Sunteți pe pagina 1din 15

GG S45- ERA ARHAICA

Reprezinta timpul petrecut de la formarea primei cruste continui pe suprafata Pamantului si


pana la aparitia vietii.

Caractere petrografice. Roci magmatice, roci sedimentare si roci intens metamorfozate. Rocile
magmatice abisice sunt reprezentate de granite, diorite si gabbrouri. Rocile magmatice
hipoabisice sau filoniene sunt reprezentate de aplite si pegmatite iar cele de suprafata sunt
reprezentate prin porfirite si bazalte.

Primele urme de viata s-au gasit in sisturile grafitoase din Arhaicul Scutului Canadian.

Delimitare si subdiviziuni. Limita inferioara este greu de abordat deoarece baza scoartei a
fost continuu distrusa prin topire iar primele formatiuni nu s-au pastrat. Formatiunile superioare
Arhaice se gasesc in mod special in Scutul Baltic (N Europei) si in Scutul Canadian (N Americii).
GG S46- ERA PROTEROZOICA(ALGONKIANA)
Contine formatiuni mai putin metamorfozate care contin urme sigure organice. Daca exista
continuitate sedimentara intre Algonkian si Cambrian, se face diferenta la baza zonei cu
trilobitul Ollenellus.

Caractere petrografice. Roci magmatice frecvente sunt granitele , caracteristic fiind granitul
Rapakiwi, granit cu feldspat potasic roz ce formeaza fundamentul Platformei Est-Europene.
Rocile sedimentare sunt mult mai frecvente decat in Arhaic (oldest red sandstone in Scotia).

Formatiunile Proterozoice sunt strans legate de cele arhaice si se gasesc in aceleasi regiuni:
Scutul Baltic, Scutul Canadian si Canionul Colorado.
GG S47- RASPANDIREA PRECAMBRIANULUI IN ROMANIA
UNITATILE STRUCTURALE MAJORE IN ROMANIA

Regiuni de cutare alpine

Cuprind munti si depresiuni. Cuprind intreg lantul Carpatic. Regiunile de platforma s.n. vorland.

Carpatii Orientali (de la N pana la V Dambovitei, vorland fiind Platforma Moldoveneasca si


Platforma Moesica),

Carpatii Meridionali (de la V Dambovitei pana la Turnu Severin cu vorland Platforma Moesica).

Muntii Apuseni (NW intre Depresiunea Transilvaniei si Depresiunea Panonica);

Depresiunea Transilvaniei este cuprinsa intre cele 3 lanturi muntoase de mai sus. E o
depresiune intramuntoasa rezultata din prabusirea unui fundament cristalin mezozoic.

Depresiunea Panonica a rezultat din prabusirea unui fundament cristalin mezozoic iar in tara
noastra ajunge doar flancul sau estic pe o zona ingusta.

Regiuni de platforma

Platforma Moldoveneasca acopera NW tarii si reprezinta prelungirea la SW a marii Platforme


Est Europene sau Platforma Rusa. Are o structura cristalina acoperita cu o patura sedimentara.

Platforma Moesica situata pe teritorul Ro si Bg sip e cursul inferior al Dunarii, corespunzand


Campiei Romane si Dobrogei.

Regiuni de cutare hercinica si kimmerica

Muntii Dobrogei de Nord


Depresiunea PreDobrogeana
GG S48-51- RASPANDIREA PRECAMBRIANULUI IN ROMANIA
RASPANDIREA SISTURILOR CRISTALINE IN ROMANIA
Carpatii Orientali

1) Zona cristalino-mezozoica.
Este singura in care apar formatiuni cristaline. Practic contine un fundament de sisturi
cristaline acoperite cu o patura sedimentara mezozoica. Aceasta zona este discontinua.
i) Compartimentul Nordic (Tisa-Ciuc) este alcatuit din sisturi cristaline ce formeaza o
zona arcuita de la frontier de Nord pana la Miercurea Ciuc de unde se afunda la Sud
sub formatiuni mai noi. Dpdv tectonic reprezinta o mare unitate structural;
ii) Compartimentul de mijloc (zona muntilor Persani) reprezinta un fundament vechi de
gnaise si cuartite peste care se aseaza seria cristalina;
iii) Compartimentul sudic (Masivul Leaota).
2) Zona flisului subCarpatic.
3) Zona Neogena.

