Studiul condensatorului în curent continuu şi în curent alternativ

Profesor: Roman Iuliana

Şcoala: Colegiul Național ”Zinca Golescu” Pitești

FIȘA 1
Activitatea 1: Explorarea circuitului cu sursă de tensiune continuă și
condensator
Deschideți aplicația Kit de construcție circuite c. a.. Fereastra RLC
https://phet.colorado.edu/sims/html/circuit-construction-kit-ac/latest/circuit-construction-kit-
ac_ro.html?ammeterReadout=signed
Alegeți din zona din partea stângă o baterie de c. c., un condensator și un întrerupător și
formați un circuit simplu completând circuitul cu conductoarele necesare.
Din partea dreaptă a ecranului selectați instrumentele care permit vizualizarea variației
tensiunii, respectiv intensității, în timp (un fel de osciloscoape), precum și un voltmetru,
respectiv un ampermetru.
Închideți circuitul.
1. Ce observați? _________________________________________
2. Cum sunt polarizate armăturile condensatorului? ___________________________
3. Descrieți calitativ ce indică graficele tensiunii, respectiv, curentului în funcție de timp?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
4. Realizați schema circuitului folosind simbolurile cunoscute.

5. Gândiți-vă la o modalitate de a descărca condensatorul.

__________________________________________________________________
Pentru a observa modificarea parametrilor opriți simularea și înaintați pas cu pas.
Încărcarea, respectiv, descărcarea condensatorului, sunt foarte rapide.
6. Cum ați putea ”încetini” procesele?
_____________________________________________________________________
7. Descrieți ce se întâmplă la introducerea condensatorului în circuitul de c. c.
_______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

1
FIȘA 2
Activitatea 2: Explorarea circuitului cu sursă de tensiune alternativă și
condensator
Realizați în simulare circuitul după schema următoare:

Setați valorile mărimilor inițiale: E=9Vcu frecvența ν=0,3 Hz și C=0,1

F. V
Selectați elementele care permit realizarea graficelor
tensiunii și intensității în funcție de timp și conectați-le astfel încât să
C
vizualizați variația tensiunii la bornele
condensatorului, respectiv, a intensității
curentului prin circuit.
A
Așezați graficele tensiunii și curentului unul sub altul ca să le
puteți compara. E, ν

1. Mai întrerupe condensatorul circuitul ca în situația studiată anterior?

______________________________________________
2. Care este rezistența circuitului?
________________________________________________
Menținând valorile inițiale date, pe
poziția stop, înaintați pas cu pas ( în
trepte) urmărind graficele.

Răspundeți la următoarele întrebări completând spațiile:

3. Ce formă au cele două grafice u(t) și i(t)?
____________________________________________
4. Ce valoare indică voltmetrul când intensitatea este aproape zero?
___________________________________________________
5. Ce valoare indică ampermetrul când tensiunea este aproape zero?
__________________________________________________________
6. Observați sarcina electrică de pe cele două armături în cele două situații.
_______________________________________________
Pe baza observațiilor și răspunsurilor anterioare cum caracterizați modul în care variază
tensiunea la bornele condensatorului și intensitatea curentului prin circuit?
7. Completați spațiile cu concluzia experimentului!
__________________este defazată _______ cu ___________ radiani față de ___________
2
Activitatea 3: Studiul dependenței reactanței capacitive de frecvență și
capacitate
3 a. Urmăriți timp de o perioadă variația intensității curentului. Înregistrați valoarea maximă
indicată de ampermetru.
1. Ce semnificație are raportul Um/Im? În ce unitate de măsură se măsoară?
__________________________________________
2. Completați enunțul:
Un condensator introdus într-un circuit de curent alternativ introduce o _____________
aparentă numită reactanță capacitivă.
b. Reactanța capacitivă
3.b.1 Dependența de capacitatea condensatorului.
3. Păstrând valorile stabilite pentru sursă (E=9V cu frecvența ν=0,3 Hz) modificați
capacitatea condensatorului (C=0,06F, C=0,08F, C=0,1F) și completați coloanele Im(A),
respectiv Um/Im.
Galben – setați, Verde – măsurați, Albastru -calculați
Exemplu de măsurători:

Um(V) Im(A) Um/Im C(F) ν (Hz) X C (Ω)

9 0,1 0,3
9 0,08 0,3
9 0,06 0,3
Galben – setați, Verde – măsurați, Albastru -calculați
3.b.2 Dependența de frecvența tensiunii alternative.
4. Menținând valorile tensiunii Um=9 V și C=0,06F, modificați frecvența (ν=0,3 Hz, ν=0,4
Hz, ν=0,5 Hz) și completați coloanele Im(A), respectiv Um/Im.

