Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.

Studiu de caz

CAPITOLUL 3
Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz

3.1. Calcularea curenţilor de scurtcircuit

Dimensionarea barelor colectoare pentru o stație electricã de înaltã tensiune de

400/110kV, amplasată în apropierea orașului Constanța pentru transportul și transferul energiei
electrice catre stațiile electrice de transformare din judetul Constanța. Staţia va fi denumită Staţia
de transformare 400/110kV Constanța Est şi va avea caracteristicile tehnice:
1. Staţia de 400 kV:
- staţia va fi racordată in sistemul energetic naţional prin două linii electrice aeriene de
400kV(LEA 400kV Medgidia Vest-Constanta Est L=30 km, 3x900 mm2 OLAL si LEA 400kV
Tulcea Est - Constanta Est L=100 km, 3x900 mm2 OLAL );
- staţia va fi prevăzută cu sistem simplu de bară, secţionată, legătura între secţii fiind
realizată cu ajutorul unei cuple longitudinale;
- corpul de comandă al staţiei va fi compus din: panourile de comandă, panourile pentru
protecţii, panourile serviciilor interne, camera bateriilor de acumulatori.
- La bara 1A 400kV, va fi racordată prin aparate de comutaţie moderne şi performante,
LEA 400kV Medgidia Vest;
- La bara 1B 400kV, va fi racordată prin aparate de comutaţie moderne şi performante,
LEA 400kV Tulcea Est;
2. Staţia de 110 kV:
- staţia va fi racordată in SEN prin opt linii electrice aeriene de 110kV;
- staţia va fi prevăzută cu sistem simplu de bară, secţionată, legătura între secţii fiind
realizată cu ajutorul unei cuple longitudinale;
- corpul de comandă al staţiei va fi compus din: panourile de comandă, panourile pentru
protecţii, panourile serviciilor interne, camera bateriilor de acumulatori.
La bara 1A 110kV vor fi racordate prin aparate de comutaţie moderne, performante
urmatoarele linii:
- LEA 110 kV Medgidia Vest(L=30 km, 3x185mm2 OLAL);
- LEA 110 kV Cernavoda (L=50 km, 3x185mm2 OLAL);
- LEA 110 kV Constanta Sud (L=10 km, 3x185mm2 OLAL);
- LEA 110 kV Mangalia (L=50 km, 3x185mm2 OLAL).
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
La bara 1B 110kV vor fi racordate prin aparate de comutaţie moderne, performante
urmatoarele linii:
- LEA 110 kV Medgidia Est(L=30 km, 3x185mm2 OLAL);
- LEA 110 kV Nicolae Balcescu (L=25 km, 3x185mm2 OLAL);
- LEA 110 kV Port (L=10 km, 3x185mm2 OLAL);
- LEA 110 kV Agigea (L=15 km, 3x185mm2 OLAL).
Celulele de 400 si 110kV vor cuprinde:
- separatoare de bare;
- întreruptoare;
- separatoare de linie;
- transformatoare de curent;
- transformatoare de tensiune;
- descărcătoare.
Date electrice de sistem pentru dimensionare:
1. Tensiunea nominală: 400 si 110 kV
2. Tensiunea maximă de serviciu: 420 si 123 kV
3. Frecvenţa: 50 Hz
4. Tratarea neutrului - Legat la pământ
5. Tensiune nominală pentru dispozitivele de acţionare: 220 V.c.c.
6. Tensiune nominală pentru protecţie, comandă, control, semnalizări, alarme:220 V.c.c.
7. Curent de scurtcircuit maxim: 40 kA
8. Curent limită: 80/100 kA
9. Putere de scurtcircuit maximă: 6000/20000 MVA
a). Calculul de scurtcircuit pe liniile de 400 kV
Un=400 kV;
r= 0,0325 ohm/km;
x= 0,334 ohm/km;
Ik=40 kA;
Sk=20000MVA
Factorul de tensiune c=1
LEA 400kV Medgidia Vest-Constanta Est L=30 km, 3x900 mm2 OlAl;
LEA 400kV Tulcea Est - Constanta Est L=100 km, 3x900 mm2 OlAl .
Calculul impedanţei sistemului şi a liniilor:
- impedanţa sistemului 400kV, a reţelei de alimentare:
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
U N2 4002
XS    5, 773  ;
S K 27712

RS  0,1  0,15  X S  0,1  0,15  5, 773  0,966 ;

Z S  RS  jX S ; Z S  0,966  j  5, 773;

Z S  0,9662  5, 7732  5,853 ;

- impedanţa LEA 400kV Medgidia Vest-Constanta Est:

RL  r0  L  0, 0325  30  0,975 ;
X L  x0  L  0,334  30  10, 02 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  0,975  j 10, 02;
Z L  0,9752  10, 022  10, 06 ;

c U N 1  400
I K1    14,51 kA;
3  Z tot 3 10, 06
S K1  3  U N  I K 1  1, 73  400 14,51  10040,92 MVA;
- impedanţa LEA 400kV Tulcea Est - Constanta Est:
RL  r0  L  0, 0325 100  3, 25 ;
X L  x0  L  0,334 100  33, 4 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  3, 25  j  33, 4;
Z L  3, 252  33, 42  39,399 ;

