Republica Bolivariană Venezuela

Ministeriul Puterii Populare pentru Apărare

Universitatea Naț ională Experimentală Politehnica a Forț ei
Armada Naț ională Bolivariană
UNEFA-Nucleul Sucre

Ciclul Otto ș i
Ciclul Diesel
Prof.: Bachiller
María Esther Monrreal Anderson Campos

C.I:27.674.619

Ing. Naval

Cumaná, 04 iunie 2020

 Introducere

Motorul Otto ș i motorul Diesel sunt două tipuri de motoare termice. Este vorba despre două tipuri de
motoare endotermice care, prin reac ț ii termodinamice, convertesc energia
interne ale combustibilului în lucru mecanic. Cu toate acestea, există anumite diferenț e între
ei. Cea mai importantă diferen ț ă o găsim în ciclul său teoretic. Motorul Otto
funcț ionează conform ciclului Otto prin aprindere prin scânteie, în timp ce motorul diesel se
rige în conformitate cu ciclul diesel prin aprinderea prin compresie.
 Ciclul Otto
Ciclul Otto este caracteristic motoarelor cu combustie internă, pe benzină, care
se aprind prin aprinderea unui combustibil, provocată de o scânteie electrică; este vorba despre
un ciclu termodinamic în care, teoretic, căldura este adusă la un volum constant.

Ciclul Otto poate fi prezent în motoare cu două timpi ș i în motoare cu patru timpi.
timpuri, iar acest principiu se bazează pe faptul că, pentru funcț ionarea sa, aspiră o amestec precis
de aer/combustibil (în general benzină). Spaț iul este un sistem de piston/cilindru, ș i
precizia este determinată de supapele de admisie ș i evacuare.

Fazele teoretice ale ciclului Otto

Fazele pe care le are ciclul Otto sunt cunoscute sub denumirile: Admitere, compresie, explozie ș i
escape. Acestea sunt cele care definesc întregul proces care se desfăș oară în cilindru ș i care
rezultă în miș care a motorului

Ciclul Otto în motoarele cu patru timpi

Ciclul Otto în motoarele cu patru timpi este compus din ș ase procese, din care
care două dintre ele nu participă ca atare în ciclul termodinamic al fluidului care operează.
Cu toate acestea, sunt esenț iale pentru a reîncărca aceeaș i. Aceste procese corespund
la admiterea ș i la golirea sub presiune constantă a camerei de combustie.

Admisie: Vana de intrare sau admisie este deschisă, iar cea de evacuare se
găsită închisă. Faza de admitere se desfăș oară din momentul în care...
pistonul se află în partea de sus (Punctul Mort Superior - PMS) până când coboară
punctul inferior (Punctul Mort Inferior - PMI). Pe măsură ce pistonul merge
coborând, se produce un efect de sucț iune care face să intre amestecul în
cameră de combustie.
Compresie: În momentul în care pistonul se află în PMI, supapa de
admisia se închide ș i cea de evacuare rămâne, de asemenea, închisă. În această fază, pistonul
ascende ș i camera de combustie î ș i reduce clar volumul,
comprimând amestecul. Relaț ia care există între volumul maxim existent
înainte ca pistonul să coboare la PMI ș i volumul minim pe care îl are când pistonul
se află în PMS ș i se cunoaș te sub numele de raportul de compresie al motorului.
Explozie: Când amestecul este complet comprimat ș i
supapele sunt închise, o scânteie se produce în bujie ș i face ca amestecul să ardă.
Această explozie generată de ardere este ceea ce împinge pistonul către partea
de jos. Aceasta este faza efectivă a întregului ciclu ș i este cea care defineș te puterea unui
motor.
Evacuare: La revenirea pistonului la PMI, supapa de evacuare se deschide pentru ca
pistonul urcă ș i eliberează afară din cilindru gazele care rezultă din explozie.
Aceasta permite să existe din nou aer curat pentru a începe ciclul în faza de
admisie.
Ciclul Otto de două timpi
În cazul motoarelor care funcț ionează în două timpi, schimbul de gaze este direcț ionat
prin piston ș i nu prin valve. Pistonul, pe măsură ce se miș că, variază condiț iile
de compresie în carter ș i cilindru pentru a completa ciclul.

