CAPITOLUL I - ARGUMENT

În acest proiect este dezbătut subiectul ce face referire la construcţia unui sediu de birouri
cu structura în cadre din beton armat cu sediul în oraşul Ştefăneşti, judeţ Argeş.
Imobilul este construit în intravilanul orașului Ştefăneşti.
Terenul pe care este executa construcţia are o formă neregulată în plan, cu o suprafaţă de
3046,42 mp curti-constructii, accesul carosabil şi cel pietonal făcându-se din drumul naţional
DN7, cu care proprietatea se învecinează la Sud şi Est. Clădirea are că principala funcţiune
“birouri” iar la mansarda se sunt realizate spaţii de locuit/ cazare.
Proiectul construcţiei a fost întocmit conform temei date de către Beneficiarul investiţiei şi
în conformitate cu legislaţia şi normele tehnice în vigoare la data întocmirii documentaţiei.
Imobilul proiectat se compune în modul următor:

 Regim de înălțime propus: S+P+M;

Ø Destinaţia propriu-zisă este aceea de clădire de birouri şi locuire.
Astfel, din punct de vedere funcţional, clădirea se caracterizează prin:
o Subsolul are ca destinaţie “Boxe/ Arhiva documente” şi este împărţită în 4
compartimente, un spaţiu comun de depozitare, un hol comun de circulaţie. Accesul în subsol se
face atât din exterior prin intermediul unor scări din beton, cât şi din interior, de la parter, tot pe
scări.
o La parter se regăseşte o zonă de recepţie, o sală de şedinţe, birouri, două
grupuri sanitare, împărţite pe sexe, deservind un număr de maxim de aproximativ 25-30 ocupanţi
constanţi ai construcţiei, o bucătărie, o zonă de socializare, terasă, şi casa scării. Circulaţia pe
verticală între Subsol şi Parter se realizează prin intermediul unei scări cu două rampe. La acest
nivel, accesul se face din exterior, prin intermediul unor scări/ rampa acces persoane cu
dizabilităţi.
o La mansardă sunt poziţionate dormitoare ce vor deservi că spaţii de cazare
pentru angajaţii care au domiciliul în alte judeţe. Majoritatea spaţiilor de dormit au baie proprie.
De asemenea, se regăsesc 2 bucătării, ambele cu o cameră zi şi loc de luat masa. Holul este
dispus pe toată lungimea nivelului. Accesul la acest nivel se face atât din exterior, pe o scară

1
separată ce oferă accesul doar la acest nivel, cât şi din interior, pe 2 scări din beton, o scară
comună între subsol->parter->mansardă, iar cealaltă leagă doar parterul de mansardă.
S-au asigurat suprafeţe de spaţii verzi necesare, în terenul proprietate, cât şi pe
terasele circulabile şi în zonele în aer liber, prin amenajare de spaţii verzi, jardiniere, aranjamente
floristice, etc.
Pentru o bună integrare a clădirii în utilizarea noii tehnologii, s-a prevăzut că nouă
clădire de birouri să fie proiectată ca şi clădire inteligenta, cu sisteme automatizate de programare
a iluminatului interior şi exterior, a închiderilor uşilor, a sistemelor de protecţie şi securitate.

Construcţia s-a executat pe o structură cu cadre din beton armat şi structură

metalică. Închiderile exerioare s-au realizat din zidărie de cărămidă (pereţi interiori din zidărie de
25 cm; pereţi neportanţi din b.c.a. sau gips-carton şi gips-carton rezistent la umezeală pentru zona
de grupuri sanitare). Acoperişul s-a realizat în modelul tip şarpanta, pe structura din beton armat
şi învelitoare din tigla metalică/ fibrocement. Tâmplăria aleasă este cea din AL/ PVC, cu geamuri
termoizolante de tip Low-e.
Au fost folosite doar material de construcţie moderne, agrementate tehnic, pentru
executarea lucrărilor de finisaj, atât interioare cât şi exterioare.

2
 CAPITOLUL II - MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. DATE GENERALE:
DENUMIRE PROIECT ȘI AMPLASAMENT:
„Extindere locuinţa și sediu administrativ S+P+M”, Oraș Ştefăneşti, sat Valea Mare-
Podgoria, Str. Calea Bucureşti, nr. 7, c.f. nr. 80280, nr. cad. 222, județul Argeş
BENEFICIAR ȘI ADRESA ACESTUIA:
S.C. VECTRUM SOLUTIONS S.R.L.
Sediu social: Mun. Piteşti, Calea Craiovei, Bloc 39, Scară A, Etaj 7, Ap.37, judeţul Argeş.
PROIECTANT LUCRĂRI:
S.C. Advanced Structural Design S.R.L.

2. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

o Încadrare în localitate şi zonă:

- Imobilul se află în orașul Ştefăneşti, sat Valea Mare-Podgoria, Str. Calea
Bucureşti, nr. 7, c.f. nr. 80280, nr. cad. 222, județul Argeş
o Descrierea terenului (parcelei):
- Categoria de folosinţă – curţi construcţii
- Imobilul este compus din:
- Teren cu o suprafață totală de 3046,42 mp.
o Regimul economic:
- Folosirea actuală a terenului: curţi construcţii
- Destinaţia stabilită prin documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului
o Formă, dimensiuni, vecinătăţi, căi de acces:
- terenul are o formă neregulată în plan;
- accesul carosabil şi cel pietonal se realizează din drumul cu care proprietatea se
învecinează la Sud şi Est.
o Vecinătăţi:
- Nord:S.C. ANA IMEP S.A.;
- Est : S.C. Optim Service S.R.L., S.C. Temsix S.R.L.;

3
 - Sud : DN7 Bucureşti-Piteşti;
- Vest: S.C. ANA IMEP S.A..
o Distanţele minime ale construcţiei propuse fata de vecinătăţi sunt:
- Nord: 27,93 m;
- Vest : 4,45 m;
- Sud : 5,70 m;
- Est : 0,33 m (faţada opacă)
o Suprafața terenului este de 3046,42 mp, accesul făcându-se din drumul naţional DN7, cu
care proprietatea se învecinează la Sud şi Est.
o Situaţie existenţa:
Clădire locuinţe şi administrativa C1:
Regim de înălțime: S+P;
Funcţiune existenţa: birouri;
Suprafața construită la sol (măsurat): 319 mp;
Suprafața desfășurată: 568,3 mp;
Înălțimea maximă a construcției: +5.24 m (de la cota +/-0.00);
Sistem constructiv: infrastructura beton armat, structura zidărie portanta cărămida;
Acoperiș: tip șarpantă, pe structură din lemn și învelitoare din tabla.
o Situaţie propusă:
Se propune:
Extindere pe verticală clădire locuinţe şi administativa C1:
Regim de înălțime: S+P+M;
Funcţiune propusă: Parter: birouri;
Mansarda: locuire/cazare.
Înălțimea maximă a construcției: +7,20 m (de la cota +/-0.00);
Suprafața construită la sol: 319,00 mp;
Suprafața desfășurată: 908,15 mp;

Sistem constructiv supraetajare: structură pe cadre beton armat, închideri zidărie;

Acoperiș: tip șarpantă, pe structură din beton armat și învelitoare din tigla / fibrociment.