c U N 1  400
I K1    5,86 kA;
3  Z tot 3  39,399
S K1  3  U N  I K 1  1, 73  400  5,86  4055,12 MVA;
b). Calculul de scurtcircuit pentru LEA de 110 kV
Un=110 kV;
r= 0,16 ohm/km;
x= 0,4 ohm/km;
Ik=40 kA;
Sk=7621MVA
Factorul de tensiune c=1,1
- LEA 110 kV Medgidia Vest(L=30 km, 3x185mm2 OlAl);
- LEA 110 kV Cernavoda (L=50 km, 3x185mm2 OlAl);
- LEA 110 kV Constanta Sud (L=10 km, 3x185mm2 OlAl);
- LEA 110 kV Mangalia (L=50 km, 3x185mm2 OlAl).
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
- LEA 110 kV Medgidia Est(L=30 km, 3x185mm2 OlAl);
- LEA 110 kV Nicolae Balcescu (L=25 km, 3x185mm2 OlAl);
- LEA 110 kV Port (L=10 km, 3x185mm2 OlAl);
- LEA 110 kV Agigea (L=15 km, 3x185mm2 OlAl).
Se calculează impedanţa sistemului şi a liniilor:
- impedanţa sistemului 110kV, a reţelei de alimentare:
U N2 1102
XS    1,587  ;
S K 7621

RS  0,1  0,15  X S  0,1  0,15 1,587  0,338 ;

Z S  RS  jX S ; Z S  0,338  j 1,587;

Z S  0,3382  1,587 2  1, 623 ;

- impedanţa LEA 110 kV Medgidia Vest(L=30 km, 3x185mm2 OlAl):

RL  r0  L  0,16  30  4,8 ;
X L  x0  L  0, 4  30  12 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  4,8  j 12;
Z L  4,82  122  12,924 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  5,138  j 13,587;

Z tot  5,1382  13,587 2  14,526 ;

c U N 1,1 110
I K1    4,81 kA;
3  Z tot 3 14,526
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110  4,81  915,34 MVA;
- impedanţa LEA 110 kV Cernavoda (L=50 km, 3x185mm2 OlAl):
RL  r0  L  0,16  50  8 ;
X L  x0  L  0, 4  50  20 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  8  j  20;
Z L  82  202  21,54 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  8,338  j  21,587;

Z tot  8,3382  21,587 2  23,142 ;

c U N 1,1 110
I K1    3, 02 kA;
3  Z tot 3  23,142
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110  3, 02  574, 70 MVA;
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
- impedanţa LEA 110 kV Constanta Sud (L=10 km, 3x185mm2 OlAl):
RL  r0  L  0,16 10  1, 6 ;
X L  x0  L  0, 4 10  4 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  1, 6  j  4;
Z L  1, 62  42  4,3 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  1,938  j  5,923;

Z tot  1,9382  5,9232  6, 231 ;

c U N 1,1110
I K1    11, 224 kA;
3  Z tot 3  6, 231
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110 11, 224  2135,92 MVA;
- impedanţa LEA 110 kV Mangalia (L=50 km, 3x185mm2 OlAl):
RL  r0  L  0,16  50  8 ;
X L  x0  L  0, 4  50  20 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  8  j  20;
Z L  82  202  21,54 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  8,338  j  21,587;

Z tot  8,3382  21,587 2  23,142 ;

c U N 1,1 110
I K1    3, 02 kA;
3  Z tot 3  23,142
S K1  3  U N  I K 1  1,73 110  3,02  574,70 MVA;
- impedanţa LEA 110 kV Medgidia Est(L=30 km, 3x185mm2 OlAl):
RL  r0  L  0,16  30  4,8 ;
X L  x0  L  0, 4  30  12 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  4,8  j 12;
Z L  4,82  122  12,924 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  5,138  j 13,587;

Z tot  5,1382  13,587 2  14,526 ;

c U N 1,1 110
I K1    4,81 kA;
3  Z tot 3 14,526
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110  4,81  915,34 MVA;
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
- impedanţa LEA 110 kV Nicolae Balcescu (L=25 km, 3x185mm2 OlAl);
RL  r0  L  0,16  25  4 ;
X L  x0  L  0, 4  25  10 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  4  j 10;
Z L  42  102  10, 77 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  4,338  j 11,587;

Z tot  4,3382  11,587 2  12,373 ;

c U N 1,1 110
I K1    5, 65 kA;
3  Z tot 3 12,373
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110  5, 65  1075,19 MVA;
- impedanţa LEA 110 kV Port (L=10 km, 3x185mm2 OlAl):
RL  r0  L  0,16 10  1, 6 ;
X L  x0  L  0, 4 10  4 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  1, 6  j  4;
Z L  1, 62  42  4,3 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  1,938  j  5,923;

Z tot  1,9382  5,9232  6, 231 ;

c U N 1,1110
I K1    11, 224 kA;
3  Z tot 3  6, 231
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110 11, 224  2135,92 MVA;
- impedanţa LEA 110 kV Agigea (L=15 km, 3x185mm2 OlAl):
RL  r0  L  0,16 15  2, 4 ;
X L  x0  L  0, 4 15  6 ;
Z L  RL  j  X L ;
Z L  2, 4  j  6;
Z L  2, 42  62  6, 462 ;

Ztot  Rtot  jX tot ; Z tot  2,738  j  8, 085;

Z tot  2, 7382  8, 0852  8,536 ;

c U N 1,1110
I K1    8,193 kA;
3  Z tot 3  8,536
S K1  3  U N  I K 1  1, 73 110  8,193  1559,12 MVA;
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
c)Calculul curentilor de scurcircuit pe bara de 400kV:
calculul reactanțelor în unitãți relative :