Compresie ș i Aspira ț ie: Un piston ascendent comprimă amestecul de

aer/combustibil ș i ulei care se află în cilindru. În acelaș i timp, se creează vid
în carter ș i la finalul cursei pistonul rămâne liber o feronerie de aspiraț ie
care va umple cárterul cu amestecul de combustibil.
Explozie ș i Evacuare de gaze: Prin intermediul unei scântei provocate de
bujia aprinde amestecul comprimat ș i se creează o explozie care împinge pistonul
cu forț ă în jos. În interiorul carterului, amestecul de carburant se precomprimă prin
ac ț iunea pistonului descendent. Într-un moment specific, pistonul eliberează
lumbrera sau canalul de evacuare din cilindru ș i lasă să iasă gazele rezultate din
cilindru, după lumina de încărcare (cea care leagă carterul de cilindru). De
în acest fel, amestecul precomprimat trece pentru a umple cilindrul ș i eliberează resturile de
gaze, lăsând totul pregătit pentru un nou ciclu. Acest tip de motor este folosit
în principal în motoare cu cilindree mică, deoarece este mai economic ș i mai uș or de
construi
.
Ciclul Diesel
Ciclul diesel este unul dintre cele mai comune cicluri termodinamice care pot fi întâlnite
în motoarele automobilelor ș i descrie funcț ionarea unui motor cu piston
aprins prin compresie tipic. Motorul Diesel este similar în funcț ionare cu motorul de
benzina. Diferenț a cea mai importantă este că:

Nu există combustibil în cilindru la începutul cursei de comprimare,

prin urmare, nu se produce o autoaprindere în motoarele Diesel.
Motorul diesel foloseș te aprindere prin compresie în loc de aprindere prin...
scânteie.
Datorită temperaturii ridicate dezvoltate în timpul compresiei adiabâtice,
combustibilul se aprinde spontan pe măsură ce este injectat. Prin urmare,
nu sunt necesare bujii.
Înainte de începutul cursei de putere, injectoarele încep să
a injecta combustibil direct în camera de combustie ș i, prin urmare,
prima parte a cursului de putere se produce aproximativ la presiunea
constante.
Se pot obț ine relaț ii de compresie mai mari în motoarele Diesel decât
în motoarele Otto

Ciclul Diesel – Procese

 Într-un ciclu Diesel ideal, sistemul care execută ciclul este supus unei serii de patru
procese: două procese isentropice (adiabatice reversibile) alternate cu un proces
izocoric ș i un proces izobaric.

Compresie izentropică (cursa de compresie): aerul este comprimat

adiabatic prin starea 1 la starea 2, pe măsură ce pistonul se miș că
de la punctul mort inferior la punctul mort superior. Împrejurimile lucrează
cu gazul, crescând energia sa internă (temperatura) ș i comprimiindu-l. Pe de altă parte
pe de altă parte, entropia rămâne neschimbată. Schimbările în volume ș i
relaț ia ( V 1 / V 2 ) este cunoscută sub numele de raportul de compresie.

