Caiet de Sarcini Constr Hala

studio
arca
DESCRIERE FUNCTIONALA
DENUMIRE PROIECT: CONSTRUIRE HAL (P) I CORP BIROURI (P+1E), INSTALAII I AMENAJRI N INCINT AMPLASAMENT: BENEFICIAR: NR. PROIECT: Giarmata Vii, com.Ghiroda, jud.Timis, parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda
s.c. DURA AUTOMOTIVE
ROMNIA s.r.l.
286/2011
1. DESCRIEREA GENERALA 1.1 arhitectura 1.2 rezistenta 2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE ANTREPRENORULUI 3. OBSERVATII PREALABILE REFERITOARE LA IZOLAREA TERMICA, IZOLAREA HIDROFUGA, ECONOMIA DE ENERGIE SI IZOLAREA FONICA 4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII 5. DESCRIEREA LUCRARILOR PE CAPITOLE Volumul 1. STRUCTURA Volumul 2. ARHITECTURA Volumul 3. INSTALATII
s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail office@studioarca.ro
pag. 1
studio
arca
1.
DESCRIERE GENERALA
1.1 ARHITECTURA
AMPLASAMENT
Terenul pe care va fi construit cldirea este situat n zona de nord-est a Timi oarei, n sat Giarmata Vii, com. Ghiroda, jud. Timi, parcela nr. cadastral 400263 conform C.F. n incinta sunt construite o hal (P) cu un corp de cladire pentru birouri, spatii tehnice si cantina construit in regim P+1E, in care i desfoar activitatea s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l. Accesul n incint se face de pe drumul agricol de exploatare DE 70, aflat in partea de nord a parcelei, ce intersecteaza DJ 609 D, drumul spre Aeroportul International Timisoara.
REGIMUL JURIDIC
Conform extras CF nr. 400263, terenul n suprafa (msurat) totala de 49.454 mp, intravilan extins Ghiroda, cu hala industriala in regim P, birouri P+1E, platforme betonate si cabina poarta, se afl in proprietatea privat a s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l.
DESCRIEREA SITUAIEI EXISTENTE

In prezent pe parcela, cu numrul cadastral 400263, sunt construite: 1. Hal productie, n regim P, si corp administrativ, n regim P+1E (C1). Cele dou corpuri de cldire sunt separate atat structural ct si func ional. Acestea comunic la nivelul parterului prin ui care asigura accesul din hal spre hol, spa iile tehnice, cantina. Hala de productie reprezinta volumul principal realizat din elemente structurale din beton prefabricat i nchideri laterale u oare, realizate din casete metalice termoizolante. nlimea la cornia este de +9,45 m. Zonele de acces marf ale halei sunt realizate din structura metalica i au nlimea la atic de +7,00 m. Corpul administrativ (P+1) este realizat din structur de beton cu nchideri din zidrie de carmid cu goluri verticale, 38cm. n continuarea ei, facnd parte din acelasi tronson structural, se afla zona spaiilor tehnice construite pe parter. nchiderile laterale sunt realizate n ambele cazuri din zidarie finisat n exterior cu tencuiala iar n unele zone cu tabla cutat. 2. Construcia anex (C2) este o platform betonat cu suprafa a de 1.125 mp. Pe ea este amplasat un cort cu rol de spaiu pentru depozitare. 3. Cabina de poarta (C3), n regim parter, are o suprafa de 49 mp.
n incint, aleile pentru circulaie pietonal si auto i parcrile sunt realizate par ial din dale de beton pe pat de nisip, parial din platforme betonate. Suprafaa incintei neocupat de cldiri sau circula ii este amenajat ca zon verde.
DESCRIEREA LUCRRILOR PROPUSE