Carpatii Meridionali

Intindere din V Dambovitei pana la Dunare. Sunt in special constituiti din sisturi cristaline.
Cristalinul formeaza o linie continua la Sud dar la Nord prezinta mai multe intranduri si anume
Bazinul Petrosani, Bazinul Hategului, Bazinul Caransebes-Mehadia.

In Cristalinul Carpatilor Meridionali se separa:


- Cristalinul Getic;
- Cristalinul Danubian.

Muntii Apuseni

Distingem doua sectoare:


- Apusenii de Sud (Muntii Highis, Drocea, Trascau, Metaliferi);
- Apusenii de Nord.
Sisturile cristaline au cea mai mare dezvoltare in Muntii Gilaului.

Platforma Moesica

In Dobrogea Centrala sistuirle cristaline alcatuiesc zona sisturilor verzi (linia Capidava – Ovidiu).
Sisturile verzi formeaza fundamentul Platformei Moesice.

Muntii Dobrogei

Zona Macinului
Zona Tulcea
Zona Babadag
GG S52-57 ERA PALEOZOICA

Era Paleozoica reprezinta prima era in care se gasesc asociatii bogate in organisme
animale si vegetale. Aceasta cuprinde 6 perioade: COSDCP (Cambrian, Ordovician,
Silurian, Devonian, Carbonifer si Permian).

GG S52- PERIOADA CAMBRIANA

Cambria este o provincie din S UK (Tara Galilor) unde se gaseste stratotipul sistemului
respectiv.

Caractere paleontologice
Flora este slab dezvoltata, iar cea terestra nu este cunoscuta. Vorbim de talofite marine (alge).
Fauna consta in varii nevertebrate, moluste nautiloide (melci marini, nautili), artropode (trilobitul
Ollenellus). Vertebratele nu sunt cunoscute.

Delimitare
Georgian, Acadian, Potsdamian.

Faciesuri caracteristice
Formatiunile continentale sunt slab reprezentate.
Formatiunile lagunare sunt reprezentate prin gresii, nisipuri, sisturi cu intercalatii de sare si gips.
Formatiuni marine neritice si batiale sunt cele mai rapandite. Sunt reprezentate prin sisturi
negre cu trilobiti si brahiopode (scoici) sau prin calcare cu trilobiti.
GG S53- PERIOADA ORDOVICIANA

Ordovicii erau un popor celtic ce traia in antichitate in Tara Galilor, regiune in care a fost separat
pentru prima oara sistemul Ordovician.

Caractere paleontologice
Flora cuprinde talofite reprezentate in mod special prin alge albastre si verzi.
Fauna e mult mai variata decat in Cambrian. In numar mare se gasesc brahiopodele (scoici),
nautiloidele (melci marini si nautili), artropode (trilobiti), echinoderme (cistoide, cistoidele
reprezinta stadiul larvar al echinodermelor, animale precum stelele si aricii de mare, cu simetrie
radiala) si stomocordate (graptolitii sunt animale foarte mici, cu un corp moale si viermiform ce
traiau in mediul marin - fosilele cele mai caracteristice pentru aceasta perioada si care au
permis delimitarea mai multor zone in cadrul acestei perioade).

Delimitare
Limita inferioara este cea cu graptolitul Dictyonema.

Faciesuri caracteristice
Formatiunile continentale au importanta redusa.
Formatiuni lagunare.
Formatiuni marine neritice: gresii bogate in trilobiti si brahiopode si calcare cu recife si
stomocordate, calcare cu brahiopode si trilobiti.
GG S54- PERIOADA SILURIANA

Silurii erau un popor celtic ce traia in perioada Imperiului Roman in Tara Galilor, regiune in care
a fost separat pentru prima oara sistemul Silurian.

Caractere paleontologice
Flora este reprezentata in principal prin alge dar apar si primele plante continentale.
Fauna include in special nevertebrate dar au aparut si primele vertebrate, chordatele,
reprezentate de pesti cu placi in regiunea cefalica.
Nevertebratele sunt reprezentate de coelenterate care iau parte la constructiile de recifi,
brahiopode, moluste (lamelibranhiate - scoici, pteropode - melci si cefalopode nautiloide –
caracatite sau calamari), artropode (trilobiti si gigantostracei, gigantostraceii, un fel de crabi
gigantici, marcheaza inceputul vietii animale extramarine). Stomocordatele sunt fosile
caracteristice pentru Silurian.

Delimitare
Silurianul se caracterizeaza prin stratele cu graptoliti. Unde apar incepe si unde dispar se
termina.

