UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

A BANATULUI
Regele Mihai I al Romniei din Timioara

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

REFERAT

la diciplina

ECOLOGIE I PROTECIA MEDIULUI

1
 Timioara

2015
CUPRINS

INTRODUCERE3
I. FACTORII GEOGRAFICI ...................................................4
1.1. Influena aezrii geografice asupra climei....4
2

2
1.2. Relieful.......5
1.21Altitudine.......................................................................................................................6
1.2.2Coordonate geografice................................................................................................7
1.2.3Sistemul de coordonate geografice ............................................................................8
1.3. Apele, vegetaia i solurile........9
1.4. Rolul factorilor antropici n modificarea suprafeei active.....10
II.CONCLUZIE............................................................................................11
III.BIBLIOGRAFIE.....................................................................................12

3
 Factorii geograficii este un sistem specific Terrei, rezultat din combinarea i
interaciuneatuturor componentelor proprii Pmntului (litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera,
inclusivomul i activitile sale).

Pe parcursul evoluiei geologice a Pmntului, ntre componentele mediului

geografic s-au stabilit multiple relaii de ordin cauzal, temporal, dinamic, spaial etc., relaii care
au generat procese fizice, chimice, mecanice, biotice, antropice, avnd ca rezultat formarea
diferitelor tipuri de relief, de soluri, de comuniti i formaiuni vegetale. Pe spaii extinse s-au
individualizat diverse complexe naturale i antropizate. Astfel, la scar planetar s-a
4

4
formatmediul geografic global, care constituie un nveli specific, numit nveliul geografic, unic
nfelul su n Sistemul Solar. Cu 3,5 miliarde de ani n urm, n acest nveli a aprut viaa,
mai nti n ap i apoi pe uscat, dup care s-au format solurile, iar n ultimii 2,5-3 milioane de
ania aprut omul i s-a dezvoltat societatea uman.

Factorul geografic este constituit din trei grupuri de componente:

componente primare:

- abiotice (rocile, relieful, aerul, apa), care sunt cuprinse n cele treigeosfere
(litosfera, atmosfera, hidrosfera);componente deriv te
- biotice (plantele i lumea animal), care s-au dezvoltat n
bazacomponentelor primare, transformndu-le n timp. La aceste componente se adaug i
solurile,la a cror formare au participat att componentele primare, ct i cele
derivate;component
-antropice care s-au format dup apariia omului, preponderent n
ultimelesecole, ca urmare a activitii umane din domeniul industriei, agriculturii, transporturilor
etc.n cadrul mediului geografic global s-au individualizat medii la nivelul componentelor, cu
ntinderi i dimensiuni diferite (medii oceanice, continentale, marine, montane, lacustre, fluviale,
biotice, antropice etc.). Fiecare dintre aceste medii include un ansamblu de componente i relaii
specifice cadrului intern al sistemului, realiznd un schimb de substanei de energie cu
elementele din mediile vecine. Fluxurile de energie i de materie ntre diferitetipuri de medii
determin integritatea mediului geografic global.
Pn la apariia omului exista doar mediul natural, care ntrunea
componentele abiotice i cele biotice cu tot ansamblul lor de relaii. Pe parcursul istoriei
geologice a Pmntului mediulnatural a evoluat, dar, odat cu dezvoltarea societii umane,
ndeosebi n ultimele secole, acest mediu a devenit tot mai restrns dimensional. n prezent doar
suprafeele acoperite de mariigheari continentali, etajele alpine din munii nali, prile interne
ale deserturilor, pdurile ecuatoriale virgine, mediul abisal al Oceanului Planetar mai pot fi
considerate medii naturale n care influena omului este limitat.