Fig. 3.4. Schema echivalentă de transpunere a elementelor pentru calculul curenţilor de

scurtcircuit pe bara de 400kV

Sb=10MVA(putere de baza);
Ub=400kV(tensiunea de defect);
Sb 10000
Ib    14, 433kA;
3 U b 3  400

factor de tensiune, c=1;

S nT =250MVA, puterea nominala ale transformatoarelor 400/110kV

uk =17%, tensiunile de scurtcircuit ale transformatoarelor 400/110kV Ik=14,51kA.

c  Sb c  Sb 110
x1  xS 1     0, 0009945;
S SC1 3  I K U b 3 14,51 400

Ik=5,86kA.
c  Sb c  Sb 110
x2  xS 2     0, 0024625;
S SC 2 3  I K U b 3  5,86  400

uk Sb 17 10
x3  xT 1      0, 0068;
100 S nT 100 250

u k Sb 17 10
x4  xT 2      0, 0068;
100 S nT 100 250
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
Unde: uk , S nT reprezinta tensiunile de scurtcircuit, respective puterea nominala(in
MVA) a transformatoarelor 400/110kV.
Ik=4,81kA
c  Sb c  Sb 1 10
x5  xS 3     0, 0030014;
S SC 3 3  I K U b 3  4,81  400

Ik=3,02kA
c  Sb c  Sb 1 10
x6  xS 4     0, 0047814;
S SC 4 3  I K U b 3  3, 02  400

Ik=4,81kA
c  Sb c  Sb 110
x7  xS 5     0, 0030014;
S SC 5 3  I K U b 3  4,81 400

Ik=5,65kA
c  Sb c  Sb 1 10
x8  xS 6     0, 0025546;
S SC 6 3  I K U b 3  5, 65  400

x3  x4 0, 0068  0, 0068
x9    0, 0034;
x3  x4 0, 0068  0, 0068

Fig. 3.5. Schema echivalentă de transpunere simplificata a elementelor pentru calcularea

curenţilor de scurtcircuit pe bara de 400kV

Se aplică metoda coeficienților p:

1 1 1 1
p  1  x9 (  )  1  0, 0034(  )  5,99452469;
x1 x2 0, 0009945 0, 0024625

iar:
x10  p  x1  5.799452469  0, 0009945  0, 0057677;
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
x11  p  x12  5.799452469  0, 0024625  0, 0142811;

Fig. 3.6. Schema echivalentă finala de transpunere a elementelor pentru calcularea curenţilor de
scurtcircuit pe bara de 400kV

Analizarea comportarii la scurtcircuit a fiecãrei ramuri în raport cu punctul de defect, se raporteazã

reactanțele la mãrimile nominale ale locului de defect considerat, aplicându-se pentru fiecare ramurã
relația:

S
Xn  X  n
ech ech S
b

în care:

Xech - reactanța echivalentã (rezultantã) în unitãți relative de bazã

Xnech - reactanța echivalentã (rezultantã) în unitãți relative nominale
Sn - puterea rezultantã care debiteazã la locul de defect prin ramurã
Sb - puterea de bazã

Sn se poate alege intre 8000 - 12000 MVA.

S
Xn  x10  n  0, 0057677  12000  6,9212109;
echS1 S 10
b
S
Xn  x11  n  0, 0142811 12000 =17,137262;
echS 2 S 10
b
S
Xn  x5  n  0, 0030014  12000  3,6016748;
echS 3 S 10
b

S
Xn  x6  n  0, 0047814  12000  5,737697;
echS 4 S 10
b
`
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
S
Xn  x7  n  0, 0030014  12000  3,6016748;
echS 5 S 10
b
S
Xn  x8  n  0,0025546  12000  3;
echS 6 S 10
b

n  sau  3
X ech

Determinarea curenților de scurcircuit pentru fiecare în ramurã în parte, ținând seama de precizãrile de
mai jos.

 Dacã X n  3 , atunci sursa respectivã este de putere infinitã (depãrtatã) în raport cu punctul de
ech
defect și curenții de scurtcircuit sunt egali pentru diverse momente de timp la care se calculeazã:

I
I p 0  I p  c  b
n [kA]
X
ech

 Dacã n  3,
X ech atunci sursa este de putere finitã (apropiatã) în raport cu punctul de defect și

curenții de scurtcircuit sunt diferiți pentru diverse momente de timp la care se calculeazã:

S
I p0  i p0  c  n
[kA]
3 U
b

S
I p  i p  c  n
[kA]
3 U
b

în care:
ip0 - coeficient care indicã contribuția la scurtcircuit a componentei
periodice a curentului de scurtcircuit la momentul t=0