Faciesuri caracteristice
Formatiunile continentale au o importanta redusa.
Formatiunile lagunare sunt putin raspandite.
Formatiunile neritice si batiale sunt cele mai raspandite: sisturi cu graptoliti si trilobiti.
GG S55- PERIOADA DEVONIANA

Denumirea vine de la comitatul Devonshire din SW UK unde sistemul Devonian a fost separat
initial.

Caractere paleontologice
Flora e caracterizata prin dezvoltarea plantelor terestre.
Fauna se caracterizeaza prin aparitita primelor animale adaptate la viata extramarina.
Nevertebrate cu importanta stratigrafica sunt: coelenterate, brahiopode si moluste (in special
lamelibranhiatele se dezvolta cu gasteropode, pteropode si cefalopode)
Artropodele sunt reprezentate de trilobiti si gigantostracei care ating apogeul.
Vertebratele sunt reprezentate de pesti ostracodermi aparuti inca din Silurian. La sfarsitul
acestei perioade unii pesti evolueaza catre amfibieni si apar primele tetrapode terestre
reprezentate de stegocefali.

Delimitare

Faciesuri caracteristice
Formatiunile continentale sunt foarte raspandite si se gasesc in conglomerate de gresie in
general rosie (old red sandstone).
Formatiunile lagunare sunt destul de rare.
Formatiunile neritice frecvente constau in gresii si calcare, de regula recifale.
Formatiunile batiale sunt sisturi cu tentaculiti si nautiloidee.
GG S56- PERIOADA CARBONIFERA

In formatiunile acestei perioade se gasesc cele mai bogate zacaminte de carbune.

Caractere paleontologice
Flora continentala aparuta inca din Devonian cunoaste o dezvoltare puternica. Cele mai
importante plante sunt criptogramele vasculare (licheni si ferigi) si fanerogramele gimnosperme
(conifere uriase). Acestea au dat nastere importantelor zacaminte de carbuni ale perioadei.
Flora acvatica e reprezentata de alge care au format carbunii bituminosi.
Fauna: dintre nevertebrate protozoarele foraminifere cunosc o intense dezvoltare (melci mici,
bureti, corali). Molustele lamelibranhiate sunt prezente in numeroase genuri si specii atat de apa
sarata cat si de apa dulce.

Delimitare

Faciesuri caracteristice
Formatiunile Carbonifere se prezinta sub doua faciesuri, unul marin si altul continental.
Depozitele de carbuni se gasesc in ambele dar predomina in cel continental. Formatiunile
continentale sunt depozite detritice (conglomerate si gresii) cu intercalatii de strate de carbuni.
Formatiunile neritice sunt detritice si organogene (calcare).
GG S57- PERIOADA PERMIANA

Denumirea provine de la tinutul Perm, din Vestul Uralilor, regiune in care a fost separat si
studiat pentru prima oara.

Caractere paleontologice
Flora e reprezentata de plante articulate, lepidofite (palmieri) si pteridosperme (ferigi uriase).
In Permianul superior se produce o importanta schimbare odata cu aparitia coniferelor,
ginkgoale si cordaitale (ferigi gigantice).
Fauna: nevertebratele sunt reprezentate de protozoare si briozoare cu rol in constructia recifilor,
brahiopode articulate, cefalopode. In mediul continental se dezvolta insectele, filipodele si
decapodele. Vertebratele sunt reprezentate de pesti, amfibieni si reptile.

Delimitare

Faciesuri caracteristice
Formatiunile lagunare sunt foarte dezvoltate, cu zacaminte de gips, sare gema si saruri
delicvescente, in special pe teritoriul Germaniei si Rusiei.
Faciesurile marine, mai ales cele de mica adancime, neritice, au o reaspandire deosebita,
calcare organogene si recifale, conglomerate sub forma de gresii si dolomite.

In aceasta perioada s-au format zacamintele de petrol din zona Texas, SUA, si cele din Urali,
Rusia. In Urali s-au format si zacaminte de minereuri de fier, platina, cupru si aur.
GG S58- ERA MEZOZOICA- CARACTERE GENERALE

Era mezozoica sau mezofitica reprezinta intervalul de timp de la disparitia organismelor


primitive precum coralierii tabulate, trilobitii, placodermii, graptolitii, pana la aparitia organismelor
mai evaluate precum cefalopodele, lamelibranhiatele si primele pasari si mamifere inferioare.
Daca ne referim la dezvoltarea florei, era s.n. mezofitica deoarece are loc un salt catre
gimnosperme si angiosperme, monocotiledonate (palmieri), dicotiledonate (stejari, nuci, castani)
si se considera ca s-a produs al doilea mare salt in evolutia vietii.

