Sunteți pe pagina 1din 150

studio arca

DESCRIERE FUNCTIONALA

DENUMIRE PROIECT:

AMPLASAMENT:

BENEFICIAR:

NR. PROIECT:

CONSTRUIRE HALĂ (P) ȘI CORP BIROURI (P+1E), INSTALA ȚII ȘI AMENAJĂRI ÎN INCINTĂ

Giarmata Vii, com.Ghiroda, jud.Timis,

parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda

s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMÂNIA s.r.l.

286/2011

1. DESCRIEREA GENERALA

1.1 arhitectura

1.2 rezistenta

2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE ANTREPRENORULUI

3. OBSERVATII PREALABILE REFERITOARE LA IZOLAREA TERMICA,

IZOLAREA HIDROFUGA, ECONOMIA DE ENERGIE SI IZOLAREA FONICA

4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

5. DESCRIEREA LUCRARILOR PE CAPITOLE

Volumul 1. STRUCTURA

Volumul 2. ARHITECTURA

Volumul 3. INSTALATII

1. DESCRIERE GENERALA

1.1 ARHITECTURA

studio arca

AMPLASAMENT

Terenul pe care va fi construită clădirea este situat în zona de nord-est a Timi șoarei, în sat Giarmata Vii, com. Ghiroda, jud. Timi ș, parcela nr. cadastral 400263 conform C.F. În incinta sunt construite o hală (P) cu un corp de cladire pentru birouri, spatii tehnice si cantina construit in regim P+1E, in care î și desfă șoară activitatea s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l. Accesul în incintă se face de pe drumul agricol de exploatare DE 70, aflat in partea de nord a parcelei, ce intersecteaza DJ 609 D, drumul spre Aeroportul International Timisoara.

REGIMUL JURIDIC

Conform extras CF nr. 400263, terenul în suprafa ță (măsurată) totala de 49.454 mp, intravilan extins Ghiroda, cu hala industriala in regim P, birouri P+1E, platforme betonate si cabina poarta, se află in proprietatea privată a s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l.

DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

In prezent pe parcela, cu numărul cadastral 400263, sunt construite:

1. Hală productie, în regim P, si corp administrativ, în regim P+1E (C1).

Cele două corpuri de clădire sunt separate atat structural cât si func țional. Acestea comunică la nivelul parterului prin u și care asigura accesul din hală spre hol, spa țiile tehnice, cantina. Hala de productie reprezinta volumul principal realizat din elemente structurale din beton prefabricat și închideri laterale u șoare, realizate din casete metalice termoizolante. Înăl țimea la corni șa este de +9,45 m. Zonele de acces marfă ale halei sunt realizate din structura metalica și au înăl țimea la atic de +7,00 m. Corpul administrativ (P+1) este realizat din structură de beton cu închideri din zidărie

de carămidă cu goluri verticale, 38cm. În continuarea ei, facând parte din acelasi tronson structural, se afla zona spa țiilor tehnice construite pe parter. Închiderile laterale sunt realizate în ambele cazuri din zidarie finisată în exterior cu tencuiala iar în unele zone cu tabla cutată.

2. Construc ția anexă (C2) este o platformă betonată cu suprafa ța de 1.125 mp. Pe ea

este amplasat un cort cu rol de spa țiu pentru depozitare.

3. Cabina de poarta (C3), în regim parter, are o suprafa ță de 49 mp.

În incintă, aleile pentru circula ție pietonală si auto și parcările sunt realizate par țial din dale de beton pe pat de nisip, par țial din platforme betonate. Suprafa ța incintei neocupată de clădiri sau circula ții este amenajată ca zonă verde.

DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROPUSE

Solicitarea beneficiarului s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l. este de a realiza

studio arca

etapa a 2-a a investi ției - extinderea halei existente cu hală, în regim parter, și un corp multifunctional, in regim P+1E. Prin tema de proiectare s-au stabilit de comun acord cu beneficiarul următoarele cerin țe:

- realizarea unui corp de clădire pentru produc ție (hala) care cuprinde un corp P+1E, multifunc țional;

- amenajarea rampei de acces, cirulatii auto si pietonale amplasate perimetral clădirii propuse;

- extinderea parcajului existent.

A. EXTINDERE CLĂDIRE EXISTENTĂ, ETAPA A II-A

In elaborarea solu ției s-a ținut cont de configura ția halei existente și de condi țiile de amplasare și conformare stabilite prin documentatia de urbanism nr. 406/2004, faza PUZ, aprobata prin hotararea Consiliului Local Ghiroda nr. 5/2005.

A.1. Descrierea functiunilor

- Hala produc ție (P) are acces direct amenajat pe fa țada vestică: la nivelul platformelor exterioare si prin intermediul unei rampe auto. Hala propusă este o extindere a halei existente, cele două corpuri de clădire comunică și vor func ționa împreună.

- Corp multifunc țional (P+1E) cuprinde:

La parter:

- birou de productie,

- magazie și atelier de mentenan ță,

- atelier execu ție ma șini,

- magazie piese de schimb,

- birou mentenan ță documenta ții,

- atelier prototip,

- sala tablouri electrice,

- sala compresoarelor,

La etaj:

laborator QA. - sală de conferin țe,

-

- sală pentru training,

- sală multifunc țională,

- sala server,

- birou,

- vestiare si grupuri sanitare.

Evacuarea de la etaj, în caz de incendiu, se va realiza, atât prin scara principală, cât si prin a

doua scara de evacuare, amplasată în zona grupurilor sanitare.

Cele doua module func ționale comunică între ele.

Adiacent halei se vor amplasa doua corpuri anexă:

- zonă pentru garare motostivuitoare și depozitare de șeuri,

- zonă pentru amplasare butelii propan.

studio arca

A.2. Descrierea constructivă Sistemul constructiv al halei este alcătuit din stalpi si grinzi prefabricate din beton armat. Stâlpii sunt fixa ți in funda ții izolate de beton. Închiderile laterale sunt realizate din:

- panouri prefabricate de beton, pana la inaltimea de 1,00 m,

- panouri de inchidere casetate din tabla, termoizolate cu vata minerala – dispuse de la inăl țimea de 30 de cm pana la cota aticului (+9,45 m). Acoperisul este realizat dintr-o închidere u șoară:

- tablă cutată cu profil trapezoidal autoportanta,

- bariera de vapori,

- termoizolatie vata minerala 15 cm,

- hidroizolatie – membrana PVC.

Adiacent halei, pe fa țadele vestică și sudică, sunt prevazute doua anexe realizate pe structuri metalice independente de structura halei.

Structura corpului de birouri (multifunc țional) este alcatuită din stâlpi și grinzi din beton armat prefabricat. Plan șeul peste parter este alcatuit din dale prefabricate de beton armat. Închiderile laterale sunt realizate din zidarie BCA 25 cm cu termoizolatie cu 10 cm polistiren. Terasa corpului de birouri este comuna cu cea a halei, are acelasi sistem de închidere si este necirculabila. Cota aticului clădirii P+1E este de +9,45/+10,25 m. Cota terenului sistematizat în zona circulaţiei pietonale se afla la -0,10 m faţă de nivelul parterului (±0,00).

Finisaje interioare zona multifunc țională:

Acces, scări, holuri nivel, vestiare

pardoseala

- gresie antiderapantă

pereţii

- faianta, zugrăveli cu vopsele lavabile

tavanul

- tavan fals – gips-carton

Grupuri sanitare

pardoseala

- gresie antiderapantă

pereţii

- faianta, zugrăveli cu vopsele lavabile

tavanul

- tavan fals – gips-carton

Sala training, conferinte, multifunctionala, server

pardoseala

- covor PVC

pereţii

- zugrăveli cu vopsele lavabile

tavanul

- tavan fals – gips-carton

Birou productie, mentenanta

pardoseala

- covor PVC

pereţii

- zugrăveli cu vopsele lavabile

tavanul

- tavan fals – gips-carton

Ateliere, magazii, laborator, sala compresoare si tablouri electrice

pardoseala

- beton vopsit

pereţii

- zugrăveli cu vopsele lavabile

tavanul

- tavan fals – gips-carton

studio arca

Finisaje exterioare

- Faţada corpului administrativ este placata cu termosistem - polistiren expandat (10

cm) peste care se aplică o tencuială decorative colorata. O por țiune din fa țadă va fi placată cu tabla cutata cu sec țiune trapezoidală.

- Finisajul exterior al halei este alcatuit din tabla cutată cu sec țiune trapezoidală.

- Golurile sunt închise cu tâmplărie PVC – culoare alba – şi geam termoizolant. Sticla este clara si de joasa emisivitate Low-E. Clădirea se va racorda la reţelele de electricitate, apa, canalizare, gaz, telefonie existente in zona. Incălzirea se va realiza in sistem centralizat cu centrala termica. Clădirea propusa se încadrează în Clasa de Importanţă III, conform P 100/2006 şi Categoria de Importanţă C – construcţii de importanţă normală – conform HG 766/1997 şi L10/1995 privind calitatea în construcţii.

B. Amenajarea incintei

În incintă se vor amenaja:

- alei pietonale perimetrale cladirii – finisaj dale din beton pe pat de nisip,

- alei si platforme pentru circula ția auto,

- 112 locuri de parcare realizate in continuarea zonei de parcare existente (in total vor fi 183 locuri de parcare) - zona verde plantată cu iarba si vegeta ție joasa.

INDICI URBANISTICI

Suprafa ță teren (conform CF suprafa ță măsurată) = 49 454 mp

Existent:

Suprafata construită parter = 6 338 mp Suprafata construită desfăşurată = 6 840 mp POT = 12,82 % CUT = 0,14

Propunere:

Suprafata construită parter = 11 519 mp Suprafata construită desfăşurată = 12 643 mp POT = 23,29 % = POT max = 38,03% (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005) CUT = 0,26 < CUT max = 0,43 (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005) Suprafata alei pietonale, auto, parcari = 13 424 mp (27,14%) Suprafa ță zona verde = 24 511 mp (49,57%)

1.2 REZISTENTA

A. STRUCTURA HALA

1. Elemente generale

studio arca

Amplasament:

GIARMATA Vii, Com. Ghiroda, Jud. TIMIS, parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda

Clasa de importanta:

II – conform Normativului P100-1/2006

Actiunea seismica:

a g =0,16g; Tc = 0.7 sec. – conform Normativului P100-1/2006

2. Descrierea structurii

Prezenta documentatie trateaza partea de rezistenta a proiectului “CONSTRUIRE HALA (P) SI CORP BIROURI (P+1E), INSTALATII SI AMENAJARI IN INCINTA” – suprastructura

prefabricata.

Cladirea este formata dintr-un corp, HALA(P) SI CORP BIROURI(P+1E), delimitat de axele F/1.3 – R/1;

dimensiuni exterioara: 68.85 m 72.0 m;

deschideri:24.0m+8.85m;

traveei:12x6.0 m;

inaltimea libera minima este 7.00 m la HALA(P) si 3.25 m + 3.87 m la CORP BIROURI

(P+1E);

Structura de rezistenta a cladirii este urmatoarea:

fundatii pahar; Acoperis:

Grinzi de tip: ”I150/14” – 1050 daN/ml;

Grinzi de tip: ”I95” –620 daN/ml;

Grinzi de tip: ”T75” –410 daN/ml;

Grinzi de tip: ”R30x50” – 375 daN/ml;

Planseu:

Grinzi de tip: ” L75/30/30” – 715 daN/ml;

Elemente de suprafata de tip: ” TT45/13” – 610 daN/ml;

Inchideri:- acoperis tabla cutata autoportanta +termoizolatie + hidroizolatie;

- pereti prefabricati din beton: 400daN/mp

- hala productie: pana la cota +1.30m (ax R1, 13);

- pereti panouri metalice cu termoizolatie in continuarea celor din beton la hala productie: 30 daN/mp;

- pereti din BCA de grosime 25cm care nu reazema pe structura prefabricata :

- ax 1.3 pana la cota +9.45;

- ax F1 si Q1 pana la cota +9.45;

- ax 1/(F1

Q1) pana la cota +2.95;

studio arca

Elemente nestructurale pe acoperis: 2x CTA (greutate CTA=6830 Kg) conform plansei PLAN MONTAJ ACOPERIS SECTIUNI 2/2

Pentru imbinarea elementelor s-a folosit procedeul uscat.

OBS:

- In viitor se va prevedea o extindere dupa axul 13 intre axele F1-R1. Intre aceasta extindere si cladirea existenta se va prevede rost . - In calculul static, panourile inchiderilor au fost luate in considerare numai ca mase in analiza modala pentru situatia seismica de proiectare. - Forta axiala in stalpi, obtinuta din calculul static nu cuprinde:

- greutatea proprie a fundatiei;

- greutatea proprie a terenului de deasupra fundatiei;

- greutatea proprie a inchiderilor care nu reazema pe suprastructura prefabricata.

3. In cazul in care se vor adopta modificari ale incarcarilor sau se va modifica geometria structurii va fi contactat proiectantul structurii.

3. Evaluarea incarcarilor

Elemente nestructurale:

Acoperis:

Invelitoare+suspendate: 60 daN/m 2 ;

Planseu:

Suprabetonare 8cm: 190 daN/m 2 ; Pardosea: 100 daN/m 2 Suspendate: 50 daN/m 2 Pereti despartitori: 80 daN/m 2

Suprabetonare 8cm: 190 daN/m 2 ; Pardosea: 100 daN/m 2 Suspendate: 50 daN/m 2 Pereti despartitori:
Suprabetonare 8cm: 190 daN/m 2 ; Pardosea: 100 daN/m 2 Suspendate: 50 daN/m 2 Pereti despartitori:
Suprabetonare 8cm: 190 daN/m 2 ; Pardosea: 100 daN/m 2 Suspendate: 50 daN/m 2 Pereti despartitori:

INCARCARI VARIABILE:

Incarcarea utila:

Incarcare utila planseu: 250 daN/m 2

Actiunea zapezii:

s

s 0,k = 150 daN/m 2 – greutatea de referinta a stratului de zapada; C e = 0.8 – coeficient de expunere al amplasamentului constructiei; C t = 1 – coeficient termic;

i - coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.

k =

i

x C e x C t x s 0,k

Actiunea vantului:

W(Z) = q ref x C e (z) x C p q ref = 40 daN/m 2 – presiunea de referinta a vantului; C e (z) - coeficient de expunere la inaltimea z deasupra teremului;

C p – coeficient aerodinamic de presiune;

INCARCARI ACCIDENTALE:

studio arca

Actiunea seismica:

Evaluarea intensitatii incarcarii seismice s-a facut pe baza analizei modale si a urmatorilor coeficienti:

a g = 0,16g;

T c = 0.7 sec;

I = 1.20;

q = 4.0.

 

prevazuti in Normativul P100-1/2006

4.

Calculul static al structurii

 

Pentru determinarea eforturilor in stalpii structurii s-au efectuat calcule statice plane si spatiale ale cladirii, avandu-se in vedere gruparea pentru verificarea la starea limita ultima (SLU) situatie permanenta de proiectare (fundamentala); situatie seismica de proiectare, la care s-au avut in vedere; -greutatea proprie a structurii; -valoarea cvasipermanenta a incarcarilor; -greutatea inchiderilor (introdusa ca masa in analiza modala); -seism;

5. Calculul stalpilor

Stalpii prefabricatii au sectiunea transversala de 60x60, 60x70, 80x80 si sunt realizati in tipare metalice.

Calculul armaturilor longitudinale ale stalpilor s-a facut la compresiune excentrica oblica pe baza eforturilor sectionale obtinute din analiza statica. S-au luat in considerare efectele excentricitatii aditionale si ale deformatiilor de ordinul II prin intermediul coeficientului .