ip - coeficient care indicã contribuția la scurtcircuit a componentei

periodice a curentului de scurtcircuit la momentul t=
c - coeficient care ține seama de variația tensiunii și cu valorile
precizate la începutul acestui capitol.
I
I p 0S1  I pS1  c  b  1 14,433  2,085 kA
Xn 6,9212109
echS1
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
I 14,433
I p 0 S 2  I p S 2  c  b  1  0,842 kA
X n 17,137262
echS 2
I 14,433
I p 0 S 3  I p S 3  c  b  1  4,408 kA
Xn 3,6016748
echS 3
I 14,433
I p 0S 4  I pS 4  c  b  1  2.767 kA
Xn 5,737697
echS 4
I 14,433
I p 0 S 5  I p S 5  c  b  1  4,408 kA
Xn 3,6016748
echS 5
S
I p 0S 6  i p 0  c  n  0, 03 1  12000  0,571 kA
3 U 3  400
b
S
I pS 6  i p  c  n  0, 4 1  12000  7,621 kA
3 U 3  400
b
I  I p0S1  I p0S 2  I p0tS 3  I p0S 4  I p 0S 5  I p0S 6  15,082 kA
p0total
I  I pS1  I pS 2  I ptS 3  I pS 4  I pS 5  I pS 6 =22,132 kA
ptotal
Curentul de șoc ișoc (valoarea cea mai mare a amplitudinii curentului de scurtcircuit care apare la
momentul t=0,01 secunde) se calculeazã pentru a putea determina solicitãrile electrodinamice ale
aparatelor:

isoc  2  ksoc  I kAmax

p0total

Iet s reprezinta curentul echivalent termic si calculeazã pentru a afla solicitãrile termice ale
aparatelor în caz de scurtcircuit:

I et  I p0total  (m  n)  t 1 kA
d

în care:

m - coeficient de influența componentei aperiodice asupra curentului de

scurcircuit
n - coeficient de influența componentei periodice asupra curentului de
scurcircuit
td - durata de deconectare a defectului (se poate alege 1 secundã)

isoc  2  k soc  I  2  1, 7 15,082  36,261 kA max

p 0total

Iet  I total  (m  n)  t 1  15,082  (0,5  0, 78)  1  17.064407 kA

p0 d
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz

d)Calcularea curentilor de scurcircuit pe bara de 110kV:

calculul reactanțelor în unitãți relative :

Sb=10MVA(putere de baza);
Ub=110kV(tensiunea de defect);
Sb 10000
Ib    52, 486kA;
3 U b 3 110

factor de tensiune, c=1,1;

Fig. 3.7. Calcularea curenţilor de scurtcircuit pe bara de 110kV,

schema echivalentă de transpunere a elementelor in reactante

S nT =250MVA, puterea nominala ale transformatoarelor 400/110kV

uk =17%, tensiunile de scurtcircuit ale transformatoarelor 400/110kV Ik=14,51kA.

c  Sb c  Sb 1,110
x1  xS1     0, 0039781;
S SC1 3  I K U b 3 14,51110

Ik=5,86kA.
c  Sb c  Sb 1,1 10
x2  xS 2     0, 0098499
S SC 2 3  I K U b 3  5,86 110

uk Sb 17 10
x3  xT 1      0, 0068;
100 S nT 100 250
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
u k Sb 17 10
x4  xT 2      0, 0068;
100 S nT 100 250

Unde: uk , S nT reprezinta tensiunile de scurtcircuit(in procente), respective puterea

nominala(in MVA) a transformatoarelor 400/110kV.
Ik=4,81kA
c  Sb c  Sb 1,110
x5  xS 3     0,0120056;
S SC 3 3  I K U b 3  4,81110

Ik=3,02kA
c  Sb c  Sb 1,1 10
x6  xS 4     0, 0191257;
S SC 4 3  I K U b 3  3, 02 110

Ik=4,81kA
c  Sb c  Sb 1,110
x7  xS 5     0, 0120056;
S SC 5 3  I K U b 3  4,81110

Ik=5,65kA
c  Sb c  Sb 1,110
x8  xS 6     0, 01012186;
S SC 6 3  I K U b 3  5, 65  400

x3  x4 0, 0068  0, 0068
x9    0, 0034;
x3  x4 0, 0068  0, 0068

Fig. 3.8. Calcularea curenţilor de scurtcircuit pe bara de 110kV,

schema echivalentă de transpunere simplificata a elementelor in reactante
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
Se aplică metoda coeficienților p unde:
1 1 1 1
p  1  x9 (  )  1  0, 0034(  )  2,199863117;
x1 x2 0, 0039781 0, 0098499

iar:

x10  p  x1  2.199863117  0, 0039781  0, 0087512;

x11  p  x12  2,199863117  0, 0024625  0, 0216685;

Fig. 3.9. Schema echivalentă finala de transpunere a elementelor pentru calcularea curenţilor de
scurtcircuit pe bara de 110kV

S
Xn  x10  n  0, 0087512  12000  10,501486;
echS1 S 10
b
S
Xn  x11  n  0, 0216685  12000 =26,002199;
echS 2 S 10
b

S
Xn  x5  n  0, 0120056  12000  14, 406699;
echS 3 S 10
b
S
Xn  x6  n  0, 0191257  12000  22,950788;
echS 4 S 10
b
`
S
Xn  x7  n  0, 0120056  12000  14, 406699;
echS 5 S 10
b
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
S
Xn  x8  n  0, 0102186  12000  12, 262307;
echS 6 S 10
b
I
I p 0S1  I pS1  c  b  1,1  52,586  5,597 kA
X n 10,501486
echS1
I 52,586
I p 0 S 2  I p S 2  c  b  1,1   2, 224 kA
Xn 26,002199
echS 2
I 52,586
I p 0 S 3  I p S 3  c  b  1,1  4,007 kA
Xn 14,406699
echS 3
I 52,586
I p 0 S 4  I p S 4  c  b  1,1   2.515 kA
Xn 22,960788
echS 4
I 14,433
I p 0 S 5  I p S 5  c  b  1,1  4,007 kA
Xn 14,406699
echS 5
I 52,586
I p 0 S 6  I pS 6  c  b  1,1  4, 708 kA
Xn 12,262307
echS 6
I  I p 0 S1  I p 0 S 2  I p0tS 3  I p0 S 4  I p0S 5  I p0 S 6  22,957 kA
p 0total
I  I pS1  I pS 2  I ptS 3  I pS 4  I pS 5  I pS 6 =22,957 kA
ptotal