Triasic
In regiunea germana in care a fost studiata au fost separate pentru prima data trei serii.

Caractere paleontologice
Flora: rolul principal il au plantele din clasa gimnosperme si mai ales coniferele. Pentru flora
marina sunt importante algele calcaroase.
Fauna: foarte raspandite stratigrafic sunt molustele. Cefalopodele sunt organisme foarte
importante stratigrafic pentru Triasic cu ceratiti si belemiti.
Vertebratele sunt reprezentate de toate clasele in afara de pasari, in special de reptile
(dinosaurieni, ichtyosaurieni, crocodilieni etc).

Delimitare si faciesuri
Dupa tipul german (facies continental si neritic):
- Seria inferioara / Eotriasic: Bundsandstein (gresie pestrita);
- Seria medie / Mezotriasic: Muschelkalk (calcar scoicos);
- Seria superioara / Neotriasic: Rhetian Keuper (argile si dolomite cu carbuni).
Dupa tipul alpin (facies predominant marin).

Jurasic
Muntii Jura din Franta si Elvetia constitute din depozite formate in aceasta perioada.

Caractere paleontologice.
Flora e de tip mezofitic cu fanerogame gimnosperme si conifer.
Flora: nevertebrate precum foraminifere, radiolari, infuzori, spongieri si coelenterate (corali),
lamelibranhiate. Cele mai importante nevertebrate stratigrafic sunt cefalopodele reprezentate de
amoniti. Vertebratele sunt reprezentate de toate cele 5 clase: pesti ososi, dipnoi si teleosteeni
(cu schelet complet osificat). Se dezvolta foarte mult reptilele dinosauriene (diplodoc,
brontosaur, brachiosaur, stegosaur) carora li se adauga crocodilieni si primele reptile adaptate
la zbor (pterodactilii). Prima pasare apare in Jurasicul superior (archaeopteryx).

Faciesuri:
Formatiuni continentale numite facies de Gresten.
Formatiuni marine neritice detritice si organogene.
- Jurasic inferior / Eojurasic: Liasic (lias = negru, marno-calcaros);
- Jurasic mediu / Mezojurasic: Dogger (brun, calcar brun);
- Jurasic superior / Neojurasic: Malm (calcare massive albe).
Cretacic
Unul dintre cele mai raspandite faciesuri in domeniul continental e alcatuit din creta.

Caractere paleontologice
Flora isi pastreaza caracterul mezofitic in Cretacicul inferior; in a doua jumatate a Cretacicului
trec pe primul loc angiospermele (magnolia, plopul) si monocotiledonatele (palmieri) iar apoi
capata caracter nezofitic imprimat de prodominarea fanerogamelor gimnosperme.
Fauna: nevertebratele caracteristice raman protozoarele foraminifere, spongierii, celenteratele,
molustele (lamelibranhiate foarte raspandite, brahiopode si cefalopode).
Vertebratele include pesti ososi si cartilaginosi, reptile care dezvolta elemente pentru aparare
(placi osoase cefalice la triceratops) pentru zbor (giganticul Pteranodon), apar reptilele
carnivore (Tyranosaurus) si pasarile adevarate prevazute cu dinti.
GG S59- ERA MEZOZOICA- RASPANDIRE

Triasic

In Europa este dezvoltat sub tipul german si tipul alpin.

Triasicul german e rapandit in Bazinul Boem, Padurea Neagra si Bazinul Rhonului si Bazinul
Africii de Nord (in Tunisia si Maroc). Triasicul alpin este raspandit in Alpii Orientali: Alpii
Calcarosi de Nord si Alpii Calacarosi de Sud.

Marmura de Carrara sin Italia, excelenta piatra de sculptura, reprezinta un calcar triasic.
Bundsandstein-ul a dat denumirea unui material de constructie folosit pentru castelele
medievale.

In Romania este raspandit in Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali, Carpatii Orientali, Dobrogea
(unde se gasesc in calcarele triasice filoane de baritina).

