INTRODUCERE:

Protecţia mediului ambiant constituie una din preocupările cele mai actuale ale societăţii
moderne. Protejarea mediului înconjurător şi asigurarea unor condiţii optime pentru viaţa umană,
animală sau vegetală, reprezintă o problemă căreia i se acordă o importanţă majoră pe plan
mondial, constituind un domeniu în plină dezvoltare.
În prezent există numeroase mijloace şi metode pentru depoluarea solurilor şi acviferelor,
mai mult sau mai puţin costisitoare la punerea lor în aplicare.
În general, metodele de depoluare a zonelor poluate cu ţiţei, presupun în primă fază
stoparea propagării ţiţeiului, respectiv închiderea-securizarea zonei contaminate şi ulterior,
eliminarea acestuia şi readucerea ternului poluat la limite de concentraţie considerate normale.
În contextul poluării istorice existente în ţara noastră precum şi a poluărilor accidentale
ce se pot produce în transportul ţiţeiului prin conducte, în cadrul prezentei lucrări se propune
prezentarea particularităţilor poluării solurilor şi apelor cu ţiţei precum şi a posibilităţilor de
reabilitare a zonelor poluate.
În activitatea CONPET protecţia mediului este o preocupare majoră, ca parte
componentă a procesului de transport, reprezentând totodată o obligaţie morală, socială şi
juridică faţă de populaţie şi proprietăţile publice şi particulare. Începând cu anul 2003, CONPET
S.A. a demarat strategia de integrare a mediului cu toate componentele sale, în politica Uniunii
Europene în domeniu .
Principalele elemente ale managementului de mediu sunt:
- stabilirea obiectivelor politicii de mediu;
- întocmirea unor PROGRAME ANUALE DE MEDIU, care urmăresc protejarea
mediului înconjurător cu toate componentele sale
- identificarea, urmărirea şi controlul surselor de poluare
- pregătirea de programe de acţiune pentru intervenţii în caz de urgenţă
- procurarea de echipamente şi utilaje moderne de intervenţie şi instruire a personalului
pentru astfel de situaţii
- efectuarea unor simulări în caz de avarie pe conducte
 - colaborarea cu Agenţiile de Protecţia Mediului şi agenţiile de resort.
Procedurile de exploatare a sistemului de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere au
fost modificate în conformitate cu reglementările privind protecţia mediului impuse de legislaţia
în vigoare şi de normele internaţionale.
Măsuri organizatorice luate pentru reducerea impactului asupra mediului:
- existenţa unui personal cu atribuţii specifice la fiecare nivel al structurilor
organizatorice;
- sarcini privind protecţia mediului în atribuţii personalului de exploatare la toate
locurile de muncă
- comunicare internă (în cadrul companiei) şi externă (cu autorităţile de mediu) pe baza
rapoartelor periodice
- „Autorizaţii de mediu” pentru obiectivele existente şi „Acorduri de mediu” pentru
cele noi sau reabilitate
- programe de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi
- proceduri privind prevenirea poluării mediului şi modul de intervenţie în cazuri
accidentale.
Lucrarea ,, Poluări accidentale cu produse petroliere” este structurata pe două capitole:
În primul capitol am tratat aspete teoretice despre poluarea mediului cu produse
petroliere: Factori poluanţi, metode de depoluare.
Capitolul doi constituie studiul de cercetare al lucrării mele. Aici am analizat firma
CONPET şi ca şi studiul de cercetare am tratat Poluarea accidentală cu ţiţei pe traseul conductei
magistrale de transport ţiţei import, în zona extravilan.
Mi-am ales această datorită vastei experienţe pe care o am în domeniu, lucrând de peste
cinci ani în cadrul CONPET S.A.
S.C. CONPET S.A. are ca obiect de activitate aprovizionarea cu ţiţei indigen şi din
import (inclusiv în sistem procesing) şi derivate ale acestuia (gazolină, etan lichid şi condens) a
rafinăriilor din ţară, precum şi tranzitarea de ţiţei pe Dunăre pentru parteneri externi. Acest
produs implică prelucrarea, depozitarea , transportul, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului.
Calitatea, siguranţa transportului şi protecţia mediului sunt susţinute de implicarea
companiei în repararea şi întreţinerea conductelor, utilajelor, echipamentelor şi mijloacelor de
transport din dotare.
 Sistemul de transport al S.C. CONPET S.A. constă în 4500 km de conducte, cu
dimensiunile între 2” si 28”, 30 staţii de pompare, câteva sute de cisterne pentru transportul pe
calea ferată, din care 50 sunt proprietatea S.C. CONPET S.A., iar restul închiriate şi 25 puncte de
operare şi întreţinere.
Pentru preluarea, depozitarea, transportul şi livrarea ţiţeiului, gazolinei şi etanului, S.C.
CONPET S.A. dispune de două subsisteme distincte şi anume:
A. Subsistemul de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului produse de schelele de petrol
din ţară şi este organizat astfel:
Transportul ţiţeiului – CONPET dispune de 59 puncte de primire a ţiţeiului de la schele
de petrol din teritoriu, şi un punct de primire a ţiţeiului de la Petromar Constanţa provenit de la
platforma din zona Mării Negre. Punctele de primire sunt dispersate pe raza a 23 judeţe fiind
racordate la reţeaua de conducte pentru transportul pe calea ferată. Pentru situaţia din urmă,
CONPET dispune de 12 rampe de încărcare a ţiţeiului şi una de descărcare. Descărcarea ţiţeiului
la rafinării se face prin rampe aflate în proprietatea acestora.
Transportul gazolinei - CONPET preia amestecul gazolina-gaze lichide de la 13 schele de
petrol prin 18 puncte de primire. Dintre acestea 16 sunt racordate la reţeaua de conducte
magistrale sau locale, transportul făcându-se prin pompare. Celelalte două puncte de primire
evacuează la rampele de încărcare în cisterne de cale ferată.
Transportul etanului - CONPET preia etanul din cadrul instalaţiei de deetanizare turburea
şi-l pompează pe o conducta de 59/16’’ la rafinăria Piteşti.
 CAPITOLUL I. ASPECTE ECOLOGICE IN DOMENIUL
TRANSPORTULUI DE TITEI

Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activitaţii

desfaşurate de om, de substanţe, de vibraţii, de căldura şi/sau de zgomot în aer, în apă ori în sol,
care pot aduce prejudicii sănătaţii umane sau calitaţii mediului, care pot dăuna bunurilor
materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau
în alte scopuri legitime.1

1.1.Factori poluanti majori in poluarea cu produse petroliere

Cantitatea de petrol provenita din scurgeri ale vaselor maritime in oceanele si marile lumii
sau din surse teritoriale este semnificativa in raport cu cantitatea deversata accidental de pe
vasele mari care transporta produse petroliere.
Petrolul este combustibilul cel mai important al societăţii noastre dar şi sursa
principală pentru produşi ca materiale sintetice plastice, uleiuri lubrifiante2, bitum etc.Petrolul
reprezintă un pericol pentru mediu acvatic datorită scurgerilor în oceane din timpul
transportului, scurgeri care se ridică anual la câteva milioane de tone/an.Oceanele au fost
considerate multă vreme calea cea mai uşoară de diluare a rezidurilor industriale şi municipale
care s-au şi depozitat în ele .
Constituenul principal al petrolului îl reprezintă hidrocarburile (50-90%) formate din
n-alcani, alcani ramificaţi, cicloalcani şi hidrocarburi aromatice (20%). O parte din
hidrocarburile aromatice sunt din clasa PAH-urilor din care benzopirenul este preponderent.
Alţi constituenţi sunt compuşi polari ce conţin heteroatomi ca O, N, S. Compuşii sulfului
sunt numeroşi ca de exemplu: H2S, R-SH, R-S-R şi derivaţi tiofenici. Dintre proprietăţile
fizice ale petrolului pentru mediu sunt importante densitatea mai mică decât unu ce va face ca
pata de petrol să pluteasca la suprafaţa apei întinzându-se pe suprafeţe mare (grosimea
stratului de petrol pe apă este de 0,1 mm), solubilitatea şi volatilitatea. Petrolul