4
 o Caracteristicile amplasamentului, conform normativelor în vigoare sunt:
- CR-1-1-4/2012 Zona de încărcări din vânt 0.5 kPa (direcţia dominantă a vântului –
NE).
- CR-1-1-3/2012 Zona de încărcări din zăpada 2.0kN / mp.
- Regimul de precipitaţii: circa 550l/mp pe an.

o Condiţiile de amplasare şi de realizare ale construcţiilor

- conform PUG–ului oraşului Ştefăneşti
o Modul de asigurare a utilitatiilor
- alimentare cu apa– din reţeaua edilitară existenta în zonă
- alimentare cu energie electrică – din reţeaua edilitară existenta în zonă
- gaze naturale– din reţeaua edilitară existenta în zonă
- evacuarea apelor uzate – prin fosa septică vidanjabila
- asigurarea apei tehnologice– nu este cazul
- asigurarea agentului termic– se face printr-o centrală termică murala în condensare
(cu combustibil gazos).
o Regim de înălţime: S+P+M;
§ HMAX. = +7,20 m (de la cota +/-0.00m)

 Suprafața construită la sol: 319,00 mp;

 Suprafața desfășurată: 908,15 mp;

 Sistem constructiv supraetajare: structură pe cadre beton armat, închideri zidărie;

 Acoperiș: tip șarpantă, pe structură din beton armat și învelitoare din tigla /
fibrociment.

o Elemente de trasare:
Cota 0.00 m este la 0.76m deasupra CTA ( cota terenului amenajat ) .

5
 3. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Beneficiarul investiţiei doreşte realizarea unuei extinderi pe verticală a clădirii C1cu regim
de înălţime S+P+M, teren în suprafaţa totală de 3046,42 mp.
Accesul către clădire se va realiza din DN7, aflat la Sud-Est faţă de amplasament.
Se vor asigura suprafeţele de spaţii verzi necesare, în terenul proprietate, cât şi pe terasele
circulabile şi în zonele în aer liber, prin amenajare de spaţii verzi, jardiniere, etc.
Proiectul a fost întocmit conform temei date de către Beneficiarul investiţiei şi în
conformitate cu legislaţia şi normele tehnice în vigoare la data întocmirii prezenţei documentaţii.
Imobilul proiectat se va compune în modul următor:

DEMISOL – 224.491

Supraf_bază Înălţime
Funcţiune [m²] [m] Volum [m³]Contur [m]

Suma totală 224.491 460.209 211.694

PARTER

Supraf_bază Volum
Funcţiune [m²] Înălţime [m] [m³] Contur [m]

Suma totală 250.826 677.230 248.474

MANSARDA

Supraf_bază Înălţime
Funcţiune [m²] [m] Volum [m³] Contur [m]

Suma totală 264.609 812.103 359.142

6
 4. SOLUŢII CONSTRUCTIVE ŞI DE FINISAJ

Sistemul constructiv
– Construcţia se va realiza cu o structură cu cadre din beton armat şi structură metalică;
– Închideri exterioare din zidărie de cărămidă;
– Pereţi interiori din zidărie de 25 cm;
– Pereţi neportanţi din b.c.a. sau gips-carton şi gips-carton rezistent la umezeală pentru zona
de grupuri sanitare;
– Fundaţii izolate sub stâlpi din beton armat;
– Pardoseala -finisaje conform planselor de arhitectură;
– Acoperiș: tip șarpantă, pe structură din beton armat și învelitoare din tigla metalică /
fibrociment ;
– Tâmplărie din Al / PVC – cu geamuri termoizolante de tip Low-e.

Închiderile exterioare şi comparimentarile interioare

o Închiderile exterioare ale construcţiei proiectate vor fi realizate din zidărie de cărămidă
o Golurile exterioare vor fi închise cu tâmplărie PVC/ALUMINIU, cu geam termoizolant
de tip Low-e (prezenţa unei sticle de tip Low-E în montajul unui geam termopan, va avea
ca efect pe timpul verii, avantajul respingerii a unei mari cantităţi de radiaţie calorică
datorită stratului Low-E şi deci o temperatură mai scăzută în casă, iar pe timpul iernii
cantitatea de căldura ce se va pierde se va reduce foarte mult şi deci vom avea o
temperatură mai ridicată în casă).
o Pentru tâmplării exterioare, valoarea presiunii statice a aerului la care se asigura
etanşeitatea, se recomandă să nu fie mai mică de 40kg/mp.
o Pentru protecţia termică minimă pe timp friguros se vor lua în vedere prescripţiile
conform STAS 19071/1-80, care se referă la economia de energie termică.
o Pereţii de compartimentare interioară se propun a se realiza din zidărie de cărămidă şi gips
– carton, specificul plăcii (rezistenta la umiditate, rezistenta la foc, etc) fiind determinat în
raport cu functiuniile pe care le vor margini.
o În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece :
- la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor
dintre tocuri şi conturul golurilor din pereţi;

7
 - se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de
etanşare;
- suprafeţele vitrate, luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de
etanşare care să excludăorice infiltraţii.

Finisajele interioare
Finisajele interioareale construcţiei propuse vor fi cele uzuale pentru spaţiile următoare,
după cum urmează :

o Holuri: pardoseli semireci– gresie(trafic mediu), pereţii şi tavanul–zugraveli şi vopsitorii

pe bază de lavabile
o Dormitoarele, camerele de zi şi birourile: pardoseli calde–tip parchet laminat (trafic
mediu), pereţii şi tavanul –gleturi de ipsos zugrăviţi cu vopsele lavabile
o Bucătăriile şi chicineta: pardoseli semireci – gresie antiderapantă, pereţii – parţial faianţa
parţial gleturi de ipsos zugrăviţi cu vopsele lavabile, tavan - gleturi de ipsos zugrăviţi cu
vopsele lavabile
o Grupuri sanitare şi bai: pardoseli semireci– gresie, peretii– faianţă, tavan - gleturi de
ipsos zugrăviţi cu vopsele lavabile
o Golurile interioare vor fi închise cu uşi din lemn masiv (material: lemn + MDF), uşi din
sticla securizată.