5
 Factorii geografici sunt cei care diversifica regional sizuaiile impuse de circulaia
generala a meselor de aer.Actiunea lor poate fi urmarit atat de spatii foarte intinse,cat sip e spatii
restranse.Influenta lor determina modificari regionale ,in pus sau in minus,ale valorilor elementelor
meteorologice in raport cu cele care sunt specific zonei climatic in care se afla acea unitate naturala.[2]
Initial, Bizantul a fost un oras grec situat pe malul european al Bosforului, stramtoare
ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de Europa. Intelegand importanta acestei asezari inconjurate de apa
din trei parti, imparatul Constantin a repus bazele acestui oras in 330 d.Hr. Numit Constantinopol, dupa
numele imparatului, orasul a devenit "noua Roma", de unde era guvernata jumatatea de est a Imperiului.
Spre deosebire de vest, aceasta regiune mai avea resurse si bogatii considerabile, inclusiv orase
importante; toate acestea i-au dat posibilitatea sa faca fata cu succes perioadelor grele care au urmat,
culminand in 476 cu caderea imparatului roman. Apogeul suprafetei a fost in (secolul al VI-lea) 4.500.000
km (1.737.460 mile ptrate)[1]
Factorii geografici joac un rol important n caracterizarea biotopului unui ecosistem.
Influena lor asupra oreganismelor dintr-un ecosistem este indirect, prin imprimarea unor trsturi
particulare ale altor factor ecologici (lumin, temperatur, umiditate etc.).
Poziia geografic pe glob (latitudinea i longitudinea) a unui ecosistem va indica
integrarea acestuia ntr-o anumit zon climatic, deci cu anumite caracteristici ale factorilor ecologici.
Altitudinea reprezint un factor ecologic important n distribuia organismelor n
diverse ecosisteme din aceeai zon climatic. Cu creterea altitudinii scade att temperatura, ct i
presiunea atmosferic, iar vntul,luminozitatea i umiditatea se intensific. In consecin, biocenozele se
etajeaz avnd o structur diferit la diverse nlimi.In regiunile de es, n condiiile naturale din ara
noastr, se instaleaz
o vegetaie de pajiti i tufiuri xerofite, n timp ce n zonele montane i colinare se
instaleaz o vegetaie preponderent lemnoas, caracterizat prin pduri de foioase i conifere.
Dac ne referim la mamifere, la altitudine nalt crete numrul hematiilor i se
intensific respiraia.
Expoziia geografic, influeneaz de asemenea viaa din cuprinsul unui ecosistem.
In raport cu expoziia geografic, factorii care se modific cel mai mult sunt factorii
mecanici (curenii aerieni) i toi acetia, n corelaie cu ali factori ecologici, determin modificri n cadrul
6

6
populaiilor i biocenozelor.
Morfologia unui ecosistem contribuie substanial la creterea sau eliminarea
diversitii specifice. Astfel, o insul cu rmurile sinuoase i cu numeroase golfuri va prezenta o
diversitate specific mult ma i mare dect o insul de aceleai dimensiuni, dar cu rmurile aproape
circulare.[4]

Factorii geografici. Poziia matematic pe glob i geografic n cadrul Europei i a

Romniei i las amprenta asupra manifestrilor contradictorii adeseori a factorilor radiativi i mai ales a
celor dinamici. La acestea se adaug varietatea reliefului (altitudinal fig. 5, de orientare, expoziie,
fragmentare etc.), a hidrografiei, a nveliului bio-pedo-geografic, umanizarea intens, profilul agrar-
industrial al economiei.
Care conduc la o fragmentare accentuat a fondului funciar i, n consecin la o
mozaicare a caracteristicilor suprafeei active. Apar astfel particulariti topoclimatice i microclimatice
locale.
Dispunerea latitudinal i amplasarea acestui areal ntre uniti morfologice total
diferite pe longitudine (munte cmpie), determin diferenieri relativ importante ntre nordul i sudul,
estul i vestul acestuia. ntinderea latitudinal, dei modest, determin diferenierea valorilor unghiurilor
de inciden sub care cad razele solare ntre sudul i nordul arealului de studiu. Astfel, la solstiiul de
iarn valoarea unghiului de inciden variaz ntre 1833 la Dersca i 1940 la Roman, iar la cel de var
ntre 6527 i 6634, n dreptul acelorai localiti. Consecina diferenei de peste 1 a unghiurilor de
inciden ntre nord i sud se reflect n durata mai mic a zilelor de var i mai mare a nopilor de iarn
n nord, avnd ca urmare reducerea duratei de strlucire a Soarelui, a radiaiei solare, a temperaturii spre
nord.
Precipitaiile atmosferice, element de mare importan climatic,cresc n general pe
direcia nord, dar i vest, ns diferenierile spaiale i variabilitatea acestora sunt mult influenate de
factorii geografici locali i cei dinamici. Astfel influenele scandinavo-baltice au o frecven mai mare
asupra nordului Podiului Sucevei, lsnd locul treptat i celor sudice sau estice.Influena dispunerii
longitudinale asupra climei este mai redus, diferena de or local ntre extremitile estic i vestic de
cteva minute reflectndu-se numai n diferena de rsrire a Soarelui, determinnd un mic avans
temporal al proceselor de nclzire a solului i a aerului n est. Aezarea i dispunerea formelor de relief
vecine
Podiului Sucevei (ntmpltor longitudinal) au o nsemntate mai mare din punct de
vedere climatic, influennd prin urmare factorii dinamici ai climei). Astfel lanul Carpailor Orientali de la
vest constituie o adevrat barier climatic n faa maselor de aer vestice, pe cnd larga deschidere