1
Popescu, Delia-Mihaela, Nistoran, Daniela Elena, 2010, Poluarea apelor de suprafaţă cu lichide petroliere, Ed.
Printech, Bucureşti,p. 65
2
P. Roşca, C. Ionescu, D. Ciuparu, Gh. Dumitraşcu - Poluare şi protectia mediului in petrol şi petrochimie, Editura
Briliant, 1999
formează cu apa emulsii:petrol/apa şi apa/petrol.Gustul hidrocarburilor petroliere este
foarte neplăcut pentru fiinţa umană .
Toate componentele ţiţeiului sunt biodegradabile doar că vitezele sunt
foarte diferite.Atât ţiţeiul cât şi produsul rafinat conţin o varietate de compuşi toxici. Compuşii
cu masa moleculară mică nu sunt foarte periculoşi pentru apă deoarece se evaporă
foarte repede. Compuşii cu masa moleculară mare sunt puţin periculoase.Cei mai periculoşi
sunt compuşii cu masa moleculară medie cum ar fi motorina.Pentru apele portuare limita
pentru hidrocarburi dizolvate nu trebuie să exceadă 0,03 ppm
Din punct de vedere al originii sursei poluante, aceasta poate fi localizata în
cuprinsul Mării Negre (spargerea unei conducte petroliere, spalarea tancurilor unui petrliere,
accident naval de proportii, etc.), langa tarm (barja esuata, deversări clandestine de santina sau
de reziduuri), la gurile de varsare ale raurilor sau conductelor de canalizare urbana, pe
plajele marine sau în solurile aferente plajelor marine.
Dupa amploare, poluarea poate lua forma unor incidente (pentru rezolvarea carora
sunt suficiente mijloace simple aflate de regula în mod obligatoriu în dotarea potenţialului
agent poluator), accidente (cand cantitatea deversata depaseste posibilitaţile de acţiune a unei
singure unitati de combatere a poluării dotate corespunzator, necesitand şi interventia unor
alte unitati similare) sau catastrofe (cand trebuie sa intre în functiune toate mijloacele
existente în zona, inclusiv cele din dotarea tarilor riverane vecine sau ale altor companii
straine, specializate).3
Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de apă prin deversarea de ape reziduale
rezultate de la rafinării şi alte instalaţii de prelucrare a ţiţeilui. Aceste reziduuri conduc la
creşterea temperaturii şi turbiditaţii, la formarea unei pelicule de petrol la suprafaţa apei şi la
schimbarea compoziţiei apei, prin dizolvarea în aceasta a substanţelor petroliere solubile, toxice
în anumite concentraţii, pentru organismele acvatice, om şi animale.
Numărul accidentelor soldate cu deversări de produse petroliere de peste 700 t în
decursul ultimilor 25 de ani este făcut cunoscut de mai multe publicaţii renumite. Analiza
acestor statistici indică faptul că, din anul 1960 şi până astăzi, în apele mărilor şi oceanelor
lumii s-au deversat în total aproximativ 5500000 t de petrol (Vieites, şa., 2004). Însă, tot din

3
Popescu, Delia, 2016, Poluarea şi protecţia mediului – Suport de curs
aceste date, se poate trage şi o concluzie pozitivă evidenţiată prin scăderea numărului acestor
accidente la nivel mondial, fapt datorat strategiilor, reglementărilor şi tratatelor aplicate.
Datele furnizate de surse internaţionale arată că, pe plan global, numărul accidentelor
cu hidrocarburi produse de nave maritime a scăzut cu 60% în ultimii 25 de ani. (Ornitz, B E
Champ, M.A., 2002). Unele estimări preliminare făcute pentru anul 1999, indică faptul că
volumul de petrol deversat (puţin peste 38 t) poate fi comparabil cu cel de 109000 t din
1998. Şi deşi cantitatea deversată este considerabil mai mică în 1999 faţă de 1998, un
studiu recent asupra acestui fapt arată că o parte din aceste accidente din 1999, s-au produs în
zone sensibile din punct de vedere ecologic în perioade nepotrivite, precum timpul
reproducerii. Spre exemplu, accidentul produs în golful Biscay, asupra cargobotului maltez
Erika a cauzat pe coasta de vest a Franţei pagube serioase asupra păsărilor, datorită perioadei
în care s-a produs.
Federaţia Internaţională a Poluării produse de Proprietarii de Petroliere (ITOPF)
a întocmit o bază de date a petrolierelor, transportoarelor şi barjelor încă din 1970, ce
acoperă accidentele produse pe apele de suprafaţă, conform căreia, scăderea deversărilor de
hidrocarburi menţionată anterior este evidenţiată prin:
- Numărul deversărilor majore (de peste 700 t): este în descreştere după cum se
poate observa şi din Fig.I.1. La sfârşitul anilor '80 media deversărilor masive a scăzut de
aproximativ trei ori faţă de cea atestată în decada precedentă. Din '70 până în '79 când s-a
înregistrat o medie de 25,4 deversări/an, comparativ cu perioada 1980 - 1989 când media
determinată a fost de 9,3 deversări majore/an. Din 2000 - 2009, figura arată că descreşterea
atinge valoarea medie de 3,3 deversări/an;4
- Cantitatea deversată: marea majoritate a deversărilor sunt de sub 7 t, fapt pentru care sunt
considerate deversări minoră. Datele sunt incomplete pentru acest tip de deversări, în schimb
pentru cele care depăşesc 7 t sunt disponibile, iar comparaţiile arată reducerea cantităţii de
petrol deversat. După cum se poate observa şi din Fig.1.1 în anul 1970 au fost deversate
330000 t comparativ cu 1998, perioadă în care s-au înregistrat 13000 t. Este dificil de
apreciat faptul că reducerea apărută se poate datora regulamentelor/strategiilor de prevenire pe
perioada respectivă, datorită unuia dintre accidentele produse în această perioadă, care poate

4
Popescu, Delia-Mihaela, Nistoran, Daniela Elena, 2010, Poluarea apelor de suprafaţă cu lichide petroliere, Ed.
Printech, Bucureşti, p. 67
schimba datele. Spre exemplu în perioada 1990 - 1999 au fost 358 de deversări peste 7 t,
totalizând 1138000 t, iar 830000 t (73%) au fost deversate numai în 10 accidente (adică
doar sub 3%). Reprezentările pentru un anumit an pot fi deci serios deformate de un singur
accident major (ex. 1979 - Atlantic Empress – 287000 t, 1983 - Castillo de Bellver – 252000 t
şi 1991 – ABT Summer – 260000 t).

Fig. 1.1 - Numărul deversărilor de peste 700 t produse la nivelul global în perioada 1970 – 2009 (adaptată după
http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

Fig. 1.2 - Volumul de petrol deversat la nivel global în perioada 1970 – 2009
(adaptată după http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

În viitor, statisticile deversarilor de hidrocarburi pot fi serios influentate de

urmatorii factori: creşterea populaţiei şi a consumului global corespunzător de petrol,
îmbătrânirea flotei globale precum şi creşterea traficului vaselor prin aceleaşi puncte de
sufocare.
Protejarea, modernizarea navelor (sau alternative echivalente) sunt obiective de
viitor.5 Realitatea neschimbată a acestor factori sugerează necesitatea creşterii vigilenţei,
continuarea acţiunii de prevenire incipientă a accidentelor nu numai atunci când petrolul este
deversat precum şi îmbunătăţirea capacităţii de răspuns prin integrarea tehnologiilor şi ştiinţei.

1.2.Factori de mediu afectati

a. Poluarea apei cu reziduuri petroliere
Aceasta reprezintă o problemă deosebit de importantă şi greu de prevenit şi remediat.
Afectează atât apele de suprafată, cât şi pe cele subterane. Consecinţele ei asupra proprietaţilor
organoleptice ale apei, faunei şi florei acvatice sunt deosebit de nocive şi durabile.
Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de apă prin deversarea de ape reziduale
rezultate de la rafinării şi alte instalaţii de prelucrare a ţiţeilui. Aceste reziduuri conduc la
creşterea temperaturii şi turbiditaţii, la formarea unei pelicule de petrol la suprafaţa apei şi la
schimbarea compoziţiei apei, prin dizolvarea în aceasta a substanţelor petroliere solubile, toxice
în anumite concentraţii, pentru organismele acvatice, om şi animale.
Un litru de petrol scurs în apă se poate întinde pe o suprafaţa dublă decât cea a unui teren
de fotbal, provocând numeroase daune.6 Anual, aproximativ 1,25 milioane tone de deşeuri
petroliere se scurg în mări şi oceane. De multe ori, această cantitate pătrunde în pământ, bazinele
riviere şi sistemele de canalizare. Nu se poate vorbi de o reciclare a petrolului, dar există
tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.
b. Poluarea solului cu petrol
Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri
industriale , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti .
Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori poluanti :

5
D. Buzoianu-Strategii şi politici economice de combatere a poluării în industria de petrol,2012
6
D.Popescu, D. Nistoran, Poluarea apelor de suprafata cu lichide petroliere, Editura Printech, 2005, p. 67
 - cresterile de temperatura (ale apelor)
- zgomotele
- modificarile campurilor electrice si magnetice naturale
- prezenta undelor electromagnetice naturale
c. Poluarea aerului cu petrol
Sursele de poluare a aerului atmosferic pot fi naturale şi artificiale. Sursele principale de
poluare a aerului sunt cele artificiale, mai importante fiind procesele de combustie, transportul şi
industria.
Procesele de combustie reprezintă una din sursele principale de poluare a aerului
(obţinerea energiei electrice, termice sau mecanice). Resursele principale de energie sunt
cărbunele, petrolul şi derivaţii săi, gazele naturale. La ardere atât cărbunele, cât şi petrolul
elimină produşi poluanţi.
Gazele toxice pot pătrunde în aer în cantităţi diferite, provenind din procesele naturale
(fermentaţii, putreficaţii etc.) sau din activitatea oamenilor. Aceste elemente de impurificare sunt
răspândite permanent în aer, iar efectul lor nociv depinde de concentraţia, de componenţa
chimică a lor, de durata de expunere a omului etc.
Gazele toxice rezultă de asemenea din diferite, procese industriale, procese de
descompunere a substanţelor organice care au loc în natură. Ajunse în atmosferă, aceste gaze pot
pătrunde în organismul uman în special pe cale respiratorie, dar şi pe cale digestivă sau pe cale
cutanată. Aceste gaze pot influenţa la nivelul porţii de pătrundere ori asupra unui anumit organ
sau sistem.
În primul rând, prin acţiune locală se deosebesc gazele iritante, ca SO2, oxizii de azot etc.
Întrucât calea de pătrundere în organism este cea respiratorie, aceste gaze provoacă leziuni în
special la nivelul căilor respiratorii superioare şi în plămâni. În al doilea rând, sunt gaze cu
acţiune toxică generală, ca oxidul de carbon, hidrocarburile, solvenţii organici etc.