Expansiune isobară (faza de aprindere): în această fază (între starea 2 ș i

starea 3) există o transfer de căldură la presiune constantă (model idealizat) la
aer de la o sursă externă (arderea combustibilului injectat) în timp ce
pistonul se miș că spre V 3. În timpul procesului de presiune constantă, energia
intra în sistem pe măsură ce se adaugă căldură Q, ș i o parte din muncă se realizează
miș când pistonul.
Expansiune isentropică (şoc de putere): gazul se expandă adiabatic.
din starea 3 în starea 4, pe măsură ce pistonul se miș că de la V 3 până la
punct mort inferior. Gazul funcț ionează în mediu (piston) ș i pierde o cantitate
de energie internă egală cu munca care părăseș te sistemul. Din nou, entropia
rămâne neschimbată. Relaț ia de volum ( V 4 / V 3 ) este cunoscută sub numele de
relaț ia de expansiune isentropică.
Descompresie isocorică (cursa de evadare): în această fază, ciclul se
completa cu un proces de volum constant în care căldura este respinsă din aer
în timp ce pistonul este în punctul mort inferior. Presiunea gazului de lucru scade
instantaneu de la punctul 4 la punctul 1. Supapa de evacuurare se deschide în
punctul 4. Cariera de evadare se produce direct după aceasta
descompresie. Pe măsură ce pistonul se miș că de la punctul mort inferior
(punctul 1) la punctul mort superior (punctul 0) cu valvele de evacuare deschise,
amestecul gazos se ventilează în atmosferă ș i procesul începe din nou.
În timpul ciclului Diesel, pistonul efectuează lucrul în gaz între stările 1 ș i 2 ( i
compresieSentropică). Gazul din piston realizează lucrul între etapele 2 ș i 3 ( i
adăugarea de căldură sobărică) ș i între etapele 2 ș i 3 (i expansiune sentropică). Diferenț a
între munca realizată de gaz ș i munca realizată asupra gazului este munca netă
producerea de către ciclu ș i corespunde zonei închise de curba ciclului. Lucrul
produs de ciclul înmulț it cu viteza ciclului (cicluri pe secundă) este egal
puterea produsă de motorul Diesel.

Motor diesel în patru timpi

Motoarele diesel pot fi proiectate ca cicluri de două sau patru timpi. Motorul
motorul diesel cu patru timpi este un motor cu ardere internă (IC) în care pistonul
completable patru timpuri separate în timp ce roteș te un arbore cotit. Un impact se referă la
recurs complet al pistonului de-a lungul cilindrului, în orice direcț ie. Prin urmare,
fiecare cursă nu corespunde unui singur proces termodinamic dat în capitolul Ciclu
Diesel – Procese.
Motorul cu patru timpi cuprinde:

la carrera de admisión: pistonul se miș că de la punctul mort superior

(TDC) la punctul mort inferior (BDC) ș i ciclul trece prin punctele 0 → 1. În această
carrera, vana de admisie este deschisă în timp ce pistonul introduce aer (fără
combustibil) în cilindru, producând presiune de vid în cilindru prin intermediul
miș carea sa în jos.

cursa de compresie: pistonul se miș că de la punctul mort

inferior (BDC) la punctul mort superior (TDC) ș i ciclul trece prin punctele 1 → 2. În
în această cursă, valvele de admisie ș i eș apament sunt închise, ceea ce rezultă în
rezultatul unei compresii de aer adiabatică (adică, fără transfer de căldură
către sau din mediu). În timpul acestei compresii, volumul se reduce,
presiunea ș i temperatura cresc. La sfârș itul acestei curse, se injectează
combustibil ș i se arde în aerul cald comprimat. La sfârș itul acestui impact,
coroana a completat o revoluț ie completă de 360 de grade.
cursa de putere: pistonul se miș că de la punctul mort superior
(TDC) la punctul mort inferior (BDC) ș i ciclul trece prin punctele 2 → 3 → 4. În
în această cursă, valvele de admisie ș i evacuare sunt închise. La începutul
cursa de putere, se produce o combustie aproape isobarică între 2 ș i 3. În acest
interval, presiunea rămâne constantă în timp ce pistonul coboară ș i volumul
creș te. La ora 3 se finalizează injecț ia de combustibil ș i arderea, iar
cilindrul conț ine gaz la o temperatură mai ridicată decât la 2. Între 3 ș i 4, acest gaz
caldura se expande, din nou aproximativ adiabatic. În această cursă,
pistonul se conduce către arborele cotit, volumul creș te ș i munca în pistonul îl
realiza.
Curse de evadare. Pistonul se miș că de la punctul mort inferior
(BDC) al punctul mort superior (TDC) ș i ciclul trece prin punctele 4 → 1 → 0. În
în această cursă, supapa de salvare este deschisă în timp ce pistonul extrage gazele de
evadare din cameră. La sfârș itul acestei lovituri, arborele cotit a completat o a doua
revoluț ie completă de 360 de grade.
 PRINCIPALELE DIFERENȚE ÎNTRE MOTOARELE DIESEL Ș I OTTO:

