PARTEA A III-A

ARDEREA

A treia parte a lucrării, destinată arderii, se cuprinde elementele

fundamentale pentru studiul teoretic al arderii precum şi elementele
specifice anteproiectării cameri de ardere a unui turbomotor.
A. Bazele fizice ale procesului de ardere
Prezentarea procesului de ardere, cu accentuarea elementelor de ordin
fizic, este posibilă, dacă se ia ca model de studiu curgerea unidimensională
cu aport de căldură, tratată în prima parte a lucrării.
Teoretic, o cameră de ardere reală, al cărei tub de foc are o formă
geometrică deosebit de complexă, se poate descompune în elemente
cilindrice în aşa fel încât să se reprezinte ca o sumă de cilindrii elementari.
Prin aceasta, analiza procesului de ardere se reduce la studiul mişcării
unidimensionale cu aport de căldură, aplicată fiecărui cilindru elementar
axial simetric.
Ca ipoteze fundamentale, pentru studiul unei curgeri, se adoptă
următoarele:
- Camera este cilindrică, de geometrie cunoscută;
- Se presupune că fluidul este ideal;
- Se sdmite că fluidul primeşte din exterior o căldură, q .
EcuaŃiile mişcării, cu aport de căldură, sunt:
 ρ1 ⋅ u1 = ρ 2 ⋅ u2

 p1 + ρ1 ⋅ u1 = p2 + ρ 2 ⋅ u2
2 2

 u2 u2
i1 + 1 + q = i2 + 2
 2 2

i1 = c p ⋅ T1

i2 = c p ⋅ T2
 p = ρ ⋅ R ⋅T
 1 1 1

 2p = ρ 2 ⋅ R ⋅ T 2

Problema care se pune este de a stabili parametrii cinematici şi
terodinamici fluidului şi, în special, temperatura acestuia în secŃiunea de
ieşire.
 În general, sistemul anterior are
- 7 ecuaŃii şi 11 necunoscute
Necunoscutele sunt:
T1 , P1 , ρ1 , i1 , T2 , P2 , ρ 2 , i2 , U 1 , U 2 , q .
Matematic soluŃionarea problemei este posibilă dacă se impun 4 mărimi.
Acestea pot fi: T1 , p1 , u1 , şi q. Pentru simplificarea scrierii, în primele trei
ecuaŃii ale sistemului se se definesc constantele:
p1
a= ⋅ u1 = a
T1
 u2 
b = p1 ⋅  1 + 1  = b
 R ⋅ T1 
k u2
c= ⋅ R ⋅ T1 + 1 = c
k −1 2
Cu aceste notaŃii, sistemul devine
 p2 ⋅ u2
 T =a
 2
  u22 
 p2 ⋅  1 + =b
  R ⋅ T2 
 k u2
 ⋅ R ⋅ T2 + 2 = c + q.
 k − 1 2
Dacă se elimină, p2 , întrucât

a ⋅ T2
p2 = ,
u2
celelalte ecuaŃii devin
 a ⋅ T2  u2 
 ⋅1+ 2  = b
 u2  R ⋅ T2 

 k u22
 k − 1 ⋅ R ⋅ T2 + = c + q.
2
sau
 2 b
u2 − a ⋅ u2 + T2 = 0


T2 = k − 1 ⋅ 1 ⋅  c + q − u2  .
2

 k R  2

Evident, din prima ecuaŃie se obŃine

u2 = f (T2 ) ,
iar din ecuaŃia a doua
T2 = f ( q, conditiile din 1) .
Indiscutabil, datorită aportului de căldură q , se produce o încălzire a
fluidului, deci
T2 > T1 .
łinând seama că prin încălzirea fluidului se produce şi o pierdere de
presiune statică, adică
p2
<1,
p1
atunci, întrucât
p2 U 1
> ,
p1 U 2
rezultă,
u1
< 1,
u2
respectiv, fluidul se accelerează.
În final, se poate afirma că prin aport de căldură au loc următoarele
fenomene:
- Fluidul se încălzeşte;
- Fluidul se accelerează;
- Se produce o pierdere de presiune statică;
- Se produce şi o pierdere de presiune frânată.