1.3.Metode de depoluare a solului.

La ora actuală, atât pe plan international cât şi naţional, metodele utilizate
pentru depoluarea apelor contaminate cu hidrocarburi provenite din deversări accidentale au
un grad de eficienţă mai mult sau mai puţin ridicat şi se clasifică în7:

7
D.Popescu, D. Nistoran, Poluarea apelor de suprafata cu lichide petroliere, Editura Printech, 2005, p. 77
 - metode de limitare a împrăştierii şi de izolare a petei de petrol
- metode de depoluare/curăţare aplicate pentru îndepărtarea acesteia
Tehnici de limitare a împrăştierii şi de izolare a poluantului petrolier
Strategiile de limitare a împrâştierii peliculei formate la suprafaţa apei la
deversarea poluantului petrolier, se referă la:
1. îngrădirea petei de petrol, prin oprire mecanică, după care petrolul poate fi transferat într-o
unitate de înmagazinare;
2. Devierea mecanică a petrolului dinspre zonele care trebuiesc protejate de contaminare;
3. Creşterea gradului de dispersie al poluantului
4. Arderea petrolului la suprafaţa apei

Oprirea mecanică
Dacă se doreşte recuperarea petrolului deversat, este importantă limitarea
împrăştierii, care se realizează prin îngrădirea acestuia, acţiune ce ar trebui să se producă în cel
mai scurt timp posibil. Scopul îngrădirii este de a obţine grosimea necesară echipamentelor
de recuperare sau necesare aprinderii petrolului.8 Îngrădirea poate fi folosită şi pentru
devierea petei, într-o poziţie mai potrivită tratării petrolului decât cea iniţială. Una dintre
variantele simple de îndepărtare este colectarea petrolului deviat în apropierea unei instalaţii,
remorcarea acestuia la o distanţă sigură şi arderea sa.

Bariere flotante
Există o mare varietate comercială de bariere/baraje limitaloare de produse
petroliere, realizate din plastic, metal, paie, sau alte materiale. Cele de dimensiuni mari
sunt construite pentru condiţiile din apele de suprafaţă de mare întindere (din largul mărilor
şi oceanelor), în timp ce barierele de dimensiuni mai mici se potrivesc apelor amenajate sau
apelor continentale stătătoare (golfuri şi lacuri), iar cele din materiale grele sunt utilizate în
cazul apelor curgătoare, care au viteze de curgere mari şi curenţi puternici. Ele pot fi
amplasate în diferite secţiuni transversale de pe râuri, în secţiunile de vărsare pentru a
împiedica deversarea în mări, precum şi în alte zone sensibile din punct de vedere al impactului
produs asupra mediului.

8
D.Popescu, D. Nistoran, Poluarea apelor de suprafata cu lichide petroliere, Editura Printech, 2005, p. 78
 Rolul major al barierelor este de a limita extinderea poluării pe suprafaţa apelor.
Unele dintre ele, cum ar fi cele permanente, sunt reutilizabile dar nu sunt absorbante.
Bararea întinderii peliculei are drept scop, după caz:
- împiedicarea răspândirii şi deplasării necontrolate a hidrocarburilor pe suprafaţa apei;
- menţinerea într-o zonă strict delimitată a peliculei de hidrocarburi;
- favorizarea operaţiunilor de recuperare a hidrocarburilor şi dirijarea peliculei
spre utilajele recuperatoare;
- împiedicarea pătrunderii peliculei în anumite zone sau instalaţii de importanţă
deosebită.
Barajele absorbante reutilizabile, realizate din polipropilenă au capacitatea de a
absorbi produsul petrolier de la suprafaţa apei şi chiar solului au o capacitate de absorbţie
9
foarte mare, de până la 25 - 30 ori greutatea lor de asemenea, aceste tipuri de baraje nu sunt
toxice pentru om sau mediul înconjurător şi plutesc pe suprafaţa apei chiar şi când sunt
saturate. Acestea pot fi folosite în mai multe operaţii de depoluare, iar la finalizarea
lucrărilor pot fi incinerate fără probleme, cantitatea de cenuşă obţinută, fiind foarte mică.
Toate barierele se caracterizează printr-o componentă scufundată şi o una aflată
deasupra ape, (Fig.1.3). Ele au în comun o parte flotantă, balastul şi o parte care poate
susţine tensiunea aplicau barierei. În funcţie de construcţia lor, pot fi clasificate în patru
categorii.

9
D.Popescu, D. Nistoran, Poluarea apelor de suprafata cu lichide petroliere, Editura Printech, 2005,p. 79
 Fig.1.3 Părţile esenţiale ale unei bariere

Barierele cu flotaţie internă sunt construite, în general, din PVC şi conţin o

spumă flexibilă ca mijoc de flotaţie. Toate aceste bariere au un element de tensiune, la partea
de jos, iar unele au în plus un element de tensiune, localizat deasupra.
Barierele umflate sub presiune sunt construite din PVC, neopren sau din material
acoperit cu poliuretan. Camerele sunt umplute manual cu aer şi pot fi segmentate sau continue.
Barierele umflate mecanic sunt construite din aceleaşi materiale ca şi barierele cu
flotaţie internă.10 Camerele sunt comprimate când barierele sunt depozitate şi sunt umflate prin
ventilele de admisie a aerului atunci când sunt puse în folosinţă.

10
Popescu, Delia-Mihaela, Nistoran, Daniela Elena, 2010, Poluarea apelor de suprafaţă cu lichide petroliere, Ed.
Printech, Bucureşti,p.77
 Barierele gard sunt fabricate din materiale rigide sau semirigide. Flotaţia este asigurată
de blocuri de spumă sau plutitori în consolă.

CAPITOLL II GESTIUNEA MEDIULUI ŞI POLITICI ECOLOGICE ÎN INDUSTRIA

DE PETROL ŞI GAZE. STUDIU DE CAZ: S.C. CONPET S.A

2.1. Prezentarea S.C. CONPET

Societatea CONPET S.A. operează o rețea de conducte magistrale de transport țiței în
lungime totală de aproximativ 2650 km, împărțită în două subsisteme, astfel:
1. Subsistemul de transport țiței țară cu o lungime de 1.450 km de conductă și o
capacitate de transport de aproximativ 6,9 milioane tone/an. Subsistemul asigură transportul
țițeiului de la schelele de extracție la rafinării.
2. Subsistemul de transport țiței import, cu o lungime de 1200 km de conductă și o
capacitate de transport de aproximativ 20,2 milioane tone/an. Subsistemul asigură transportul
titeiului importat prin terminalele marine din Portul Constanța către rafinăriile Arpechim,
Petrobrazi, Lukoil, Rafo si Petromidia.Capacitatea la care sunt operate în prezent cele două
subsisteme este sub capacitatea maximă de transport.
Principalele probleme care apar în exploatarea sistemului de transport sunt legate de
scurgerile de produs din conducte. Aceste scurgeri pot apărea din două motive: fie sunt scurgeri
cauzate de perforări accidentale ale conductelor datorate coroziunii, unor fenomene extreme (ex.:
alunecari de teren) sau unor lucrări în zona de protecție a conductelor, fie sunt scurgeri provocate
în cadrul unor activități infracționale de sustragere de produs din rețea. În ambele situații se
produc pierderi de produs, însoțite, în general, de poluarea semnificativă a mediului.
2.1.1Scurt Istoric al societatii
Cu o existență sub diverse denumiri și forme organizatorice de peste un secol, CONPET
S.A., operează Sistemul Național de Transport al Țițeiului, Gazolinei și Etanului Lichid prin
Conducte, continuând activitatea primului transportator de țiței din Romania.
Bazele activității de transport țiței prin conducte au fost puse în anul 1900, odată cu
construirea primei conducte de transport țiței ce legă zona Buștenari de gara CF Băicoi, din
județul Prahova. În același an a fost înființată societatea anonimă „Conductul Național”, cu
sediul in Ploiești, considerată de istorici drept strămoșul actualei companii CONPET, conform
Zidaru, C., Stanciu, L., Dumitrescu, N.(1998), Din istoria tansportului țițeiului prin conducte.
Cele mai importante puncte de reper din istoria de peste 110 de ani a companiei CONPET
sunt:
Figura 2.1. Date istorice aleConpet SA

Sursa: Conpet SA

La acest moment CONPET S.A. este operatorul Sistemului Național de Transport al

țițeiului, așa cum este definit și reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului,
și de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
Conform Prevederilor Legii Petrolului, exploatarea Sistemului National de Transport al
țițeiului este supusă reglementărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM),
autoritatea competentă care reprezintă interesele Statului în domeniul resurselor de petrol.
CONPET funcționează ca o societate pe acțiuni, conform Legii nr. 31/1990 privind
societățile comerciale, republicată, și modificată ulterior prin Legea 441/2006, fiind o societate
deținută public, conform terminologiei prevăzute în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital,
fiind înregistrată la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare-Oficiul pentru Evidența Valorilor
Mobiliare (certificat de înregistrare nr. 7227/1997).
 Principalii acționari ai companiei sunt:
Grafic 2.1. Ponderea acționarilor societății Conpet SA

Sursa: Conpet SA
Avand în vedere distribuția naturală a câmpurilor petrolifere aproape pe întreaga
suprafață a României, Sistemul Național de Transport a fost construit astfel încat să satisfacă
nevoile de transport din toate aceste câmpuri până la rafinării.
In prezent operarea sistemului este asigurată cu ajutorul dispeceratelor locale, coordonate
de Dispeceratul Central al Societății.
Sistemul Național de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de județe:
 Figura 2.2. Infrastructura de transport a companiei CONPET SA
Sursa: Conpet S.A.