Motor diesel Motor Otto

Folositi doar motorină sau diesel Utilizează exclusiv benzină
Ca combustibil pentru ardere ș i Ca combustibil pentru ardere ș i
generare de forț ă ș i miș care generarea de forț ă ș i miș care

Energia care va fi generată pentru a face să se rotească Energia care va fi generată pentru a face să se rotească
cigüeñalul se va produce prin auto-combustia arborele cotit, se va produce prin explozia
motorină, din cauza temperaturii ridicate pe care o va da combustibil, prin intermediul bujiilor
presiunea exercitată în fiecare cilindru. Los
pre încălzitoare vor acț iona ca
ajutor pentru ca temperatura din cameră să
eleve

Sucostoesmáselevado Costul său este mai ieftin.

Sonmáseficientes,elaprovechamientodeenergía Profită de 22 până la 24% din energie
poț i depăș i 35%.
Necesită o cantitate mai mare de aer, deoarece arderea Nu necesită o cantitate mare de aer.
cu cât este mai mare excesul de aer carburant.
Consumul de combustibil (aprox. 30% mai puț in) Consumă mai mult combustibil.

- Ca element principal de Alimentaț ie - Ca element principal de Alimentaț ie

este laBomba diesel. Acesta se va ocupa de este carburator. Acesta se va ocupa de
distribui combustibilul către camere prin combinaț i prin intermediul vidului (Sucț iune sau
mijlocul injectorilor situati în acesta, ș i astfel Aspiraț ia motorului cu combustibilul cu
lograrea autoinflamării ș i funcț ionării aer ș i astfel să realizăm amestecul de carburant care
de acesta. va fi util pentru explozie ș i funcț ionare de
este

Mai multe date:

Ca date auxiliare, trebuie să se ia în considerare ciclurile motorului cu ardere internă
(Otto ș i Diesel) care sunt 4: Admitere, compresie, Lucru (explozie - Otto, auto
combustie - Diesel), ș i Evacuare. Aceste cicluri pot fi îndeplinite în două timpi ca în
Patru. Un motor de două timpi va urca la PMS (partea superioară a cilindrului motorului) 1
vez, ș i va coborî la PMI (Partea de jos a cilindrului motorului) 1 dată. Un motor cu patru
timpuri: Va scădea de 2 ori (Admitere ș i Lucru) ș i va cre ș te de 2 ori (Compresie ș i
Escape).Los
Motoare Diesel
, sunt folosiț i în majoritate pentru maș ini grele, dar ș i pentru vehicule uș oare
(cantitate mai mică), datorită dimensiunii sale mari, precum ș i puterii ș i eficienț ei pe care le are. Cei
Motoare Otto
Sunt mai uș oare, de dimensiuni mai mici, prin urmare, utilizarea lor este în cea mai mare parte pentru vehicule de
pound uș or
 Concluzie
Pentru a concluziona principalele diferenț e între ciclul Otto ș i ciclul Diesel sunt: Un motor
benzina aspiră un amestec de gaz ș i aer, îl comprimă ș i aprinde amestecul cu o
chispa. Un motor diesel doar suge aer, îl comprimă ș i apoi îi injectează combustibil
aer comprimat, căldura aerului comprimat aprinde combustibilul spontan.
Un motor diesel utilizează mult mai multă compresie decât un motor pe benzină. Înalt
compresia se traduce în eficien ț ă mai bună. Motoarele diesel utilizează injec ț ie de
combustibil direct, în care combustibilul diesel este injectat direct în cilindru.
Motoarele pe benzină utilizează în general carburare, în care aerul ș i combustibilul
son amestecate cu un timp înainte de a intra în cilindru, sau injecț ia de combustibil de
portul în care combustibilul este injectat în supapa de admisie
 Bibliografie
Invalid URL format, translation not applicable.

htps://[Link]/Ciclo_Oto

htps://[Link]/ro/ce-este-ciclul-diesel-motor-diesel-definiț ie/

Invalid URL format

htps://[Link]/Flerasgard/ciclou-diesel