Zonele critice de la baza stalpilor s-au calculat si alcatuit in conformitate cu prevederile din P100-1/2006.

6. Calculul elementelor din beton precomprimat

Elementele din beton precomprimat au fost incadrate in clasa XC3. Calculele elementelor s-au efectuat in conformitate cu SR-EN 1992-1-1, avandu-se in vedere:

- verificarea la starea limita de rezistenta;

- starea limita de rezistenta la transfer, transport si montaj.

- verificarea la transport si montaj;

- starea limita de fisurare;

- starea limita de deformatii;

- calculul zonelor de transmitere;

7. Calculul grinzilor din beton armat Elementele din beton armat au fost calculate la starea limita ultima la actiunea

momentului incovoietor si a fortei taietoare, in conformitate cu SR-EN 1992-1-1.

studio arca

S-au verificat deschiderea fisurilor si deformatiile sub incarcari de serviciu pentru toate elementele de beton armat.

8. Tehnologia de executie Executarea lucrarilor se face de catre un antreprenor specializat si atestat pentru acest gen de lucrari, pe baza de tehnologie omologata, utilizandu-se materiale insotite de acte care atesta calitatea lor. Executantul lucrarilor are obligatia de a intocmi fise tehnologice pentru fiecare gen de lucrari. Fisele tehnologice intocmite de executant vor contine detaliile cu privire la executie, materiale, utilaje precum si la masurile de igiena şi protectia muncii pe timpul executiei (scari provizorii, parapeti de protectie, etc.). Se vor face precizarile necesare pentru PSI. La executarea elementelor prefabricate, precum si la montajul acestora se vor respecta prevederile Codului de executie CP 012/2007; NE 013/2002.

9. Organizarea lucrarilor de santier Organizarea lucrarilor se face strict in incinta, nefiind admisa extinderea in zonele invecinate. Materialele se vor aproviziona din bazele proprii si se vor aduce in santier numai pe masura punerii in opera.

10. Protectia mediului inconjurator Pentru protejarea mediului inconjurator se interzice depozitarea materialelor si prefabricatelor in afara zonelor amenajate conform proiectului de organizare a lucrarilor (aprobat conform normelor in vigoare). Resturile de materiale vor fi transportate in depozite legal stabilite si pentru care s-au obtinut aprobarile legale. Dupa terminarea executiei lucrarilor terenul se va elibera de resturile materiale si se va remedia in conformitate cu prevederile proiectului de sistematizare a incintei noii investitii.

B. STRUCTURA GARAJ MOTOSTIVUITOARE, SPATIU PENTRU DESEURI

1. Date generale asupra obiectivului proiectat

Obiectul proiectului "Garaj Motostivuitoare si Spatiu Deseuri" îl constituie un corp de clădire având destinaţia de gararea motostivuitoarelor si depozitarea deseurilor. Structura este amplasată în Giarmata Vii, jud. Timis, având un regim de înălţime P. Suprastructura clădirii are o dimensiune în plan de 8x17 m. Înălţimea suprastructurii metalice este de 4 m.

2. Tema de proiectare

Datele temei de proiectare constând în desene generale de arhitectura şi parametri dimensionali au fost furnizate de către arhitect. Au fost furnizate următoarele planşe de arhitectură:

Secţiuni orizontale Secţiuni transversale caracteristice Faţade Detaliu travee

studio arca

Obiectul contractului l-au reprezentat: stabilirea soluţiei constructive, analiza globală, dimensionarea elementelor structurale şi soluţiile tehnice de realizare a structurii metalice (elemente structurale şi îmbinări), caiet de sarcini.

3. Soluţia constructivă

Structura de rezistenţă este formată din cadre metalice, formate din travei necontravântuite articulate şi travei cu contravântuiri in X. În plan transversal cadrele sunt necontravantuite rigide. În plan longitudinal, contravântuirile sunt dispuse în cadrele exterioare. Sistemul de contravântuiri nu este aparent. Grinzile principale de cadru sunt realizate din profile laminate, prevăzute cu conectori pentru împiedicarea flambajului prin încovoiere-răsucire. Stâlpii suprastructurii sunt realizaţi din profile metalice laminate.

4. Evaluarea încărcărilor

Structura de rezistenţă a clădirii este solicitată la următoarele încărcări:

încărcarea permanentă încărcarea utilă sarcini climatice din vânt şi zăpadă acţiunea seismică. Încărcările permanente s-au stabilit in baza datelor furnizate de către arhitect şi beneficiar. Încărcările climatice corespunzătoare amplasamentului construcţiei s-au stabilit în conformitate cu CR 1-1-3-2005 pentru zăpadă, respectiv NP 082-04 pentru acţiunea vântului. Acţiunea seismica s-a evaluat în conformitate cu normativul P100-1/2006. Încărcările utile s- au stabilit conform STAS 10101/2A1-87. Combinaţiile de încărcări au fost alcătuite conform CR 0-2005. Structura a fost încadrată în clasa III de importanţă conform CR 0-2005 şi P100-1/2006.

5. Dimensionarea structurii

Dimensionarea structurii de rezistenţă s-a realizat în conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, NP 033-99, SR EN 1994-1-1 şi P100-1/2006. Normele Eurocode au fost folosite în baza ordinului MTCT nr. 620/29.04.2005. La dimensionarea structurii s-a avut in vedere respectarea condiţiei de rezistenţă şi a condiţiei de stabilitate corespunzătoare stărilor limită ultime, respectiv a deplasărilor admise corespunzătoare stărilor limită de serviciu.

6. Condiţii tehnice de execuţie şi montaj

Execuţia şi montajul structurii se realizează cu respectarea condiţiilor de calitate şi a toleranţelor precizate în normele în vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/1- 89, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Responsabilitatea pentru urmărirea calităţii execuţiei conform normelor în vigoare şi desenelor de execuţie revine uzinei producătoare şi firmei care asigură montajul structurii, având obligaţia de a semnala cu promptitudine proiectantului eventualele abateri dimensionale faţă de proiect sau calitatea necorespunzătoare a materialelor utilizate,

studio arca

constatate în momentul recepţiei pe şantier. Proiectantul îşi declină orice răspundere în situaţia în care elementele metalice sunt executate sau montate necorespunzător, precum şi faţă de orice fel de modificare adusă structurii (sarcini suplimentare, goluri in elementele de rezistenţă) aduse ulterior realizării construcţiei, dacă nu au fost cuprinse în tema de proiectare iniţială şi nu s-au luat în considerare la proiectare. Pentru detalii suplimentare asupra condiţiilor tehnice de execuţie şi montaj se va consulta caietul de sarcini.

C. STUDIU GEOTEHNIC

Totalul de 14 (patrusprezece) puncte acumulate Conform Normativului NP 074/2002 intitulat „NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGENŢELE ŞI METODELE CERCETĂRII GEOTEHNICE A TERENULUI DE FUNDARE”, pentru stabilirea riscului geotehnic al lucrării încadrează terenul de fundare din amplasamentul cercetat în tipul de risc „MODERAT”, iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice în „CATEGORIA GEOTEHNICĂ 2”. Pentru întocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au executat 4

(patru) foraje geotehnice F 1, F 2, F 3 şi F 4, cu diametrul de 5”, până la adâncimea de -7,00

m de la suprafaţa terenului.

PDU 7, cu

masa berbecului de 10,0 kg şi înălţimea de cădere de 50 cm, conul având o suprafaţă de 10

cm 2 , conduse până la adâncimi de -7,50 m

S-au executat de asemenea 7 (şapte) penetrări dinamice uşoare PDU 1

8,00 m.

Cota de fundare minimă recomandată, de la suprafaţa terenului este:

D f =-0,90 m pentru fundaţii continue;

D f =-1,70 m pentru fundaţii izolate sub stâlpi.

Caracteristicile de contractilitate ale straturilor argiloase din suprafaţa terenului de

fundare, permit clasificarea acestor pământuri în CATEGORIA PĂMÂNTURILOR

ARGILOASE ACTIVE, conform buletinelor de analiză.

Fundarea directă a clădirii se va realiza cu respectarea prescripţiilor tehnice NE 0001

- 96 intitulat „ COD DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE PENTRU CONSTRUCŢII FUNDATE PE

PĂMÂNTURI CU UMFLĂRI ŞI CONTRACŢII MARI”, conform CAPITOLULUI 4 şi a ANEXEI

8.

Umpluturile de sub trotuare şi platforme betonate se vor executa pe o grosime de 30

cm din pământ stabilizat cu var sau dintr-un amestec cât mai omogen de pământ contractil şi

nisip în proporţie de 60 % argilă şi 40 % nisip, sau în amestec de pietrişuri mari şi mici, sau

amestec de pietrişuri cu piatră spartă.

studio arca

Sunt prezentate calculele referitoare la capacitatea portantă a terenului de fundare la

cota D f = -0,90 m, pentru o fundaţie continuă cu lăţimea B = 0,50 m, încărcată centric şi

următorii parametrii

geotehnici, γ = 18,9 kN/m 3 , Φ = 15 o şi c = 31,0 kN/m 2 rezultând

următoarele valori ale capacităţii portante, conform STAS 3300/2-85:

p

p

pl

cr

= 249,76

= 414,01

kN/m

kN/m

2

2

;

.

În cazul unor fundaţii izolate sub stâlpii halei de producţie cu cota de fundare minim

recomandată D f = -1,70 m, având dimensiunile în plan L = B = 2,70 m, încărcate centric, şi

următorii parametrii geotehnici, γ = 18,9 kN/m 3 , Φ = 15 o şi c = 31,0 kN/m 2 , rezultă

următoarele valori ale capacităţii portante conform STAS 3300/2-85:

p

p

pl

cr

= 312,42

= 503,09

kN/m

kN/m

2

2

;

.

Pentru alte dimensiuni ale tălpii fundaţiilor, precum şi în cazul unor încărcări aplicate excentric, se va reface calculul valorilor capacităţilor portante ale terenului de fundare conform paragrafului 3.3.1 şi 4.2.1 din STAS 3300/2-85.

Luând în considerare prescripţiile NE 012-99, referitoare la clasa de expunere a

construcţiilor în condiţiile de mediu se consideră că betoanele utilizate pentru realizarea

elementelor de infrastructură se încadrează în clasa de expunere 2 a (mediu umed moderat)

şi 5 a (mediu chimic cu agresivitate carbonică foarte slabă - FS).

Ca urmare a agresivităţii carbonice foarte slabe - FS a apelor subterane asupra

betoanelor recomandăm suplimentarea acoperirii cu beton a armăturilor din fundaţii cu o

grosime de 1,00 cm.

În cazul betonului utilizat pentru realizarea fundaţiilor, recomandăm o clasă minimă de

beton C 18/22,5 cu grad de impermeabilitate P 8, corespunzătoare clasei de expunere 2 a şi

5 a, conform Tabelului 5.4, din Normativul NE- 012 - 99.

Lucrările de săpături, sprijiniri, umpluturi sau epuismente se vor executa cu respectarea normativului C 169 – 88 intitulat „NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA FUNDAŢIILOR CONSTRUCŢIILOR CIVILE ŞI INDUSTRIALE”.

Din punctul de vedere al rezistenţei la săpare, (Indicator de norme de Deviz TS/1981) pământurile se pot încadra astfel:

Săpătură manuală

- teren tare

 

Săpătură mecanică

- teren categoria II.

 

Dacă

cu

ocazia

executării

săpăturilor

se

vor

constata

nepotriviri

faţă

de

cele

studio arca

menţionate în prezentul referat, acestea vor fi aduse în timp util la cunoştinţă proiectantului cât şi elaboratorului studiului geotehnic. Pe timpul executării săpăturilor şi turnării betonului în fundaţii, se vor lua măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii pereţilor săpăturii prin folosirea unor sprijiniri adecvate, dacă este cazul. După executarea săpăturilor pentru fundaţii este obligatorie solicitarea elaboratorilor prezentului studiu geotehnic pentru întocmirea procesului verbal de verificare a naturii terenului de fundare.

Observatii:

1.

In descrierea functionala se vor folosi urmatoarele prescurtari:

a.

Beneficiar

- BN

b.

Antreprenor

- AN

c.

Descriere functionala

- DF

2.

In executie se vor respecta in mod obligatoriu normele europene specifice diferitelor

categorii de lucrari in vigoare atata timp cat aceste norme nu intra in contradictie cu normele romanesti actuale.

3. Toate materialele folosite trebuie sa aiba certificate de calitate europene (CE) si agremente

tehnice.

4. Conditiile generale ale beneficiarului sunt obligatorii pentru antreprenor (AN) atata timp cat

acestea nu intra in contradictie cu legislatia romaneasca.

2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE

studio arca

ANTREPRENORULUI

2.1. Modalitate de antrepriza

Lucrarea este in totalitate in antrepriza, deci cuprinde toate lucrarile necesare pentru executie, manopera, materialele si dotarile necesare pentru indeplinirea lucrarilor asa cum este prevazut in partea scrisa si desenata a proiectului, in conformitate cu legile si normele in vigoare.

2.2. Ocuparea terenului

2.2.1. Ocuparea terenului pe domeniul public

Este in sarcina antreprenorului (AN) de a indeplini toate formalitatile si actele necesare autoritatilor administrative competente pentru obtinerea autorizatiilor si avizelor de ocupare a terenului situat pe domeniul public, de a prevedea prin grija si pe cheltuiala sa cele necesare pentru imprejmuirile prescrise, avand grija periodic sa le verifice eficienta.

De asemenea, este sarcina antreprenorului (AN) de a achita toate taxele necesare pentru ocuparea terenului public si alte costuri ce deriva din acestea si de a reamenaja/aduce la starea initiala spatiul public ocupat dupa finalizarea lucrarilor.

Este in sarcina antreprenorului (AN) redactarea intregii documentatii pentru obtinerea acordului de ocupare a domeniului public.

2.2.2. Ocuparea domeniului privat

In eventualitatea in care, inainte sau in timpul executiei lucrarilor, este necesara ocuparea unor terenuri care nu sunt incluse in limita de proprietate a terenului beneficiarului (BN), atunci este sarcina antreprenorului (AN) sa obtina toate permisele din partea proprietarilor pentru ocuparea terenului. Totodata, este in grija lui imprejmuirea regulamentara, plata pentru inchirierea terenului pe toata durata ocuparii, de a reabilita locul prin a-l aduce la starea initiala si de a indeplini orice dorinta pe care proprietarii o pot avea asupra suprafetei de teren ocupata, in vederea reabilitarii.

2.2.3. Servituti

Sunt excluse oricare eventuale lucrari de constructii, instalatii si lucrari de infrastructura, derivate din servituti existente fara acordul explicit al beneficiarului (BN).

2.3. Proprietati invecinate

Daunele cauzate proprietatilor invecinate, a suprastructuri si infrastructuri aferente domeniului public prin executia lucrarilor, se vor remedia/despagubi pe cheltuiela antreprenorului (AN), el fiind unicul responsabil pentru integritatea acestora, pana la predarea lucrarilor.

studio arca

2.4. Executia lucrarilor

In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul (AN) trebuie sa se supuna prescriptiilor exprimate in prezentul act, prescriptiilor ce vor fi exprimate pe parcursul lucrarilor de catre seful de proiect, documentatia desenata a proiectului; cat si tuturor legilor, regulamentelor si dispozitiilor in materie tehnica si de protectia muncii.