2.1.2.Obiectivele si activitatea intreprinderii

Având peste 100 de ani de tradiţie şi experienţa în domeniul transportului prin conducte,
S.C. CONPET S.A. este o companie reprezentativă pentru industria petrolierǎ românească.
Activitatea principala a firmei esteTransporturi prin conducte, cod CAEN 4950.
CONPET prestează servicii de transport pentru clienții săi, atât prin Sistemul Național de
Transport al țițeiului, concesionat în baza acordului petrolier de concesiune, cât și pe calea ferată,
de la rampele de încărcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt racordate la
conductele magistrale de transport.
Sistemul Național de Transport al petrolului concesionat de CONPET aparține
domeniului public al Statului Român și este constituit din urmatoarele subsisteme:
 subsistemul de transport al țițeiului din import – capacitate de transport de aproximativ 20,2
milioane tone/an;
 subsistemul de transport al țițeiului intern – capacitate de transport de aproximativ 6,9 milioane
tone/an;
 subsistemul de transport al gazolinei și etanului – capacitate de transport de aproximativ 0,23
milioane tone/an pentru gazolină și aproximativ 0,1 milioane tone/an pentru etan;
Societatea Conpet SA si-a stabilit o serie de obiective pentru anii urmatori fundamentate
pe baza unei analize a concurentei pentru a putea valorifica toate oportunitatile si pentru a-si
consolida punctele forte. Tintele propuse sunt dupa cum urmeaza: cresterea eficientei economice,
reducerea cheltuielilor de exploatare, majorarea tarifului de transport in ceea ce priveste
importul, dezvoltarea si promovarea unor activitati conexe, mentinerea pozitiei pe piata
regionala, adoptarea si mentinerea unei abordari moderne in cazul sistemului financiar,
interconectarea la sistemul european de conducte si nu in ultimul rand conformarea cu cerintele
legale in domeniul protectiei mediului.
Obiectivul care preocupa in acest momento top managementul este interconectarea la
sistemul european de conductePan European Oil Pipeline (PEOP); S.C. CONPET S.A. este
interesată de interconectarea la sistemul european de transport ţiţei prin conducte, prin
participarea la realizarea şi operarea conductei PAN EUROPENE de transport ţiţei PEOP(Pan
European Oil Pipeline,Constanţa-Trieste)
 Pentru proiectul PEOP, ce vizează crearea unei alternative de transport al ţiţeiului caspic
către Uniunea Europeana, CONPET S.A. oferă:
 facilităţi şi capacităţi de transport ;
 suport tehnic şi logistic ;
 specialişti în derularea şi operarea unui astfel de proiect;
În luna aprilie 2008 s-au semnat documentele necesare în vederea constituirii Companiei
de Dezvoltare a Proiectului PEOP, care a fost înregistrată la Londra în luna iulie 2008. Societatea
CONPET S.A., alături de S.C. OIL TERMINAL S.A., are calitatea de acţionar şi reprezintă
interesele părţii române în cadrul Companiei de Dezvoltare a Proiectului

Harta - Pan European Oil Pipeline

In ceea ce priveste protecţia mediului, aceasta este o componentă esenţială în procesul

de conducere al companiei, reprezentând o obligaţie morală, socială şi juridică faţă de populaţie
şi de proprietăţile publice şi particulare.
 Sistemul de Management de Mediu, integrat managementului general al companiei, are
ca principale elemente:
 Elaborarea unor Programe multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor;
 Identificarea şi stabilirea aspectelor semnificative de mediu;
 Auditarea periodică a activităţii de protecţia mediului, conform cerinţelor Standardelor
Internationale ISO 14000:2015.

PREZENTAREA PRINCIPALILOR FURNIZORI/CLIENŢI

CONPET S.A. Ploiești prestează servicii de preluare, transport și predare a țițeiului,
gazolinei, condensatului și etanului lichid la rafinării, principalii săi clienți fiind:
- Petrom S.A. - membru O.M.V. Grup –pentru transportul țițeiului din țară și derivate petroliere,
prin conducte și calea ferată;
- Petrotel-Lukoil S.A.-pentru transportul țițeiului din import prin conducte;
- Rompetrol-RafinareS.A. - pentru transportul țițeiului din import prin conducte.
Compania asigură aceste servicii pe bază de contracte, in aceleași condiții pentru toți
beneficiarii săi.

Tabel 2.1. Ponderea principalilor clienți în venituri din vânzări

CLIENT 2012 2013 2014
AN
OMV-Petrom S.A. 71% 83% 81%
Petrotel-Lukoil S.A. 28% 16% 18%
Rompetrol-Rafinare S.A. 0,3% 0,3% 0,4%
Total venituri (milioane lei) 332 347 373
Sursa: Conpet SA

Dupa cum reiese din tabel, OMV-Petrom S.A. deține aproximativ 81% din totalul
vânzărilor în anul 2014, Petrotel-Lukoil S.A. dispunând de un procent de doar 18%, iar
Rompetrol-Rafinare S.A. de 0,4%.Acest fapt se poate observa mai clar si în graficul de mai jos.
Principalii furnizori ai S.C. CONPET S.A. sunt:

Denumire furnizor Unitati valorice (mii lei )

S.C. GEPRO S.A. 2.354.863
S.C. ELCAS S.A. 890.004
S.C. NOVATECH 2.766.405
INTERNATIONAL S.A.
 S.C. SEBA DYATRONIC S.A. 5.835.631
S.C. OIL TECH S.A. 7.005.453

Aceştia asigură întreprinderii S.C. CONPET S.A., resurse de materii prime, materiale,
echipamente tehnologice pentru o bună funcţionare în condiţii maxime. Colaborarea cu aceşti
furnizori este una foarte bună, care datorită bunei coordonări de timp şi spaţiu şi a facilităţilor de
plată oferite de aceştia conduce la o eficientizare a activităţii S.C. CONPET S.A. care urmăreşte
să fie mereu înaintea concurenţei .O relaţie foarte bună cu furnizorii este vitală uneori deoarece
ea poate decide cine este cel mai bun in domeniu.
Principalii prestatori de servicii ai S.C. CONPET S.A. sunt:
Denumire prestator Denumire servicii Unitati valorice (mii lei )
S.C. ENERGO PETROL Service in domeniul petrolier 1.006.085
S.A.
S.C. PETROSTAR S.A. Asistenta, consultanta 343.221
S.C. INSPET S.A. Constructii 565.787
S.C. ROMTELECOM Telecomunicatii 235.244
S.A.
Banca Ing&Barings Bancare 52.676
B.C.R. Bancare 34.889
H.V.B. Bancare 44.897

Prestatorii de servicii sunt reprezentaţii de persoane fizice sau juridice care oferă o gamă
largă de servicii utile realizării obiectivului de activitate al întreprinderii, iar din această grupă
fac parte şi prestatorii de servicii bancare prezenţi pe piaţa financiară. Toţi aceşti prestatori de
servicii au şi ei un cuvânt important de spus în relaţia cu S.C. CONPET S.A. deoarece prin
promtitudinea şi servilismul de care dau dovadă determină poziţia pe care o va ocupa S.C.
CONPET S.A. pe piaţa pe care activează.

Furnizorii forţei de muncă ai S.C. CONPET S.A.

S.C. CONPET S.A. are :
- Universitatea de “Petrol si Gaze “ Ploieşti
- Oficiul de plasare a forţei de muncă
- Persoanele care caută un loc de muncă
- Societăţi specializate în furnizarea de forţă de muncă.
 Clienţii S.C. CONPET S.A.
Serviciile care le sunt prestate şi asta datorită măsurilor bilaterale pe care societatea şi clienţii au
decis să le respecte de comun acord.

Denumire client (mii lei )

S.C PETROM S.A. 46.767.119
COMPANIA ROMANA DE PETROL S.A. 41.994.964
S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. 3.445.231
S.C. PETROMIDIA S.A. 1.676.002
S.C. RAFO ONESTI S.A. 344.399
JUGOPETROL BELGRAD 1.215.385

Prin preţuri mai mici decât concurenţa, precum şi prin programe mai interesante şi mai
atractive, S.C. CONPET S.A. intenţionează să-şi lărgească clientela şi să-şi formeze una fidelă.
La realizările economico-financiare ale societăţii S.C. CONPET S.A., S.C. Petrom S.A.
este principalul client, contribuind cu 48,99 la totalul încasărilor S.C. CONPET S.A.
Al doilea client ca importanţă pentru S.C. CONPET S.A. este Compania Română de
Petrol S.A. a cărui pondere în totalul încăsărilor este de 44,4 .
Societatea realizează prin eforturi proprii selecţionarea ţiţeiului pentru Steaua Română;
S.C. Petrotel-Lukoil S.A..
Relaţiile de afaceri cu firma iugoslava JUGOPETROL BELGRAD sunt pentru tranzitarea
ţiţeiului brut prin conducte până la Cernavodă, şi de aici cu barajele pe Dunăre.
CONCURENŢA
Concurenţii sunt reprezentaţi de firme sau persoane care-şi dispută aceeaşi clienţi,
furnizori sau prestatori de servicii, iar concurenţa în domeniul petrolier se desfăşoară la un nivel
foarte ridicat.
Singurul concurent al S.C. CONPET S.A. este S.C. PETROCONDUCT S.A. care în
ultimul timp şi-a intensificat acţiunile de acaparare a unui procentaj cât mai mare din potenţialul
pieţei. În replica S.C. CONPET S.A. ia măsuri cu privire la acţiunile concurentului prin întărirea
şi lărgirea avantajelor competitive şi micşorarea pe cât posibil a dezavantajelor competitive.
Avantajele competitive sunt:
- imagine favorabil
- olaborarea cu firme de renume din străinătate
- profesionalismul angajaţilor
Dezavantajele competitive sunt:
- au plecat din unitate angajaţi cu experienţă
- neîncheierea programului de modernizare a sistemului de transport prin conducte a ţiţeiului
- atragerea de către concurenţă a unor salariaţi din firmă.