7
spre nord mai ales, dar i est permite o ptrundere mult mai uoar a influenelor scandinavo-baltice,
inclusiv a celor continentale euroasiatice.Datorit predominrii circulaiei nord-vestice i dispunerii
treptelor de relief,dei reduse ca amploare, apar efecte ale fehnizrii la coborrea aerului de pe pantele
estice ale Carpailor Orientali spre culoarul vilor Moldovei i Siretului i de pe cele ale Podiului Sucevei
Diferenierile topoclimatice majore sunt produse de relieful local, mai ales prin
altitudine,configuraie i expoziie dar i de vegetaie (fig. 6) sau de intervenia antropic masiv n
modificarea permanent a suprafeei active (mai ales n cadrul aezrilor urbane, rurale mai mari i a
schimbrii permanente a structurii i rotaiei culturilor agricole. [5]

Romania se afla in zona cu clima temperata a emisferei nordice;Pe teritoriul tarii se

intrepatrund influentele climatului umed-oceanic din vestul continenetului cu climatul uscat din estul

8
continentului la care se adauga influente nordice si cele din regiunile mediteraneene . De aici rezulta
caracterul de tranzitie al climei tarii noastre.

FACTORII CARE DETERMINA CLIMA

Factorii climatogeni - cei care determin clima:

1. Poziia Romniei pe Glob pe paralela de 45 integrarea n cadrul climatului
temperat
2. Poziia n cadrul Europei, n partea central-sud esticnuanarea climatului
temperat n climat temperat continental moderat situat la interferena influenelor climatice din:
N Europei(scandinavo-baltice),
E Europei(continentale excesive),
S Europei(submediteraneene),
V Europei(oceanice)
3. Potenialul energetic-determinat de mrimea energiei solare, care scade cu:
altitudinea-125kcal/cm2/an pe litoral, 110kcal/cm2/an pe crestele Carpailor i
latitudinea-125kcal/cm2/an n S i 115kcal/cm2/an n N
4. Circulaia general a maselor de aer-teritoriul Romniei este afectat de :
- circulaia maselor de aer vestice cu o frecven de 45%, ce determin
temperaturi moderate i precipitaii bogate
- circulaia maselor de aer nordice i nord-vestice cu o frecven de 30% , ce
determin scderi de temperatur i precipitaii mai bogate
- circulaia maselor de aer estice i nord-estice, cu o frecven de 10%, ce
determin temperaturi foarte sczute iarna (ger) i secete vara
- circulaia maselor de aer sudice, cu o frecven de 15%, fiind calde i umede
dinspre SV i calde i uscate dinspre SE
Circulaia maselor de aer este determinat de existena centrilor barici (zone cu o
anumit presiune a aerului):
-anticicloni- zone cu presiune ridicat: Azorelor, Siberian
- cicloni- zone cu presiune sczut: Islandez, Mediteranean

9
 Aerul circul dinspre regiunile cu presiune mare ctre regiunile cu presiune mic
5. Relieful - prin altitudine determin scderea temperaturii cu 6C/1000 m,
creterea cantitii de precipitaii i scderea presiunii aerului determin etajarea climatic: - etajul
montan
- etajul de deal i podi
- etajul de cmpie
- prin orientarea culmilor montane reprezint o barier orografic pentru masele de
aer, astfel nct versanii V sunt mai umezi i mai rcoroi ,iar cei E mai calzi i mai uscai; tot orientarea
culmilor, care mpiedic ptrunderea maselor de aer n anumite regiuni determin regionarea climatic a
Romniei
- n depresiuni i culoarele de vale datorit stagnrii maselor de aer reci se
manifest inversiuni termice(inversri ale temperaturii-pe creste temperaturile sunt ridicate, iar pe
fundul vii temperaturi coborte) ce determin i inversiuni de vegetaie
6. Marea Neagr- influeneaz climatul pe o fie ngust de 15-20 km un
climat cu temperaturi moderate i umiditate mai ridicat
7. Factorii antropici- prezint influene locale prin defriri, activiti industriale,
cultivarea terenurilor, etc.
8. Vegetaia- prezint influene locale, modernd temperatura, reducnd viteza
vntului, creterea umiditii aerului[13]

RELIEFUL-muntii inalti formeaza bariere climatice;muntii inalti contin resure ale

subsolului.
APA-formeaza un invelis cu extindere mare vital pentru vietuitoare,om si activitatile
sale;
AERUL-fenomene meteorologice au rol stimulativ(roua,ceata,brizele) dar si
distructiv(tornade,grindina);atmosfera ajuta la distributia luminii,caldurii,umiditati.
SOLUL-fertilitatea solului asigura productia de biomasa agricola si silvica;solul este

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10
un laboratorin care are loc disolutia substantelor,absorbtia,putrefactia-fenomene care sustin functiile
mediului edafic
.FACTORI BIOTICI-componentele biotice participa la constituirea unor roci
organogene prin proceselepedogenetice;omul a exploatat ciclurile climatice,hidrologice in mediul social
introducind inacesta elemente specifice creatiei umane.[3]