Descrierea lucrarilor va avea o valoare indicativa si nu una exhaustiva, lucrarile trebuind a fi predate in stare finita, in vederea intrarii in uzul pentru care sunt destinate, imediat dupa predarea acestora beneficiarului (BN).

Descrierea lucrarilor si prescriptiile tehnice au ca scop esential indicarea lucrarilor si a tipurilor de materiale care trebuie folosite si, acolo unde trebuie, vor fi determinate prin desene intocmite ulterior, detaliate, pe care antreprenorul (AN) (in lipsa de desene executive) este responsabil de a le pregati inainte de executia lucrarilor.

Beneficiarul (BN) va putea alege variantele de executie pe care le considera oportune, ce nu schimba esential natura lucrarilor cuprinse in antrepriza si care sunt compatibile cu mersul si organizarea lucrarilor, fara a da drept antreprenorul (AN), ca pentru aceasta, sa ceara compensatii de orice natura.

Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a renunta total sau partial la anumite categorii de lucrari prevazute sau de a pretinde executia altora suplimentare.

Antreprenorul, din proprie initiativa, nu va putea aduce modificari sau alte variante de executie lucrarilor de antrepriza.

2.5. Sarcini si obligatii ale antreprenorului

Pe langa cele ce sunt prevazute in descrierea lucrarilor, va fi in exclusivitate si in totalitate in sarcina antreprenorului si pe cheltuiala acestuia cele ce urmeaza:

Indeplinirea si respectarea normelor derivate din legile in vigoare sau din decrete privind protectia muncii si din legile privind protectia muncii si de prevenire a accidentelor de munca, privind igiena muncii, asigurarile pentru accidentele in munca, prevederile privind somajul involuntar, invaliditatea si si imbatranirea, tuberculoza si alte boli profesionale, si orice alta dispozitie in vigoare ce ar putea interveni pe parcursul executiei lucrarilor.

Antreprenorul (AN) va trebui in orice moment sa poata demonstra la simpla cerere a Beneficiarului ca a prevazut tot ceea ce este descris mai sus.

Antreprenorul, fata de lucratorii angajati in lucrarile care constituie obiectul prezentului contract, trebuie sa asigure conditiile normative si atributive, care sa nu fie inferioare acelora rezultate din contractele colective de munca aplicabile la data ofertei, la categoria si in locatiile in care se desfasoara lucrarile.

Antreprenorul are sarcina de a controla ca eventualii subantreprenori ai sai, sa indeplineasca fata de angajatii lor aceleasi conditii citate in paragraful de mai sus.

In executia lucrarilor, antreprenorul trebuie sa adopte, din proprie initiativa, toate prevederile si precautiile necesare, pentru a evita vatamarea persoanelor si a lucrurilor, prin folosirea echipamentelor de protectie la lucrul cu instalatii si aparate, care trebuie sa corespunda normelor de prevenire a accidentelor de munca.

studio arca

Pentru aceasta, el este responsabil, din punct de vedere civil si penal, de accidentele care pot sa apara la nerespectarea normelor de lucru, la executia lucrarilor de catre proprii angajati, angajati ai subantreprenorilor si lucrurilor pentru cauze inerente acestora.

Dotarea corespunzatoare a incaperilor folosite drept birouri pentru personalul de conducere si de asistenta, respectiv a incaperilor necesare personalului muncitor, aflate in incinta santierului, conform normativelor in vigoare.

Sa asigure sursele de alimentarea cu apa si energia electrica, cat si racordurile necesare pentru acestea.

Paza tuturor materialelor si echipamentelor depozitate in santier.

Furnizarea tuturor probelor, declaratiilor si certificarilor prevazute de lege.

Inainte de punerea in lucru, furnizarea catre beneficiar a tuturor fiselor tehnice privind materialele utilizate, care fac obiectul antreprizei si care cuprind specificatiile tehnice, certificarile - daca sunt necesare, modalitatile de punere in lucru si indicatiile de depozitare si intretinere a acestora.

Verificarea fiecarui dispozitiv si unealta de lucru, conform specificatiilor tehnice pentru prevenirea accidentelor, chiar daca, intre timp, se folosesc de aceastea si eventualii subantreprenori.

Pastrarea pe santier a evidentei lucrarilor (rapoarte zilnice de lucru).

Responsabilitatea directa fata de autoritatile competente, pentru orice dauna ce s-ar putea produce privind canalizarea, partea carosabila a drumurilor publice si alte retele tehnologice.

Executia se va face dupa planurile de executie ale proiectantilor in acord cu beneficiarul (BN) sau cu reprezentantul legal al acestuia.

Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca, in decurs de 2 saptamani de la solicitare, sa puna la dispozitia beneficiarului (BN) mostre pentru materialele prevazute.

In cazul in care sunt ofertate alte produse decât produsele de referinta, specificate de catre proiectant, antreprenorul (AN) trebuie sa faca dovada echivalentei acestora.

Mostrele prezentate trebuie sa corespunda cel putin calitatii specificate. Hotarârea finala referitoare la echivalenta ii revine beneficiarului (BN).

Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca in decurs de 2 saptamani de la solicitare sa puna la dispozitia beneficiarului (BN) monstre pentru materialele prevazute.

Pentru toate materialele specificate si prevazute trebuie sa fie aduse mostre la cererea comitentului, cel mult in decursul a doua luni dupa acordarea mandatului, respectiv dupa solicitare.

Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a solicita antreprenorului (AN) mostre suplimentare, in cazul in care considera ca este necesar.

Toate consturile legate de prezentarea mostrelor trebuie sa fie incluse in pretul ofertei.

Se mentioneaza faptul ca pentru realizarea acestui proiect au fost prevazute dotari de inalta calitate, iar pretentiile rezultate din acest lucru trebuie luate in considerare la toate materialele folosite si la calitatea executiei.

Conform listei stabilite a dotarilor, toate produsele prezentate trebuie luate in considerare in oferta cu acelasi pret. Prin aducerea de mostre specifice obiectului, se va alege unul dintre

studio arca

produsele acestea.

In cazul in care, pentru anumite materiale, nu exista garantie de la producator, care sa fie valabila macar pâna la expirarea termenului de garantie, vor trebui prezentate beneficiarului (BN) alternative similare, sub forma de mostra, care vor fi puse in executie doar dupa aprobarea de catre acesta.

Pentru constructia in sine sunt valabile proiectele de executie si de detaliu care sunt puse la dispozitie de catre proiectanti.

Atâta timp cât intentia de construire ramâne aceeasi, toate modificarile intreprinse in proiectul de executie si de detaliu se vor efectua fara modificarea pretului din oferta. In cazul existentei contradictiilor in documente, comitentul are dreptul de a alege.

Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a exclude partial sau complet, cu efect de reducere asupra pretului, anumite categorii de lucrari partiale sau complete; respectiv sa negocieze el insusi cu firmele de specialitate si sa le incredinteze aceste lucrari antreprenorului (AN) in conditiile negociate.

In acest caz, antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta adausurile calculate pentru lucrari in subatrepriza.

Antreprenorul (AN) este obligat sa incheie, pentru intreaga perioada de executie a lucrarilor, pâna la receptia finala, o asigurare de raspundere civila si sa dovedeasca acest lucru beneficiarului, fara a astepta sa i se solicite acest lucru.

Datorita marimii proiectului este necesara, permanent, prezenta unui angajat tehnic pe santier. In cazul in care vor fi desfasurate munci de catre muncitorii executantului sau de catre subfirme, in afara orelor obisnuite de munca, pe durata acestora, va trebui ca un angajat tehnic sau un maistru in constructii sa fie prezent la fata locului.

Toate prestatiile si costurile pentru amenajarile de deservire, cu exceptia taxelor de racordare, cad in sfera de prestatie a executantului.

Antreprenorul (AN) va pune la dispozitia beneficiarului (BN) un container dublu, amenajat corespunzator cu 2 linii telefonice si o conexiune de internet pentru intreaga durata de executie.

Panoul de identificare a investitiei trebuie executat pe placa din aluminiu caserata, iluminat si montat conform indicatilor beneficiarului (BN).

Mutarea, demontarea si inlaturarea acestuia intra in sarcina antreprenorului (AN).

Antreprenorul (AN) este obligat sa respecte cu strictete “Conditiile generale” (vezi anexa) ale beneficiarului (BN).

Protejarea, dupa cerinta, a constructiei la rosu impotriva apei de suprafata.

Daca desfasurarea constructiilor si derularea santierului o permite, trebuie puse la dispozitia beneficiarului (BN) pe santier cel putin 4 locuri de parcare pentru autovehicule.

Curatarea santierului, molozul si deseurile, indiferent de provenienta acestora, demontarea si transportarea de pe santier a tuturor amenajarilor de santier, inclusiv toate costurile ce stau in legatura cu acestea.

La finalizarea constructiilor trebuie restaurate toate suprafetele afectate de desfasurarea

studio arca

constructiilor.

Antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta, costurile pentru suspendarea activitatii lucrative, care poate aparea din cauza comitentului, respectiv costurile pentru prelungirile perioadei de construire.

Odata cu momentul inceperii receptiei, nu mai sunt permise depozitarea de materiale sau utilaje in cladire sau pe amenajarile exterioare, doar cu aceptul explicit a beneficiarului (BN).

2.6 MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

La intocmirea proiectului s-au avut in vedere urmatoarele acte normative:

- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului

P118-1999;

- Prevederi privind protectia contra incendiilor prevazute in STAS nr. 90/76;

- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;

- HG 448/2001 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii de protectie si stingere a incendiilor;

- Ordin 269/2008 Modificarea regulamentului privind clasificarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc;

- SRN1991-1-2/2004 Actiuni asupra structurilor expuse la foc.

Este obligatoriu ca precizarile cuprinse in normele de mai sus sa fie completate de organele de resort ale antreprenorului pentru evitarea oricarei posibilitati de aparitie a incendiului.

In mod obligatoriu, se va asigura accesul in zona a autovehiculelor speciale PSI in actiune.

3. OBSERVATII PREALABILE REFERITOARE LA IZOLAREA TERMICA, IZOLAREA HIDROFUGA, ECONOMIA DE ENERGIE SI IZOLAREA FONICA

3.1. Izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie

Cerintele referitoare la izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie se refera la asigurarea performantelor de izolare a spatiului considerat, astfel incat consumul energetic sa poata fi limitat, in conditiile obtinerii unui confort minim admisibil.

studio arca

Rezistentele termice medii ale fiecarui element de constructie trebuie sa fie superioare valorilor admise de legislatia romana.

Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt:

a. limitarea consumului energetic pentru incalzirea cladirii pe timp de iarna;

b. asigurarea confortului termic pe timp de vara, evitarea aparitiei condensului;

c. asigurarea etanseitatii elementelor de inchidere, asigurarea hidroizolarii elementelor de

constructie perimetrale;

d. asigurarea limitarii consumului energetic.

Observatie: Realizarea unor valori superioare sau egale cu valorile minime, pe langa faptul de-a conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuie si la ridicarea nivelului de confort termic.

Standarde si normative principale utilizate:

MC 001-2006 Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, partile I, II, III

C

107/0-02

Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri

C

107/2-05

Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuire

C

107/3-05

Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor d constructie ale cladirilor

C

107/4-05

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul

C

107/6-02

Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie

C

107/7-02

Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor

O 2513/2010 Ordin pentru modificarea Reglementarii tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”, indicativ C 107-2005

C

112 Normativ privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii

C

37

Normativ privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii

STAS 6472/2 Fizica constructiilor. Higrotermice. Parametrii climatici exteriori

STAS 6472/7 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii

STAS 4839

SR 1907/1

Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile

Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de calcul

3.2. Protectia fonica

studio arca

Cerinta privind protectia impotriva zgomotului presupune conformarea elementelor delimitatoare ale spatiilor, astfel incat zgomotul perceput de catre ocupanti sa se pastreze la un nivel corespunzator conditiilor in care sanatatea acestora sa nu fie periclitata, asigurandu- se totodata un confort minim acceptabil.

Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt:

a. asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian si de impact.

b. asigurarea imbunatatirii izolarii pardoselilor la zgomot de impact.

Standarde si normative principale utilizate:

STAS 10009 Acustica in constructii. Acustica urbana. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot

STAS 6156

Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului la constructii civile

si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustic

P

122

Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative

C

125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri

GP 001-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic

4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La intocmirea proiectului s-a tinut seama de prevederile legii 90/1996, 319/2006, precum si de prevederile acte normative specifice, pe care antreprenorul (AN) le va respecta cu strictete

in executarea lucrarilor de constructii.

Masurile de protectia muncii indicate in prezenta documentatie nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de antreprenor (AN) cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.

Antreprenorul (AN) va respecta cu strictete prevederile legislatiei specifice si va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare, astfel incat, orice posibilitati de accidentare, sa fie excluse cu desavarsire.

Obligatia antreprenorului (AN) este executia lucrarilor in conditii de siguranta, astfel incit sa se evite producerea de accidente de munca.

Antreprenorul (AN) este direct responsabil privind activitatea proprie cu privire la protectia muncii si a sanatatii si securitatii in munca, precum si a subantreprenorilor sai.

Antreprenorul (AN) va aduce la cunostinta personalului propriu si a subantreprenorilor sai obligatiile pe care le au in materie de sanatate si securitate in munca, riscurile la care se supun prin nerespectarea acestora si echipamentul necesar pentru participarea la activitatile

studio arca

prevazute in prezentul contract.

Antreprenorul (AN) va asigura controlul accesului persoanelor neautorizate in incinta santierului.

5. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PE CAPITOLE

Volumul 1. STRUCTURA

Cap 1.1 INFRASTRUCTURA, SUPRASTRUCTURA

A. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI SI TERASAMENTE

1) GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de săpătura, umplutură, compactare şi transport pămant.

2) STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C169-88 - NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

PENTRU REALIZAREA FUNDAŢIILOR CONSTRUCŢIILOR CIVILE ŞI INDUSTRIALE C29-85 - NORMATIV PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE TS - NORME DE DEVIZ PENTRU TERASAMENTE; GE028-97 - GHID PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE DRENAJ ORIZONTAL ŞI VERTICAL ST 015-97 - SPECIFICAŢIE TEHNICĂ PRIVIND REFACEREA PRIN OBTURARE ŞI ETANŞARE A CONTACTULUI TEREN-INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE, SOCIAL-CULTURALE ŞI INDUSTRIALE

P10-86

- NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

C16-84

FUNDAŢII DIRECTE LA CONSTRUCŢII; - NORMATIV PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII; NORME SI NORMATIVE SI NORMATIVE ELEBORATE DE INSTITUTUL DE CERCETARI STIINTIFICE PENTRU PROTECTIA MUNCII.