2.2 Surse de poluare in cadrul procesului de transport al produselor petroliere

Problemele de mediu generate de poluarea cu ţiţei şi produse petroliere s-au
acutizat în ultimii ani, atât din punct de vedere al exigentei autorităţilor de mediu sau al
celor care gestionează şi exploatează resursele de apă, cât şi din punct de vedere al
populaţiei din zonele puternic afectate de
Fenomenul de poluare continuă şi în zilele noastre, principalele surse de poluare a
solului cu hidrocarburi fiind activităţile de explorare şi exploatare a zăcămintelor de
hidrocarburi, activităţile din rafinării, transportul titeiului/produselor petroliere prin
conducte, poluările pelagice, poluările prin transporturi auto, CF, etc.
2.2.1.Surse de poluare in cadrul CONPET
Transportul titeiului se face in sistem inchis si ca urmare poluarea are loc numai
accidental datorita avariilor tehnice (coroziunii) care apar la conductele de transport titei sau la
rezervoarele de depozitare temporara a titeiului.
Conductele pentru transport sunt ingropate la adancimea de 1-1,5 m si sunt vizibile numai
la supratraversari de cursuri de apa sau vai.
Coroziunea poate fi cauzata la exterior de umiditatea solului, de agresivitatea acestuia si
de curenti, iar la interior de prezenta sulfului in titei.
Limitarea distrugerilor cauzate de coroziune se realizeaza prin: alegerea unui otel
rezistent pentru conducte, buna sudura a conductelor, protectia catodica a acestora in vederea
prevenirii coroziunii externe, aplicarea de inhibitori de coroziune.
In zonele cu risc ridicat, cum sunt traversarile de ape, conductele au tub protector, si
robineti de sectionare, ceea ce face ca tronsonul aerian sa poata fi inchis iar cantitatea de produs
sa poata fi scursa in conditii de siguranta pentru mediu.
 Fig. 2.1.Tub protector si robineti de sectionare la supratraversari de cursuri de apa

Fig.2.2. Poluarea generata de coroziune Fig.2.3. Poluarea generata de coroziune

Fig. 2.4. Claviaturi tehnologice surse de poluare Fig.2.5.Poluarea apelor de suprafata

Rezervoarele de ţiţei au o suprafaţă mare de contact cu solul. La corodarea fundurilor
rezervoarelor pot apărea scurgeri de produse petroliere. Scurgerile în cantităţi mici nu pot fi puse
în evidenţă şi impurifica solul. La spargerea unui rezervor plin, produsul deversează în incinta
digului în care este situat recipientul. Produsul deversat este colectat în sistemul de canalizare şi
recuperat la instalaţia de epurare a apelor uzate, dar şi în sol se poate infiltra o parte din produs,
datorită unor fisuri ale canalizării.

Fig. 2.6.Poluare generata de produsul stocat in rezervor

Batalurile de reziduuri şi nămoluri pot constitui, în unele situaţii, surse de poluare a
solului. Astfel, dacă fundul sau pereţii acestor bataluri nu au fost impermeabilízate în mod
corespunzător pentru produse petroliere, acestea se pot infiltra în sol. Există posibilitatea unor
tăsări de teren sau fisuri datorită cutremurelor, prin care produsele petroliere pot impurifica solul
şi subsolul.

Fig. 2.7.Dezafectare batal slam Fig. 2.8. Amplasamentul fostului batal

dupa reconstructia ecologica–lac piscicol
 Dintre calamitatile naturale, inundatiile si ploile abundente au ca efect surparile de
maluri si alunecarile de teren, conducand adeseori la dezgolirea si ruperea conductelor de
transport titei, cu implicatii grave asupra mediului inconjurator.

Fig.2.9.Alunecare de teren in zona Fig.2.10.Traversarea raului Arges-zona

Recea Mislea (Prahova) Cateasca, erodare maluri

Poluarea poate fi actuală când aceasta este rezultatul unei activităţi recente sau poate fi
veche (istorică), dacă datează de mai mulţi ani.

Fig. 2.11 Poluari actuale cu titei

Fig.2.12. Poluare istorica cu titei- suprafata Fig. 2.13. Poluare istorica (anul 1997) cu titei
acoperita cu o crusta asfaltica si apa de zacamant

Fig. 2.14. Poluare istorica cu titei si apa de Fig. 2.15. Poluare istorica cu titei si apa de
zacamant stadiu 21.03.2006 zacamant stadiu 24.03.2014
Fig. 2.16. Poluare istorica cu titei si apa de Fig. 2.17. Poluare istorica cu titei si apa de
zacamant, zona separator, stadiu 21.03.2006 zacamant, zona separator, stadiu 24.03.2014

Ca urmare a realizării proiectului sus-menţionat, eficienta sistemului a crescut prin:

- îmbunătăţirea măsurării cantităţii şi calităţii ţiţeiului transportat;
- reducerea pierderilor de ţiţei şi produse transportate;
- reducerea consumului de energie, combustibil şi lubrifianţi;
- reducerea costurilor şi a problemelor de operare;
-imbunatatirea fiabilităţii şi flexibilităţii instalaţiilor tehnologice;
- minimizarea impactului negativ asupra mediului.
Pentru prevenirea efectului de coroziune indiferent de tipul fluidului transportat,
conductele de transport ţiţei, etan şi gazolină (magistrala sau locală) sunt protejate combinat;
adică au atât învelişuri protectoare (izolaţii) cât şi protecţie catodică.
CONPET are amplasate pe traseul conductelor magistrale, respectiv locale pentru
transport ţiţei, etan şi gazolina un număr total de 218 de staţii de protecţie catodică.
În scopul prevenirii suplimentare a poluărilor accidentale este în curs implementarea
unui sistem automat de detectare a pierderilor de produs din conducte. Sistemul va avertiza în
timp real Dispeceratul Central cu privire la existenţa unei avarii sau perforări
neautorizate a conductei şi va indica locaţia acesteia, în scopul deplasării operative a
echipelor de intervenţie pentru stoparea pierderilor de fluid.

2.2.2.Evaluarea riscului asociat contaminarii solului si apei subterane, efectele poluării cu

petrol asupra ecosistemelor si sanatatii umane
 Efectele poluării cu petrol şi/sau produse petroliere asupra ecosistemelor si sanatatii
umane sunt la fel de variate ca şi compoziţia acestora, iar condiţiile de mediu influenţează aceste
efecte.
Odată ajunse în subteran, produsele petroliere suferă transformări chimice
importante. Viteza de degradare a produselor petroliere în sol este o funcţie de
concentraţia de oxigen în sol, sau altfel spus, de gradul de aerare al solului poluat.
Oxidarea începe cu formarea de peroxizi, alcooli primari şi acizi monocarboxilici.
De asemenea, prin degradare pot rezulta produse intermediare cu solubilitate
ridicată în apă sau cu volatilitate ridicată ce conduc la extinderea poluării cu viteză
sporită.

Figura____Procese chimice şi biologice suferite de petrol şi HAP în mediu

 Evaporare Evaporare

Oxidare
chimică

Fotooxidare Fotooxidare
Sol Apă

Oxidare Emulsie apă

Pătrundere chimică în petrol
în sol Dizolvare
+
Emulsie
petrol în apă
Fotoliză

Sedimentare

Transformări biologice Transformări biologice

1.Degradare de către 1.Degradare de către
organismele din sol organismele din apă şi sedimente
2.Metabolizare de către plante 2.Metabolizare de către
3.Metabolizare de către fitoplancton
nevertebratele din sol 3.Metabolizare de către
4.Metabolizare de către zooplancton, nevertebrate, peşti
mamifere, păsări, reptile, amfibii 4.Depozitare temporară în plante
5.Depozitare temporară în plante şi animale
şi animale