Finisajele exterioare
Finisajele exterioare ale construcţiei vor fi alcătuite din:

o Tencuieli texturate;
o Pereţi din zidărie de cărămidă;
o Soclul este finisat cu tencuiala decorativă de exterior şi termoizolat pentru reducerea
pierderilor de căldură prin evitarea punţilor termice;
o Faţadele termoizolate sunt compuse din:
- zidărie exterioară de 30 cm grosime executată din cărămidă şi mortar.
- sistem termoizolant din vată bazaltică cu densitatea de minim 40 kg/m3 de 10 cm
grosime, cu protecţie la radiaţii UW cu strat vizibil din tencuială decorativă în strat
subţire pe bază de răşini sintetice pentru exterior.
8
 o Culori conform planşe de arhitectură.
o Toate faţadele sunt rezistente la foc minim 15 min.
o Suprafeţele exterioare orizontale vor fi finisate cu pardoseli din elemente de lemn
compozit pentru terasa (pardoseala DECK), respectiv placi ceramice pentru zona de acces
(suprafaţa de uzură a placajului va fi antiderapant).

Acoperişuri şi învelitori
Acoperiș: tip șarpantă, pe structură din beton armat și învelitoare din ţiglă metalică /
fibrociment, acoperiş ce va respecta normativul C 37-1998 pentru învelitori în pantă, cât şi
specificaţiile tehnice ale materialelor folosite;

o Acoperirea se va realiza cu învelitoare din ţigla metalică;

o Panta acoperişului este descrisă de o înclinare de 34.21% şi un unghi de 18.89 grade;
o Apa pluvială de pe învelitoare se va colecta prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor
metalice inoxidabile, zincate sau vopsite la câmp electrostatic.
o Se pot utiliza jgheaburi şi burlane din materiale plastice (PVC etc.).

Împrejmuirea şi alte obiective propuse

- Terenul este împrejmuit.

9
 5. ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995)

Asigurare utilităţi: utilităţile vor fi asigurate astfel:

- alimentare cu apă – din reţeaua edilitară existenţa în zonă

- alimentare cu energie electrică – din reţeaua edilitară existenţa în zonă
- gaze naturale– din reţeaua edilitară existenţa în zonă
- evacuarea apelor uzate – prin fosa septică vidanjabila
- asigurarea apei tehnologice– nu este cazul
- asigurarea agentului termic– se face printr-o centrală termică murală în condensare
(cu combustibil gazos).

Influenţa construcţiei asupra mediului (natural şi amenajat)

o Protecţia solului determinată de:

În această fază nu există surse de poluare care să aibă un impact semnificativ asupra solului şi
subsolului.
Materialele ce vor fi utilizate în cadrul lucrărilor nu prezintă risc major de poluare pentru
sol. Materialele vor fi transportate la lucrare pe măsură utilizării lor. O posibilă sursă de poluare a
solului şi subsolului sunt produsele petroliere
folosite la alimentarea utilajelor.
Se remarca necesitatea ca utilajele de lucru să nu aibă pierderi de ulei sau carburanţi, iar
schimburile de lubrifianţi să se efectueze la staţiile de carburanţi, astfel evitându-se poluarea
solului în zonă şi a apelor subterane.
În vederea abordării integrate a măsurilor necesare prevenirii, reducerii şi controlului
impactului activităţilor desfăşurate în proiect , se vor respecta următoarele :
- lucrările se vor desfăşura conform proiectului , astfel că impactul generat să aibă o
amploare cât mai mică pentru diminuarea impactului generat în timpul construcţiei se va urmări :
- scurtarea duratei de execuţie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare
a efectelor negative.
- evitarea pierderilor de materiale de construcţie din utilajele de transport.
- folosirea unor utilaje şi mijloace de transport silenţioase.
10
 În faza de funcţionare construcţia va dispune de :
- containere (europubele) pentru colectarea temporară a deşeurilor menajere şi asimilabil
în vederea eliminării lor finale la groapa de gunoi;
- platforme betonate (acoperite) pentru depozitarea temporară a deşeurilor reciclabile
- pardoselile vor fi executate având un grad ridicat de impermeabilitate (beton) , iar
exteriorul fundaţiei şi pereţii laterali sunt prevăzute izolaţii hidrofuge din material bituminos. Prin
aceste lucrări se elimină pericolul eventualelor infiltrări al apelor infestate în sol. Construcţiile
hidroedilitare, reţeaua de canalizare şi căminele de canalizare vor fi executate cu materiale
specifice hidrofuge, eliminând posibilitatea de contaminare a solului..

Măsuri de securitate şi sănătate în muncă şi împotriva incendiilor

În toate etapele cuprinse în operaţiile de execuţie ale instalaţiilor electrice vor fi respectate
cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţă şi igiena muncii şi anume:
 siguranţă în exploatare;
 igiena şi sănătatea oamenilor;
 protecţia împotriva zgomotului;
 siguranţă la foc.

11
 CAPITOLUL III - STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT

6. GENERALITĂŢI

Structurile în cadre din beton armat sunt structurile cele mai des folosite în construcţii.
Avantajul principal al folosirii acestor structuri se datorează faptului că ductilitatea acestora le
recomandă în zone cu seismicitate mare, cum este cazul zonelor adiacente cutremurelor vrâncene
şi nu numai.

Un alt avantaj al structurilor în cadre este acela că acestea sunt capabile să preia
solicitările datorate încărcărilor pemanente, greutăţilor proprii, sarcinile utile, încărcări din vânt,
zăpadă, inclusiv seismice. Acest lucru permite executarea etapizată a construcţiilor, în prima faza
realizându-se structura formată din cadre, stâlpi, grinzi şi planşee, iar ulterior închiderile din
zidărie sau diverse materiale, pereţi de compartimentare şi gips carton, pereţi cortină pe exteriorul
clădirilor.