3) EXECUTAREA LUCRARILOR Înainte de demararea lucrărilor de săpături, se vor scoate din functiune sau se vor lăsa sub supraveghere strictă si permanentă toate utilităţile care deservesc sau traversează zonele de intervenţie, reţele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc. Deoarece nivelul apelor freatice este ridicat sunt necesare montarea de instalatii pentru scaderea nivelului freatic. Lucrările se vor ataca după împrejmuirea zonei, eventual semnalizarea pe timp de

studio arca

noapte dacă deranjează circulaţia rutieră si numai dupa maontarea instalatiilor de epuismente. Lucrările de sapatura la fundatii se vor realiza mecanizat iar săpătura manuală în spatii înguste şi pentru corectarea taluzurilor şi fundul săpăturii. Dupa realizarea sapaturilor se va realiza sprijinirea malurilor de pamant pentru a impiedica prabusirea lor in timpul executarii lucrarilor la fundatii. Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sunt, în principal, cele de defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru. Dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic, lucrările se vor opri şi se vor anunta organele competente. Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi marcarea fiecărei construcţii conform proiectului. Întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasare necesare fixării poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi abaterile admisibile la trasare sunt date în "Îndrumătorul privind executarea trasării de detaliu în construcţii" indicativ C 83-75. Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat. La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:

- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate; - când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei. Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie adoptată etc. În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel incât să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze construcţiile sau instalaţiile invecinate şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate . În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se poate face numai cu acordul proiectantului, având în vedere următoarele:

-Coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.

studio arca

-Orice modificari de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician. Executantul are obligaţia de a cerceta fundaţiile existente şi a lua imediat măsuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcţii, sesizând de îndată beneficiarul şi proiectantul lucrării în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare. Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective. Dupa realizarea sapaturii in zona constructiei se va chema proiectantul si geotehnicianul pentru stabilirea naturii terenului de fundare si acordarea avizului de turnare a betonului la fundatii.

4) TRANSPORTUL PAMANTULUI Pământul rezultat din săpătura se depozitează local şi pe etape pentru umplutura şi

numai diferenţa rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare. La transportul pământul se va ţine seama de :

- distanţa de transport, act încheiat de beneficiar cu constructorul;

- de înfoierea pământului rezultat din săpătura;

- de utilajele mecanice folosite;

- de încărcarea mecanica a utilajului de transport.

5) UMPLUTURI DE PAMANT După execuţia lucrarilor la fundatii, se execută sistematizarea pe verticală la cotele din proiect cu umplutură de pământ ales din săpătura. Pământul ales pentru umplutură, rezultat din săpătură nu trebuie să conţină stratul de sol vegetal, urme de rădăcini. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal. Straturile de pământ, de pietriş, etc, se compactează în straturi de 20-25 cm grosime cu maiul mecanic, folosindu-se pământ cu umiditate optimă pentru compactare. Este foarte importanta compactarea pământului cu multă conştiinciozitate pentru a se evita eventualele posibile tasări ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarcă pe pardoseala. Compactarea se va realiza pana la obtinerea unui grad de compactare de

95%-100%.

6) CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURI Proiectantul si geotehnicianul, prin obligaţiile de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe şantier pentru verificarea şi consemnarea în scris a lucrărilor în fazele ascunse ca: adâncimea de fundare (terenul bun de fundare), lăţimea fundaţiei. Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29-85". Unitatea executantă a lucrărilor de umpluturi va organiza verificarea compactării acestora cu personal calificat, laboratoarele trebuind să respecte prevederile

studio arca

"Nomenclatorului încercărilor de laborator" şi instrucţiunile de aplicare a acestuia în conformitate cu ord. I.C. nr. 8 din 7 noiembrie 1981. Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care se constată că umplutura nu este corespunzătoare.

7) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR Măsurătorile lucrărilor de terasamente (săpături, umpluturi, compactări) şi transport se vor face la metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect, scăzându-se pentru volumul de umplutură, volumul canalelor de instalaţii, dacă este cazul.

B. EXECUTAREA LUCRARILOR DE COFRARE

1) GENERALITATI. Cofrajele şi susţinerile lor trebuie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii:

- să asigure obţinerea formei, dimensiunile şi gradul de finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se abaterile limită;

- să fie etanşe încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;

- să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de

execuţie;

- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită, fără a degrada elementele de

beton cofrat sau componentele cofrajelor şi susţinerilor; Cofrajele vor fi executate din lemn sau produse pe bază de lemn şi metal. Pentru reducerea aderenţei intre beton şi cofraje, acestea se ung cu agenţi de decofrare pe feţele ce vin în contact cu betonul după curăţarea prealabilă (operaţia se face înainte de fiecare folosire).

2) STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C162-73 - NORMATIV PRIVIND ALCATUIREA, EXECUTAREA SI FOLOSIREA COFRAJELOR METALICE PLANE PENTRU PERETI DIN BETON MONOLIT LA CLADIRI C11-74 - INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND ALCATUIREA SI FOLOSIREA ÎN CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE

3) TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA COFRAJELOR Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se vor face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor. Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie constructorul va

studio arca

stabili tipul de cofraje ce se va adapta şi va elabora fişele tehnologice necesare realizării lucrărilor de cofraje. Fişele tehnologice elaborate de executant vor cuprinde precizări de detaliu privind:

- lucrările pregătitoare;

- fazele de execuţie;

- poziţia ferestrelor de curătare sau betonare;

- programul de control al calităţii pe faze de execuţie a cofrajelor;

- resursele necesare;

- organizarea raţională a locului de muncă.

4) MONTAREA COFRAJELOR Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţa şi pregăti

suprafeţele de cofraj care vor veni în contact cu betonul ce urmează a fi turnat şi va verifica şi corecta poziţia armăturilor de legătură sau continuitate. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţiuni:

- trasarea poziţiei cofrajelor;

- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;

- verificarea şi montarea poziţiei panourilor;

- încheierea, legarea şi sprijinirea definitiva a cofrajelor.

În cazul în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere încât să se evite producerea tasărilor.

5) CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRAJE În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate preliminare, controlându-se lucrările pregătitoare subansamblurilor de cofraje sau susţinere. În cursul execuţiei se va verifica poziţionarea în raport cu terenul şi modul de fixare a elementelor iar în final se face recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în

Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrărilor ce devin ascunse privind:

- alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;

- încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;

- dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor care urmează a

se betona;

- poziţia golurilor;

- poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situaţiei la nivelele inferioare.

C. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE SI REALIZAREA PLANSEELOR CU TABLA CUTATA 1) GENERALITATI

studio arca

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate în standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oţeluri cu profil neted

OB 37 şi profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 şi 438/4-98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0-90 sau în alte reglementări specifice. Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificat de calitate / inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate. În cazul în care livrarea se va face de către o bază de aprovizionare, aceasta este obligată să transmită certificatele de garanţie corespunzătoare loturilor pe care le livrează. Oţelurile pentru armaturi trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spatii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea;

- evitarea murdăririi acestora cu pămant şi alte materiale;

- asigurarea condiţiilor de identificare usoară a fiecărui sortiment sau diametru.

Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat, operaţia de control va consta în:

- constatarea existentei certificatului de calitate sau de garanţie;

- verificarea dimensiunilor secţiunii;

- verificarea prin îndoire la rece.

În cazul în care exista dubii asupra calităţii oţelurilor se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin încercarea la tracţiune şi, după caz, la sudabilitate.

2) STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C140-9-86 - NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT NORME SI REGLEMENTARI PRIVIND ASIGURAREA CALITATII IN CONSTRUCTII LEGEA 10/1995 C156-89 - ÎNDRUMATOR PENTRU APLICAREA PREVEDERILOR STAS 6657/3-89 , ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT, PROCEDEE, INSTRUMENTE SI DISPOZITIVE DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR GEOMETRICE" Pe întreaga perioadă de executare a lucrărilor se vor respecta normele generale şi normele specifice de protecţia muncii în vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului şi executarea lucrărilor de beton armat aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum şi normele de pază contra incendiilor.

3) FASONAREA DEPOZITAREA SI MONTAREA ARMATURII Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să examineze amănunţit proiectul şi să aducă la cunoştinţa investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri între diferite planuri sau dificultăţi de adaptare la teren şi execuţie a proiectului. În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84.

studio arca

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătura se va face în conformitate cu prevederile proiectului dar tinandu-se seama de dimensiunile exacte pe santier. Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele tehnologice de betonare şi compactare. Armaturile trebuie să fie curate şi drepte înainte de fasonare. Oţelul livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la taiere şi fasonare, fără a se deteriora profilul. La întindere, alungirea maximă nu va depăşi

1mm/m.

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât se va evita confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţenia lor pana la montare. În cazul în care, datorita condiţiilor locale, poate fi favorizată corodarea oţelului se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la confecţionare. Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armăturilor poate să înceapă numai după:

- recepţionarea calităţii cofrajelor

- acceptarea de către proiectant a fişei tehnologice de betonare a elementelor sau

părţilor de structură al căror volum depaseste 100 mc şi este necesar să fie prevăzute

rosturile de turnare. La montarea armăturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului. Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzuta în proiect, luându-se măsuri care să

asigure menţinerea acestora, în timpul turnării betonului (distanţier, agrafe, capre). Se vor prevedea:

- cel puţin doi distanţieri la mp de placa sau perete;

- cel puţin un distanţier la fiecare ml de grinda sau stâlp.

Distanţierii vor fi din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel- beton.

Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioara a plăcilor, se vor folosi capre din otel-beton, sprijinite pe armătura inferioara sau pe distanţieri şi dispuse intre ele la o distanta de maxim 1.00 m (1 buc / mp) în câmp, respectiv la maxim 50 cm (4 buc/mp) în zonele de consola. Barele din planseu vor trece peste barele din grinzi. Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legare cu sârma de armătura elementului

sau vor fi fixate de cofraj, astfel încât să se asigure menţinerea poziţiei lor în tot timpul

turnării betonului.

La încrucişări, barele de armătură trebuie să fie legate intre ele cu sarma neagra (STAS 889-980). Când legătura se face cu sârmă, se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1.5

mm diametru. Încrucişările armăturilor din plăci vor avea legate în mod obligatoriu doua rânduri

studio arca

marginale pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah). La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armăturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Abaterile maxime admisibile la fasonarea barelor şi montarea armăturilor, sunt pentru Φ3 – 6 de Φ0.1 mm si pentru Φ6 – 10 de Φ0,15 mm. Înnădirea armăturilor se face prin suprapunere sau sudura, conform proiectului. Ancorarea armăturilor în cazul barelor orizontale la centuri şi a barelor orizontale independente din armarea de câmp se face pe o lungime de 40 pentru barele din PC 52 şi OB 37. Atunci când din motive justificate, constructorul nu dispune de sortimentele şi dimensiunile prevăzute în proiectul de execuţie, se poate proceda la înlocuirea acestor armaturi respectând următoarele condiţii :

- adoptarea altor diametre de bare, de acelaşi tip de otel cu cel înlocuit se face astfel

încât aria armăturilor să rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect;

- pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult

25% mai mare decât cel prevăzut în proiectul lucrării, fara a schimba tipul otelului. Inlocuirea de armatura se va face numai dupa obtinerea avizului proiectantului de structura si se menţionează pe planurile de execuţie care se depun la cartea construcţiei.

4) PLACI COMPUSE DIN TABLA CUTATA –BETON Tabla cutată îndeplineşte un dublu rol:

- de cofraj, capabil să preia greutatea betonului proaspăt, a armăturilor precum şi încărcările tehnologice în faza de turnare;

- de armătură de rezistenţă, după întărirea betonului.

Caracterul compozit al elementului în exploatare este asigurat prin realizarea unei conlucrări între tabla cutată şi beton, capabilă să împiedice lunecările între cele două elemente, astfel încât să lucreze ca un element structural unitar. Deoarece plăcile compuse oţel-beton sunt componentele planşeelor unor structuri antiseismice, este necesară asigurarea rolului de contravântuire orizontală a planşeelor. În acest sens, prin fixarea tablei cutate pe reazemele marginale,se asigură atât transmiterea încărcărilor orizontale, cât şi menţinerea poziţiei în timpul execuţiei şi împiedicarea lunecărilor sub efectul încovoierii. Ancorajele de capăt se pot realiza prin gujoane cu cap sudate sau împuşcate in placi inglobate prevazute in talpa superioară a grinzilor pe care se reazemă placa. Tipurile de table cutate produse în ţara noastră şi caracteristicile corespunzătoare ale acestora sunt cuprinse în cataloagele firmelor producătoare. Tablele ce intră în alcătuirea plăcilor compuse vor avea o rezistenţă la întindere de min. 220 N/mm 2 . Se menţionează că la noi în ţară se produc table cutate cu pereţi netezi. În vederea aplicării soluţiei de placă compusă tablă cutată-beton este necesară realizarea unor table cu amprente pe pereţii înclinaţi ai cutelor, sau prevederea altor mijloace de conlucrare mecanică

studio arca

între tablă şi beton. Pentru realizarea plăcilor compuse tablă cutată-beton se recomandă tabla cutată din oţel moale, OL 37, protejată prin galvanizare, cu profile trapezoidale si prevazute cu amprente pe peretii inclinati ai cutelor (cofrastra). Suprafeţele expuse ale tablei de oţel trebuie protejate adecvat să reziste la condiţiile atmosferice specifice. Se recomandă protejarea prin zincare a ambelor feţe ale tablei. Plăcile compuse reazemă pe grinzile de beton pe o lungime minimă de 75 mm, iar tabla cutată pe min. 50 mm; În cazul reazemelor intermediare fără continuitate, lungimile de rezemare, din ambele părţi, vor fi de min. 50 mm, când reazemele sunt din beton sau oţel respectiv min. 75 mm, când sunt din zidărie . În cazul reazemelor intermediare cu continuitate, suprapunerea tablelor în dreptul reazemelor din oţel sau beton se face pe min 100 mm . Pentru urmărirea comportării plăcilor compuse tablă cutată-beton se vor face două tipuri de încercări şi anume:

- încercări pe epruvete, pentru testarea conlucrării dintre tabla cutată şi beton; Încercările se fac pe epruvete compuse tablă amprentată-beton. Fâşiile de tablă se decupează din panourile de tablă cutată utilizate la realizarea plăcii compuse, iar betonul va corespunde clasei de calitate a celui folosit în elementul compus.

D. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

1) GENERALITATI

In capitolul de fata sunt specificate cerinţele de bază ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte betonul (materialele componente, compoziţia, proprietăţile betonului proaspăt şi întărit, turnarea, tratarea) sunt stabilite criterii pentru satisfacerea acestor cerinţe în contextul sistemului de control şi asigurare a calităţii, în vigoare.

2) STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE

STAS 10107/0-90

- CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT

P

100-06 - NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMICĂ A

 

CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOOTEHNICE ŞI INDUSTRIALE

C

16-84

- NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A

NP 007-97

LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ŞI A INSTALAŢIILOR AFERENTE - COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI ŞI CADRE DIN BETON ARMAT

C 56-85

studio arca

- NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

3) TURNAREA BETONULUI Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai daca sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- fişa tehnologică pentru betonarea obiectivului în cauză este întocmită şi acceptată

de beneficiar;

- sunt aprovizionate şi verificate materialele necesare;

- sunt recepţionate calitativ lucrările de sapaturi, cofraje şi armare;

- suprafeţele de beton turnate anterior şi întărite sunt curăţate de pojghiţe de lapte de

ciment, nu prezintă zone necompactate sau segregări şi au rugozitatea necesară unei bune

legaturi intre cele două betoane;

- nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor condiţii climatice nefavorabile.

-sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului;

- sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea

betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de

transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru etc.); - în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;

- sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi

efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de

transport;

- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc

condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate. În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus, se va consemna aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile

programului de control al calităţii lucrărilor - stabilite prin conrtact. Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări suplimentare , în cazurile în care:

- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);

- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.

Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul local şi compactarea betonului. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor mai sus. Betonarea unei construcţii va fi condusa nemijlocit de şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea normativului P 140-86 şi fisa tehnologica.

studio arca

La turnarea betonului se va avea grija ca :

- cofrajele betonului vechi care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu

apa cu 2-3 ore înainte şi imediat la turnare, îdepărtându-se apa rămasă;

-

din mijlocul de transport betonul se va descarcă direct în lucrare;

-

dacă betonul nu se încadrează în limitele de lucrabilitate sau prezintă segregări va fi

refuzat;

-

înălţimea liberă de cădere a betonului va fi de maxim 1.5m;

-

se vor lua masuri pentru evitarea deformării sau degradării armăturilor;

- se interzice scuturarea armăturii în timpul betonării şi aşezarea vibratorului pe armătura;

- în zonele cu armaturi dese se va urmări umplerea completă a secţiunii;

- se va urmări comportarea cofrajelor şi susţinerilor;

- betonarea se face continuu până la rosturile prevăzute în proiect sau fisa tehnologica;

- durata maxima admisă activităţii de betonare nu va depăşi timpul de începere a prizei betonului, care se poate considera de 2 ore de la prepararea betonului;

- în cazul când se produce o întrerupere mai mare, reluarea turnării este permisa numai după pregătirea suprafeţelor. Betonarea elementelor verticale se va face:

- la elementele cu maxim 3 m inaltime, se admite cofrarea pe toata înălţimea şi

betonarea de la partea superioara

- primul strat va avea lucrabilitatea situată la limita maximă admisă prin fisa

tehnologică şi nu va depăşi înălţimea de 30 cm. Turnarea grinzilor şi plăcilor se va face respectând următoarele indicaţii:

- grinzile şi plăcile care sunt legate se vor turna în acelaşi timp;

- la turnarea plăcii se vor folosi repere de grosime dispuse la maxim 2.00 m. La 2 - 4

ore de la terminarea betonării se va proceda la protejarea suprafeţei libere a betonului cu materiale care să asigure ocrotirea evaporării apei din beton şi răcirea rapidă. Protecţia se va îndepărta după minim 7 zile daca diferenţa de temperatură nu este mai mare de 12C. Compactarea mecanica a betonului se va face şi prin vibrare interioară, exterioară si

de suprafaţă. Durata de vibraţie va fi de 5-30 secunde în cazul vibrarii interioare şi de 30-60 secunde în celelalte cazuri. Lucrabilitatea betonului va fi de L1-L5 în cazul vibrarii interioare, L3 în cazul vibrarii exterioare şi L2 în cazul vibrarii de suprafata. În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru. În cazul în care nu se pot evita, poziţia lor va fi stabilita prin fişa tehnologică si va fi aprobata de proiectant. La stabilirea rosturilor se vor avea în vedere următoarele:

- la stâlpi se prevăd numai la bază;

- la placi vor fi la 1,5 - 1,3 din deschiderea plăcii;

La realizarea rosturilor de turnare se va tine cont de următoarele:

- rosturile la stâlpi vor fi perpendiculare pe axa elementului iar la placi perpendiculare pe suprafaţa lor;

- suprafaţa rosturilor va fi bine curătată înainte de continuarea betonării;

studio arca

- înainte de turnarea betonului nou, suprafaţa va fi spălată cu apă.

În cazul când temperatura mediului este mai mica de +5C se vor aplica masuri de

protecţie. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atât timp cat exista pericolul îndepărtării laptelui de ciment. Părţile laterale ale cofrajului se vor îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă minimă de 2.5 N/mp, astfel încât muchiile şi feţele să nu fie deteriorate, în rest pentru decofrare se vor respecta cerinţele normativului P140-86. În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta :

- susţinerile se vor desface începând din zona centrala a deschiderii elementelor

continuând simetric;

- decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea brusca a incarcarilor, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor şi susţinerilor; În cazul deschiderilor mai mari de 3,00 m se vor lăsa popi de siguranţa astfel:

- la grinzi pana la 6,00 m - un pop la mijloc;

- la grinzi mai mari de 6,00 m - distanta intre popi trebuie sa fie maxim 3,00 m;

- la placi, un pop la 12,00 mp de placa;

- intre etaje popii vor fi aşezaţi pe aceeaşi verticală.

Abaterile maxime admise sunt:

- în ceea ce priveşte dimensiunile sunt identice cu cele de la cofraje;

- în ceea ce priveşte defectele de suprafaţa o adâncime de maxim 1.00 mm, suprafaţa

de maxim 300 cmp/defect, iar totalul defectelor de maxim 10% din suprafaţa elementelor; Defectele care se încadrează în limitele de mai sus nu vor fi consemnate prin proces verbal, remedierea lor făcându-se prin tencuire sau conform normativului C 149-87. În cazul în care loturile de materiale aprovizionate (oţel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi) nu îndeplinesc condiţiile de calitate se va interzice utilizarea lor şi se va înştiinţa producătorul, beneficiarul şi organele Inspecţiei judeţene în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului în termen de maximum 48 de ore. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie

consemnată în Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse încheiate între reprezentantul investitorului şi executant (Proces verbal de recepţie calitativă). În cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului şi a inspecţiei în construcţii care în funcţie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrărilor. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă. În procesele verbale se vor preciza concret verificările şi măsurătorile efectuate, abaterile constatate iar după caz, încadrarea în toleranţele admisibile faţă de proiect.

E. STRUCTURA METALICA

1. GENERALITATI

studio arca

1.1. Prevederi generale

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la realizarea documentaţiei DDE, execuţia în uzină, peşantier şi montaj, la controlul şi recepţia confecţiei metalice care face parte din investiţie. Execuţia, recepţia, depozitarea, atât în uzină cât şi pe şantier, transportul, ambalarea, montajul, vopsirea şi finisajul construcţiei şi a parţilor de construcţie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare şi prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Prezentul Caiet de Sarcini nu suplineşte prevederile normativelor în vigoare ci le completează şi precizează anumite detalii şi modul de interpretare. Respectarea prevederilor normativelor în vigoare, cu aplicabilitate la lucrările de construcţii în toate fazele de execuţie şi montaj ale investiţiei, specificate sau nu în documentaţie şi prezentul Caiet de Sarcini, este obligatorie şi constituie baza recepţiei provizorii şi definitive a unor parţi din lucrare sau a ansamblului ei.

Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de execuţie, în uzina şi pe şantier, referitor la proiect, normative, instrucţiuni tehnice şi prezentul Caiet de Sarcini în aşa fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrării sa cunoască perfect sarcinile ce le revin în respectarea condiţiilor tehnice de calitate a lucrării.

1.2. Normative de referinţă

STAS 767/0 - 88

- Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel.

Condiţii tehnice generale de calitate.

EN 1090-1:2008

- Execution of steel structures and aluminium structures - Part 1:

Requirements for conformity assessment of structural components - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 2:

EN 1090-2:2008

Technical requirements for steel structures. SR EN 25817/93 - Îmbinări sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.

STAS 767/2 - 78 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Îmbinări nituite şi îmbinări cu şuruburi de construcţii din otel. Prescripţii de execuţie. SR EN 10025-1/2005 - Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Condiţii tehnice de livrare C 150 – 99 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din otel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole. SR EN 729-1,2,3,4-1996 - Condiţii de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice SR EN 29692-1994 - Sudarea cu arc electric cu electrodul învelit. Sudare cu arc electric în mediu protector şi sudare cu gaze prin topire. SR EN 10020-94 - Definirea şi clasificarea mărcilor de oţel.

studio arca

SR EN 10002-1 - Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1: Metodă de încercare la temperatura ambiantă. SR EN 10021 - Oţeluri şi produse siderurgice. Condiţii tehnice generale de livrare

SR EN 10027-1

Sisteme de simbolizare pentru oţeluri. Partea 1: Simbolizarea alfanumerică; simboluri principale. Sisteme de simbolizare pentru oţeluri. Partea 2: Simbolizarea numerică. Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy. Partea 1: Metodă de încercare.

SR EN 10027-2

SR EN 10045-1

SR EN 10164 Oţeluri de construcţii cu caracteristici îmbunătăţite de deformare pe direcţie perpendiculară pe suprafaţa produsului.

STAS 10166/1-77

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregătirea mecanică a suprafeţelor. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane.

STAS 10702/1-83

STAS 10702/2-80

Acoperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie. STAS 10128-86 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Clasificarea mediilor agresive GP 111-04 Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel SR ISO 9223:1996 Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare

SR EN ISO 12944- 2:2002 - Vopsele şi lacuri. Protecţia prin sisteme de vopsire a structurilor de oţel împotriva coroziunii

GE 053-04

Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a

GE 054-06

construcţiilor din oţel Ghid privind urmărirea în exploatare a protecţiilor anticorozive la

construcţii din oţel. Măsuri de intervenţie SR EN 1993-1-10 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oţelului. SR EN ISO 13918: 2008 - Sudare. Bolţuri şi inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a bolturilor SR EN ISO 14555: 2007 - Sudare. Sudarea bolţurilor pe materiale metalice

SR EN 15048-1: 2007

- Asamblări cu şuruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinţe generale

1.3. Clasa de importanţă a construcţiei

Structura se încadrează în clasa III de importanţă conform CR 0-2005 şi P100-

1/2006.

1.4. Materiale

În conformitate cu documentaţia PT, în elementele structurii de rezistenţă a clădirii se folosesc următoarele materiale şi organe de asamblare:

- oţel S355 J2 Z15 (HEB200, IPE200, Teava Φ100, plăci de capăt t=20mm) conform

SR EN 10025-1

studio arca

- otel S355 J2 (celelalte elemente)oţel, conform SR EN 10025-1

- organe de asamblare (şurub+piuliţă+şaibă) pentru îmbinări nepretensionate, conform

SR EN 15048-1: 2007 Toate materialele utilizate la construcţia lucrării vor fi vor fi însoţite de certificate de calitate şi specificaţii tehnice în conformitate cu normele naţionale şi europene în vigoare, corespunzător cerinţelor specificate în proiect. Certificatele de calitate vor fi prezentate la recepţie în uzină a produselor laminate, respectiv la recepţia pe şantier, după care vor fi păstrate la executant şi beneficiar timp de 10 ani. Furnizorul lucrărilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200- 500 tone livrate. Defectele de suprafaţa şi interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.

1.5. Categoria de execuţie a lucrărilor de construcţii metalice

Elementele structurii metalice se clasifică conform STAS 767/0-88 în categoria de execuţie B. Pentru elementele sudate, nivelul de acceptare al defectelor în conformitate cu SR EN 25817- 1993 şi C150-1999 este marcat pe planşele cu detaliile de îmbinări.

2. DOCUMENTATIA TEHNICA DE EXEECUTIE SI MONTAJ

2.1. Documentaţia DDE

Documentaţia DDE se elaborează de către proiectantul de specialitate, pe baza PT, prezentului caiet de sarcini şi a normelor tehnice în vigoare; se supune verificării de către verificatorul atestat MLPTL, atestat de către beneficiar. Documentaţia DDE va conţine piesele scrise şi desenate specificate în STAS 767/0-88. Documentaţia DDE va conţine următoarele informaţii:

Pentru zonele şi barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu poate fi depăşită de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificată şi notată în planurile de execuţie. Categoria de execuţie pentru fiecare element în parte conform articolului 1.3. din STAS 767/0 - 88; Pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusătură sudată în parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform Instrucţiunilor tehnice C 150 - 99; Reprezentarea şi cotarea îmbinărilor sudate se va face în conformitate cu SR-EN 22553 –1995 "Îmbinări sudate şi lipite. Reprezentări simbolice pe desene" şi STAS 735/2-87 "Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructivă a îmbinărilor sudate". Proiectantul DDE nu poate modifica soluţiile tehnice şi specificaţiile din PT decât cu acordul proiectantului PT şi a verificatorului atestat.

2.2. Documentaţia tehnologică de execuţie în uzină

Documentaţia tehnologică de execuţie în uzină, se realizează pe baza proiectelor PT şi DDE în conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini şi cu normele tehnice în vigoare. Furnizorul are obligaţia sa întocmească o documentaţie a tehnologiei de confecţionare, care să cuprindă operaţiile de debitare şi prelucrare a pieselor şi preasamblare în uzină.

Modificări

studio arca

Întreprinderea care uzinează piesele metalice are obligaţia ca înainte de începerea uzinării să verifice planurile de execuţie. O atenţie deosebită se va da verificării tipurilor şi formelor cusăturilor sudate prevăzute în proiect. În cazul constatării unor deficienţe sau în vederea uşurării uzinării (de exemplu alte forme ale rosturilor, îmbinărilor sudate precum şi poziţia îmbinărilor), se va proceda după cum urmează :

-pentru deficienţe care nu afectează structura metalică din punct de vedere al rezistenţei sau montajului (neconcordanţa unor cote, diferenţe în extrasul de materiale, etc.), uzina efectuează modificările respective, comunicându-le în mod obligatoriu şi proiectantului; -pentru unele modificări care ar putea afecta structura din punct de vedere al rezistenţei sau al montajului, va comunica proiectantului propunerile de modificări pentru avizul acestuia. Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabilă scrisă a proiectantului. Modificările mai importante se introduc în planurile de execuţie de către proiectant; pentru unele modificări mici acestea se pot face de către uzina executantă, după ce primeşte avizul în scris al proiectantului.

Conţinutul documentaţiei

După verificarea proiectului şi introducerea eventualelor modificări, uzina constructoare întocmeşte documentaţia de execuţie care trebuie sa cuprindă :

-Toate operaţiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor începând de la debitare şi terminând cu expedierea lor. -Tehnologia de debitare şi tăiere. -Procesul tehnologic de execuţie pentru fiecare subansamblu în parte, care trebuie să asigure îmbinărilor sudate cel puţin aceleaşi caracteristici mecanice ca şi cele ale metalului de bază care se sudează, precum şi clasele de calitate prevăzute în proiect pentru cusăturile sudate. -Preasamblarea în uzină, metodologia de măsurare a tolerantelor la premontaj. Procesul tehnologic de execuţie pentru fiecare piesă trebuie sa cuprindă:

-piese desenate cu cote, pentru fiecare reper; -procedeele de debitare ale pieselor şi de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a tăieturilor; -mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor care se sudează; -tipurile şi dimensiunile cusăturilor sudate; -forma şi dimensiunile muchiilor care urmează a se suda conform datelor din proiect sau, în lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 şi SR EN ISO 9692-2 :2000; -marca, caracteristicile şi calitatea materialelor de adaos: electrozi, sârme şi flexuri; -modul şi ordinea de asamblare a pieselor în subansamble; -procedeele de sudare; -regimul de sudare; -ordinea de execuţie a cusăturilor sudate; -ordinea de aplicare a straturilor de sudura şi numărul trecerilor; -modul de prelucrare a cusăturilor sudate; -tratamentele termice dacă se consideră necesare; -ordinea de asamblare a subansamblelor;

studio arca

-planul de control nedistructiv (Roentgen, gamma sau ultrasonic) al îmbinărilor; -planul de prelevare a epruvetelor pentru încercări distructive; -regulile şi metodele de verificare a calităţii pe faze de execuţie, cf. cap. 4 din STAS 767/0- 88 şi prevederile prezentului caiet de sarcini. Regimurile de sudare se stabilesc de către întreprinderea de uzinare, pe îmbinări de probă, acestea se consideră corespunzătoare numai dacă rezultatele încercărilor distructive şi analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv. Furnizorul este direct si singur răspunzător pentru întocmirea proceselor tehnologice de execuţie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzină), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca şi calitatea lucrărilor executate, în conformitate cu planurile de execuţie si prezentul Caiet de Sarcini.

Procedura de sudare: Fişe tehnologice

În vederea realizării în bune condiţiuni a subansamblelor realizate în serie, întreprinderea executantă va întocmi fişe tehnologice pentru toate tipurile de procedee de sudare utilizate la lucrare şi pentru toate subansamblele sudate conform procedurilor respective.