Jurasic

Tipul European mijlociu e raspandit in bazinul anglo-parizian. Tipul alpin mediteraneean situat in
E Alpilor de unde se continua in Carpati, Balcani si Caucaz. Tipul boreal sau rusesc. Cele mai
importante material utile din Jurasic sunt carbunii de pamant.

Pentru aceste trei tipuri s-au considerat doar doua regiuni de raspandire: mediteraneean si
boreal.

In Romania Jurasicul e de tip alpin si este raspandit in Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali,
Carpatii Orientali si Platforma Moesica si Dobrogea.

Cretacic

In general in Europa are aceeasi rapandire ca si formatiunile jurasice doar ca extinderea este
mai mare: SW UK, N Fr, B, NW De.
GG S60- ERA NEOZOICA- PALEOGEN

Era Neozoica sau tertiara reprezinta intervalul de timp si depozitele formate de la disparitia
amonitilor si reptilelor gigantice si de la regresul gimnospermelor pana in momentul de fata. S.n.
si era Tertiara deoarece flora si fauna neozoica reprezinta al treilea si ultimul salt in evolutia
vietuitoarelor. Neozoic s-a dat ca denumire pe considerentul ca formele de viata sunt apropiate
de cele actuale. Sub aspectul florei, Neofiticul, zona planetlor noi, incepe din Cretacic. Se mai
numeste si era Cainozoica (cay = scurt = 63 M ani). Se subdivide in Paleogen, Neogen si
Cuaternar.

Paleogen
Numele perioadei vine de la faptul ca fauna are caractere mai vechi decat cea din a doua parte
a Erei. Se mai numeste si perioada numulitica de la raspandirea numulitilor.

Caractere paleontologice
Flora: angiosperme mono si dicotiledonate, gimnospermele sunt in regres. In Paleogen existau
doua Provincii paleobotanice:
- Provincia tropical cu plante cu frunze perene (dafin, ficus) si gimnosperme gigantice
(sequoia);
- Provincia temperate (regiunile arctice, N Americii si Eurasia) caracterizata prin arbori cu
frunze caduce (fag, plop, castan) si angiosperme si conifer cu frunze perene dintre
gimnosperme.
Fauna: protozoarele cunosc o noua explozie in domeniul marin, cu macroforaminiferele
(numulitii) deosebit de importante. Sunt foarte variati si au dat nastere unor depozite
calcaroase. Dintre vertebrate au pentru prima data o importanta stratigrafica mamiferele, in
special placentare (ungulate), proboscidieni si cetacee gigantice. Primatele isi fac si ele aparitia.

Delimitare si faciesuri
- Paleocen;
- Eocen;
- Oligocen.
Formatiuni continentale avem calcare de apa dulce si travertinuri. Formatiunile lagunare sunt
reprezentate prin evaporite (gips, sare gema si saruri delicvescente).
Formatiunile neritice sunt cele care predomina in depozitele Paleogene.

Dezvoltare complete si mare raspandire cunoaste aceasta paerioada in Bazinul Parisului.


GG S61- ERA NEOZOICA-NEOGEN

Denumirea de neogen a fost data pe considerentul ca atat flora cat si fauna din aceasta
perioada prezinta mari similitudini cu cea actuala.

Caractere paleontologice
Flora face legatura intre flora paleogena si cea de astazi, cuprinzand numeroase specii care
traiesc si astazi. In aceasta perioada formele de flora tropical si mediteraneeana se retrag spre
sud iar locul lor este ocupat de forme de clima temperate.
Flora continental e alcatuita in cea mai mare parte din gimnosperme conifere, angiosperme
monocotiledonate si dicotiledonate (castan, fag, ulm, alun, platan). Flora marina e reprezentata
prin algele calcaroase.
Fauna. Nevertebratele: foraminifere, lamelibranhiate, gasteropode, echinide.
Dintre vertebrate pestii, reptilele si amfibienii nu mai prezinta importanta stratigrafica. Locul
acestora este luat de mamifere, cele mai importante ordine ale acestora fiind: proboscidieni
(mastodontul, deinoterum), perissodactyle (rinoceri), paracopitate (suide, camelide, girafide,
cervide, bovide, antelope), carnivore si primate. Antropoizii simieni (primele maimulte
adevarate) sunt reprezentate de genurile Dryopithecus si Pliopithecus.

Delimitare si faciesuri.
Miocen:
- Acvitanian;
- Burdigalian;
- Badenian;
- Sarmatian;
Pliocen:
- Meotian;
- Pontian;
- Dacian;
- Romanian.