Structurile în cadre din beton armat sunt structurile la care încărcările gravitaţionale şi
orizontale sunt preluate şi transmise către infrastructura în cea mai mare parte printr-un sistem
spaţial de grinzi şi stâlpi conectate rigid la noduri.
Structurile în cadre din beton armat pot fi utilizate de la clădiri de înălţime mică (1..2
niveluri) până la clădiri de înălţime mare (20..25 niveluri). Trebuie menţionat că relativa lipsă de
rigiditate la deplasare laterală a acestui sistem structural face ca în marea majoritate a cazurilor el
să fie utilizat pentru clădiri cu cel mult 8-10 niveluri supraterane. Pentru inaltimi mai mari este
necesara echiparea structurilor cu dispozitive de control al raspunsului (dispozitive de amortizare,
dispozitive de izolare a bazei).
Elementele structurale componente ale suprastructurii în cadre de beton armat sunt:
stâlpii, grinzile, nodurile și plăcile. Planşeele de beton armat pot îndeplini rolul de diafragma în
plan orizontal. Infrastructura poate fi rezolvată în diferite moduri funcţie de cerinţele funcţionale,
de necesităţile structurale sau de caracteristicile terenului de fundare. În mod obişnuit se
utilizează rezolvări de tip cutie rigidă cu pereţi din beton armat, în cazul clădirilor cu subsol.
Pentru clădiri cu regim de înălţimea redusă se pot utiliza şi fundaţii izolate sub stâlpi ce pot fi
conectate prin grinzi de echilibrare.

12
 Din punct de vedere al modului de construire structurile în cadre pot fi realizate monolit,
prin turnarea betonului la şantier, sau prefabricat, prin utilizarea elementelor structurale realizate
în standuri de prefabricate. Structurile prefabricate prezintă o sensibilitate deosebită în zonele de
îmbinare a elementelor structurale, comportarea acestora depinzând in cea mai mare măsură de
rezolvarea corectă a acestor zone.
Structurile în cadre prezintă avantajul flexibilităţii spaţiului interior datorită faptului că
pereţii de compartimentare nu au rol structural şi dispunerea acestora poate fi modificată funcţie
de cerinţele de funcţionalitate.
Din punct de vedere structural, cadrele spaţiale din beton armat au o comportare
predictibilă, răspunsul lor sub acţiuni seismice putând fi relativ uşor de estimat prin calcul.
Structurile în cadre trebuie să respecte pe cât posibil cerinţele de conformare corectă, atât
în plan cât şi în elevaţie, menţionate în capitolul anterior.
In cazul structurilor în cadre solicitate la încărcărilor orizontale, momentul global
răsturnare se regăsește la baza ca sumă a două componente:
• suma momentelor încovoietoare de la baza stâlpilor

13
 • momentul echilibrat prin efectul indirect al forțelor axiale care se mobilizează în stâlpi
ca urmare a acțiunii forțelor laterale

La structurile in cadre conformate corect, momentul echilibrat prin efectul indirect al

forțelor
axiale care se mobilizează în stâlpi reprezintă cea mai mare parte a momentului global de
răsturnare (a). Cu valori mici ale forțelor axiale N’ind se poate mobiliza echilibra un moment de
răsturnare mare datorită brațului de pârghie foarte mare. Întrucât în stâlpii interiori forțele
axiale N’ind au valori reduse, brațul de pârghie relevant reprezintă de fapt distanța dintre axele
stâlpilor marginali.
Dacă stâlpii sunt articulați la bază, tot momentul de răsturnare se echilibrează prin efectul
indirect al forțelor axiale (b). Dimpotrivă, dacă grinzile sunt articulate la capete, stâlpii lucrează
ca niște console verticale și întreg momentul de răsturnare se regăsește ca moment încovoietor la
baza pereților (c). Proiectantul trebuie să găsească soluții optime în ceea ce privește rigiditatea și
rezistența relativă a stâlpilor și grinzilor astfel încât rezistența și rigiditatea ansamblului să fie
maximă.

14
 7. ALCĂTUIRE DE ANSAMBLU

La stabilirea formei şi alcătuirii de ansamblu a construcţiilor cu structura în cadre se

recomandă formele în plan regulate, compacte şi simetrice, cu distribuţii uniforme ale maselor şi
rigidităţilor în plan şi pe înălţimea aceluiaşi tronson.
Pentru construcţiile etajate cu înălţime medie şi pentru construcţiile înalte, amplasate în
zonele seismice A+D (conform Normativului P1OO92), se recomandă a se evita formele în plan
neregulate sau complicate, cum sunt construcţiile în formă de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot
determina solicitări suplimentare în zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de
torsiune generalâ. Dacă respectarea condiţiei nu este posibilă pentru ansamblul construcţiei se
recomandă tronsonarea prin rosturi seismice sau se va ţine cont, la proiectare, de consecinţele ce
decurg din nerespectarea acestei recomandări.
Se vor evita modificările bruşte de rigiditate pe înălţimea construcţiei. Se admit retrageri
de la un nivel la altul dacă, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate şi de
rezistenţă ale construcţiei nu sunt sensibil modificate. In cazul realizării de retrageri pe înălţimea
construcţiei se va urmări limitarea efectelor de torsiune generalâ indusă de acţiunea seismică, prin
variaţii mici ale poziţiilor centrului maselor şi al centrului de rigiditate între etaje, respectiv prin
prevederea de retrageri seismice.
Distribuţia stâlpilor în planul construcţiei se recomandă să fie cât mai uniformă. Se
recomandă ca rigidităţile structurii pe direcţiile principalesâ fîe cât mai apropiate. Grinzile în
consolă sunt admise cu condiţia evitării unor interacţiuni necontrolate cu elemente structurale sau
cu pereţii de umplutură din planuri perpendiculare pe axul consolei.
Planşeele structurilor în cadre pot fi realizate în orice soluţie constructivă care asigură
condiţiile funcţionale, de rezistenţă şi de deformabilitate.
Se recomandă ca planşeele să fie astfel alcătuite încât încărcările verticale să fie transmise
pe două direcţii (la riglele de cadru adiacente tramei), pentru a se evita diferenţele mari de
solicitări şi de dimensiuni între acestea. În acest scop se va urmări, pe lângă alcătuirea adecvată a
planşeelor, realizarea unor structuri la care mărimile deschiderilor să fie apropiate de cele ale
traveelor.
Se recomandâ a se evita prevederea de goluri mari în planşee sau alte alcătuiri ale acestora
care pot determina reducerea sensibilă a rigidităţii sau rezistenţei lor în plan orizontal. În cazurile