La

întocmirea fişelor şi

procedeelor tehnologice se

va

avea

în

vedere

respectarea dimensiunilor şi cotelor din proiecte, precum şi calitatea lucrărilor, în limita

toleranţelor admise prin STAS 767/0 - 88 şi prin prezentul caiet de sarcini.

Dimensiunile

şi

cotele

din

planurile

de

execuţie

reprezintă

cotele

după

sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevăzute ca atare în proiect,

dimensiunile sunt date pentru o temperatură de + 20 °C. La întocmirea fişelor tehnologice se vor avea în vedere următoarele:

- Unităţile care execută îmbinări sudate de nivel B şi C trebuie să utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR EN 288-5,6-1996 şi SR EN 288-

7,8-1997.

- Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu

sudura al unităţii de execuţie, care răspunde pentru exactitatea şi conformitatea datelor

obţinute, conform SR EN 719-1995.

- Coordonatorul tehnic cu sudura ţine evidenţa procedurilor de sudare întocmite

conform SR EN 288-2-1995.

- Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de către coordonatorul

sudării, în concordanţă cu condiţiile impuse de STAS 767/0 – 88 pentru categoriile A şi B de

construcţii.

- Pentru verificarea procedurilor de sudare aplicate se vor efectua probe martor în

condiţiile procesului de fabricaţie de către sudori stabiliţi de coordonatorul tehnic cu sudura. Condiţiile de calitate pentru încercări pe epruvete prelevate din probe martor sunt prevăzute în SR EN 288.

- Procesul tehnologic de execuţie pentru subansamblele de probă, care va cuprinde şi

tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzină şi avizat de către un inginer sudor certificat de către ISIM. După omologarea subansamblelor de probă se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de îmbinări în conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003.

- Procesele tehnologice de execuţie pentru subansamblele completate şi definitivate în

urma execuţiei celor de probă, vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului, beneficiarului şi

întreprinderii de montaj.

studio arca

- Pe baza proceselor tehnologice definitivate în urma încercărilor, inginerul sudor va

extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" şi din standarde, toate sarcinile de execuţie şi condiţiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrările ce revin fiecărei echipe de lucru (sortare, îndreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor şi instruite conform acestora, astfel încât fiecare muncitor să cunoască perfect sarcinile ce îi revin.

2.3. Documentaţia tehnologică de execuţie şi montaj pe şantier

Documentaţia tehnologică de execuţie şi montaj pe şantier a structurii, se realizează de către întreprinderea care execută montajul, pe baza documentaţiei PT şi DDE, a

prevederilor din caietul de sarcini şi a normelor tehnice în vigoare. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect tehnologic, întocmit de către personal specializat din cadrul întreprinderii care face montajul sau la cerinţa acesteia de către firme specializate. Documentaţia tehnologică de montaj va cuprinde:

- Măsuri privind depozitarea şi transportul pe şantier a elementelor de construcţie din

oţel.

- Organizarea asamblării pe tronsoane, pe şantier, a elementelor din oţel, cu indicarea mijloacelor de transport şi ridicat necesare.

- Indicarea dimensiunilor a căror verificare este necesară pentru asigurarea realizării

toleranţelor de montare impuse prin proiectul de execuţie şi prin prescripţiile tehnice.

- Materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si

regimul de sudare, planul de succesiune a executării sudurilor de montare, măsurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea în limitele admise a deformaţiilor şi eforturilor remanente produse prin sudurile de montare, prelucrarea ulterioară a suprafeţelor

cordoanelor de sudură a elementelor solicitate dinamic. Modificările proiectelor de execuţie, în eventualitatea simplificării procesului tehnologic de montare, se vor face numai cu acordul prealabil, în scris al proiectantului şi investitorului.

- Verificarea cotelor şi a nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate.

- Marcarea elementelor şi ordinarea fazelor operaţiei de montare.

- Asigurarea stabilităţii elementelor din oţel în fazele operaţiei de montare.

- Planul operaţiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie, a prescripţiilor tehnice.

- Metodele şi frecvenţele verificărilor ce trebuiesc efectuate pe parcursul şi la

terminarea fazelor de lucrări de montare. În cazul în care sunt prevăzute îmbinări sudate de montaj, pe şantier, se vor elabora fişe tehnologice pentru acestea, în conformitate cu procedura de la punctul precedent.

3. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ

3.1. Prevederi generale

Execuţia şi montajul structurii se realizează cu respectarea condiţiilor de calitate şi a toleranţelor precizate în normele în vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/1- 89, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Se vor respecta toate tolerantele dimensionale, de forma şi poziţie prevăzute pentru montaj in STAS 767/0-88 şi EN 1090-2. Pentru eliminarea oricăror abateri se va executa premontajul uzinal.

studio arca

Montajul structurii se realizează prin şuruburi M20, M16 gr 8.8, şi sudură de montaj de nivel C şi B de acceptare a defectelor conform normativului C150-99. În zonele afectate de sudura de montaj, se reface protecţia anticorosivă. La manipularea, transportul şi depozitarea elementelor executate se vor lua toate masurile pentru evitarea deformărilor locale sau de ansamblu ale acestora şi pentru evitarea avarierii protecţiei lor anticorosive. Eventualele zgârieturi in urma transportului şi montajului se corectează cu vopsea de retuş. Protecţia la foc a structurii metalice va fi realizată în conformitate cu prescripţiile în vigoare şi în concordanţă cu cerinţele impuse de către arhitect şi beneficiar cu privire la finisajele clădirii.

3.2. Toleranţe de montaj

Tolerantele la execuţia asamblării elementelor de construcţii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0 – 88, EN 1090-2 şi prezentul Caiet de Sarcini. Pentru asigurarea în toleranţele admise, se va asigura un control optic cu aparatură adecvată la montajul stâlpilor. Se atrage în mod deosebit atenţia asupra axării corecte a stâlpilor şi în mod special asupra verticalităţii. Verificarea toleranţelor de montaj se va efectua după montarea fiecărui tronson de stâlpi şi riglelor aferente. Se va alcătui un proces-verbal de recepţie a măsurătorilor în baza cărora se vor verifica toleranţele de montaj. Montajul tronsonului următor nu va putea începe decât după recepţia tronsonului curent.

3.3. Îmbinările sudate

Sudurile de şantier se vor executa numai cu sudori autorizaţi, cu scule, dispozitive şi utilaje corespunzătoare, luându-se toate masurile necesare pentru asigurarea calităţii îmbinărilor sudate. Nivelul de acceptare al defectelor îmbinărilor sudate este C în conformitate cu normativul C150-99, cu excepţia sudurilor marcate cu nivelul de acceptare B.

3.4. Îmbinările cu şuruburi

Îmbinările cu şuruburi folosite la montajul structurii metalice sunt indicate pe planşele cu detaliile de îmbinare:

Îmbinări nepretensionate. Suprafaţa pieselor în contact nu necesită pregătiri speciale,având aceiaşi protecţie anticorozivă ca şi elementul care se îmbină. Organele de asamblare pentru aceste îmbinări trebuie să fie conform SR EN 15048-1: 2007. Alternativ, acestea pot fi aprovizionate conform SR EN 14399-3: 2005 (şuruburi şi piuliţe) şi SR EN 14399-6: 2005/AC: 2006 (şaibe).

3.6. Protecţia anticorozivă

Protecţia anticorozivă a elementelor structurii metalice de rezistenţă se va stabili în conformitate cu GP 111-04, GE 053-04 şi GE 054-06. La stabilirea soluţiei de protecţie anticorozivă se va considera o durabilitate ridicată (R - peste 15 ani) conform GP 111-04. Clasa de corozivitate a elementelor structurii de rezistenţă este prevăzută în următorul tabel:

studio arca

Elemente structurale

Clasa de corozivitate conform SR ISO 9223 şi SR EN ISO 12944-2

Stâlpi, grinzi şi contravântuiri aflate în interiorul clădirii în partea de suprastructură

C1

3.7. Controlul execuţiei

Firma care execută lucrarea va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt al operaţiunilor de asamblare şi montaj şi recepţia asamblării fiecărui subansamblu sau element, atât la sol cât şi la montaj. Controlul operaţiunilor de asamblare şi montaj se va face vizual şi prin măsurători dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma şi calitatea cordoanelor de sudura de la îmbinarea fiecărui element, respectarea toleranţelor la asamblare şi a celor de montaj . Lucrările de montaj şi de sudare pe şantier vor fi urmărite şi recepţionate, pe faze de execuţie, de un delegat permanent al clientului.

3.8. Protecţia muncii şi PSI

La execuţia şi montajul structurii metalice se vor respecta toate instrucţiunile de

protecţia muncii şi PSI aflate în vigoare la data respectivă. Principalele acte normative sunt următoarele:

- Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

- Hotărârea nr. 1146/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

- Hotărârea nr. 1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipelor individuale de protecţie la locul de muncă;

- Hotărârea nr. 1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

- Norme generale de protecţia muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei

Sociale (MMPS) nr. 578/1996 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 5840/1996;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice, emise prin

Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42);

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaj construcţii, emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);

- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7);

- Norme specifice de protecţia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57);

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12); -Ordonanţa nr. 60 din 1997. -N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI. -Norme tehnice P 118/83.

4. Recepţia lucrărilor de construcţii

Recepţia construcţiilor se va efectua în conformitate cu C 56 - 85. În timpul execuţiei lucrării se vor reţine toate documentele necesare întocmirii cărţii construcţiei, respectiv: proiectul care a stat la baza execuţiei, dispoziţiile de şantier emise pe

studio arca

parcursul executării lucrării, procesele verbale de recepţie calitativă şi de lucrări ascunse întocmite pe parcursul execuţiei, precum şi certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de încercări etc. Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. La recepţia lucrărilor de construcţii se vor verifica: corectitudinea executării îmbinărilor sudate, precum şi corectitudinea asamblării tronsoanelor metalice pe şantier. La recepţia lucrărilor se vor prezenta şi documentele de calitate şi specificaţiile pentru materiale şi elementele structurale. Se va verifica corectitudinea executării protecţiei anticorozive la construcţiile metalice.

5. Întreţinerea construcţiei

În timpul exploatării, beneficiarul va urmări ca elementele construcţiilor să nu fie încărcate peste limitele admise în proiect. Periodic se va face o verificare tehnică a stării construcţiei. După evenimente cu caracter excepţional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face în mod obligatoriu verificarea stării tehnice a construcţiei.

Cap 1.2 ELEMENTE PREFABRICATE

Generalităti:

Lucrãrile de realizare a elementelor prefabricate se vor efectua respectând următoarele acte normative:

SR-EN- 1992-1-1

STAS- 1790/88

STAS-1667-76

STAS-388-90

STAS- 9133/90

STAS- 438/1- 89

STAS- 438/2-91

STAS- 438/3-89

STAS- 1759-88

STAS-1275-89

C-26/85

C-16/84

C-56/95

Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Construcţii din beton. Tipul şi frecvenţa încercãrilor pentru verificarea calitãţii materialelor şi betoanelor Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare Lianţi hidraulici. Ciment Portland Ciment. Reguli pentru verificarea calitãţii Produse din oţel pentru armarea betonului, oţel beton laminat la cald. Mãsuri şi condiţii tehnice de calitate Sârmã trasã pentru beton armat Produse din oţel pentru armarea betonului. Plase sudate. Încercãri pentru betoane. Încercãri pe betonul proaspãt Încercare pe betoane. Încercãri pe betonul întãrit Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive Normativ pentru execuţia lucrãrilor de construcţii pe timp friguros Normativ pentru verificarea calitãţii şi recepţia lucrãrilor de

ST-009/05

NE- 012/1999

NE- 013/2002

studio arca

construcţii şi instalaţii aferente Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţe pentru produse din oţel utilizate ca armături în structuri din beton

Normativ pentru execuţia lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat Normativ pentru executia elementelor prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat

1. Betonul. Compozitie, fabricatie, transport, punere în operă

Betoanele folosite au, conform planşelor de execuţie, urmãtoarele clase:

Beton C35/45 – în stâlpi prefabricati şi panouri prefabricate;

Beton C35/45, C40/50 – în grinzi transversale si longitudinale prefabricate;

Compozitia betoanelor pentru realizarea elementelor prefabricate este proiectata astfel incat sa fie asigurate urmatoarele cerinte obligatorii conform Legii 10/1995: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; rezistenta la foc; durabiltate; igieana, sanatate si protectia mediului inconjurator; izolare termica si protectie impotriva zgomotului. Reţetele de preparare a betonului se întocmesc în conformitate cu Normativul NE- 012/1999 precum si in conformitate cu “Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat”- NE-013/2002. La prepararea betonului se va avea în vedere starea tehnică a staţiei de betoane, dotarea laboratoarului, stabilirea compoziţiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport. Pentru transportul pe şantier, executantul lucrărilor va întocmi fişe tehnologice specifice.

Verificarea calitãţii cimentului folosit la prepararea betonului se face:

la aprovizionare, prin verificarea documentului legal de calitate emis de producator

si in caz de dubiu prin incercari la un laborator autorizat;

înainte de utilizare;

în toate cazurile cand termenul de utilizare a fost depasit prin incarcari la un

laborator autorizat.

Depozitarea cimentului sosit in vrac, se face in celule de siloz aflate in buna stare de functionare, după verificarea capacitătii libere de depozitare si asigurarea că silozul a fost curătat, pregătit in prealabil si inscriptionat vizibil, pentru sortimentul respectiv de ciment. Pe întreaga perioadă de folosire a silozurilor, se va tine evidenta zilnica prin înregistrarea sosirilor si livrărilor fiecarui tip si sortiment de ciment. Durata de depozitare a cimentului nu va depăsi durata de utilizare garantată de producător de 30 de zile. Cimentul rămas în depozit la expirarea termenului de garantie va putea fi utilizat în lucrări de beton armat numai după verificarea stării de conservare si a caracteristicilor fizico+mecanice.

Obligatoriu, cimentul va fi însoţit de certificatul de calitate, iar rezultatele analizelor de control se vor confrunta cu cele înscrise în certificate de calitate. Controlul calitătii cimentului se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002.

Actiunea, procedeul,

Obiectivul

Frecventa

Constatar

Masuri ce se

studio arca

sau caracteristici ce se verifica

actiunii, verificarii

 

e

adopta

Analiza datelor incluse in certificatul de calitate

Conformitatea cu prevederile contractului

La fiecare lot

-C

-Se verifica

aprovizionat

-NC

-Se refuza

Stabilitatea conform SREN 196-3

Evitarea unor

La fiecare transport, minim odata 100t

C

-Se admite sau se verifica

erori

Priza conform

Evitarea unor

La fiecare transport, minim odata 100t

-C

-Se admite sau se verifica

SR 196-3

erori

-NC

-Se refuza

Rezistentele mecanice conform SREN 196-1 La 2(7) zile

Conformitatea clasei cimentului

O

proba la 200t

-C

-Se admite

sau in caz de

-NC

-Se refuza

 

dubiu

Rezistentele mecanice conform SREN196-1 La 28 de zile

Obtinere date

O

proba la 500t

-

 

privind clasa

sau in caz de

cimentului

dubiu

Prelevarea de contraprobe care se pastreaza 45 de zile in cutii metalice sigilate

Verificari

La fiecare lot

-

 

ulterioare sau

aprovizionat

litigii

impreuna cu

delegat neutru

Starea de conservare (daca s-a depasit termenul de garantie sau au aparut aglomerari)

Evitarea aprovizionarii cu cimenturi alterate

O

determinare

-C

-Se admite

la

fiecare

-NC

-Se refuza

transport

Apa utilizatã la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de alimentare cu apă a localitătilor sau apă provenită din alte surse (puturi, izvoare, etc.). În cel din urmă caz apa trebuie să îndeplinească conditiile tehnice prevăzute în SR 1008/2003, iar înainte de utilizare este necesar să se determine compozitia chimica (o probă la începerea utilizării)

Agregatele sunt de balastieră, cu granulaţia maximã 31 mm pentru elementele masive şi 16 mm pentru elementele cu grosimi sub 20 cm. Acestea provin din surse omologate si verificate periodic, conform normelor în vigoare (STAS 1667/1976). Pe durata transportului de la furnizor si al depozitării la unitatea de prefabricate, agregatele vor fi ferite de impurificări cu alte materiale.