isoc  2  k soc  I  2 1,3  22,957  38, 414 kA max

p 0total

I et  I p 0total  (m  n)  t 1  22,957  (0,5  0, 78) 1  25,973 kA

d
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz

Fig. 3.10. Curbe de decrement pentru turbogeneratoare si hidrogeneratoare

Fig. 3.11. Influenta componentei aperiodice

Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz

Fig. 3.12. Influenta componentei periodice

Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
3.2.Alegerea schemei de conexiuni.

Schema electrica monofilara a statiei de inalta tensiune 400/110kV Constanta Est

Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
3.3. Dimensionarea barelor colectoare
Barele colectoare ale statiei sunt dimensionate pentru 4000 A și un curent de
scurtcircuit de 40 kA. Ca urmare, având în vedere valoarea curentului limită termic şi cea a
curentului nominal primar, pentru barele colectoare se vor utiliza conductoare flexibile OlAl
cu secţiunea de 3x2x 475 mmp. Barele colectoare ale statiei vor fi sustinute de cadrele
metalice prin lanturi de izolatoare compozit, cu clasa de 160 kN, conform NTI-TEL-E-032-
2009-00 – Specificatie tehnica pentru izolatoare compozit si lanturi de izolatoare, datorita
eforturilor de tractiune produse de conductoarele OlAl 3x2x475/75 mmp, asigurand
coeficientul de siguranta 4 pentru lanturile de izolatoare.
Bara 110kV va fi realizata din conductor OlAl 3x2x300mmp și se va monta pe
izolatoare suport fixate pe cadre metalice. Lungimea unui tronson de bara va fi de 19m
realizat din doua tronsoane unite prin cleme speciale.
Calculul mecanic pentru bara de 400kV
1.Date initiale
- Conductor dublu2 Ol-Al 450/75mmp;
- Diametru conductorului:d=5,84 cm;
- Modulul de elasticitate echivalent: E=7680 kg/mmp;
- Sectiunea totala a conductorului: s=520,5mmp;
- Curentul de durata admisibil: Iₐ=950 A;
- componenta periodica a curentului de scurtcircuit trifazat(valoarea eficace initiala): I3PO
=40kA;
- Factorul de soc:χ=1,75;
- Componenta H a tensiunii minime in conductor: h=341 kg;
- Tensiunea in conductor inainte de scurtcircuit: TO =925 kg;
2.Distanta maxima intre piesele de distanta:
a' H 0, 2 341
Imax =5000 =5000 =19,43m
Ia 950
3.Valoarea eficace a curentului de scurtcircuit de soc:

Is = I3 PO 1  2    1 2 =40 1  2  1, 75  1 2 =58,31 Ka

4.Se poate face ipoteza alipirii conductorilor pe o anumită portiune λ, în caz de

scurtcircuit.Se determină efortul electrodinamic:
Is2 58,312
f M =2,04  102 =2,04  102 =296,92 kg/m
4d 4  0, 0584
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz

Is2 58,312
f m =2,04  10 2
=2,04  102 =86,70 kg/m
4a '
4  0, 2
5.Determinarea lungimii l′ de la capetele intervalelor, pe care conductorii nu se alipesc:

   
2
'3 6 a '  d T0 2 ES a '  d
l -  l' 
5 fM  fm l  5 fM  fm 

6  0, 2  0, 0584  925 2  7680  520,5  0, 2  0, 0584 

2
'3
l - l  '

5  296,92  86, 70 12, 75  5  296,92  86, 70 

l '3 - 0,500  l '  8

l ' =2,91m
l
l' < , rezulta că ipoteza alipirii conductorilor pe o anumita porțiune este adevarată.
2
6.Efortul suplimentar de şoc în tr-un singur conductor:

∆T= E s 
a d  520,5 
0, 2  0, 0584 
2 2
'
= 7680 =720,09 kg
3ll ' 3 12, 75  2,91
7.Efortul de şoc total:
Ts = TO +∆T=925+720,09=1645,09 kg

Pentru conductor:
TS 1645, 09
= = =3,16 kg/mmp<  a =10,3kg/mmp
S 520,5
8.Efortul la compresiune asupra pieselor de distanța:
2 fM  fm 2  296,92  86, 70
Fc = 2l ' = 2  2,91 =1320,24kg
3 3
Calculul efectului Corona pentru bara de 400kV
1.Numerotarea conductorilor: faza R-1
faza S-2
faza T-3
distanțele dintre conductori:
а₁₂=a₂₃=а₂₁=а₃₂=4m
а₁₃=а₃₁=8m
înălțimea față de sol:
h₁=h₂=h₃=8m
raza conductorului: r=3cm
altitudinea instalației:25m
temperatura maximă a aerului:θa=+40°C
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
presiunea barometrică:b=71,5cm col.Hg
densitatea relativă a aerului:
3,92b 3,92  71,5
δ= = =0,895
273   a 273  40
Coeficientul referitor la starea suprafeței conductorului:m=0,82(pentru conductor
funie).
2.Câmpul electric admisibil:
E=20m δ=20x0,82x0,895=14,7 kV/cm
3.Câmpul real la suprafața conductorului:
Coeficienții potențiali:
2h 2  800
α₁₁= α₂₂=α₃₃=2,3 log₁₀ =2,3 log₁₀ =6,27
r 3