2.3 Strategii de protectia mediul implementate de CONPET S.A

 2.3.1. Proiecte implementate in cadrul S.C. CONPET S.A
Unul din obiectivele majore ale strategiei CONPET S.A. este creşterea eficienţei
economice. Efectele proiectelor şi a politicilor manageriale implementate în cadrul companiei se
reflectă şi în rezultatele economice, în ultimii ani cifra de afaceri a societaţii avand o evoluţie
ascendentă. Restructurarea tehnologică şi organizatorică a companiei este rezultatul
implementării Proiectului de Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte,
componenta principală a proiectului de modernizare a sectorului energetic românesc. Proiectul,
în care S.C.Conpet s-a implicat cu toate resursele, a urmărit:
1. Reabilitarea Sistemului de Conducte de Transport;
2. Optimizarea proceselor din staţiile de pompare, prin introducerea de tehnologii moderne de
control şi supraveghere compatibile cu sistemul SCADA;
3. Instalarea unui sistem propriu de telecomunicaţii;
4. Instalarea unui sistem SCADA;
5. Modernizarea şi sistematizarea staţiilor de pompare.
Efectele acestor ample lucrări de reabilitare sunt:
 creşterea nivelului de securitate în operarea sistemului de transport;
 reducerea pierderilor de transport;
 reducerea impactului asupra mediului înconjurator, s-au facut simţite incepând
cu anul 2005 atât în plan tehnic, cât şi al eficienţei economice.
De-a lungul anilor, CONPET S.A. a colaborat cu firme de prestigiu din ţară şi străinătate,
în vederea realizarii unor lucrari ce au vizat creşterea calităţii serviciilor prestate clienţilor şi
integritatea Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte. Compania a stabilit relaţii de
afaceri în special pentru asistenţa tehnică, import de tehnologie, echipamente, utilaje şi materiale
performante. Proiectul de Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte, cel
mai amplu proiect din istoria societăţii, este rezultatul cooperarii cu ABB Automation GmbH -
contractor al sistemului SCADA şi al echipamentelor de automatizare, TELVENT - pentru
implementarea sistemului de telecomunicaţii şi E-ON Engineering în calitate de consultant
general al proiectului.
Ca urmare a implementării Proiectului de Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport
Ţiţei prin conducte, CONPET S.A. a eliminat majoritatea surselor de poluare, obţinând un efect
global de reducere a impactului asupra mediului înconjurator.
 Accentul pus pe construirea şi menţinerea unei echipe de succes, valorile dezvoltate de
companie, atenţia acordată comunicării în interiorul echipei, fidelizarea şi motivarea angajaţilor
societaţii au fost factori esenţiali ce au condus la obţinerea performanţei.

2.3.2. Conformarea cu cerinţele legale. Implementarea aquis-ului comunitar in cadrul S.C.

CONPET
Strategiile de protectia mediului au vizat in principal implementarea eficientă a acquis-
ului comunitar, care presupune o asumare în comun a responsabilităţilor, întrucat un mediu
curat nu înseamna doar beneficii, ci şi obligaţii.
Pentru ca progresele în acest domeniu să conducă la rezultatele cerute de acquis-ul
comunitar, este nevoie de o colaborare susţinută a tuturor factorilor implicaţi în implementarea
legislaţiei europene, de la instituţiile statului (prin elaborarea şi coordonarea politicilor în
domeniu), până la agenţi economici.
Exigenţele impuse au determinat şi vor continua să determine şi costuri, poate chiar şi
suferinţă: vor exista firme care trebuie să-şi modernizeze tehnologia, altele, care işi vor închide
activitatea pentru că nu sunt suficient de pregatite din punct de vedere financiar să implementeze
în totalitate legislaţia europeană.
Avantajul S.C. CONPET S.A. PLOIEŞTI, în momentul de faţă, este că, prin demersurile
anterioare, eforturile investiţionale, umane şi intelectuale, deosebite, efectuate după anul 1999, în
cadrul Proiectului de Modernizare şi Reabilitare a Sistemului de Transport Ţiţei prin Conducte,
au fost eliminate majoritatea surselor de poluare, rezultatele acestui proiect având un efect global
de reducere a impactului asupra mediului inconjurător.
Pentru a asigura conformarea deplină cu legislaţia naţională de protecţia mediului sunt
necesare în principal urmatoarele abordări:
 În domeniul calitaţii aerului, vor trebui intensificate şi continuate acţiunile de
monitorizare a calităţii aerului, în ceea ce privesc concentraţiile de compuşi organici volatili
(COV), având ca finalitate eliminarea surselor de poluare pentru acest factor de mediu, prin
realizarea lucrărilor de curaţire a şlamului existent în rezervoarele de depozitare ţiţei.
 În domeniul gestiunii deşeurilor, este necesară trierea la sursă a deşeurilor generate în
fiecare punct de lucru CONPET; trebuie ca toate punctele de lucru apartenente Conpet să se
încadreze în cerinţele de triere deşeuri la sursa de generare, în strânsă legatură cu dezvoltarea
 sistemelor (societăţilor) de colectare, a instalaţiilor de recuperare şi reciclare deşeuri, sector în
care, la nivel naţional au fost înregistrate întârzieri.
 Sunt necesare eforturi suplimentare pentru casarea echipamentelor rezultate în urma
modernizării sistemului de conducte magistrale de transport ţiţei ţară şi import, implementarea
măsurilor privind transportul deşeurilor periculoase (ex. parafina, pământul decopertat impregnat
cu ţiţei, etc.).
Serviciul de Protecţia Mediului din cadrul societăţii a elaborat şi a supus aprobarii
Programul de Mediu pe termen lung, acesta constând în:
1. Reglementarea din punct de vedere a protecţiei mediului şi gospodăririi apelor
Pentru funcţionarea în legalitate a societaţii, din punct de vedere a protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor, este necesară menţinerea valabilitaţii autorizaţiilor de mediu şi gospodărire a
apelor, lucru care necesită îndeplinirea măsurilor impuse, în conţinutul acestora sau în
Programele de Conformare/Etapizare-părţi integrante ale acestor acte normative.
2. Achiziţionarea materialelor necesare în cazul producerii poluărilor accidentale
Ţinând cont de prevederile legale, de prevenire şi intervenţie în cazul producerii
poluărilor pe cursurile de apă, S.C. CONPET a prevăzut fonduri pentru achiziţionarea
materialelor biodegradabile, baraje de reţinere, baraje de absorbţie.
3. Ecologizarea suprafeţelor poluate
În cazul producerii accidentelor pe conducte, echipele de intervenţie ale Conpet vor
acţiona rapid, pentru repararea defecţiunii, recuperarea produsului, limitarea poluării şi/sau
curaţarea terenului.
Conform legislaţiei de mediu în vigoare situ-ul poluat trebuie readus la starea iniţială prin
lucrări de depoluare. Pentru intervenţiile imediate şi executarea lucrărilor de ecologizare în cazul
în care avariile se produc, Serviciul Protecţia Mediului a aplicat procedura de achiziţie a acestui
serviciu prin firme specializate, fiind incheiate contracte de prestări servicii.
4. Monitorizarea factorilor de mediu ţinând cont de obligaţiile prevăzute în legislaţia
naţională, prin care titularul unei activităţi are obligaţia de a informa autorităţile pentru protecţia
mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi reglementaţi prin
autorizaţiile de mediu sau gospodarirea apelor obţinute sau în curs de obţinere, au fost prevăzute
fonduri pentru realizarea monitorizării factorilor de mediu apă, aer, sol, cu laboratoare atestate.
 Mai mult ca oricând este recunoscut faptul că un control efectiv al poluării, chiar
accidental produs, nu se poate realiza exclusiv pe soluţii tehnologice, ci acesta trebuie abordat în
baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al companiei.
Acesta oferă o modalitate structurată şi sistematică a problematicii de mediu în toate
aspectele activităţii companiei.
Demersurile pentru implementarea sistemului de management de mediu au fost făcute la
începutul anului 2006, punctul de început fiind efectuarea Analizei Iniţiale de Mediu, respectiv:
- identificarea aspectelor de mediu;
- stabilirea aspectelor semnificative de mediu;
- evaluarea nivelului de conformare în raport cu cerinţele standardului ISO 14001;
- identificarea tuturor reglementărilor de mediu aplicabile companiei şi aplicarea acestora
Programul de Management de Mediu, la nivelul societăţii, se elaborează în baza
planurilor de acţiuni, de către Serviciul Protecţia Mediului.
Programul de Management de Mediu cuprinde:
- obiectivele generale si ţintele de mediu masurabile acolo unde este posibil;
- indicatorul de monitorizare / progres pentru ţintele masurabile ;
- responsabil monitorizare;
- locaţia/ funcţia responsabilă;
- termenul de realizare a ţintelor.
În cadrul companiei se realizează audituri periodice - activitatea de protecţie a mediului
în cadrul companiei urmând a fi evaluată periodic, conform cerinţelor Standardelor
Internaţionale din seria ISO 14000.
Acţiunile de control sunt organizate sistematic printr-un proces constant de monitorizare
şi analiză a performanţelor, de corectare a zonelor de neconformitate, susţinute de audituri
periodice care asigură feedback-ul informaţiilor la nivelul de vârf al managementului.
Dezvoltarea sistemului de management de mediu, în cadrul societaţii, se va concentra pe
minimizarea pierderilor (reducerea numărului de avarii), lucru care va influenţa în mod direct
numărul amenzilor, prevenirea poluării şi creşterea încrederii autorităţilor de mediu în
performanţele de mediu ale societǎţii.
S.C.CONPET îndeplineşte în general cerinţele implicate de aderare, însă este necesară
continuarea aplicării măsurilor de implementare pentru legislaţia care apare pe parcurs. Sunt
 necesare eforturi intensificate pentru realizarea, întocmai şi la timp, a măsurilor impuse de Garda
Naţionala de Mediu, prin Rapoartele de Inspecţie, a măsurilor impuse prin Programele de
Conformare/Etapizare – părţi integrante ale autorizaţiilor de mediu şi gospodărire a apelor.

2.4. Politici ecologice aplicate in cadrul companiei CONPET

Problema depoluării solurilor contaminate cu ţiţei şi produse petroliere lichide este una
dintre cele mai complexe activităţi din domeniul protecţiei mediului, atât sub aspect teoretic,
economic cât şi organizatoric.
Alegerea corectă a unei tehnologii de depoluare eficientă a unui sol contaminat cu
produse petroliere lichide reprezintă o decizie foarte importantă şi dificilă datorită numărului
foarte mare de variabile şi interacţiuni de care depind rezultatele finale. Compoziţia şi structura
solului în corelaţie cu caracteristicile fizico-chimice ale poluantului formează sisteme specifice
care impun anumite abordări în alegerea tehnologiilor de depoluare.