Agregatele vor fi spãlate şi sortate în urmãtoarele fracţiuni: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31 mm.Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate, compartimentate, pentru a nu produce amestecul si impurificarea sorturilor, determinându-se riguros umiditatea, granulometria realã pentru înscrierea în curba corespunzãtoare mãrcii betonului prevãzut în proiect. Controlul calitatii agregatelor se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002.

Actiunea, procedeul, sau caracteristici ce se verifica

Obiectivul actiunii, verificarii

Frecventa

Constatar

Masuri ce se

e

adopta

studio arca

Examinarea datelor inscrise in documentele de calitate

Conformitatea cu normele in vigoare, prevederile contractului

La fiecare lot

-C

-Se admite

-NC

-Se refuza

Continutul de

Confirmarea

-la max.500mc -la schimbarea sursei -in caz de dubii

-C

-Se verifica

impuritati:

calitatii

-NC

-Se refuza

-parti levigabile

agregatului

-humus

aprovizionat

-corpuri straine

 

Granulozitatea

Confirmarea

-la max.500mc -in caz de dubii

-C

-Se admite

sorturilor

calitatii

agregatului

 

-NC

-Se corecteaza

aprovizionat

proportiile

Densitatea in gramada in stare uscata pentru agregatele usoare

Confirmarea

La fiecare lot

-C

-Se admite

calitatii

-NC

-Se refuza

agregatului

 

aprovizionat

Umiditatea

Schimbarea diurna a uniditatii

Zilnic si de cate ori e necesar

-

-Se admite

-Se refuza

Adaosul de aditivi utilizati la prepararea betoanelor trebuie să fie compatibili cu cimentul si să îndeplinească cerintele din reglementările tehnice în vigoare si Agrementele tehnice în valabilitate. Folosirea lor se va face cu maximum de atentie, respectându-se integral instructiunile de întocmite de producător privind conditiile de transport, depozitare si utilizare. Transportul si depozitarea aditivilor trebuie făcută astfel încât caracteristicile fizice si chimice ale acestora să fie conservate pe toată durata de garantie a produsului. La aprovizionare se vor examina datele înscrise în documentele de certificare sau de garantie emise de către furnizor la fiecare lot aprovizionat. Controlul calitătii aditivilor se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002 si ghidului pentru utilizarea aditivilor în betoane.

Actiunea, procedeul, sau caracteristici ce se verifica

Obiectivul actiunii, verificarii

Frecventa

Constatar

Masuri ce se

e

adopta

Examinarea datelor inscrise in documentele de calitate

Constatarea garantarii calitatii de producator

La fiecare lot

-C

-Se admite

-NC

-Se refuza

Verificarea compatibilitatii cu cimentul si probe de lucrabilitate pe cimenturi si beton

Confirmarea

La fiecare lot

-C

-Se verifica

caracteristicilor

-NC

-Se refuza

declarate de

producator

Densitatea solutiei conform reglementarilor in vigoare

Corectarea dupa caz a dozarii

La fiecare lot aprovizionat (sau la solutia preparata in

-C

-Se admite

-NC

-Se corecteaza

 

proportiile

studio arca

unitate)
unitate)

unitate)

unitate)
unitate)

Înainte de a începe realizarea elementelor prefabricate se vor verifica următoarele:

reteta de turnare a betonului;

starea de functionare a utilajelor si mijloacelor folosite la prepararea, transportul,

compactarea, finisarea si tratarea betonului;

corectitudinea asamblarii si ungerea tiparelor (cofrajelor);

dacă armarea, inclusiv armăturile pentru îmbinări, prinderi, mustăti, platbande,

profile laminate, au fost montate conform proiectului si dacă nu au fost pătate cu solutia de

ungere a cofrajului;

dacă precomprimarea a fost executată conform proiectului si prevederilor codului

NE-012/2002 în cazul elementelor din beton precomprimat;

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri:

agregate

- ±3%;

ciment si apă

- ±2%;

adaosuri

- ±3%;

aditivi

- ±5%;

De asemenea, înaintea începerii betonării se va realiza controlul asupra tiparelor astfel încât: să fie respectată geometria si stabilitatea acestuia, etanseitatea, starea de curătenie, modul de pregătirea suprafetei unse, starea orificiilor si niselor, etc.

Comandarea şi transportul betonului se va pe baza cantitãţii necesare de pus în operã imediat. Distanţa de transport şi durata pânã la punerea în operã trebuie reduse cât mai mult posibil în conformitate cu prevederile normativului NE-012/1999. Mijloacele de transport trebuie sã fie curate şi etanşe pentru a nu pierde laptele de ciment.

Punerea în operã a betonului se face conform normativului NE-012/1999, urmãrindu- se pe cât posibil o betonare continuã a elementelor (fãrã întreruperi). Betonarea se va face de regulã cu bena, cu luarea de mãsuri în ceea ce priveşte lucrabilitatea betonului şi dimensiunile agregatelor.

Betonul adus la amplasamentul de lucru trebuie sã se încadreze în limitele de lucrabilitate admise (L3) şi sã nu prezinte segregãri si pierderi ale laptelui de ciment. Nu este admisã corectarea lucrabilitãţii prin adãugare de apã sau alte mijloace si se interzice cu desăvârsire turnarea betonului în centrul tiparului si împingerea cu vibratorul spre capete sau zonele marginale ale elementelor ce se execută.

Înãlţimea maximã de turnare a betonului este de 3 m, iar betonarea se va face cu pâlnii speciale cu capãtul inferior la 1,0 x 1,5 m deasupra zonei ce se betoneazã.

În timpul betonãrii se va verifica tot timpul poziţia armãturilor şi a cofrajelor, pentru evitarea eventualelor deformãri sau deplasãri. Când apar aceste deformaţii, se va opri betonarea pânã la corectarea acestora în mod operativ.

Betonul se va turna uniform în lungul elementului urmãrindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm grosime, iar turnarea stratului urmãtor se va face înainte de

începerea prizei betonului în stratul anterior.

studio arca

Dupã nivelare se trece la compactarea betonului prin vibrarea fiecãrui strat.

La stabilirea procedeului de vibrare se vor avea in vedere urmatoarele:

- elementele prefabricate de suprafata turnate in pozitie orzontala cu grosimi sub 20…25cm

pot fi compactate cu ajutorul maselor vibrante si al placilor vibratoare; tipul de vibrare fiind 8-

25”;

- elementele de tip stalpi si grinzi realizate in pozitie orizontala pot fii compactate cu

vibratoare de cofraj, mese vibrante si vibratoare de adâncime; timpul de vibrare variaza intre 6-8”…4-6 minute;

Vibrarea se face pânã ce la suprafaţa betonului apare laptele de ciment, dar nu se va depãşi timpul de vibrare.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt:

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafata devine orizontala si usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

În timpul betonãrii nu este permisã ciocãnirea sau montarea armãturii elementului ce

se betoneazã şi nici aşezarea vibratorului pe armãturi.

Se va urmãri înglobarea completã a armãturilor în beton şi respectarea grosimii stratului de acoperire cu valoarea din planşele de execuţie)

O atenţie deosebitã trebuie acordatã umplerii complete a secţiunilor, atât la capetele

elementului cât si în lungimea acestuia, fiind recomandabilã îndesarea betonului cu şipci sau

vergele, concomitent cu vibrarea lui.

Este interzisã circulaţia muncitorilor pe armãturi, cofraje sau beton proaspãt, aceasta fãcându-se numai pe punţi special amenajate. Durata maximã a întreruperilor în timpul betonãrii nu trebuie sã depãşeascã timpul de începere a prizei betonului ce se poate considera 2 ore de la prepararea acestuia.

Programul de pretensionare, trebuie să cuprindă date privind rezistenta de control dinaintea transferului. Operatia de transfer se va face numai după ce s-a verificat, prin încercarea epruvetelor de control, păstrate în aceleasi conditii cu elementele, conform STAS 1275/1989, că rezistenta betonului corespunde prevederilor proiectului. În cazul pretensionării armăturilor si transferului fortei de precomprimare, se interzice circulatia si stationarea personalului muncitor în spatele preselor sau în lungul pistelor.

Dacã în urma decofrãrii se constatã defecte de turnare majore (goluri, segregãri, neacoperiri de armãturi etc.) se va trece la remedierea acestora numai dupã consultarea proiectantului.

Defectele admisibile ale elementelor de beton şi abaterile de la dimensiunile din proiect sunt date în Normativul NE012-99 anexa III.2. şi trebuie respectate. Sunt admise

studio arca

următoarele defecte privind aspectul elementelor din beton: - defecte de suprafată (pori, segregări, denivelări) având adâncimea de maximum 1 cm si suprafata de maximum 400cm 2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 10% din suprafata fetei elementului; defecte în stratul de acoperire al armăturilor (stirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai mică decât grosimea stratului de acoperire lungime maximum 5cm iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective. Defectele mentionate anterior vor fi remediate în mod obligatoriu conform normativului C149/1987. Dacă defectele depăsesc limitele mentionate anterior, acestea se înscriu într-un proces-verbal care se întocmeste la examinarea elementelor după decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expertul tehnic după caz.

Manipularea, depozitarea, transportul sau montarea greşită a elementelor prefabricate poate duce la deteriorări, cum ar fi: ruperi şi ştirbituri locale, fisurări şi chiar ruperi ale elementelor prefabricate. Remedierea defectelor trebuie făcută astfel încât să se stabilească continuitatea şi calitatea betonului integral, pentru a corespunde prevederilor proiectului. Procedeele de remediere diferă după natura defectelor şi pot fi: rebetonări, completări de secţiuni, reparaţii prin injectări cu pastă de ciment sau amestecuri pe bază de polimeri, placare cu ţesătură din fibră de sticlă înglobată în răşini epoxidice, etc.

Remedierea zonelor cu defecte va începe cu pregătirea suprafeţelor ce urmează a fi reparate. Operaţiile încep prin îndepărtarea porţiunilor de beton necorespunzătoare, curăţirea şi eventual lărgirea fisurilor care trebuie injectate. Pentru zonele care necesită completări cu un volum mai mare de beton, este necesar ca la pregătirea golului să se asigure prin forma dată acestuia împănarea betonului nou turnat.

Sculele utilizate la efectuarea spargerilor trebuie să fie ascuţite, iar ciocanele folosite să nu fie prea grele, pentru a nu se sparge mai mult decât este necesar sau a nu se produce fisuri suplimentare. Aceste operaţii se vor efectua cu atenţie deosebită, pentru a nu se deteriora armătura pretensionată sau nepretensionată.

Zonele care urmează a fi reparate se perie energic cu peria de sârmă, după care se curăţă cu jet de aer comprimat şi se spală cu apă. Lucrările pregătitoare se consideră încheiate după îndepărtarea apei de spălare şi zvântarea suprafeţelor ce urmează a fi reparate.

Aplicarea procedeelor de remediere a elementelor de beton precomprimat se efectuează în funcţie de natura defectelor şi va fi stabilită cu exactitate de către specialiştii poligonului de prefabricate în care vor fi executate elementele, în vederea alegerii celei mai eficiente soluţii.

Accelerarea întăririi betonului cu tratament termic se realizează prin tratarea termică în tipare încălzitoare cu aburi de joasă presiune si apă caldă, la temperatura de 55 0 C. Ciclul de tratare termică cuprinde următoarele faze: perioada de asteptare (4 ore) de la terminarea executiei elementelor până la începerea tratamentului; perioada de ridicare a temperaturii (15 0 C/h); perioada de tratare izotermă; si perioada de coborâre a temperaturii (15 0 C/h).

Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va respecta normativul C-16/1984. Se considerã cã existã pericol de îngheţ pentru betoane, în perioada în care:

studio arca

a) temperatura aerului coboarã sub 0 0 C; b) temperatura betonului la locul de punere în operã este sub +5 0 C.

Se vor respecta urmatoarele măsuri specifice:

Elementele prefabricate vor fi realizate in poligoane dotate corespunzător unde se

poate asigura tehnologia completă de fabricatie si tratamentul termic necesar;

Betonul este preparat cu agregate dezghetate, având temperatura minimă de +5

0 C;

Temperatura betonului, după punerea lui în operă, nu coboară sub temperatura sa

de înghet, înainte de a atinge un nivel critic de întărire, valabil în functie de raportul A/C; temperatura de înghet a betonuluieste considerată valoarea 0 0 C, cu exceptia cazurilor în care se folosesc aditivi care coboară această temperatură până la o valoare specifică ce rezultă din instructiunile lor de folosire;

Fasonarea armăturior se va face numai la temperaturi pozitive folosind, după caz,

spatiile încălzite în baza de productie;

Înainte de ridicarea si manipulare pentru montaj elementele prefabricate vor fi

curătate de gheată, zăpadă si impurităti în zonele de îmbinare, prin: răzuire, ciocănire usoară, periere cu perii de sârmă;

Zona de încastrare a stâlpilor în pahare se va încălzi prin suflare cu aer cald până

la obtinerea unei temperaturi cel putin egala cu cu a betonului de monolitizare (min. +10 0 C);

se interzice folosirea apei calde sau a aburilor decât dacă betonul de monolitizare se toarnă imediat, evitând pericolul formării unui alt strat de gheată; de asemenea, se interzice folosirea mijloacelor de încălzire cu flacără deschisă care afumă betonul si armăturile, compromitând buna legătură între betonul din fundatie cu betonul prefabricat;

După executarea monolitizării, acesta se va izola prin acoperirea imediată cu

materiale termoizolante;

În cazul imbinărilor realizate prin sudură se vor folosi electrozi cu învelis bazic,

rezistent la fisurare. Materialele de adaos trebuie să corespundă materialului de bază si să

asigure cordonului de sudură propietăti cel putin egale cu ale materialului de bază;

Sudurile se vor executa fără întrerupere; finisarea sudurilor se va face imediat după

terminarea unei portiuni sudate, cînd materialul este încă cald.

În cursul betonării elementelor prefabricate se va verifica dacă:

Datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a

depăşit durata maximă de tranport

Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute în fişele tehnologice

Condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte

Se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe, conf.

Normativului NE012-99, cap.17.

Măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei

cofrajelor sunt corespunzătoare

Se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.

În condica de betoane se vor consemna:

Bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în operă

Locul unde a fost pus în lucrare

Ora începerii şi terminării betonării

Probele de beton prelevate

studio arca

Măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt

Evenimentele intervenite (intemperii, întreruperi, etc)

Temperatura mediului

Personalul care a supravegheat betonarea.

2. Armãturi, materiale, manipulare, depozitare, fasonare

La lucrările cuprinse în prezentul proiect se utilizează:

T9,3-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 9,3mm (3/8”),

T12,5-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 12,5mm (1/2”),

T15,2-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 15,2 (6/10”);

Acestea sunt alcătuite din 7 sârme (6 sârme periferice înfăşurate elicoidal în jurul unei sârme centrale).