4h 2 4  8002
α₁₂= α₂₃=α₂₁= α₃₂=2,3 log₁₀  1 =2,3 log₁₀  1 =0,976
a122 4002

4h 2 4  8002
α₁₃= α₃₁=2,3 log₁₀  1 =2,3 log₁₀  1 =0,711
a132 8002

Valorile determinanților:
11 12 13 6,27 0,976 0,711
D=  21  22  23 == 0,976 6,27 0,976 =227
 31  32  33 0,711 0,976 6,27

 22  23 6,27 0,976
A₁₁= = =38,36
 32  33 0,976 6,27

 21  23 0,976 0,976
A₁₂= A₂₁= - = = - 5,426
 31  33 0,711 6,27

 21  22 0,976 6,27
A₁₃= = = - 3,81
 31  32 0,711 0,976

11 13 6,27 0,711

A₂₂= = =38,80
 31  23 0,711 6,27

11 12 6,27 0,976

A₂₃= - =- = - 5,426
 31  32 0,711 0,976

Coeficienții K pentru conductorul 1:

1 1
K₁= ( A₁₁+ A₁₂+ A₁₃)= (38,36 – 5,426 – 3,81)=0,128
D 227
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
1 1
K₁′= A₁₂= (– 5,426)= - 0,024
D 227
1 1
K₁″= A₁₃= (- 3,81)= - 0,017
D 227
Coeficientul K₁ trebuie mărit cu 5%
K₁=1,05x0,128=0,134
Coeficienții K pentru conductorul 2:
1 1
K₂= ( A₂₁+ A₂₂+ A₂₃)= (– 5,426 +38,80 – 5,426 )=0,123
D 227
1 1
K₂′= - A₂₃= - (– 5,426)= 0,024
D 227
1 1
K₂″= - A₂₁= - (– 5,426)= 0,024
D 227
Coeficientul K₁ trebuie mărit cu 5%
K₂=1,05x0,123=0,129
Coeficientul B pentru conductorul 1(faza R):

B₁= K12  3( K1'2  K1''2  K1 K1'  K1 K1''  K1' K1'' ) =

0,1282  3(0,0242  0, 017 2  0,128  0, 024  0,128  0, 017  0, 024  0,017) =0,189

Coeficientul B pentru conductorul 2(faza S):

B₂= K 22  3( K 2'2  K 2''2  K 2 K 2'  K 2 K 2''  K 2' K 2'' ) =

0,1232  3(0,0242  0, 024 2  0,123  0, 024  0,123  0, 024  0, 024  0,024) =0,195

Câmpul electric la suprafața conductorilor:

Um B₁ 420 0,189
E₁=  =  =15,29kV/cm
3 r 3 3
Um B₂ 420 0,195
E₂=  =  =15,78kV/cm
3 r 3 3
4.Utilizarea metodei simplificate:
2h 2  800
α₁=2,3 log₁₀ =2,3 log₁₀ =6,27
r 3
1 1
α₂= (α₁₂+ α₁₃+ α₂₃)= (0,976+ 0,711+0,976)=0,887
3 3
1 1
B= = =0,185
₁  ₂ 6, 27  0,887
B=1,05x0,185=0,195
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
Um B 420 0,195
E=  =  =15,78kV/cm
3 r 3 3
5.Neglijând influența pământului rezultă:
a = 3 a12 a13  a23 = 3 400  800  400 =503cm

1 1
B= a= 503 =0,195
2,3log10 2,3log10
r 3
B=1,05x0,195=0,205
Um B 420 0, 205
E=  =  =16,60kV/cm
3 r 3 3
Calculul efectului Corona pentru bara de 110kV
1.Numerotarea conductorilor: faza R-1
faza S-2
faza T-3
'
distanțele dintre conductori: a =20 cm
а₁₂=a₂₃=а₂₁=а₃₂=3m
а₁₃=а₃₁=6m
înălțimea față de sol:
h₁=h₂=h₃=8m
'
distanța dintre conductorii fascicolului : a =20 cm

raza conductorilor: r0 =1,21cm

altitudinea instalației:25m
temperatura maximă a aerului:θa=+40°C
presiunea barometrică:b=71,5cm col.Hg
densitatea relativa a aerului:
3,92b 3,92  71,5
δ= = =0,895
273   a 273  40
Coeficientul referitor la starea suprafeței conductorului:m=0,82(pentru conductor
funie).
2.Câmpul electric admisibil:
E=20m δ=20x0,82x0,895=14,7 kV/ cm
3. Câmpul real la suprafața conductorului calculat cu metoda simplificată, ținand cont
de influența solului:
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz

2r0 2 1, 21
R′ = R =10 =4,9cm
R 10
Coeficienții potențiali:
2h 2  800
α₁=2,3 log₁₀ =2,3 log₁₀ =5,78
R 4,9