15
în care asemenea alcătuiri nu pot fî evitate se vor lua măsuri pentru a se asigura planşeelor
capacitatea de rezistenţă necesară preluării eforturilor generate de efectul de şaibă.
Scările şi pereţii de la golurile de ascensor se recomandă să fie alcătuite astfel încât să nu
constituie elemente de rigidizare a structurii şi să nu realizeze interacţiuni defavorabile cu
aceasta.
La distribuţia şi alcătuirea pereţilor despărţitori se vor avea în vedere, pe lângă condiţiile
funcţionale, şi cele referitoare la evitarea unor interacţiuni necontrolate sau defavorabile cu
structura principal de rezistenţă precum şi limitarea degradării lor în cazul acţiunilor seismice de
intensitate corespunzătoare nivelului de protective antiseismică avut în vedere de către normele
specifice.
In acest sens se vor examina şi se va decide asupra aplicării uneia din următoarele soluţii
posibile:
a) Realizarea pereţilor din materiale cu deformabilitate ridicată sau cu alcătuiri care să conducă la
separarea lor de cadre;
b) Realizarea unei alcătuiri de ansamblu care să asigure limitarea deplasărilor orizontale date de
acţiunea seismică astfel încât să se prevină degradarea pereţilor de umplutură şi să evite avarierea
elementelor cadrelor (stâlpi şi rigle) ca urmare a conlucrării acestora cu pereţii de umplutură;
c) Acceptarea degradării pereţilor de compartimentare, în cazul cutremurelor puternice, cu luarea
măsurilor corespunzătoare pentru evitarea prabuşirii acestora.
La alegerea sistemului de fundare se vor lua în considerare următoarele:
 dacă construcţia va fi sau nu prevăzută cu subsol. Extinderea subsolului în plan şi
adâncime;
 natura terenului de fundare şi nivelul apei freatice.
 condiţiile de fundare ale construcţiilor învecinate (dacă este cazul);
(iv) Ponderea încărcărilor seismice în stabilirea eforturilor de la baza construcţiei.
Funcţie de factorii enumeraţi, se pot lua în considerare următoarele soluţii:
o Fundarea stâlpilor pe fundaţii directe de suprafaţă (fundaţii izolate, tălpi
continui, radiere) sau pe fundaţii de adâncime. (piloţi, barete);
o Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereţi structurali pe înălţimea
subsolului sau, uneori, şi a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioarâ a construcţiei,
conlucrând cu planşeele învecinate şi cu tâlpile sau radierul de fundaţie. Se recomandă realizarea

16
unei infrastructuri rigide în special la construcţiile solicitate preponderent de acţiunile seismice
(clădiri înalte şi cu dimensiuni reduse în plan,amplasate în zone cu seismicitate ridicată) sau a
celor
fundate în condiţii dificile de teren.
După caz construcţiile vor fi fragmentate prin rosturi, care pot avea următoarele funcţiuni:
- rosturi de dilatare/contracţie;
- rosturi seismice;
- rosturi de tasare.
Se va urmări pe cât posibil să se realizeze cumulat funcţiunile impuse de condiţiile
particulare de amplasament, forma în plan, elevaţie etc.
Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel încăt să se evite interacţiunile necontrolate între
tronsoanele alăturate.

8. CLASIFICAREA STRUCTURILOR ÎN CADRE DE BETON ARMAT

Clasificarea structurilor în cadre de beton armat se face în funcţie de criterii care determină
diferenţieri privind aplicarea prezentului proiect, după cum urmează:
 După destinaţia construcţiei:
o cadre pentru construcţii civile;
o cadre pentru construcţii industriale.
 După numărul de niveluri:
o cadre pentru construcţii parter:
o cadre pentru construcţii etajate cu înălţime redusă (P+1E ... P+4E);
o cadre pentru construcţii etajate cu înălţime medie (P+5E ...P+12E);
o cadre pentru construcţii etajate înalte (peste P+12E).
 După modul de distribuţie al elementelor structurale:
o cadre ortogonale;
o cadre dispuse după direcţii oarecare;
o structuri tubulare în cadre (tub perimetral, tub în tub, tuburi multiple).
 După modul de execuţie:
o cadre din beton armat monolit;
17
 o cadre din elemente prefabricate de beton armat;
o cadre mixte (din elemente monolite şi elemente prefabricate de beton armat).

9. ALCATUIREA STRUCTURILOR DIN CADRE DE BETON ARMAT

La constructiile de beton armat se intalneste foarte adesea ca element de constructii cadrul.
formele constructive ale cadrelor sunt foarte variate.
Cadrele pot fi cu doi stalpi - cu o singura deschidere - si cu mai muti stalpi - cu mai multe
deschideri. La acestea din urma stalpii pot fi executati, fie pendulari, fie legati rigid in grinda
(Fig. 1).

Fig. 1 - Scheme de cadre de beton armat cu mai multe deschideri

a - cu stalpi intermediari, articulati; b - cu stalpi intermediari, rigizi.

Pentru diferitele tipuri de cladiri industriale, in special pentru acelea care au un regim de
temperatura cu vibratii brusce si stalpi de inaltime mica trebuie folosite cadrele cu stalpii

18
intermediari pendulari, considerandu-i ca articulatii: rigiditatea transversala a acestor cadre se
asigura de obicei prin imbinarea rigida dintre stalpii externi si grinda cadrului.
Diferitele cadre asezate unul deasupra altuia si legate intr-un tot formeaza cadre cu mai
multe etaje.
Se mai deosebesc cadre inchise, care se intalnesc la buncare, silozuri, rezervoare etc.
In functie de executarea reazemelor, cadrele pot fi articulate sau incastrate.
La cadrele de beton armat articulate, grinzile au sectiuni mai mari, stalpii au uneori
sectiunea variabila si fundatiile sunt relativ usoare. Cadrele incastrate au grinzi cu sectiune mica,
stalpii cu sectiune constanta si fundatii mai grele.
Alegerea cadrelor cu articulatii sau incastrate - este influentata nu numai de considerente
economice, dar si de conditiile terenului de fundatie.
In cazul unui teren nesigur, cadrele articulate sunt preferate celor incastrate, deoarece
orice deplasare a reazemelor are influenta mult mai mare asupra cadrelor incastrate decat asupra
celor articulate.
Variatiile de temperatura au deasemeni influenta asupra cadrelor articulate, insa intr-o
masura mai mica. De aceea, atunci cand sunt de asteptat variatii mari de temperatura, este de
preferat cadrul articulat.
Atunci cand stalpii cadrelor sunt terminati cu fundatii mici, asezate direct pe teren, care
permite o rotire a fundatiilor, - pentru a simplifica calculul, cadrul poate fi considerat ca articulat
in fundatie.