Formele de relief evolueaz ca rspuns la o combinaie de procese naturale i

antropogenice. Relieful s-a construit prin ridicri tectonice i prin vulcanism. Denudarea are loc prin
eroziune i mass wasting, care produc sedimente care sunt transportate i depozitate n alt parte n
teren sau n largul coastelor. Terenurile sunt de asemenea reduse prin subsiden, fie datorit tectonicii
sau schimbrilor fizice n depozitele de sediment de sub suprafaa terestr. Aceste procese sunt
influenate n mod diferit de clim, ecologie i activitatea uman.[6]

Altitudinea este nlimea unui punct de pe suprafaa pmntului n raport cu un nivel

de referin, considerat, de obicei, suprafaa linitit a mrii, denumit altitudine absolut, sau fa de alt
punct de referin de pe suprafaa terestr, denumit altitudine relativ.

Pe suprafaa globului pmntesc sunt i zone cu altitudine negativ (zone mai joase
dect nivelul oceanului planetar), majoritatea situate n jurul unor lacuri: Marea Moart, unde altitudinea
negativ ajunge la - 427 m, Marea Caspic, zone ntinse din Olanda etc.

n Romnia, planurile i hrile topografice sunt redactate lund n consideraie

nivelul mediu al Mrii Negre n portul Constana[1]. Punctul de maxim altitudine din ar este identic cu
nlimea vrfului montan cel mai nalt al Romniei, Vrful Moldoveanu al Munilor Fgra din Carpaii
Meridionali, cu 2544 m.[7]

O reprezentare a liniilor de latitudine care sunt orizontale i a celor de longitudine,

verticale.

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11
 Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referin care utilizeaz
coordonatele unghiulare, latitudine (nordic sau sudic) i longitudine (estic i vestic) i servete la
determinarea unghiurilor laterale ale suprafeei terestre (sau mai general ale unui sferoid). Globul este
mprit n 360 (grade) latitudine i 180 (grade) longitudine.

Reeaua liniilor meridianelor i latitudinilor care se intersecteaz sub un unghi de

90, este un sistem imaginar care mparte suprafaa globului, cu scopul uurrii orientrii. Ecuatorul
aparine liniilor de latitudine fiind ntre ele linia cea mai lung ce mparte globul n dou emisfere de nord
i sud care sunt aezate perpendicular (90) pe raza globului terestru, ecuatorul fiind linia care
delimiteaz latitudinea nordic de cea sudic.
Fiecare meridian intersecteaz liniile de latitudine sub un unghi de 90 i unete cei
doi poli ai pmntului, puncte unde toate meridianele se ntlnesc.
Meridianul care trece prin observatorul astronomic din localitatea Greenwich, Marea
Britanie este azi considerat meridianul zero. ncepnd de aici se consider meridiane de longitudinea
estic sau vestic n funcie de poziia respectivului meridian fa de meridianul zero i de prelungirea
acestui meridian (meridianul de 180).
Pn la nceputul secolului XX, meridianul 0 nu era considerat acelai punct, de
exemplu un astfel de punct prin care trecea meridianul 0 era El Hierro cu denumirea veche Ferro situat pe
insulele Canare, sau Parisul era considerat la fel punctul prin care trecea n trecut meridianul 0.
Azi fiind acceptat pe plan internaional faptul c meridianul 0 trece prin Greenwich, o
localitate lng Londra, Pmntul fiind considerat de form sferic, mai precis de forma unui geoid [8]

Apele sunt inmpartite in mai multe categorii: Ape subterane; Izvoarele; Ape
curgatoare; Lacurile; Apele oceanice.
12

12

12

12

12

12

12

12

12

12
 APELE SUBTERANE
Forta de gravitatie face ca o mare parte din apa ploilor si raurilor sa se
infiltreze in scoarta prin porii si crapaturile rocilor permeabile.Miscarea apei printre porii acestor
roci continua pana in momentul in care intalneste o roca impermeabila (argila) moment in care
incepe sa se acumuleze umpland porii rocilor ca pe cei ai unui burete. Se formeaza astfel apele
subterane.
Stratul de roci "umplut" cu apa poarta numele de strat acvifer adica strat
protector de apa.Daca stratul acvifer este prins intre doua orizonturi impermeabile, apele se
numesc ape captive.
Atunci cand stratul acvifer se afla la suprafata si in el se sapa fantani, apele se
numesc ape freatice iar stratul de roca in care sunt infiltrate se numeste strat freatic sau panza
freatica.Nivelul panzei freatice oscileaza in functie de cantitatea precipitatiilor cazute si de
anotimp; coboara in timpul verii si urca primavara dupa ce s-a alimentat cu ploi si cu apa
rezultata din topirea zapezilor.
In locurile cu mlastini, lacuri si rauri nivelul panzei freatice este la suprafata in
timp ce in deserturi poate fi la sute de metri adancime.