4h 2 4  8002
α₁₂= α₂₃=2,3 log₁₀  1 =2,3 log₁₀  1 =1,096
a122 3002

4h 2 4  8002
α₁₃= 2,3 log₁₀  1 =2,3 log₁₀  1 =1,045
a132 6002

1 1
α₂= (α₁₂+ α₁₃+ α₂₃)= (1,096+ 1,045+1,096)=1,079
3 3
Coeficientul B
1 1
B= = =0,212
₁  ₂ 5, 78  1, 079
B=1,03x0,212=0,218
4. Câmpul electric la suprafata conductorului:

Um B  1  m  1   123 0, 218  1  2  1  
E=    sin  =    sin  =6,79kV/cm
3 m  r0 a' m 3 2 1, 21 20 2

5. Câmpul real la suprafața conductorului, calculat cu metoda simplificată, fără a ține

cont de influența solului:
a = 3 a12 a13  a23 = 3 300  600  300 =378cm

1 1
B= a = 378 =0,230
2,3log10 2,3log10
R 4,9
B=1,03x0,230=0,237

Um B  1  m  1   123 0, 230  1  2  1 sin  

E=    '
sin  =     =7,16kV/cm
3 m  r0 a m 3 2 1, 21 20 2

Calculul mecanic pentru bara de 110kV

1.Date inițiale
- Conductor dublu 2 Ol-Al 300/50mmp;
- Diametru conductorului:d=2,42cm;
- Modulul de elasticitate echivalent: E=7660 kg/mmp;
- Secțiunea totală a conductorului: s=344,4mmp;
- Curentul de durata admisibil: Iₐ=575 A;
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
- I3PO =40kA : componenta periodica a curentului de scurtcircuit trifazat(valoarea eficace

initiala);
- Factorul de șoc:χ=1,75;
- Componența H a tensiunii minime în conductor: h=341 kg;
- Tensiunea în conductor înainte de scurtcircuit: TO =925 kg;
2.Distanța maximă între piesele de distanță:
a' H 0, 2 341
Imax =5000 =5000 =32,11m
Ia 575
3.Curentul de scurtcircuit de șoc are urmatoarea valoarea eficace:

Is = I3 PO 1  2    1 2 =40 1  2  1, 75  1 2 =58,31 Ka

4.Se poate face ipoteza alipirii conductorilor pe o anumită porțiune λ, în caz de

scurtcircuit.Se determină efortul electrodinamic:
Is2 58,312
f M =2,04 2
 10 =2,04  102 =716,54 kg/m
4d 4  0, 0242

Is2 58,312
f m =2,04  10 2
=2,04  102 =86,70 kg/m
4a '
4  0, 2
5.Determinarea lungimii l′ de la capetele intervalelor, pe care conductorii nu se alipesc:

   
2
'3 6 a '  d T0 2 ES a '  d
l -  l' 
5 fM  fm l  5 fM  fm 

6  0, 2  0, 0242  925 2  7660  344, 4  0, 2  0, 0242 

2
'3
l - l  '

5  716,54  86, 70 12, 75  5  716,54  86, 70 

l '3 - 0, 266  l '  3, 485

l ' =1,93m
l
l' < , rezulta ca ipoteza alipirii conductorilor pe o anumită porțiune este adevarată.
2
6.Efortul suplimentar de șoc într-un singur conductor:

   0, 2  0, 0242 
2 2
a'  d
∆T= E s = 7660  344, 4 =1104,43 kg
3ll ' 3 12, 75 1,93
7.Efortul de șoc total:
Ts = TO +∆T=925+1104,43=2029,43 kg

Pentru conductor:
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
TS 2029, 43
= = =5,89 kg/mmp<  a =10,3kg/mmp
S 344, 4
8.Efortul la compresiune asupra pieselor de distanța:
2 fM  fm 2  716,54  86, 70
Fc = 2l ' = 2 1,93  =1955,45kg
3 3
Tabel 3.2.

Nr. BARĂ DATE TEHNICE

crt. SOLICITATE
400/110 kV
1 CONDITII IMPUSE DE SISTEMUL ENERGETIC
1.1 Tensiunea nominală a sistemului kV 400/110
1.2 Tensiunea maximă de funcţionare a kV 400/123
sistemului
1.3 Frecventa nominală Hz 50
2 CONDITII CLIMATICE SI DE MEDIU
2.1 Loc de montaj Exterior
2.2 Temperatura maximă a aerului ambiant °C 40
2.3 Valoarea medie a temperaturii măsurată °C 35
pe o perioadă de 24 ore
2.4 Temperatura minimă °C -30
2.5 Umiditate relativă la temperatura de % 100
25°C
2.6 Radiatia solară maximă W/m2 1000
2.7 Altitudinea maximă a locului de montaj m 1000
2.8 Gradul de poluare II
2.9 Lungimea specifică a liniei de fugă cm/kV 2
2.10 Gradul de agresivitate al atmosferei Mediu
2.11 Grosimea stratului de chiciură mm 22
2.12 Viteza maximă a vântului
Fără chiciură m/s 33
Cu chiciură m/s 19
3 CONDITII CONSTRUCTIVE
3.1 Tipul constructive conductor
3.2 Materialul izolatorului OlAl
3x2x300mmp
3.3 Limită de curgere N/mm2 160
3.4 Modulul de elasticitate kN/mm2 70
3.5 Coeficient de dilatare liniară 106/°C*m 23
3.6 Rezistenta la rupere la tracţiune N/mm2 220