Oţel beton laminat la rece fabricat în Italia din oţel marca FeB44K;

Oţel beton laminat la cald fabricat în Italia din oţel marca FeB44K;

Plase sudate STNB si SPPB la care barele au diametrul de 5 si 6 mm,; aceste

plase pot avea barele de acelaşi diametru sau diametre diferite pe cele două direcţii, cu ochiurile reţelei pătrate sau dreptunghiulare;

Oţelul pentru armãturi trebuie sã îndeplineascã cerinţele de calitate cerute de Specificatie Tehnica ST-009/2004, STAS-438/1-89, STAS-438/2-91, STAS-438/3-, şi care se dovedesc pe baza certificatului de calitate al lotului de oţel adus şi prin încercãri în laborator.

Oţelurile pentru armãturi trebuie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzãtor astfel încât sã asigure:

evitarea corodãrii oţelului;

evitarea murdãririi oţelului;

asigurarea posibilitãţii de identificare uşoarã a fiecãrui sortiment şi diametru.

Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor în vigoare si însotita de certificate de calitate care vor cuprinde:

valorile proprietatilor mecanice rezultate din încercari;

rezultatele îndoirii la rece;

rezultatele analizei chimice.

Livrarea otelului beton se face în legaturi de bare sau colaci, masa minima a unui colac este de 40kg, iar masa maxima este de 600kg.

colacii vor fi legati strâns în trei sau mai multe locuri;

marcarea se va face prin vopsire;

depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel încât sa se evite:

conditiile care favorizeaza corodarea otelului;

murdarirea acestuia cu pamânt sau alte materiale.

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea acestora se va face în strictã conformitate cu prevederile proiectului tehnic de execuţie, în ateliere de armãturi.

Armãturile care se fasoneazã trebuie sã fie curate şi drepte, în acest scop

studio arca

procedându-se la curãţirea eventualelor impuritãţi şi a ruginii prin frecare cu peria de sârmã. Otelul livrat in colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau proiminentele iar alungirea maxima, in cazul intinderi cu troliu, nu va depasi 2 mm/m.

Curatirea barelor se face cu scopul de a :

indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor;

indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde

barele se inadesc prin sudura.

Reducerea diametrului barelor in urma curatiri nu trebuie sa fie mai mare de 0.5 mm, la bare cu D<25 mm si 0.75 mm la bare cu D>25 mm.

Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul.

Barele vor fi prevazute sau nu cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si tipul de otel folosit.

Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10 0 C iar barele cu diametru peste 25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor sau realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri.

La armaturile netede ciocurile se fac la 180 o cu indoire cu o raza interioara de min.1.25×d si o portiune dreapta de 3×d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se realizeaza la 90 0 cu o raza interioara de min. 2×d si o portiune dreapta de 7×d.

Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10×d. Etrieri,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min. 2×d (d- diametrul etrierului).

Montarea barelor în cofraje se va face prin distanţieri din plastic iar legarea barelor cu sârmã moale.

Abaterile limta admise sunt cel mult de:

 

placi

grinzi

stilpi

-distanta intre axele barelor :

+ 5 mm + 2 mm +20 mm

+ 3 mm + 3 mm +20 mm

+ 3 mm + 3 mm +20 mm

-grosimea stratului de acoperire :

-pe lungimi totale, fata de proiect :

Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre.

Se va urmãri realizarea acoperirii armãturii conform recomandãrilor de mai sus.

Dacã lungimea barelor din lot nu este suficientã pentru realizarea unui anumit tip de barã, se va proceda la înnãdirea acestora, la montaj, prin petrecere conform fiecărei planse de executie.

La montarea armãturilor în cofraj se interzice cãlcarea de cãtre muncitori pe armãturile

studio arca

deja montate. La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului prin:

Crearea spaţiilor necesare între armături pentru pătrunderea liberă a betonului sau

a furtunelor de descărcare a betonului, respectiv pentru pătrunderea vibratorului (min. 2,5 x

vibrator, la intervalul de maximum 5 ori grosimea elementului)

Prevederea de capre din oţel sprijinite pe barele de la partea inferioară în cazul

armării plăcilor sau a altor elemente la care poziţia barelor nu este asigurată prin armarea

însăşi.

La încrucişări barele de armătură trebuie să fie legate între ele prin legare cu două fire de sârmă moale (STAS 889-80) cu diametrul de 1,0-1,5 mm, sau prin puncte de sudură.

La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor şi agrafelor. Barele înclinate ale grinzilor vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.

Praznurile si piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură sau legături cu sârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel încât să se asigure mentinerea pozitiei lor în timpul turnării betonului.

Pentru montarea carcaselor se prevăd următoarele:

Armăturile asamblate în carcase se montează cu mijloace de ridicare mecanizate

dotate cu dispouitive adecvate care să impiedice deteriorarea sau xdeformarea acestora;

Elemetul de cofraj în partea prevăzută pentru introducerea carcasei trebuie lăsat

deschis;

Zonele din preajma traiectoriei carcasei vor fi degajate de orice materiale;

Se va verifica corespondenta dintre dimensiunile cofrajelor si cele ale carcasei; În cazul armăturii pretensionate se vor efectua următoarele lucrări pregătitoare:

se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel;

suprafata otelului se va curăta de impuritati si se va degresa dacă este cazul;

armăturile care urmează să fie pretensionate simultan se vor folosi din acelasi lot;

portiunile de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, nu se

vor utiliza fiind interzisă operatia de îndreptare; portiunile de armătură pretensionată care au

fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudură se vor îndepărta; barele care în timpul transportului au suferit deformatii usoare (sub 5cm/m) se vor îndrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10 0 C;

se va evita rebobinarea sârmelor si toroanelor la diametre mai mici decât cele de

livrare;

tăierea în lungime se va face astfel încât să nu se producă deformări ale sectiunii de

tăiere care să împiedice introducerea armăturii prin ecranele de distantare;

se va evita murdărirea armăturilor cu părtile unse ale tiparelor;

abaterile la pozitionarea în sectiunea elementului a armăturilor pretensionate nu va

depăsi 3mm fată de pozitia din proiect;

diametrul găurilor din ecranele de distantare va fi mai mare decât diametrul

armăturii preîntinse cu 1

dispozitivele de blocare ale capătului stendului (precum si ale tiparelor) se vor plasa

astfel încât devierea maximă a armăturii de la ultimul distantier să nu depăsească panta 1/10;

pretensionarea se va executa în două etape: în prima etapă forta de pretensionare

2

mm în cazul sârmelor si 2

3

mm în cazul toroanelor;

studio arca

va fi maxim 40% din forta de control pentru ca armăturile nepretensionate să se poată pozitiona si lega cu sârmă moale neagră;

blocajele sunt corespunzătoare;

diametrul si dispozitia armăturilor în blocaje si separatoarele corespund proiectului;

dispozitivele de sigurantă ale instalatiei de pretensionare sunt reglate la valoarea

prescrisă;

se vor evita sistemele de pozitionare a armăturilor pretensionate sau

nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului;

racordurile instalatiilor hidraulice sunt în stare bună si corespund schemei de

functionare.

Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt parte componentă a procedeului de precomprimare, împreună cu armătura pretzensionată utilizată. Acestea vor avea capacitatea de rezistentă cel putin egală cu forta caracteristică de rupere a armăturii pretensionate. Părtile componente ale blocajelor si ancorajelor vor fi păstrate si manipulate în conditii care să evite deteriorarea sau coroziunea.

Pe baza unor verificări periodice se vor îndepărta blocajele care nu mai corespund în ceea ce priveste siguranta ancorării armăturilor preîntinse si încadrarea în valorile limită ale lunecărilor la blocare.

Pretensionarea armăturilor se va face la temperaturi de minim +0 0 C. În cazul elementelor produse pe stend, diferenta de temperatură a mediului ambiant, între tensionare si betonare nu va depăsi 15 0 C.

Dispozitivele de pretensionare vor corespunde sistemului de pretensionare aplicat; utilizarea acestora se va face în conformitate cu indicatiile producătorului sistemului si cu regulile de tehnologice de executie ale elementului precomprimat. Instalatiile de pretensionare importate vor fi garantate de furnizor si verificate, până la capacitatea lor maximă, de cel ce le utilizează.

Programul de pretensionare, va cuprinde date privind:

tipul de element,

tipul si caracteristicile instalatiei de pretensionare,

tipul armăturii pretensionate,

forta de pretensionare stabilită prin proiect,

pierderile de tensiune,

forta de pretensionare ce urmează a se realiza functie de pierderile de tensiune

măsurate; se va trasa diagrama fortă-alungire.

Abaterile admise, la efortul de pretensionare realizat sunt de ±3% pentru media eforturilor din toate armăturile si ±5% pentru o armătură luată separat. Pentru verificarea pierderilor de tensiune necesare întocmirii programului de pretensionare se va tine seama de prevederile proiectului tehnic si regulilor de fabricatie. Înainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrãrile de armãturi, şi se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.

Abaterile limita fata de proiect si fata de prescriptile in vigoare trebuie sa fie :

studio arca

pentru lungimea segmentelor de bare si lungimea totala = 5 mm la lungimi sub 1 m,

= 20 mm la lungimi intre 1 si 10 m, = 30mm la lungimi peste 10 m;

pentru pozitia inadirilor 50 mm; pentru lumgimea de petrecere a barelor, la inadirea

prin suprapunere, = 3d;

pentru distanta intre axele barelor = 3 mm la grizi si stalpi, = 5 mm la placi si pereti,

= 10mm la fundatii, = 10 mm intre etrieri;

pentru stratul de acoperire cu beton = 2 mm la placi, = 3 mm la grinzi , stalpi si

pereti, = 10 mm la fundatii si alte elemente masive;

pentru imbinari si inadiri sudate - conform instructiunilor tehnice C 28/1999.

La terminarea montării armăturilor se vor consemna în procesul verbal constatările rezultate în urma verificărilor efectuate cu privire la:

Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni ale elementelor de

construcţie

Distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de legare al acestora

Lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele (mustăţi pentru stâlpi,

călăreţi pentru grinzi continue sau plăci, etc.)

Poziţia înnădirilor şi lungimea de petrecere a barelor;

Poziţia şi numărul înnădirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusiv rezultatele

încercărilor mecanice la tracţiune

Dispozitivele de fixare a armăturii pe timpul betonării

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii

Poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate (dacă este cazul).

3. TIPARE - materiale. Condiţii de calitate. Cofrare. Decofrare

Pentru execuţia lucrãrilor de beton armat se vor folosi tipare metalice pe tip de element.

Tiparele si piesele de fixare sau prindere ale acestora vor fi suficient de rigide, pentru a nu suferi deformatii la manipulare, montare si remontare a unor părti, datorită vibrării si presiunii betonului care să conducă la realizarea de elemente cu abateri dimensionale mai mari decât tolerantele admise.

Tiparele la care decofrarea se realizează prin smulgere, vor fi astfel ancorate încât să reziste la o fortă cel putin egală cu de 2,5 ori masa elementului ce se realizează.

Panourile de cofraj, înainte de fiecare folosire, se curãţã de beton şi lapte de ciment şi se ung cu agenţi de decofrare pe feţele ce vin în contact cu betonul. Aceste produse nu trebuie sã corodeze betonul sau cofrajul, sã nu pãteze betonul, sã se aplice uşor şi sã nu-şi schimbe proprietãţile.

Se va acorda atenţie la rosturile panourilor pentru asigurarea etanşeitãţii cofrajului. În acest scop nu se admit panouri rupte, gãurite sau cu cãptuşeala discontinuã.

La montarea cofrajului se admit abateri de ±0,3 cm faţã de cotele proiectului.

Tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabricate din beton precomprimat trebuie să:

studio arca

- Fie suficient de rigide pentru a rezista la la orice actiune ce poate apărea în timpul

procesului de executie;

- Rămână stabile până când betonul atinge o rezistentă suficientă pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare;

- Asigure satisfacerea tolerantelor admise pentru element;

- Permită fixarea sigură si în conformitate cu proiectul, a piselor înglobate din zonele de

capăt, iar piesele de asamblare temporară , care traversează betonul, să poată fi eliminate fără dificultate;

- Permită o compactare corespunzătoare în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate;

- Permită scurtarea elastică la precomprimare si intrarea în lucru a greutătii proprii;asigure

posibilitatea de deplasare si pozitii de lucru corespunzătoare pentru personalul care execută turnarea si compactarea betonului, evitându-se circulatia pe armăturile pretensionate.

Se interzice decofrarea elementelor înainte de atingerea de cãtre beton a rezistenţei minime prevăzute în proiectul tehnic de execuţie.

Tiparele nu trebuie demontate decât la atingerea valorilor stabilite ale rezistentei betonului pentru:

- evitarea deteriorării suprafetelor si a muchiilor după decofrare;

- preluarea eforturilor din elementele de beton;

- evitarea deformărilor datorate comportării elastice si plastice (curgerii lente) a betonului, care depăsesc tolerantele specifice.

După decofrare se va controla operativ aspectul si calitatea fiecărui element si se va face marcarea vizibila a fiecărui element cu seria, numărul de ordine, codul de fabricatie.

La decofrarea elementelor din beton precomprimat şi beton armat se va verifica:

Aspectul elementelor (segregări, stirbituri, fisuri, desprinderi de beton, etc.)

Dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor; controlul dimensiunilor

geometrice se face în mod obligatoriu la fiecare element în parte;

Poziţia pieselor metalice înglobate

Poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior.

Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în procesul verbal, ţinând seama de precizările din proiect şi din Normativul NE012-99 anexele III.1. şi III.2. În cazul constatării unor defecte ce depăşesc limitele de acceptare conform Normativului NE012-99 anexa II.2. se va trece la executarea remedierilor, conform C-149/87 şi pe baza soluţiilor propuse de proiectant.

Abateri limite admisibile in urma decofrarii, in raport cu inaltimea (lungimea sau latimea) si de dimensiunile sectiunii elementului, vor fi de maxim:

 

placi

stilpi

grinzi

-pe lungime,inaltime sau latime :

+16 mm

+16 mm

+16 mm

-fata de dimensiunile sectiunii, (respectiv grosimea placii) + 3 mm

+ 5 mm

+ 3 mm

Abateri limite maxime, raportate la dimensiuni totale, pentru inclinarea suprafetelor

decofrate, sunt :

placi

stilpi

grinzi

-fata de planul vertical:

-fata de planul orizontal:

-pozitia oblica din proiect:

+

+

+

3 mm

5 mm

5 mm

+ 3 mm + 5 mm + 5 mm

studio arca

+ 3 mm + 5 mm + 5 mm

Imediat după decofrare se execută protectia anticorozivă a pieselor metalice aparente. Aplicarea straturilor protectoare anticorozive în faza finală de uzinare respectiv la refacerea straturilor de grund în zonele cu îmbinări la montaj, se va face în conformitate cu normativul C-139/87 şi cu toate normele şi standardele conexe acestuia. Protecţia anticorozivă a pieselor metalice se va realiza atât din faza de uzinare, cât şi pe şantier. Protecţia anticorozivă se face pentru clasa II de agresivitate şi constă din următoarele: 2 straturi grund FZ alchidic.

4. Transportul prefabricatelor

Prefabricatele se pot transporta în general în două moduri:

Cu mijloace de transport pe calea ferată

Cu mijloace auto obişnuite (autocamioane şi remorci) sau speciale (trailere)

Mijlocul de transport potrivit pentru obiectivul în cauză se va stabili de către uzina producătoare, ţinând cont de următoarele elemente:

Distanţa de transport;

Greutatea şi forma elementelor prefabricate;

Cantitatea totală de transportat;