IZVOARELE
Sunt scurgeri de ape subterane foarte frecvente la munte.Daca apa tasneste cu
o presiune mare este vorba de un izvor artezian.Apele subterane sunt reci 5 grade Celsius.Cele
aflate la adancimi foarte mari sunt calde datorita apropierii lor de mantaua fierbinte.

APELE CURGATOARE
Paraurile, raurile si fluviile alcatuiesc reteaua hidrografica a unui teritoriu.Ele
aduna si transporta catre mare, sub influenta gravitatiei, apa provenita din ploi, topirea zapezilor,
izvoarele si ghetarii.Densitatea retelei hidrografice si debitul raurilor depinde de clima.

LACURILE:
Sunt ape statatoare, acumulari de apa in formele negative ale scoartei
13

13

13

13

13

13

13

13

13

13
continentale.Apa lacurilor provine din ploi, zapezi, ghetari si ape subterane.Clasificarea lacurilor:
-lacuri tectonice (lacul Baikal din Asia);
-lacuri vulcanice (lacul Sf. Ana din Carpatii Orientali);
-lacuri glaciare (lacul Bucura din Muntii Retezat);
-lacuri castrice (lacul Zaton din Podisul Mehedinti).
Din punct de vedere al continutului chimic sunt lacuri cu apa sarata si lacuri cu apa dulce.

GHETARII:
Sunt acumulari de apa in stare solida aflate in regiuni in care temperatura
aerului este mai mica de zero grade Celsius.Intotdeauna se formeaza in locurile cu zapezi
permanente adica in locurile unde ninge foarte mult si zapada nu reuseste sa se topeasca in
totalitate.Adunata an de an straturi peste straturi, zapada se taseaza si se transforma
in firn (zapada grauntoasa) si apoi in gheata.Sunt doua tipuri de ghetari:
-montani;
-de calota.
Ghetarii de calota ocupa suprafete intinse (10% din suprafata uscatului) si au grosimi de de
1500-3500 metri.

APELE OCEANICE
Culoarea albastra a oceanelor se vese din spatiu, motiv pentru care Terra este
numita planeta albastra sau planeta de apa.Cele patru oceane: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic
impreuna cu marile alcatuiesc Oceanul Planetar. Apele oceanice sunt sarate.Salinitatea este
masura cantitatii de saruri dizolvate in apa marina.In medie 1000 grame de apa marina contine
35 grame saruri, adica la 1000 parti de apa revin 35 parti saruri. Salinitatea apei de mare variaza
in suprafata si in adancime; apele adanci sunt mai sarate decat cele de suprafata.
Temperatura apelor oceanice variaza latitudinal.Daca in zona intertropicala
temperatura medie a apelor de suprafata este de 25-30 grade Celsius, in zona temperata scade la
8-18 grade Celsius iar in regiunile polare este de -2 grade Celsius. In zonele calde si temperate la
adancimea de 500 metri temperatura este de 5 grade Celsius iar la 4000 metri atinge 1 grad
14

14

14

14

14

14

14

14

14

14
Celsius.
Diferentele de temperatura si salinitate ale apei marine difera de la o regiune
la alta si reprezinta una din cauzele formarii curentilor marini. Curentii marini impreuna cu
valurile si mareele, reprezinta formele de miscare ale apelor marine.[14]

Vegetatia naturala a suferit transformari ale structurii si compozitiei

floristice ca urmare a exploatarii excesive ale raului si a altor resurse vegetale. Extinderea
intentionata sau accidentala a unor specii poate duce la disparitia altora , competitia pentru hrana
eliminand unele dintre speciile concurente.
Vegetatia sagetala include specii ca palamida, pirul gros, costreiul, mohorul.
Adesea se intalnesc si in afara culturilor agricole avand si aspect ruderal. Desi nedorita ca
buruieni, unele dintre ele ca macul de camp, macul rosu, nemtisorul dau mai multe culoare
peisajului agricol fiind agreate de turisti.
Vegetatia ruderala este reprezentata de buruieni legate de asezarile omenesti
inclusiv stane, margini de drum, curti neingrijite etc. Unele sunt plante nitrofile favorizate de
excesul de azot din locurile unde se depoziteaza resturi organice ex: bozul, ciumafaia, brusturii,
urzicile, altele sunt legate de locuri intens batatorite cum este cazul troscotului, scaietilor etc.

