PLAN DE AFACERI

CRESTEREA VIERMILOR DE MATASE

2010

CUPRINS
1) Scurt istoric al fermei 2)Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului

2.1Pentru fermele de viermi de matase Plan de cultura Masuri de protectie a mediului 2.2Bazele de productie Spatiu destinat cresterii viermilor Terenuri pentru cultivarea duzilor Cladiri Personal Utilaje 3) Lista de achizitie si sursele de achizitie pentru activitatile ce fac obiectul proiectului. 4) Piata de desfacere 5) Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

1)Scurt istoric al fermei

In urma cu 6 ani pe acest amplasament de 2 hectare situat in comuna Podari, judetul Dolj a functionat o exploatatie cerealiera. In anul 2004 s-a efectuat curatarea de orice resturi ce ar apartine culturii cerealiere si stropirea cu ingrasaminte naturale necesare in vederea pregatirii terenului pentru cultivarea duzilor albi care serveste ca hrana pentru larvele viermilor de matase

2) Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului

2.1Pentru fermele de crestere a viermilor de matase - plan de cultura Ferma pentru cresterea viermilor de matase SC. VIERMATA. SRL este constituita pe un teren de 2 ha,teren situat in extravilanul comunei Podari, judetul Dolj. Din aceasta suprafata de teren, 0,4 ha este spatiul alocat cresterii a 200g oua de viermi de matase iar restul pentru plantatia duzilor albi. S-a renuntat la practicarea agriculturii in urma vanzarii acestei parcele din proprietatea unui locuitor al comunei cu suma de 3000 RON. Dupa curatarea terenului, in 2004, a fost demarata plantarea duzilor, iar in anul 2007 a urmat demararea productiei de crestere a viermilor de matase incepand cu luna mai iar cele 2 sezoane de crestere si dezvoltare al larvelor pana la formarea si recoltarea gogosilor, pana in luna august. Aceasta ferma creste specia de viermi de matase numita Bombyx mori specie obtinuta prin domesticirea viermelui de matase salbatic, Bombyx mandarina Mori originar din sud-estul Asiei unde exista si in prezent.

Principalele caracteristici ale unor rase romanesti din specia Bombyx mori :

Denumirea rasei

Alb de Orsova 1 Alb de Baneasa Alb de Cislau Alb de Orsova 31 Galben de Baneasa Galben de Orsova Galben de Cislau Hibrid Orsova 5/58 Hibrid Orsova 6/58 Hibrid Orsova 12/60 Hibrid Orsova 1/63

Durata stadiului larvar, zile 26 27 28 28 32 30 30 26 27 28 28

Gogosi Continut Kg/gram matase % oua 2,78 2,55 2,70 3,18 2,81 2,90 2,70 2,80 3,17 3,03 2,42 19,1 22,0 18,5 20,1 18,0 17,7 17,3 19,5 20,4 20,1 19,7

Lungimea firului m 1068 1131 891 1104 941 935 865 1035 1075 1117 1060

Matase filata % 41,0 41,0 39,0 43,1 34,5 36,0 36,5 41,2 44,0 43,7 40,9

- masuri de protectie a mediului Insecticidele si substantele toxice cu care se realizeaza dezinfectia spatiilor de crestere vor fi tinute in locuri special amenajate, sub cheie. 2.2Bazele de productie Capacitatea de productie a SC.VIERMATA SRL inregistreaza o productie de 100 % in urma cresterii viermilor de matase. spatiul destinat cresterii viermilor de matase

Indiferent de marimea (volumul) spatiului destinat cresterii larvelor, trebuie sa indeplineasca anumite conditii absolut indispensabile obtinerii unor gogosi de calitate si in cantitati care sa asigure un castig stimulator. O conditie esentiala impusa la alegerea spatiului este pozitionarea ferestrelor catre nord-est si asigurarea posibilitatilor de aerisire ori de cate ori este nevoie. Este indicat ca indiferent de metoda de aerisire adoptata sa se asigure intensitatea circulatiei aerului la minimum 0,1m/secunda in incaperile cu larve mature. Aerisirea spatiului se face pentru primele trei varste din trei in trei ore timp de circa 15 minute, respectiv pentru ultimile doua varste ori de cate ori este necesar. Se precizeaza ca larvele tinere nu suporta o concentratie mai mare de 0,3% CO2. Ca urmare

a consumului mare de frunze larvele din ultimile 2 varste degaja o cantitate mai mare de CO2.

Temperatura spatiului de crestere pt specia bombyx mori este apreciata,astfel : Varsta intaia a doua a treia a patra a cincea Temperatura in Celsius ( minima) 26 26 25 24 23 grade Temperatura in Celsius (maxima) 28 28 26 25 24 grade

Asigurarea unei temperaturi in spatiul de crestere intre limitele 23 si 28 grade Celsius duce la obtinerea unui procent maxim de viabilitate a larvelor. Cu cat temperature creste sau descreste fata de aceste limite procentul de mortalitate creste, inregistrandu-se pierderi de productie. Pentru a mentine temperatura la parametri optimi cladirea este prevazuta cu aer conditionat performant.

