiunea


4→1(proces izocor)și 1→A(proces izobar):
 Supapa de evacuare S2 se deschide, caz în care
presiunea scade brusc până la valoarea presiunii
atmosferice.În acest proces izocor amestecul cedează
căldura Q2 în mediul exterior. Pistonul urcă până la
PMS împingând afară gazele arse la presiune constantă
(porțiunea 1→A). De aici ciclul se reia.

Randamentul motorului termic Otto (η) este o mărime fizică


egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de motor (L)
și căldura primită (Q).

Presupunem că substanța de lucru este un gaz ideal și


raportul de compresie este ε = V1/V2.

Căldurile în cele patru transformări sunt :

Q12 = 0
Q23 = ν ∙ CV ∙ (T3 – T2) = Q1 > 0

Q34 = 0

Q41 = ν ∙ CV ∙ (T1 – T4) = Q2 < 0

Scriem

Motorul Diesel este un motor cu ardere internă, în patru


timpi cu aprindere prin injecție a motorinei.

Timpii de funcționare ai motorului Diesel:

Timpul 1: Admisia - pe grafic este porțiunea A→1(proces


izobar):

Supapa de admisie se deschide, în cilindru se aspiră aer la


presiunea atmosferică și pistonul coboară de la PMS la PMI,
la presiune constantă (proces izobar). Este prima coborâre a
pistonului.

Timpul 2: Compresia - pe grafic este porțiunea 1→2(proces


adiabatic):

Ambele supape sunt închise. Pistonul urcă până la PMS,


astfel încât aerul este puternic comprimat, caz în care
presiunea și temperatura cresc considerabil. Datorită vitezei
mari la care are loc compresia, acest proces este adiabatic
(fără schimb de căldură cu exteriorul). Este prima urcare a
pistonului.

Timpul 3: Aprinderea - pe grafic este porțiunea 2→3(proces


izobar) și detenta - pe grafic este porțiunea 3→4(proces
adiabatic):

Ambele supape sunt închise și pistonul se află la PMS.


Pompa de injecție pulverizează motorină în cilindrul
motorului. Temperatura aerului din cilindru este mai mare
decât temperatura de aprindere a motorinei, astfel încât
aceasta se aprinde și arde la presiune constantă, cu
degajare de căldură (Q1 = căldura primită de motor). Gazele
rezultate din ardere se destind adiabatic, împing pistonul în
PMI cu efectuare de lucru [Link] a doua coborâre a
pistonului.
Timpul 4: Evacuarea - pe grafic este porțiunea 4→1(proces
izocor)și 1→A(proces izobar):

Supapa de evacuare S2 se deschide, caz în care presiunea


scade brusc până la valoarea presiunii atmosferice. În acest
proces izocor (la volum constant) amestecul cedează
căldura Q2 în mediul exterior. Pistonul urcă până la PMS
împingând afară gazele arse la presiune constantă
(porțiunea 1→A). De aici ciclul se reia.

Randamentul motorului termic Diesel (η) este o mărime


fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de
motor (L) și căldura primită (Q).

Presupunem că substanța de lucru este un gaz ideal și


raportul de compresie este ε = V1/V2 și α = V3/V2

Căldurile în cele patru transformări sunt :

Q12 = 0 (proces adiabatic)

Q23 = ν ∙ Cp ∙ (T3 – T2) = Q1 > 0 (proces izobar)

Q34 = 0 (proces adiabatic)

Q41 = ν ∙ CV ∙ (T1 – T4) = Q2 < 0 (proces izocor)

S-ar putea să vă placă și