In privinta asezarii geografice a poporului roman, putem spune ca este locul

unde se intalneste Orientul cu Occidentul Europei. Aceasta se vede mai ales in privinta culturii.
Suntem vecini cu popoare de cultura apuseana: unguri si polonezi si cu altele
de cultura rasariteana: bulgari, sarbi, iar inaintea lor greci si turci. Acest lucru a avut o foarte
mare inraurire asupra civilizatiei romanesti, cat si asupra istoriei politice.
Prima consecinta a acestei asezari se vede in cultura romaneasca care este o
cultura amestecata din elemente din Orient si din Occident, lucru care se mai resimte in parte si
azi in unele obiceiuri. Pana in perioada contemporana a fost precumpanitoare la noi civilizatia
din Rasarit, bizantina si slava, dar si in vechea organizare a principatelor cat si in stilul de cladire
a bisericilor si in scrierile cronicarilor, alaturi de modelele slave si bizantine se vad si influente
din apusul Europei.
15

15

15

15

15

15

15

15

15

15
 A doua consecinta a acestei asezari a fost rolul istoric de aparatori ai
crestinatatii si ai civilizatiei jucat de romani impotriva turcilor. Asezat la granita intre apusul
Europei si regiunile rasaritene cuprinse de turci si tatari, poporul roman a avut rolul unei
santinele inaintate postate in fata dusmanului. Noi am aparat la Dunare, fie prin reprezentantul
Tarii Romanesti, Mircea cel Batran, fie prin al Ardealului, Ioan Corvin de Hunedoara, fie prin al
Moldovei, Stefan cel Mare, civilizatia Europei de barbaria turceasca.

Este foarte glorios pentru noi ca am avut acest rol si ca am stiut sa-l
indeplinim, dar nu e mai putin adevarat ca in timp ce Europa apuseana putea sa se dezvolte in
liniste, sa cultive artele si sa se imbogateasca, istoria noastra e plina numai de razboaie. Aceasta a
facut ca civilizatia la noi sa infloreasca mai tarziu ca in Apus si abia in perioada contemporana sa
ne putem consolida ca stat liber. De aceea nu putem spune ca asezarea noastra geografica a fost
prea fericita.[9]

Relieful terestru cuprinde totalitatea formelor pe care le imbraca suprafata

solida a Pamantului, inclusiv in spatiul acoperit de apele marilor si oceanelor. Pe planeta noastra,
aproape trei sferturi din relief (71%) sunt acoperite de apa. Pe restul suprafetei Pamantului (29%)
uscatul omul vine in contact, zi de zi, cu relieful.
Ceea ce nu poate scapa observatiei este marea diversitate a formelor
reliefului, pornind de la tarmurile marilor si oceanelor, pana pe culmile celor mai inalti munti.
Cauzele care conduc la aceasta mare varietate a reliefului sunt multiple, ale avandu-si originea
atat in interiorul Pamantului, cat si la suprafata sa si in spatiul extraterestru. Exista doua categorii
de agenti care actioneaza asupra suprafetei terestre si creeaza relieful:
Agentii interni, care se manifesta in interiorul Pamantului si sunt sustinuti de
sursele de energie care isi au originea in acest spatiu;
Agentii externi, care actioneaza la suprafata Pamantului si sunt dependenti de
sursele de la exteriorul planetei.
2. Alcatuirea interna a Pamantului
Interiorul Pamantului este format, in general, din trei unitati structurale
16

16

16

16

16

16

16

16

16

16
distincte, dispuse concentric, fiecare avand grosimi si proprietati fizice diferite. Aceste unitati s-
au conturat o data cu constituirea Pamantului ca planeta, sub efectul gravitatiei, care a actionat
diferentiat asupra elementelor cu densitati diferite. Pornind de la centrul Pamantului spre
suprafata (6370 km), aceste unitati sunt:
- Nucleul, care se afla in centrul planetei, are o raza de aproximativ 3500 km
si este alcatuit in principal din fier, asociat cu mici cantitati din alte elemente (sulf si oxigen). In
centrul nucleului, materia este solida, in timp ce la exteriorul acestuia se afla in stare topita.
- Mantaua, care acopera nucleul si are o grosime de aproximativ 2900 km.
Este alcatuita in principal din fier si magneziu, la care se adauga si alte elemente (siliciu si
oxigen). Starea materiei din manta este solida, dar comportamentul ei este apropiat de cel al unui
material, care curge la presiuni scazute (comportament fluid).
Densitatea materiei in interiorul mantalei prezinta o valoare medie de 5g/cm3.
Partea superioara a mantalei (cu viscozitate marita), cu o grosime de cca 400 km, este cunoscuta
sub numele de astenosfera. Aceasta prezinta o importanta deosebita deoarece gazduieste procese
ce influenteaza, in mare masura, dinamica unitatii structurale situate deasupra de scoarta[10].