Um(V) Im(A) Um/Im C(F) ν (Hz) X C ( Ω)

9 0,06 0,3
9 0,06 0,4
9 0,06 0,5
5. Formulați concluziile experimentelor 3.b.1 și 3.b.2
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
6. Calculați reactanțele capacitive în cele 2 experimente pe baza formulei și completați
ultima coloană a celor două tabele.

3
Exemple și comentarii - Ghid pentru profesori
Studiul comportamentului condensatorului în circuit alimentat la tensiune
continuă
Activitatea 1
Deschideți aplicația Kit de construcție circuite c. a.. Fereastra RLC
https://phet.colorado.edu/sims/html/circuit-construction-kit-ac/latest/circuit-
construction-kit-ac_ro.html
Alegeți din zona din partea stângă o baterie de c. c., un condensator și un
întrerupător și formați un circuit simplu completând circuitul cu conductoarele necesare.
Din partea dreaptă a ecranului selectați instrumentele care permit vizualizarea variației
tensiunii, respectiv intensității, în timp (un fel de osciloscoape), precum și un voltmetru,
respectiv un ampermetru.

Închideți circuitul.
1. Ce observați?
La închiderea circuitului se observă pentru scurt timp apariția unui curent electric.
Tensiunea la bornele condensatorului crește de la 0 la U.
2.. Cum sunt polarizate armăturile condensatorului?
Armătura dinspre polul pozitiv al bateriei se încarcă pozitiv, iar cealaltă armătură se
încarcă negativ.
3. Descrieți calitativ ce indică graficele tensiunii, respectiv curentului, în funcție de timp.
Pe cele două instrumente de reprezentare grafică a variației intensității și a tensiunii se
observă o modificare rapidă a valorilor acestora: un curent de intensitate mare pentru
scurt timp, după care intensitatea devine 0, și o creștere bruscă a tensiunii și stabilizarea
rapidă la valoarea tensiunii sursei.
4
4. Realizați schema circuitului folosind simbolurile cunoscute.

5. Gândiți-vă la o modalitate de a descărca condensatorul.

Scurtcircuitarea condensatorului permite descărcarea acestuia.

Pentru a observa modificarea parametrilor opriți simularea și înaintați pas cu pas.

5
Încărcarea, respectiv, descărcarea condensatorului, sunt foarte rapide.
6. Cum ați putea ”încetini” procesele?
Introducerea unei rezistențe adecvate reduce intensitatea curentului prin circuit și permite
observarea fenomenelor.

7. Descrieți ce se întâmplă la introducerea condensatorului în circuitul de c. c.

__Din momentul închiderii circuitului prin conductoare circulă pentru scurt timp un
curent variabil descrescător, iar tensiunea la bornele condensatorului crește de la 0 la
valoarea maximă, după care condensatorul întrerupe circuitul.

6
Studiul comportamentului condensatorului în circuit alimentat la tensiune
alternativă sinusoidală
Activitatea 2
Explorarea circuitului cu sursă de curent alternativ și condensator

Realizați în simulare circuitul după schema următoare:

 Setați valorile mărimilor inițiale:
V E=9Vcu frecvența ν=0,3 Hz și C=0,1
F.
 Selectați elementele care permit
C realizarea graficelor tensiunii și
intensității în funcție de timp și
conectați-le astfel încât să vizualizați
A variația tensiunii la bornele
E, ν condensatorului, respectiv, a
intensității curentului prin circuit.
 Așezați graficele tensiunii și
curentului unul sub altul ca să le
puteți compara.
 Rulați simularea.

