VENITURILE BUGETARE

Propunerile de proiecte transmise Comisiei Europene (CE) de către Statele

Membre (SM) sunt înscrise în Schița de Buget împreună cu sursele de finanțare în baza
principiului nicio activitate generatoare de cheltuieli nu poate fi înscrisă în buget fără
precizarea surselor de finanțare ale acestora .
Schița de Buget este supusă aprobării Consiliului Uniunii Europene (CUE) și
Parlamentului European (PE) în baza prevederilor Art. 334 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene(UE)
Documentul (Schița de Buget) astfel întocmit este remis CUE care are două
posibilități
1. o adoptă în forma transmisă de către CE
2. operează anumite modificări (amendamente) constând în adăugarea de
proiecte sau renunțarea la unele a căror realizare este apreciata ca
inoportună pentru perioada de programare respectiva.
Forma Schiței de Buget astfel adoptata se remite PE care o poate adopta în forma
primită sau poate opera amendamente de natura celor operate de CUE, prezentate mai
sus după care se retransmite acestuia (CUE).
În cazul în care cele doua instituții CUE și PE rămân în continuare pe poziții
divergente în acest demers se constituie un Comitet de Conciliere care dispune de un
termen de trei săptămâni pentru a se ajunge la o poziție comună a celor două instituții
legislatoare.
Dacă totuși rezultatul demersului Comitetului de Conciliere nu se finalizează cu
acordul celor două instituții în ceea ce privește forma primară a Schiței de Buget, acesta
se remite CE în vederea refacerii după care procesul se reia.
În acest caz UE va funcționa în materia bugetară pe principiul douăsprezecimii
până la adoptarea noului buget.

1
 În cazul în care poziția celor doua instituții în materia bugetară este convergentă,
Schița de Buget se supune plenurilor separate ale celor două instituții CUE și PE după
car,e în forma aprobata, se transmite CE în vederea executării.
Una dintre problemele importante ale programării bugetare este cea a
dimensionării cât mai exacte a nivelului cheltuielilor bugetare generate de proiectele care
se doresc a fi realizate cu nivelul veniturilor care pot fi încasate în perioada la care se
referă programul bugetar.
Principalele surse de constituire a veniturilor bugetare destinate finanțării
cheltuielilor bugetare generate de realizarea proiectelor aprobate sunt
1.o cota procentuala din venitul național brut al fiecărui Stat Membru (SM)
Principiul care stă la baza calculării contribuției SM este cel al solidarității și capacității de
plata.
Este de menționat că, prevederile Tratatului privind funcționarea UE permit anumite
ajustări dacă se constată că aplicarea cotei procentuale, așa cum a fost stabilită la nivelul
UE, ar duce la o împovărare excesivă a unui SM aflat într-o anumită stare de dificultate
bugetară determinată de cauze obiective (calamități naturale, pandemii, etc.)
2.resursele proprii formate din taxele vamale aplicate la valoarea
produselor importate din State, altele decât cele care aparțin Uniunii
Europene
3.o cota procentuala din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) armonizată,
percepută din derularea activității comerciale proprii fiecărui SM al UE
4.impozitul pe venit plătit de către personalul instituțiilor europene
5.contribuția Statelor, altele decât cele membre ale UE la realizarea
anumitor programe comune
6.sume provenite din amenzile aplicate utilizatorilor de fonduri europene
nerambursabile care nu au respectat prevederile legale în aceasta
materie.

Bugetul anual astfel fundamentat pe baza principiilor bugetare generale și aprobat

de către cele două foruri legislatoare, CUE și PE se înscrie într-un document program de
cheltuieli pe termen lung numit Cadru Financiar (CF) care, de regulă, este dimensionat
pentru o perioada de 7 ani.
Comisia Europeană împreună cu SM răspund de utilizarea în condiții legale a
prevederilor bugetare, așa cum acestea au fost aprobate.

2
 Răspunderea comună a CE și a SM este determinată de faptul ca SM utilizează
cca 70 % din buget pentru realizarea programelor aprobate .
Se menționează însă faptul că, pe parcursul anului bugetar la care se referă
programul se pot aproba de către cele doua instituții, CUE și PE modificări ale prevederilor
inițiale, modificări determinate de apariția unor condiții sau evenimente, altele decât cele
avute în vedere la proiectarea bugetara.
Procedura de aprobare a rectificării bugetare este aceiași cu cea de aprobare a
bugetului.
La încheierea anului bugetar CE întocmește Contul de execuție bugetară în care
se înscriu toate operațiunile efectuate pe parcursul acestei perioade prin raportare la
operațiunile înscrise în programul aprobat la începutul acesteia.
Modul de efectuare a operațiunilor pe parcursul perioadei bugetare înscrise în
Contul de execuție bugetară este controlat/au de către Curtea Europeana de Audit care
împreună cu Comisia de control bugetar din PE propun descărcarea de gestiune .
Descărcarea de gestiune se definește ca fiind atestarea data de către o autoritate
abilitata în acest sens, ca toate operațiunile derulate pe o anumită perioadă înscrise în
documente oficiale au fost reale, legale, oportune și au îndeplinit condițiile de
economicitate și eficiență în faza de programare, precum și de eficacitate în faza de
efectivitate.
Constatările Curții Europene de Audit avizate de către Comisia de Control Bugetar
din PE sunt supuse aprobării plenului PE și, în funcție de natura acestora, se aprobă
descărcarea de gestiune sau în cazul constatării unor abateri se transmit structurilor cu
atribuții în stabilirea de răspunderi, materiale sau penale după caz.
Principala instituție cu atribuții în investigarea cazurilor de nerespectare a
prevederilor legale privind modul de utilizare a fondurilor europene este OLAF – Oficiul
European de Lupta Antifraudă .
Atribuțiile OLAF constau în detectarea, investigarea și stoparea utilizării
frauduloase a bugetului UE, precum și actele de corupție din cadrul instituțiilor europene.

X X

3
 Pentru anul 2020, bugetul Uniunii Europene a fost dimensionat astfel

ANGAJAMENTE........172,5 miliarde euro

PLĂTI .........................155,4 miliarde euro.

Angajamentele în suma de 172,5 miliarde euro reprezintă limita maximă până la

care se pot contracta cheltuieli în perioada de programare.
Plățile în suma de 155,4 miliarde reprezintă limita maximă a cheltuielilor care se
pot realiza în perioada programata fără a genera deficit.
Pentru perioada de programare 2021 - 2027, Consiliul European a stabilit un
buget de 1824,3 miliarde euro compus din cadrul financiar multianual de 1074,3 miliarde
euro la care se adăugă un program extraordinar de redresare de 750 miliarde euro
cunoscut sub denumirea de NEXT GENERATION UE destinat, în special, refacerii
economice deteriorate de efectele pandemiei COVID-19.