19
 Fig. 2 -Schema unui cadru in spatiu
In afara de cadrele plane, se intalnesc si cadre in spatiu (Fig. 2), la care elementele
componente ale cadrului si sarcinile care actioneaza asupra lor nu sunt dispuse intr-un singur
plan.
In esenta, cadrele plane, fiind legate rigid intre ele, prin grinzi longitudinale (Fig. 3),
formeaza, in majoritatea cazurilor, sisteme in spatiu. Pentru calcul, acestea pot fi separate in
cadre plane si grinzi longitudinale de legatura, fara ca prin aceasta sa se comita o eroare mare.

20
 Fig. 3 - Schelet de rezistenta in spatiu,
format din cadre plane si grinzi longitudinale
Dupa cum s-a aratat mai inainte, cadrele de beton armat reprezinta un element constructiv
important al constructiilor industriale si ingineresti, precum si al unora dintre cladirile civile.
Pentru acoperirea unor incaperi mari, si-au gasit intrebuintare cadre cu deschideri de pana la 30
m.
Pentru deschideri mari, cadrele de beton armat revin de obicei mai costisitoare decat
fermele metalice. aceasta se explica prin faptul ca, in astfel de cazuri, raportul dintre incarcarea
utila si greutatea proprie, destul de insemnata, devine nerational. Totusi, atunci cand se
intrebuinteaza materiale de calitate superioara si se aplica metode moderne de executare a
lucrarilor, se pot executa cadre plane de beton armat, cu deschideri de 50 m si mai mari. In aceste
cazuri, este rational sa se treaca la executarea de plansee de acoperis in spatiu, din suprafete
autoportante mult mai usoare si mai avantajoase.

21
 10. MECANISME DE PLASTIFICARE SUB ACTIUNI SEISMICE
Proiectarea structurilor în cadre de beton armat pentru un nivel de rezistenţă la acţiuni laterale
în măsură să asigure un răspuns elastic sub acţiunea cutremurului de proiectare este nepractică
atât din punct de vedere tehnic cît şi economic.
Un nivel de rezistenţă la acţiuni laterale considerabil mai scăzut comparativ cu cel necesar
răspunsului elastic face ca, chiar şi la cutremure având intensitatea mai redusă decât cea a
cutremurului de proiectare, structurile să îşi mobilizeze întreaga capacitate de rezistenţă şi să se
deformeze în domeniul plastic. Acest lucru nu semnifică însă intrarea în colaps, calitatea
răspunsului structurii la acţiunea cutremurului depinzând de capacitatea de deformare laterală a
structurii şi a elementelor nestructurale.
Nivelul de rezistenţă laterală cu care ar trebui înzestrată o structură depinde astfel de
capacitatea ei de a se deforma plastic în condiţiile conservării pe cât posibil a nivelului de
rezistentă.
Trebuie observat că orice structură realizată dintr-un material cu răspuns neliniar (cum
este betonul armat) se va deforma plastic de la un anumit nivel al forţelor laterale. Totuşi nu
toate structurile sunt ductile, adică nu toate se pot deforma plastic în condiţiile menţinerii unui
nivel acceptabil al rezistenţei laterale. Dacă deformaţiile neliniare ciclice sunt însoţite de o
scădere puternică a rezistenţei şi rigidităţii laterale atunci capacitatea de disipare a energiei
seismice a structurii este redusă și structura este clasificată ca neductilă.
Structurile în cadre de beton armat pot fi privite în general ca structuri cu capacitate bună
de deformare plastică. De aceea, factorul de reducere utilizat în expresia de calcul a forţei
seismice de proiectare are valori mari pentru astfel de structuri. Conform P100-1/2006 se admite
ca structurile în cadre să se proiecteze la valori ale forțelor seismice de proiectare de 6-7ori mai
mici decât forțele care ar asigura un răspuns elastic la acțiunea cutremurului de proiectare.
Totuşi simplu fapt al utilizării unui nivel redus al forţelor seimice de proiectare nu
garantează a priori un răspuns ductil al structurii (chiar dacă deformaţiile plastice se
mobilizează). Proiectantul trebuie să aibă în vedere măsuri prin care să asigure ductilitatea
structurii. Un prim pas în constituie imaginarea unui mecanism optim de plastificare pentru
structură care să conducă la capacitate suficientă de disipare a energiei seismice.
În general, pentru structuri în cadre multietajate, configuraţia mecanismului optim are la
bază

22
următoarele cerinţe:
Trebuie mobilizat, pentru formarea mecanismului, un număr cât mai mare de articulaţii
plastice. În acest fel fiecare articulaţie plastică va avea de disipat o cantitate de energie cât mai
redusă şi, prin urmare, degradările structurale asociate vor fi mai mici.
Pentru a beneficia de o ductiltiate bună a elementelor structurale deformaţiile neliniare
ale acestora trebuie să se datoreze în principal încovoierii, cu variaţii reduse ale forţei axiale.
Deformaţiile neliniare trebuie să fie reversibile, de la un sens de încărcare la altul, astfel încât să
nu se acumuleze. Acest lucru presupune ca articulaţiile plastice pozitive şi negative să apară în
aceleaşi poziţii.
Este de dorit ca rotirile în articulaţiile plastice să fie cât mai apropiate ca mărime. Astfel
degradările structurale vor fi similare în toate zonele plastice. Este necesar ca toate articulaţiile
formate să lucreze simultan.
Mecanismul optim de plastificare pentru un cadru plan sub acțiunea seismică se formează
prin apariția articulațiilor plastice la capetele grinzilor de la fiecare nivel și la baza stâlpilor de la
parter. Formarea articulațiilor plastice în grinzi este avantajoasă întrucât sub solicitarea de
moment încovoietor fără forță axială se pot mobiliza rotiri plastice mari cu degradări reduse. În
același numărul de articulații plastice care se formează pentru mobilizarea mecanismului
structural de plastificare este maxim, cantitatea de energie care trebuie disipată în fiecare
articulație fiind minimă.

În cazul cadrelor solicitate predominant la acțiuni seismice articulațiile plastice se

formează la capetele grinzilor în mod natural. Se observă în figura, că atingerea momentului
capabil pozitiv, M⁺Rd, se produce prin creșterea momentului datorat încărcării seismice, în timp

23
ce momentul din acțiuni gravitaționale este constant. În acest fel, în diagrama de moment
cumulată, Mgrav+seism,maximul pozitiv se mută din zona centrală a grinzii către reazem.
Momentul pozitiv atinge momentul capabil în secțiunea din vecinătatea reazemului astfel
că articulația plastică pozitivă apare la capătul grinzii. La partea de sus, momentele negative cresc
către reazem, indiferent de ponderea celor două acțiuni predominante, astfel că articulația plastică
negativă se formează la capătul grinzii. Aceste observații sunt valabile și pentru sensul opus de
acțiune seismică. Acțiunea seismică este predominantă, de exemplu, la clădirile cu multe niveluri
şi deschideri/travei relativ reduse, amplasate în zone cu seismicitate moderată sau mare. La astfel
de clădiri încărcările gravitaţionale joacă un rol secundar.