17

17

17

17

17

17

17

17

17

17
 Actiunea antropica asupra vegetatiei si faunei este variata ca intensitate si ca
mod de manifestare. Pe de o parte s-a produs restrangerea arealelor, scaderea efectivelor de
animale si in cazuri extreme disparitia unor specii. Cauzele care au condus la aceste efecte sunt:
defrisari, desteleniri, incendieri de vegetatie, asanararea mlastinilor, indiguirea, lipsa hranei
adecvate, vanatoarea sau pescuitul excesiv, poluarea mediului etc.
Ca urmare a actiunilor produse de om, diferite specii s-au adaptat noilor
conditii. Unele dintre acestea si-au schimbat atat alimentatia cat si habitatul utilizand intens noile
conditii oferite de activitatea antropica.

Ca urmare a presiunii antropice exercitate asupra vegetatiei naturale, adesea s-

au format comunitati vegetale derivate din care se mai pastreaza unele dintre speciile care
alcatuiau vegetatia initiala dar raporturile cantitative dintre ele si adesea chiar aspectul de
ansamblu au suferit modificari mai mult sau mai putin semnificative. Alteori utilizarea antropica
a dus la transformari radicale ale covorului vegetal ducand la aparitia vegetatiei secundare
numita de unii autori vegetatie semi-naturala.
Daca actiunea antropica inceteaza, in timp ele sunt invadate de vegetatie
lemnoasa si evolueaza spre tipul de padure care a existat anterior in acel spatiu. Si unele savane
din Africa sunt considerate formatiuni secundare aparute si mentinute ca atare datorita incendierii
anuale a vegetatiei de catre om inca din timpuri stravechi, practica ce se mentin si in prezent.

Defrisarea sau exploatarea excesiva a padurii pe terenuri in panta cu sol

superficial a declansat adesea o eroziune intensa astfel ca in prezent terenurile respective sunt
ocupate de o vegetatie ierboasa foarte saracacioasa sau de tufisuri ghimpoase de maces, paducel,
catina etc. Padurile de lunca alcatuite din anin, stejar sau esente moi(salcie, rachita), s-au restrans
foarte mult ca urmare a modificarilor suferite de luncile raurilor prin lucrari de indiguire si de
secare, utilizarea agricola si pentru circulatie, depozitarea deseurilor etc. Acest fapt a dus si la
restrangerea faunei de lunca dar si a faunei acvatice a izvoarelor si paraurilor adaptate la
18

18

18

18

18

18

18

18

18

18
conditiile de umbrire. In alte cazuri, vegetatia are caracter artificial, fiind rezultatul direct al
activitatii omului. In multe regiuni ale Europei , pe locul padurilor de foioase se afla astazi
arborete de molid rezultate din plantatii. Alte specii periclitate sunt o specie de ras endemica in
Spania, tigrii, elefantul african si asiatic, maimutele antropoide (gorila si cimpanzeul din Africa),
urangutanul (arhip. Indonezian) , iar dintre pasari amintim condorul californian, vulturul barbos
sau zaganul. Dintre speciile salvate de la disparitie amintim zimbrul, bizonul, castorul european.

Un aspec caracteristic al modificarii antropice a covorului vegetal il constituie

extinderea spontana a unor plante a caror existenta in regiunile respective este legata direct de
activitatea omului fiind numite plante sinantrope (sin= impreuna/cu si antropos= om) care pot fi
incadrate in 2 mari categorii: plante segetale(buruieni din culturile agricole), ruderale(specifice
locurilor virale).

In functie de timpul scurs de la patrunderea lor intr-o anumita regiune se

disting doua categorii: arheofitele si neofitele. Arheofitele sunt plante ruderale sau segetale care
au insotit omul din cele mai vechi timpuri. Neofitele, numite si plante adventive, sunt patrunse
recent in zona de flora a regiunii respective , cele mai multe patrunzand accidental. Unele sunt
chiar plante cultivate care s-au raspandit si in natura unde sunt catalogate ca subspontane.
In Romania sunt provenite de pe continentul american unele specii de stir, o
specie de macris, busuiocul salbatic etc. Scaderea gradului de incheiere a covorului vegetal ca si
modificare a proprietatilor substratului au favorizat extinderea vegetatiei ruderale si in pajistile
suprapasunate si neingrijite precum si in padurile in care se pasuneaza dar si in cele neingrijite.