2.4.1. Aspecte privind remedierea poluării în transportul ţiţeiului

Coordonatorul unei acţiuni de depoluare a unui sol contaminat cu produse petroliere
trebuie să aibă în vedere, la alegerea şi aplicarea unei tehnologii de depoluare, patru factori
determinanţi:
1. Gradul final de depoluare, dorit sau impus;
2. Durataacţiunilor de depoluare;
3. Costul total necesar desfăşurării depoluării;
4. Efectele secundare produse în timpul aplicării tehnologiilor de depoluare şi ulterioare
aplicării acestora.
Tehnologiile de depoluare a solurilor contaminate cu ţiţei şi produse petroliere nu răspund
în mod optim, concomitent la cei patru factori enumeraţi. Acest lucru conduce la necesitatea
ordonării priorităţilor în alegerea tehnologiilor de depoluare în funcţie de condiţiile concrete
fiecărui caz în parte. În situaţia apariţiei unui eveniment cu consecinţe poluatoare majore asupra
mediului înconjurător şi în mod special asupra solului şi subsolului se pune problema rezolvării
rapide şi eficiente a trei categorii de probleme.
 I. Prima ţine de observarea evenimentului la un moment cât mai apropiat de producerea
lui şi luarea imediată a măsurilor tehnico-organizatorice care să conducă la oprirea scurgerii de
produse, dacă este cazul şi la limitarea consecinţelor negative.
Datoria observării producerii incidentului o are în primul rând personalul care operează
mijlocul tehnic care produce evenimentul poluator, dar în multe situaţii incidentul este observat
de alte persoane cum ar fi: populaţia din vecinătatea locului unde s-a produs incidentul sau
persoane aflate întâmplător în zona respectivă.
Pentru ca acţiunile de informare şi primă intervenţie să fie eficiente este necesar ca
practic întreaga populaţie să fie informata asupra consecinţelor negative ale evenimentelor
poluatoare şi să existe un sistem eficient şi popularizat corespunzător, de alarmare a sistemului
local de protecţie a mediului, a autorităţii administraţiei locale sau a deţinătorului mijlocului
tehnic care a produs evenimentul cu consecinţe poluatoare.
II. A doua categorie de probleme legate de eliminarea efectelor negative în cazul apariţiei
unor evenimente cu consecinţe poluatoare ţine de modul în care se stabileşte responsabilitatea
celor din cauza cărora s-au produs evenimentele.
În această problemă legislaţia în vigoare este foarte clară şi categorică impunând
principiul “Poluatorul plăteşte” ca normă juridică obligatorie.
III. A treia categorie de probleme de care depinde modul în care se elimină efectele
negative ale unui eveniment cu consecinţe poluatoare asupra solului şi subsolului ţine de
alegerea celei mai adecvate tehnologii de depoluare.
Chiar dacă în literatura de specialitate există multe tehnologii de depoluare, bazate pe
diverse principii, în practică sunt aplicate, foarte puţine şi cu rezultate nu totdeauna pozitive.
Procedura prin care se stabileşte tehnologia de depoluare a unui sit nu are la bază întotdeauna
informaţii complete, ceea ce poate conduce la soluţii adecvate pentru depoluare, atât din punct de
vedere tehnic cât şi economic.
Efectuarea de determinări de analize a poluanţilor de diferite tipuri în diverse medii şi
diferite arealuri de interes pot permite punerea la punct şi desfasurarea unor programe de masuri
de eliminare a cauzelor şi surselor de agenţi de poluare sau de promovare de tehnici şi metode de
depoluare a zonelor contaminate .
Pentru a sugera complexitatea aspectelor ce trebuie avute în vedere la stabilirea
tehnologiilor de depoluare a solurilor şi subsolurilor şi pentru a sintetiza etapele necesar a fi
parcurse se propune, în figura ___, o schemă logică ce se recomandă a fi parcursă pentru
raţionalizarea activităţilor legate de depoluarea unui sit contaminat cu produse petroliere .
Aceasta schemǎ este un exemplu util în abordarea organizării unei activităţi de depoluare.
O parte dintre etapele cuprinse în schemă trebuie să fie realizate de către poluator, o alta
de către depoluator, iar autorităţile administraţiei locale şi ale sistemului integrat de protecţie a
mediului trebuie să-şi asume responsabilităţile ce ţin de urmărirea realizării şi recepţia finală a
lucrării de depoluare. Modelul propus poate fi îmbunătăţit prin adaptări la condiţiile concrete
specifice fiecărui caz în parte.
 Fig. ____ Schema logică cu succesiunea şi conexiunile dintre activităţile impuse la
decontaminarea unui sol poluat cu ţiţei
 Referitor la conţinutul etapelor prezentate în schema din figura 1 se pot face următoarele
precizări:
Etapele 1 şi 2 – Informarea despre apariţia unui incident cu efecte poluatoare şi
intervenţia pentru limitarea efectelor negative trebuie să se facă într-un timp cât mai scurt şi
eficient pentru a limita pe cât posibil extinderea zonei poluate.
Etapa 3 – Evaluarea stării sitului poluat – trebuie să se realizeze de către poluator,
proprietarul terenului în care s-a produs incidentul poluator şi reprezentanţii Agentiei de Protecţia
Mediului, eventual de către reprezentanţii administraţiei locale. Scopul acestei evaluări este acela
de a determina gravitatea incidentului. Cu ocazia acestei prime evaluări se fac aprecieri calitative
şi cantitative asupra naturii poluatorului şi asupra întinderii zonei poluate.
Etapa 4 – Analiza şi evaluarea riscului – este o etapă foarte importantă deoarece
urmăreşte stabilirea în funcţie de natura poluantului şi a condiţiilor de mediu a pericolelor de:
 explozie;
 contaminare a pânzei freatice;
 poluare secundară a atmosferei şi a apelor curgătoare din zona sitului contaminat.
Alături de aprecierile calitative analiza şi evaluarea riscului trebuie să se bazeze pe
informaţii cantitative obţinute în urma unor analize detaliate ale poluantului, solului şi sistemului
sol contaminat. Se recomandă ca aceste determinări să fie realizate de către laboratoare
specializate şi autorizate. Analizele poluantului trebuie să evidenţieze atât caracteristici fizice
(cum sunt densitatea, vîscozitatea, solubilitatea în apă etc.) de care depinde comportarea în sol
cât şi compoziţia chimică (conţinutul în hidrocarburi aromatice monociclice şi policiclice,
conţinutul de compuşi oxigenaţi, compuşi cu sulf, metale grele etc.) care determină efectele
secundare asupra florei, faunei şi chiar asupra condiţiilor de viaţă umană.
Analizele solului trebuie să stabilească o serie de caracteristici fizice şi chimice
care influenţează viteza de infiltrare a poluantului (granulometrie, umiditate, porozitate, sucţiune
faţă de apă şi faţă de poluant etc.). Solului poluat trebuie să i se determine capacitatea de retenţie
pentru poluant şi variaţia concentraţiei poluantului cu adâncimea.
În cazul în care prin aplicarea etapei 4 se ajunge la concluzia că incidentul
poluator este de mică amploare şi nu reprezintă un risc şi consecinţe negative semnificative se
trece prin varianta etapei 5 care nu presupune aplicarea unei tehnologii de depoluare şi se acceptă
soluţia unei “regenerări naturale” în timp a calităţilor solului contaminat.
 Etapele 6, 7, 8 – Dacă prin prelucrarea şi interpretarea informaţiilor obţinute în
etapele 3, 4 şi se ajunge la concluzia existenţei unui risc major pentru mediul înconjurător sau
pericole de afectare ale condiţiilor de viaţă pentru care se impune realizarea unei depoluări a
sitului contaminat cu produse petroliere lichide. O decizie foarte dificilă, prin consecinţele sale
tehnico-economice, este cea a stabilirii tehnologiei celei mai adecvate pentru realizarea
depoluării. Alegerea metodei de decontaminare cea mai adecvată este o decizie foarte dificilă
deoarece trebuie să ia în considerare o mulţime de factori de natură tehnică, tehnologică şi
economică.
Etapa 9 – Pentru tehnologiile considerate adecvate într-o anumită situaţie este
utilă realizarea unor studii de fezabilitate riguroase în care să se aprecieze raportul dintre efectele
aplicării metodelor respective şi costurile impuse de aplicarea acestor tehnologii.
Etapa 10 – După stabilirea tehnologiei celei mai adecvate din punct de vedere
tehnico-economic, pentru realizarea decontaminării unui sit poluat cu produse petroliere,
urmează desemnarea unei firme specializate şi autorizate în efectuarea unor astfel de lucrări.
Etapa 11 – Rezultatele depoluării pot fi urmărite în timp, pe parcursul aplicării
tehnologiei, dacă este posibil sau în final dacă durata depoluării este relativ scurtă.
În funcţie de concluziile reieşite în urma analizei rezultatelor obţinute se revine la
etapa 4 şi în cazul în care se apreciază că riscul datorat poluării remanente sau efectelor
secundare aplicării depoluării nu reprezintă un pericol major se iese din schema logică prin etapa
5 spre încheierea acţiunii.
Etapa 12 – Întocmirea unui raport final – Se recomandă ca orice eveniment
poluator, urmat de acţiunea de depoluare, să fie consemnat într-un raport tehnic în care să fie
prezentate cu exactitate toate informaţiile referitoare la incident: modul în care s-a produs, tipul
poluantului, efectele poluării, rezultatele analizelor iniţiale şi modul în care s-a intervenit pentru
depoluare.