În cazul cadrelor solicitate predominant la acțiuni gravitaționale articulațiile plastice

pozitive nu se mai formează la capetele grinzilor în mod natural. Ponderea momentului din
acțiunea seismică, Mseism, este redusă astfel încât creșterea mică a acestuia până la atingerea
momentului capabil, M⁺Rd, conduce la o diagramă de momente cu maximul pozitiv în zona
centrală a grinzii. Articulația plastică pozitivă nu mai se formează astfel la capătul grinzii ci
undeva către centrul deschiderii. Mecanismul de plastificare este schițat în figura urmatoare:

24
 Dirijarea articulației plastice pozitive către capătul grinzii se poate face prin furnizarea
unei suprarezistențe considerabile a grinzii la momente încovoietoare pozitive, în zona centrală,
astfel încât, pentru atingerea momentului capabil, creșterea puternică a componentei Mseism să
mute zona de moment maxim către capătul grinzii.

Acțiunea gravitațională este predominantă, de exemplu, în cazul construcţiilor industriale

cu deschideri şi încărcări mari sau în cazul clădirilor civile amplasate în zone seismice de
intensitate mai redusă. Formarea articulațiilor plastice pozitive în zona centrală a deschiderii
grinzilor face ca pozițiile articulațiilor plastice pozitive și negative, pentru cele două sensuri
opuse de acțiune seismică, să nu coincidă . În această situație deformațiile plastice acumulate în
cursul ciclurilor repetate de încărcare în domeniul plastic sunt cumulative. Grinda poate evidenția
după cutremur o deformație remanentă.

25
 Dacă articulațiile plastice se formează la capetele grinzilor rotirile plastice așteptate sub
minime pentru o valoare dată a deplasării laterale a structurii. Dimpotrivă, dacă articulația
plastică pozitivă se formează în zona centrală a deschiderii, rotirile plastice ale grinzii sunt
amplificate. Prin proiectare trebuie să se evite formarea mecanismelor de plastificare locale,
extinse pe un nivel sau un număr redus de niveluri. În acest caz numărul de articulaţii plastice
care se formează este redus şi capacitatea de disipare de energie a structurii este mică. Apar rotiri
mari în articulaţiile plastice din stâlpi, putându-se ajunge chiar la colapsul structural.

In cazul structurilor cu încărcări seismice predominante se pot accepta şi cazuri în care

articulaţiile plastice se dezvoltă într-un număr limitat de stâlpi pe toată înălţimea acestora, cu
condiţia ca restul stâlpilor să se plastifice numai la baza. Acest mod de plastificare poate fi
necesar în cazul grinzilor care au, din diferite motive, coeficienţi de suprarezistenţă la încovoiere
mari. Dirijarea articulaţiilor plastice către capetele grinzilor poate necesita un consum ridicat de
armatură in stâlpi. Dacă se permite plastificarea unor stâlpi pe înălţime se pot realiza economii
importante de otel.

26
 11. NORME DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PREPARAREA, TRANSPORTUL,
TURNAREA BETOANELOR ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT
ŞI PRECOMPRIMAT

Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de preparare, transport, turnarea

betonului şi executarea lucrărilor de beton armat, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de
muncă.
Măsurile de prevenire au ca scop eliminarea factorilor periculoşi existenţi în sistemul de
muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant sarcina de muncă mijloace de
producţie mediu de muncă).
La locurile de preparare a betoanelor se vor afişa instrucţiuni specifice privind modul de
lucru a instalaţiilor de preparare, atraganduse atenţia asupra punctelor în care există pericol de
accidentare şi unde vor fi afişate indicatoare de avertizare.
Se interzice accesul personalului muncitor străin de formaţia de lucru, în zona de lucru a
instalaţiei de preparare a betoanelor.
La prepararea betoanelor şi mortarelor, atât amenajarea cât şi exploatarea betonierelor şi
malaxoarelor, se vor executa cu respectarea măsurilor de protecţie aferente " Normativului de
exploatare şi întreţinere a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor".
Încăperile în care se manipulează ciment, filler, var etc. vor fi prevăzute cu ventilaţie
naturală sau mecanică.
Lucrătorii care manipulează materiale pulverulente vor purta obligatoriu echipamentul de
protecţie acordat conform Normativului cadru de acordare a echipamentului individual de
protecţie. De asemenea, se vor acorda materiale igienico-sanitare conform actelor normative în
vigoare.
La lucrul cu concasoare se vor respecta măsurile de protecţie a muncii aferente
exploatării şi întreţinerii utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor.
Elevatoarele, mecanismele de ridicat, ciururile pentru sortat, buncărele, jgheaburile şi alte
instalaţii pentru alimentarea cu agregate şi prelucrarea acestora în vederea preparării betonului şi
mortarului vor fi marcate cu tăbliţe de avertizare pentru interzicerea trecerii lucrătorilor pe sub
ele.