Tipuri de areale

Unitatea de baza a lumii vii o constituie specia definita ca o categorie a

clasificarii sistematice care cuprinde indivizi cu ascendenta comuna si cu particularitati
morfofiziologice relativ stabile de-a lungul generatiilor succesive care se pot imperechea intre ei
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19
dand nastere la urmasi fertili. In functie de gradul de inrudire ,stabilit pe baza anumitor criterii,
speciile se grupeaza in genuri care la randul lor se incadreaza in familii, ordine, clase si
increngaturi(filunuri). Exista si subdiviziuni mai mici decat specia si anume subspecii, varietati,
forme.
Denumirile stiintifice ale speciilor in limba latina contin doi termeni dintre
care primul indica genul iar al doilea specia. Adesea apare si al treilea termen precedat de
prescurtarea ssp care indica specia. Totalitatea locurilor mai mult sau mai putin apropiate intre
ele in care se intalnesc indivizii unei specii constituie arealul sau aria de repartitie a speciei
respective. Fiecare specie are un anumit areal a carui forma este determinata de particularitatile
morfo-fiziologice , de cerintele ecologice si de evolutia paleogeografica a speciei.

In functie de forma se disting:

Areale continue in cazul in care diversele puncte in care se intalneste

specia respectiva se afla la distante mici intre ele, distante ce pot fi depasite usor cu ajutorul
mijloacelor de dispersie proprii neexistand o izolare reproductiva intre diversele populatii ale
speciei.

Arealele fragmentate care pot fi formate din doua parti compacte

separate de distante mari (areal disjunct) din mai multe arii secundare mici (areal discontinuu
satelitar) sau din numeroase portiuni mici distantate unele de altele (areal pulverizat). Aceasta
situatie este de obicei urmarea fragmentarii din diferite cauze a unui areal altdat continuu. n
funcie de regiunile geografice n care se situeaz arealul lor se individualizeaz diferite categorii
de specii constituind elemente floristice si faunistice, acestea se mai numesc si elemente
arealografice sau geoelemente si in seama exclusiv de rspndirea actual a speciei. Dintre
elementele arealografice cu extindere larg se disting:

Elemente cosmopolite rspndite pe mari suprafee n mai multe

continente i zone climatice exemplu: stuful care lipsete doar din bazinul Amazonului, oimul
cltor (falco peregrinus) ntlnit pretutindeni pe glob cu excepia gheurilor polare a pdurilor
20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
tropicale umede i a Noii Zeelande.

Elemente mediteraneene : eumediteraneene si submediteraneene de

exemplu pinul negru. Multe specii sunt destul de strns legate de o anumit zon geografic, de
exemplu speciile carpato-balcanice (daco-balcanice) sunt n general limitate la Carpaii de pe
teritoriul Romniei i la N din Peninsula Balcanic dar unele se extind i mai departe n S n
Penin. Balcanic. Majoritatea speciilor se ncadreaz doar aproximativ n aceste categorii avnd
areale care se suprapun doar parial regiunilor respective sau care le depaesc ntr-o anumit
direcie. Speciile localizate ntr-un teritoriu restrns,bine delimitat sunt numite specii endemice
pentru acel teritoriu endemisme sau endemite.
Au extinderi diferite de la cele endemice pentru o ar sau regiune geografic
la cele care se extind strict local , de exemplu ntr-un singur masiv muntos sau doar intr-o
poriune a acestuia. Sub aspectul orignii se difereniaz n paleoendemite i neoendemite.Unele
paleoendenide au caractere arhaice pronunate adesea fiind considerate ,,adevrate fosile vii,,
cum sunt unele plante i animale din Madagascar, Noua Zeeland i Australia, ns nu
ntotdeauna relictele au caracter endemic existnd si relicte care s-au meninut n mai multe
puncte izolate ale vechiului areal.[12]

21

21

21

21

21

21

21

21

21

21
 BIBLIOGRAFIE

1.......https://www.scribd.com/doc/214694935/factori-geografici
2.......https://www.scribd.com/doc/254211584/factori-geografici
3.......https://www.scribd.com/doc/64010209/Functiile-Factorilor-Geografici
4.......http://www.upg-ploiesti.ro/fisiere/1671/biotop.pdf
5.......http://atlas.usv.ro/www/geografie/pagini/prima_pagina/Rez_teza_Tanasa.pdf
6.......https://ro.wikipedia.org/wiki/Geomorfologie
7.......https://ro.wikipedia.org/wiki/Altitudine
8.......https://ro.wikipedia.org/wiki/Coordonate_geografice
9.......http://romania.ici.ro/ro/istorie/pagina.php?id=79
10.....httpwww.referatul.roreferaterelieful-terestru.html
11.....http://www.referat.ro/referate/download/Vegetatiafauna_si_solurile_Romaniei_5183.html
12.....https://geohyper.wordpress.com/2011/12/17/influenta-factorului-antropic-asupra-
raspandirii-organismelor-vii-tipuri-de-areale-21-11-2011/
13.http://geoblogdiana.blogspot.ro/2011/01/proiect-didactic-de-lectie.html
14.http://myinfo-util.xhost.ro/index.php?id=geografie&sm=apele_continentale_si_oceanice
22

22

22

22

22

22

22

22

22

22