2.5.Poluarea accidentală cu ţiţei pe traseulconductei magistrale de transport ţiţei import, in

zona extravilan
Operator conducte: S.C. Conpet S.A Ploieşti
Descrierea evenimentului poluator: Avaria a fost produsă pe traseul unei conductei
magistrale de transport ţiţei import de catre persoane necunoscute, in scopul efracţiei.
 Măsuri luate pentru depoluare

După observarea producerii evenimentului s-a procedat imediat la oprirea pompării

ţiţeiului pentru a limita extinderea poluării. A fost mobilizată echipa de intervenţie a Sectorului
Constanţa formată din personal de deservire şi utilaje de intervenţie.
 Au fost anunţate autorităţile de inspecţie: Garda Naţională de Mediu – Comisariatul
Judeţean, Sistemul de Gospoadrire al Apelor, Agentia pentru protectia mediului;
 După determinarea locului unde conducta a fost perforată, (în prezenţa reprezentanţilor
de la poliţia judeţeană şi ai jandarmeriei) s-a trecut la remedierea avariei prin aplicarea unui petic
sudat;
 A fost contactată firma specializată în lucrǎri de depoluare, cu care societatea are încheiat
contract de prestări servicii în acest sens.
Extinderea poluării a fost evitată prin :
 Realizarea unor diguri de reţinere;
 Construirea unor puţuri de colectare a ţiţeiului pentru a stopa infiltrarea în profunzimea
solului;
 Încapsularea ţiţeiului cu materiale absorbante (din polipropilenă cu rol de reţinere a
produselor petroliere şi respingere a apei) şi cu materiale absorbante biodegradabile. S-a utilizat
material absorbant Spill-Sorb;
 Evacuarea părţii lichide în autospeciale autorizate pentru produse petroliere;
 Ridicarea materialelor absorbante impregnate cu produse petroliere şi ambalarea acestora
în saci de polietilenǎ în scopul neutralizării acestora.

Lucrǎri de depoluare
 Au fost prelevate probe pentru efectuarea analizelor solului infestat cât şi probe martor
ale solului. Aceste probe au fost analizate în laboratoare autorizate;
 Lucrǎrile au constat în decopertarea solului puternic poluat şi lucrari de depoluare „in-
situ„ prin scarificări şi aerări succesive, împrăştieri de materiale absorbante, biodegradabile şi
administrare de îngrăşăminte organice naturale (gunoi de grajd) şi chimice (complexul NPK-
azot, fosfor, potasiu) în scopul refacerii microbiotei solului;
 După predarea amplasamentului lucrarilor s-a procedat la
decopertarea solului puternic poluat. Decopertarea solului s-a realizat
mecanizat cu excavatoare cu cupă inversă şi încărcătoare frontale.
 Lucrǎri de depoluare a suprafeţei infestate cu ţiţei

 Tehnologia aplicată pământului infestat a fost, bioremedierea. Aceasta s-a realizat la

platforma betonată, impermeabilizată, de bioremediere a executantului, locaţie ce deţine toate
autorizaţiile necesare efectuarii acestei activitaţi. Procedeul aplicat a constat în dispunerea
materialului infestat pe platforma de bioremediere în straturi succesive. Peste solul infestat a
urmat un strat organic cu o grosime de 15cm, acesta asigurând o bună aerare a materialului de
sol. Grosimea straturilor de pamânt a fost de 20cm, uniformizarea realizându-se mecanizat cu un
încărcător frontal- din părţile laterale şi manual pe mijloc.
 Înainte de distribuţia materialului organic s-a aplicat 0,250kg de N (azot) la fiecare metru
cub de pamânt. Ultimul strat a fost de pamânt, grosimea acestuia fiind de 20cm. Compostul
rezultat a fost udat şi amestecat periodic cu ajutorul unui încarcator frontal tip Caterpillar, pentru
menţinerea unei umiditaţi de 50% a pământului supus acestui proces de biodegradare. După un
interval de trei luni s-a adăugat compostului un amestec de NPK (îngrăşământ pe bază de azot,
fosfor şi potasiu) în proporţie de 5kg pe tonă. După şase luni - perioada estimată pentru
reabilitarea solurilor infestate cu ţiţei - se iau probe de sol de pe platformele de compost şi în
funcţie de rezultatul analizelor este stabilită destinaţia pământului reabilitat.
 Recopertarea amplasamentului poluat, s-a realizat cu pământ fertil, realizându-se lucrări
agrofitoameliorative, respectiv
 afânarea mecanizată a pământului la o adâncime de h=0÷1m
 lucrări de arătură- mobilizare strat sol până la h=0÷30cm
 mărunţire şi aerare la o adâncime a solului de h=0÷15cm
 administrare de îngrăşăminte organice naturale (gunoi de grajd) şi chimice
(complexul NPK) în scopul ajutării refacerii microbiotei solului.
Gradul de depoluare a suprafeţei infestate cu ţiţei, a fost de 100%, în prezent existând pe
acest teren culturi agricole.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI :
 Prezenta lucrare este o sinteză privind activitaţile ce implică depoluarea solului şi apelor în
transportul ţiţeiului prin conducte realizate de operatorul de transport ţiţei prin conducte din
România, S.C. Conpet S.A..
 La nivelul societăţii CONPET sunt practicate metode de depoluare ,,în situu’’ şi ,,ex
situu’’, fiind astfel realizate:
1. aducerea concentratiilor poluantilor sub valorile pragului de alerta
2. aducerea sitului la starea lui initiala, naturala, in cazul poluarii solului
3. calitatea apelor de suprafata (realizarea parametrilor specifici corespunzatori
claselor de calitate ale apelor de suprafata), in cazul poluarilor cursurilor de apa de suprafata.
În condiţiile existente în România, realizarea unei depoluări totale într-un termen scurt este
greu de luat în considerare, chiar în variantele cele mai optimiste. Operaţiunile de depoluare sunt
foarte costisitoare, dar pentru o zonă intens poluată, sistemul, bine ales, se poate finanţa din
valorificarea produsului recuperat sau în urma unui calcul mai atent se poate dovedi că inlocuirea
sistemului de conducte corodate poate fi benefic, investiţiile aferente putînd fi amortizate în
numai cîţiva ani prin evitarea pierderilor şi implicaţiilor acestora în poluarea habitatului.
Propunerile care se desprind din cercetarea elaborată de mine sunt următoarele:
-Respectarea în continuare a prevederilor legislaţiei naţionale de mediu, astfel, S.C. CONPET,
prin Serviciul de Mediu, săcolaboreze cu instituţiile subordonate Ministerului Mediului, Apelor
şi Pădurilor în vederea reglementării activităţii desfăşurate (obţinerea autorizaţiilor de mediu şi
autorizaţiilor de gospodărire a apelor).
- Anuntarea oricarei poluari accidentale conform Schemei de Anuntare anexata.

-Realizarea in mod constant a lucrărilor de reparatie capitala a consuctelor de transport titei in

vederea prevenirii poluarii solului.

 BIBLIOGRAFIE:

Godeanu, S.P, 2013, Ecologie aplicată, Ed. Academiei Române, Bucureşti;

D.Popescu, D. Nistoran, Poluarea apelor de suprafata cu lichide petroliere, Editura Printech,
2005
Harmancioglu, N., B., Alpaslan, M., N., Ozkul, S., D. and Singh, V., P., 1996, Integrated
approach to environmental data management systems, NATO ASI Series, 2. Environment,
Vol.31, Ed. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht/Boston/London;
Negulescu, M., Vaicum, L., Pătru, C., Ianculescu, S., Bonciu, G., Pătru, O., 1995, Protecţia
mediului înconjurător, Ed. Tehnică, Bucureşti;
P. Roşca, C. Ionescu, D. Ciuparu, Gh. Dumitraşcu - Poluare şi protectia mediului in petrol şi
petrochimie, Editura Briliant, 1999
Popescu, Delia, 2016, Poluarea şi protecţia mediului – Suport de curs disponibil online la
http://www.ueb.ro/ecologie/ebiblioteca.php;
Popescu, Delia-Mihaela, Nistoran, Daniela Elena, 2010, Poluarea apelor de suprafaţă cu lichide
petroliere, Ed. Printech, Bucureşti
Rojanschi, V., Diaconu, Gheorghiţa, 1996, Ingineria mediului, Ed. Universităţii Ecologice din
Bucureşti;
Sandu, M., Dobre, A., Mănescu, Al., 2007, Ingineria mediului, Ed. Matrix Rom, Bucureşti;
Varduca, A., Moldoveanu, A., Moldoveanu, G. A., 2002, Poluarea, prevenire şi control, Ed.
Matrix Rom, Bucuresti.
***, Ministerul Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 1996, Strategia protecţiei mediului, Ed.
Regia autonomă “Monitorul Oficial”, Bucureşti;

Link-uri utile
http://www.mmediu.ro/
http://www.anpm.ro
http://www.gnm.ro
http://www.incdpm.ro/production/ro/
http://www.rowater.ro/default.aspx
http://www.unep.org/
http://www.eea.europa.eu/
http://www.environmental-expert.com
http://www.epa.gov/emap/