27
 Spălătoarele de agregate cu şnec, vor fi acoperite cu capace sau cu plase de sârmă dese şi
rezistenţe.
Se interzic următoarele în timpul procesului tehnologic:
- curăţirea tobei betonierei şi a jgheabului de descărcare a betonului precum şi executarea unor
lucrări de întreţinere sau de reparaţii. Aceste activităţi sunt permise numai după oprirea instalaţiei
de preparare şi deconectarea de la sursa de alimentare cu energie electrică;
- circulaţia sau staţionarea personalului muncitor sub gurile de descărcare ale instalaţiei de
preparare a betoanelor;
- accesul personalului muncitor sub cupa betonierei centralei de beton, sau sub cupa de
alimentare cu agregate atunci când aceasta este ridicată dar nu este blocată;
- curăţirea şi spălarea instalaţiei de preparare a betoanelor se face numai după ce sursele de
acţionare vor fi întrerupte.
Jgheaburile şi tobele instalate pentru prepararea betoanelor, cu mers continuu, trebuie
acoperite în timpul funcţionarii cu un capac sau plasa de sârmă manevrată manual sau electric.
Se interzice intervenţia personalului muncitor, în timpul funcţionarii, în toba de amestec
sau în cupa malaxorului. Se interzice ajutarea descărcării din instalaţia de amestecare cu lopeţi
sau alte mijloace. În caz de avarie, curăţirea instalaţiei se va efectua după deconectarea acesteia
de la sursa de alimentare şi blocarea elementelor mobile.
Se interzice ridicarea personalului muncitor cu troliul instalaţiei.
Platformele şi scările ce deservesc instalaţia de preparare a betoanelor vor fi prevăzute cu
balustrade de protecţie.
În cazul în care transportorul elicoidal pentru ciment s-a înfundat, pentru depanare, se va
opri utilajul, se va deconecta de la reţea şi se vor scoate siguranţele de la tablou. În timpul
depanării se va pune un indicator de avertizare în care se va menţiona: "utilaj în reparaţie",
"conectarea la reţea este interzisă".
Cupa instalaţiei de alimentare a betonierei va fi dotată cu limitatoare de cursă la urcare şi
coborâre. Funcţionarea acesteia va fi verificată periodic, în conformitate cu prescripţiile cuprinse
în cartea tehnică a acestora şi se va încheia obligatoriu un proces verbal.
Se va asigura în permanenţă curăţenia în jurul instalaţiei de preparare a betoanelor şi
degajarea căilor de acces.

28
 Curăţirea zonei de sub cupa de agregate va fi făcută numai după blocarea acesteia în
poziţia ridicată şi după întreruperea şi scoaterea instalaţiei electrice de sub tensiune. Din
proiectare, grilajul de protecţie trebuie asigurat astfel încât la deschiderea acestuia să se întrerupă
alimentarea cu curent electric.
Personalul muncitor care manevrează instalaţia de amestecat betoane acţionată electric,
va sta pe platforme de lucru prevăzute cu covoare de protecţie din cauciuc şi va fi dotat cu cizme
şi mănuşi electroizolante.
Instalaţia de preparare a betoanelor acţionată cu motoare electrice va fi prevăzută cu
protecţie conform prescripţiilor tehnice privind legarea la pământ a instalaţiilor electrice.
Instalaţia electrică se va executa de tip etanş, pentru a opri pătrunderea prafului sau a umidităţii.
Tabloul de comandă va fi montat astfel încât să nu fie expus şocurilor şi vibraţiilor. Orice
intervenţie la instalaţia electrică se va face numai de către electricieni cu calificare şi atestare
corespunzătoare.
Cablurile de tracţiune şi dispozitivele aferente vor fi verificate în permanenţă. Se va avea
în vedere că la cursa maximă de desfăşurare a cablului să mai rămână înfăşurat pe toba cel puţin
trei spire de cablu.
Înainte de punerea în funcţiune a dozatoarelor gravimetrice din componenţa instalaţiei de
preparare a betoanelor se va verifica legarea la pământ a acestora, starea cablului de alimentare
cu energie electrică şi existenţa apărătoarelor de protecţie la părţile în mişcare.
În cazul utilizării betonierelor mobile acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru,
blocate sau prinse între saboţi fixaţi cu buloane.
La centralele de betoane ce funcţionează în regim semiautomat sau automat în cazul unor
defecţiuni mecanice sau electrice, procesul tehnologic se va finaliza în sistem de comandă
manuală.
Se interzice folosirea improvizaţiilor la oricare din elementele componente ale instalaţiei
de preparare.
În cazul utilizării de aditivi la prepararea betoanelor, se vor lua măsuri corespunzătoare
de protecţie a muncii, în funcţie de substanţele chimice din care sunt alcătuiţi aditivii şi de
instrucţiunile transmise de producătorul aditivului.

29
 Transportul betonului se va face numai după verificarea tehnică a mijlocului de transport
şi cu respectarea măsurilor de protecţie a muncii aferente exploatării şi întreţinerii utilajelor,
maşinilor şi instalaţiilor.
În timpul încărcării mecanizate a betonului este interzisă staţionarea între dispozitivul de
încărcare şi mijlocul de transport.
Se interzice circulaţia şi staţionarea personalului muncitor în zona de descărcare a
betonului din mijlocul de transport.
Circulaţia pe cofraje (după montarea armaturii) pentru transportul betonului se va face pe
podine aşezate pe capre, cu o lăţime de cel puţin 1,2m.
Pompa de beton va fi amplasată faţă de punctul de turnare, astfel încât mecanicul să aibă
vizibilitate la locul de turnare.
Personalul muncitor care deserveşte instalaţiile de pompare va trebui să poarte şi ochelari
de protecţie (pentru a nu se accidenta în cazul desfacerii colierelor sau a spargerii furtunurilor).
Tehnologia de pregătire şi formare a armaturilor pentru lucrări de armare a betonului va fi
elaborată în exclusivitate de către un proiectant autorizat şi atestat, conform hotărârilor
guvernului privind calitatea construcţiilor.
Încercarea la tracţiune a oţelurilor folosite la confecţionarea armaturilor se face la maşini
de încercat, care trebuie să îndeplinească toate condiţiile impuse de standardele în vigoare,
privind otelurile de armaturi şi standardele de securitate a muncii conexe.
Descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armaturi trebuie făcută pe un teren de lucru
separat, împrejmuit şi marcat cu plăcute avertizoare.
Îndoirea manuală a armaturii de oţel trebuie făcută cu chei speciale în bună stare pentru a
nu se produce rănirea mâinilor muncitorului. Uneltele şi dispozitivele de îndoire a armaturii vor fi
verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.
Îndoirea armaturii prin sudură electrică, se va executa prin aşezarea barelor de oţel beton
pe capre sau pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalaţia de punere la pământ.

30
 BIBLIOGRAFIE

La redactarea acestei secțiuni au fost consultate următoarele documente normative si

publicații:
Ştaerman M. I., Ivianschi A. M. Planşee fără grinzi
Gosav I – Note de curs CCIA 2013-2014
SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cladiri.
P100-1/2006 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru cladiri.
Zoltan Kiss , Traian Onet , Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1.
Mihai Petru , Note de curs.
CR0-2005 - Bazele proiectarii structurilor in constructii.
Paulay T., Bachman H., Moser K., Proiectarea structurilor din beton armat la
acţiuni seismice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997
Postelnicu T., Popa V., 2009, Proiectarea nodurilor cadrelor de beton armat in
codurile de proiectare actuale, Revista AICPS Nr.2-3/2009
Institutul Român de Standardizare, Calculul si alcătuirea elementelor structurale
din beton , beton armat şi beton precomprimat, STAS 10107/0-90, 1990

31