1. Mai întrerupe condensatorul circuitul ca în situația studiată anterior?

__Nu. Condensatorul nu se opune trecerii curentului alternativ.___
2. Ce valoare are rezistența circuitului?
__________________Zero__________________________
Menținând valorile inițiale
date, pe poziția stop, înaintați pas cu
pas urmărind graficele.
Răspundeți la următoarele
întrebări completând spațiile:
7
3. Ce formă au cele două grafice u(t) și i(t)?
Atât graficul tensiunii, cât și cel al intensității curentului electric prin circuit au formă
sinusoidală.
4. Ce valoare indică voltmetrul când intensitatea este aproape zero?
_____________aproximativ 9 V_______________________________
5. Ce valoare indică ampermetrul când tensiunea este aproape zero?
____________ aproximativ 1,01 A________________________________
6. Observați sarcina electrică de pe cele două armături în cele două situații.
Cele două armături au sarcină electrică variabilă, în timp de o perioadă observându-se
schimbarea polarității acestora.
Pe baza observațiilor și răspunsurilor anterioare cum caracterizați modul în care
variază tensiunea la bornele condensatorului și intensitatea curentului prin circuit. Completați
spațiile cu concluzia experimentului!
Tensiunea este defazată _în urmă__ cu _π/2_ radiani față de intensitatea curentului.
Sau
Intensitatea curentului_ este defazată _înainte cu _π/2 radiani față de tensiunea la borne.

Activitatea 3
3.a Urmăriți timp de o perioadă variația intensității curentului. Înregistrați valoarea
maximă indicată de ampermetru.
1. Ce semnificație are raportul Um/Im? În ce unitate de măsură se măsoară?
____Rezistență__. Se măsoară în ohmi, Ω.____________________________________
Completați enunțul:
2. Un condensator introdus într-un circuit de curent alternativ introduce o _rezistență_
aparentă numită reactanță capacitivă.
Păstrând valorile stabilite pentru sursă (E=9Vcu frecvența ν=0,3 Hz) modificați
capacitatea condensatorului (C=0,06F, C=0,08F, C=0,10 F) și completați coloanele Im(A),
respectiv Um/Im.
Exemplu de măsurători:
Um Im Um/Im C(F) ν(Hz) 1
XC= (Ω)
2 πϑC
9 1,62 5.55 0,1 0,3 5.305
9 1,37 6.57 0,08 0,3 6.631
9 1,01 8.91 0,06 0,3 8.842
Galben – setați, Verde – măsurați, Albastru -calculați

Menținând valorile tensiunii Um=9 V și C=0,06F, modificați frecvența (ν=0,3 Hz,

ν=0,4 Hz, ν=0,5 Hz) și completați coloanele Im(A), respectiv Um/Im.

8
 1
Um Im Um/Im C(F) ν(Hz) XC= (Ω)
2 πϑC
9 1,01 8.91 0,06 0,3 8.842
9 1,35 6.66 0,06 0,4 6.631
9 1,67 5.38 0,06 0,5 5.305
Formulați concluziile experimentelor anterioare, 3a și 3 b.
_Reactanța unui condensator este cu atât mai mare cu cât frecvența tensiunii este mai
mică _Reactanța unui condensator este cu atât mai mare cu cât capacitatea
condensatorului este mai mică
1
Profesorul scrie pe tablă formula reactanței capacitive: X C =
2 πϑC
Elevii calculează cele 6 valori ale reactanțelor capacitive, completând astfel tabelele.
Se pot verifica rapid reactanțele calculate de elevi cu ajutorul unui calculator online:
https://www.omnicalculator.com/physics/capacitive-reactance

9
Bibliografie/Webografie:
1. Manual de fizică pentru clasa a X-a de N. Gherbanovschi, D. Borşan, A. Costescu, M. Petrescu-
Prahova şi M. Sandu, 1989, Editura didactică și pedagogică
2. Programa de Fizică – ciclul superior al liceului, clasa a XI-a/a XII-a (Programele F1 şi F2)
3.https://phet.colorado.edu/sims/html/circuit-construction-kit-ac/latest/circuit-construction-kit-
ac_ro.html
4. https://www.omnicalculator.com/physics/capacitive-reactance

10