3.7 Distanța între punctele de sprijin:

- bară colectoare m 9
3.8 Distanta între faze mm 2200
3.9 Rezistivitatea electrică la 20°C Ωmm2/m 0,0333
3.10 Temperatura maximă admisă la scurtcircuit °C >160
3.11 Mijloace pentru reducerea vibraţiilor datorate vântului DA
(conductor antivibratie)
Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
3.12 Măsuri de reducere a vibraţiilor la scurtcircuit DA
3.13 Măsuri de reducere a stabilităţii la seism DA
4 CARACTERISTICI ELECTRICE
4.1 Curentul nominal A 1600
4.2 Curentul de scurtcircuit trifazat kAef 40
4.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim kA 80
4.4 Tensiunea de tinere fată de pământ la impuls de trăsnet kVmax 550
(1,2/50μs)
4.5 Tensiunea de tinere fată de pământ la impuls de kVmax 340
comutaţie trăsnet (250/2500μs)
4.6 Tensiunea de tinere la frecventă industrial (50Hz, 1 min) kVef 230

Tabel 3.3.

Nr. CONDUCTOR FLEXIBIL OL-Al 2x300/75mm2 DATE TEHNICE

crt. SOLICITATE
1 CONDIŢII IMPUSE DE SISTEMUL ENERGETIC

1.1 Tensiunea nominală a sistemului kV 110

1.2 Tensiunea maximă de funcţionare a sistemului kV 123

1.3 Frecventa nominală Hz 50

2 CONDIŢII CLIMATICE SI DE MEDIU

2.1 Loc de montaj Exterior

2.2 Temperatura maximă a aerului ambient °C 40

2.3 Valoarea medie a temperaturii măsurată pe o perioadă °C 35

de 24 ore
2.4 Temperatura minimă 0C -30

2.5 Umiditate relativă la temperatura de 250C % 100

2.6 Radiaţia solară maximă W/m2 1000

2.7 Altitudinea maximă a locului de montaj m 1000

2.8 Gradul de poluare II

2.9 Lungimea specifică a liniei de fugă cm/kV 2

2.10 Gradul de agresivitate al atmosferei Mediu

2.11 Grosimea stratului de chiciură mm 22

Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
2.12 Viteza maximă a vântului
Fără chiciură m/s 33
3 CONDIŢII CONSTRUCTIVE SOLICITATE

3.1 Tip conductor flexibil

3.2 Material OL-Al

3.3 Diametrul exterior al conductorului OL-Al mm 29,25

3.4 Secţiune totală mm2 520,6

3.5 Greutatea kg/km 1890

3.6 Cablare
- Fire de otel - nr./diametrul unui fir -/mm 19/2,25
- Fire de aluminiu - nr./diametrul unui fir -/mm 63/3
3.7 Modul de elasticitate kg/ 6800
m2E
3.8 Curentul de durată admisibilă, la temperatura maximă
a conductorului de + 70°C
3.9 Coeficient de dilatare termică 1/°C 1,94x10-5

3.10 Sarcina maximă de rupere (UTS) daN 16150

3.11 Rezistenta electrică la 20°C Ω/km 0,066

3.12 Temperatura maximă admisibilă la scurtcircuit °C 160

Tabel 3.4.

Nr. CLEME DE ÎNALTĂ TENSIUNE DATE TEHNICE

crt. SOLICITATE
110 kV

1 CONDITII IMPUSE DE SISTEMUL ENERGETIC

1.1 Tensiunea nominală a sistemului kV 110

1.2 Tensiunea maximă de funcţionare a sistemului 123

1.3 Curentul maxim de durată la 40°C A 1250

1.4 Stabilitate termică la scurtcircuit 1s kAef 31,5

1.5 Stabilitate electrodinamică la scurtcircuit kAmax 80

1.2 Frecventa nominală Hz 50

Sîrbu Vlad Andrei Dimensionarea barelor pentru o staţie de înaltă tensiune.Studiu de caz
2 CONDIŢII CLIMATICE SI DE MEDIU

2.1 Loc de montaj Exterior

2.2 Temperatura maximă a aerului ambiant °C 40

2.3 Valoarea medie a temperaturii măsurată pe o perioadă de °C 35

24 ore
2.4 Temperatura minimă °C -30

2.5 Umiditate relativă la temperatura de 25°C % 100

2.6 Radiaţia solară maximă W/m2 1000

2.7 Altitudinea maximă a locului de montaj m 1000

2.8 Gradul de poluare III

2.9 Lungimea specifică a liniei de fugă cm/kV 2,5

2.10 Gradul de agresivitate al atmosferei Puternic

2.11 Grosimea stratului de chiciură mm 20

2.12 Viteza maximă a vântului

Fără chiciură m/s 32
Cu chiciură m/s 17
3 CONDITII CONSTRUCTIVE SOLICITATE

3.1 Tipul anti-corona

3.2 Tipul de record rigid-flexibil

rigid-rigid
3.3 Protecţie contra oxidării DA

3.4 Raportul între forţa de smulgere si forţa de rupere 0,9

3.5 Soluţia de asamblare cu şuruburi

3.6 Sarcina de alunecare la clema de susţinere N 7500

3.7 Momentul de strângere în Şuruburi N*m 45000

3.8 Sarcina minimă de alunecare la clema de întindere N 95%UTS cond.

3.9 Forţa specifică de contact pentru condiţii flexibile kN/bac 50

3.10 Protecţia prin zincare μm 86