Umiditatea in incapere va fi, de asemenea, mentinuta constant, in functie de varsta, astfel : varsta intaia a doua a treia a patra a cincea Umiditatea % minima 85 85 85 70 65 Umiditatea % maxima 90 90 90 75 70

Fata de procentul optim mentionat se admit oscilatii cu 2-3 procente peste limita, dar scaderea sub optimul prevazut in tabel nu este admisa. Mentionam ca in general se va prevedea un spatiu de 3,2mp pentru larvele de varsta a cincea rezultate din ecloziunea a 1g samanta, respectiv 32 mp pentru larvele rezultate din 10 g samanta sau 15 paturi a 2 mp suprafata. Desimea larvelor rezultate din ecloziunea a 10 g samanta va fi aproximativ, urmatoarea:

varsta intaia a doua a treia a patra a cincea

suprafata (mp) 1-1,5 3 6 12 25-30

In privinta luminii, larvele de varsta a intaia sunt iubitoare de lumina, in timp ce larvele din celelalte varste prefera lipsa luminii. Larvele sunt stimulate de luminina albastra in care caz isi reduc perioada de crestere si cresc in greutate. De altfel din practica se cunoaste ca, consumul frunzelor este mai mare atunci cand spatial este iluminat artificial decat pe intuneric. Este insa interzisa patrunderea razelor solare in spatial de crestere.

-terenuri pentru cresterea plantatiei de duzi Plantatia duzilor albi se desfasura intr-o zona de campie clasificata cu potential mediu pentru acest tip de plantatie. Dudul este un mare consumator de apa si de aceea a fost improvizat un sisitem de colectare a apei direct din raul Jiu care va functiona doar in cazuri de seceta. Din suprafata totala de 2 ha estimam ca 1,6 ha va reprezenta suprafata pentru cultivarea duzilor. Pe un hectar de teren pot fi plantati cca 8000 de puieti de dud alb. Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100g oua. Un gram de oua consuma circa 30 kg frunze dud pe zi.

-cladiri Spatiul alocat cladirilor este de 0,4 ha,din care se ia in calcul : spatiul in care vor fi amenajate : o cladiri cu 5 incaperi special construite pentru cresterea propriu-zisa a fiecarei specii de viermi de matase, o alta cu 3 incaperi va fi amenajata pentru pastrarea gogosilor ce urmeaza a fi colectate si care va functiona si pe post de depozit pentru micile ustensile necesare cresterii viermilor, curatirea duzilor,colectarea frunzelor (scara, cosuri,etc),si depozitarea insecticidelor(camera separata de celelalte in care accesul se face doar in cazul in care urmeaza a fi facuta dezinsectia),un mic birou si spatiu pentru aleile dintre cladiri si cele care duc spre duzi.

denumire cladire

Cost EURO

Cota

anuala

de

intretinere EURO

Sediul cresterii viermilor cladirea-depozit alimentare apa + racord energie TOTAL

5007 2700 100

7807

80

-personal Personalul este alcatuit dintr-un numar restrans de angajati sezonieri pe perioada maiaugust. Este necesar un numar de 6 sericicultori care se ocupa de ingrijirea viermilor de matese,care vor lucra cate 2 in 3 schimburi deoarece viermii necesita o atenta aerisire in timp foarte scurt, un contabil si un inginer horticultor care se va ocupa de buna crestere si dezvoltare a duzilor. nr.pers 6 1 1 ocupatie sericicultor Ing. horticultor contabil nr.ore 8 1 zi/sapt(3 ore) 1 zi/sapt.(3 ore) salariu/luna(RON) 420 380 500

-utilaje Utilajele principale si cele mai simple adecvate dotarii cresterilor de viermi de matase sunt paturile mobile suprapuse si stelajele cu polite mobile, paturi sau simple policioare suspendate. Toate sunt suprafete plane confectionate din lemn sau mase plastice avand dimensiunile care sa duca la accesul crscatorului pe toata suprafata utilajului respectiv, usurandu-i munca de ingrijire a larvelor. Pentru ca larvele sa se devolte in conditii optime,spatiul necesar si numarul de paturi vor fi dupa cum urmeaza :

varsta

Suprafata pt 100g samanta mp

Paturi a 2 m la 100g samanta

intaia a doua a treia a patra a cincea

10-12 25-30 60-80 110-150 200-300

5-6 13-15 30-40 55-75 100-150

Distanta dintre podea si prima treapta a paturilor mobile trebuie sa fie 400 mm, iar distanta intre politele mobile nu trebuie sa depaseasca 600 mm. Paturilor politele trebuie sa fie mobile pentru a putea fi demontate in vederea dezinfectarii lor atunci cand se impune aceasta.

3)Lista de achizitii si sursele de achizitii pentru activitatile ce fac obiectul proiectului

Cresterea viermilor de matase este o afacere sigura cu profit garantat si derulare rapida care se desfasoara subventionata de stat si finantata de programul SAPARD. Semintele (ouale) sunt oferite gratuit de SERICAROM SA. Puietii de dud alb in prealabil plantati au fost achizitionati de la o pepiniera din apropiere de Craiova. ( investitie in valoare de 36000 RON) Substantele necesare pentru dezinfectie cum ar fi sulful sub forma de batoane care se pun deasupra carbunilor aprinsi si monocloramina se procura de la firma PANETONE SRL-TIMISOARA. Ingrasamintele naturale pentru buna crestere a duzilor sunt achizitionate de la locuitorii comunei(1 RON/KG)

4) Piata de desfacere
Firma SERICAROM SRL achizitioneaza intreaga productie de gogosi de viermi de matase la un pret de 30/kg gogosi, dintr-un gram de oua se formeaza cam 2-3 kg de gogosi.

5) Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afacere

Proiectul SC.VIERMATA SRL isi manifesta impactul asupra zonei prin faptul ca permite folosirea de ingrasaminte naturale care pot fi achizitionate de la locuitorii comunei. Impactul proiectului este benefic de asemenea pentru bugetul comunei prin impozitele si taxele care vor fi virate catre bugetul local. Locuitorii vor beneficia si de cateva noi locuri de munca, si de asemenea pot reprezenta o atractie pentru tinerii doritori de munca sezoniera.