Solicitarea beneficiarului s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l. este de a realiza
s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail office@studioarca.ro pag. 2
studio
arca
etapa a 2-a a investiiei - extinderea halei existente cu hal, n regim parter, i un corp multifunctional, in regim P+1E. Prin tema de proiectare s-au stabilit de comun acord cu beneficiarul urmtoarele cerine: - realizarea unui corp de cldire pentru produc ie (hala) care cuprinde un corp P+1E, multifuncional; - amenajarea rampei de acces, cirulatii auto si pietonale amplasate perimetral cldirii propuse; - extinderea parcajului existent.
A. EXTINDERE CLDIRE EXISTENT, ETAPA A II-A
In elaborarea soluiei s-a inut cont de configura ia halei existente i de condi iile de amplasare i conformare stabilite prin documentatia de urbanism nr. 406/2004, faza PUZ, aprobata prin hotararea Consiliului Local Ghiroda nr. 5/2005. A.1. Descrierea functiunilor - Hala producie (P) are acces direct amenajat pe fa ada vestic: la nivelul platformelor exterioare si prin intermediul unei rampe auto. Hala propus este o extindere a halei existente, cele dou corpuri de cldire comunic i vor func iona mpreun. - Corp multifuncional (P+1E) cuprinde: La parter: - birou de productie, - magazie i atelier de mentenan, - atelier execuie maini, - magazie piese de schimb, - birou mentenan documentaii, - atelier prototip, - sala tablouri electrice, - sala compresoarelor, - laborator QA. La etaj: - sal de conferine, - sal pentru training, - sal multifuncional, - sala server, - birou, - vestiare si grupuri sanitare. Evacuarea de la etaj, n caz de incendiu, se va realiza, att prin scara principal, ct si prin a doua scara de evacuare, amplasat n zona grupurilor sanitare. Cele doua module funcionale comunic ntre ele. Adiacent halei se vor amplasa doua corpuri anex: - zon pentru garare motostivuitoare i depozitare deeuri, - zon pentru amplasare butelii propan.
pag. 3
studio
arca
A.2. Descrierea constructiv Sistemul constructiv al halei este alctuit din stalpi si grinzi prefabricate din beton armat. Stlpii sunt fixai in fundaii izolate de beton. nchiderile laterale sunt realizate din: - panouri prefabricate de beton, pana la inaltimea de 1,00 m, - panouri de inchidere casetate din tabla, termoizolate cu vata minerala dispuse de la inlimea de 30 de cm pana la cota aticului (+9,45 m). Acoperisul este realizat dintr-o nchidere u oar: - tabl cutat cu profil trapezoidal autoportanta, - bariera de vapori, - termoizolatie vata minerala 15 cm, - hidroizolatie membrana PVC. Adiacent halei, pe faadele vestic i sudic, sunt prevazute doua anexe realizate pe structuri metalice independente de structura halei. Structura corpului de birouri (multifuncional) este alcatuit din stlpi i grinzi din beton armat prefabricat. Planeul peste parter este alcatuit din dale prefabricate de beton armat. nchiderile laterale sunt realizate din zidarie BCA 25 cm cu termoizolatie cu 10 cm polistiren. Terasa corpului de birouri este comuna cu cea a halei, are acelasi sistem de nchidere si este necirculabila. Cota aticului cldirii P+1E este de +9,45/+10,25 m. Cota terenului sistematizat n zona circulaiei pietonale se afla la -0,10 m fa de nivelul parterului (0,00). Finisaje interioare zona multifuncional: Acces, scri, holuri nivel, vestiare pardoseala - gresie antiderapant pereii - faianta, zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Grupuri sanitare pardoseala - gresie antiderapant pereii - faianta, zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Sala training, conferinte, multifunctionala, server pardoseala - covor PVC pereii - zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Birou productie, mentenanta pardoseala - covor PVC pereii - zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Ateliere, magazii, laborator, sala compresoare si tablouri electrice pardoseala - beton vopsit
studio
arca
pereii tavanul
- zugrveli cu vopsele lavabile - tavan fals gips-carton
Finisaje exterioare - Faada corpului administrativ este placata cu termosistem - polistiren expandat (10 cm) peste care se aplic o tencuial decorative colorata. O por iune din fa ad va fi placat cu tabla cutata cu seciune trapezoidal. - Finisajul exterior al halei este alcatuit din tabla cutat cu sec iune trapezoidal. - Golurile sunt nchise cu tmplrie PVC culoare alba i geam termoizolant. Sticla este clara si de joasa emisivitate Low-E. Cldirea se va racorda la reelele de electricitate, apa, canalizare, gaz, telefonie existente in zona. Inclzirea se va realiza in sistem centralizat cu centrala termica. Cldirea propusa se ncadreaz n Clasa de Importan III, conform P 100/2006 i Categoria de Importan C construcii de importan normal conform HG 766/1997 i L10/1995 privind calitatea n construcii.
B. Amenajarea incintei
n incint se vor amenaja: - alei pietonale perimetrale cladirii finisaj dale din beton pe pat de nisip, - alei si platforme pentru circulaia auto, - 112 locuri de parcare realizate in continuarea zonei de parcare existente (in total vor fi 183 locuri de parcare) - zona verde plantat cu iarba si vegetaie joasa. INDICI URBANISTICI Suprafa teren (conform CF suprafa msurat) = 49 454 mp Existent: Suprafata construit parter = 6 338 mp Suprafata construit desfurat = 6 840 mp POT = 12,82 % CUT = 0,14 Propunere: Suprafata construit parter = 11 519 mp Suprafata construit desfurat = 12 643 mp POT = 23,29 % = POT max = 38,03% (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005) CUT = 0,26 < CUT max = 0,43 (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005) Suprafata alei pietonale, auto, parcari = 13 424 mp (27,14%) Suprafa zona verde = 24 511 mp (49,57%)
pag. 5
studio
arca
1.2 REZISTENTA
A. STRUCTURA HALA 1. Elemente generale Amplasament: GIARMATA Vii, Com. Ghiroda, Jud. TIMIS, parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda Clasa de importanta: II conform Normativului P100-1/2006 Actiunea seismica: ag =0,16g; Tc = 0.7 sec. conform Normativului P100-1/2006 2. Descrierea structurii Prezenta documentatie trateaza partea de rezistenta a proiectului CONSTRUIRE HALA (P) SI CORP BIROURI (P+1E), INSTALATII SI AMENAJARI IN INCINTA suprastructura prefabricata. Cladirea este formata dintr-un corp, HALA(P) SI CORP BIROURI(P+1E), delimitat de axele F/1.3 R/1; dimensiuni exterioara: 68.85 m 72.0 m; deschideri:24.0m+8.85m; traveei:12x6.0 m; inaltimea libera minima este 7.00 m la HALA(P) si 3.25 m + 3.87 m la CORP BIROURI (P+1E); Structura de rezistenta a cladirii este urmatoarea: fundatii pahar; Acoperis: Grinzi de tip: I150/14 1050 daN/ml; Grinzi de tip: I95 620 daN/ml; Grinzi de tip: T75 410 daN/ml; Grinzi de tip: R30x50 375 daN/ml; Planseu: Grinzi de tip: L75/30/30 715 daN/ml; Elemente de suprafata de tip: TT45/13 610 daN/ml; Inchideri:- acoperis tabla cutata autoportanta +termoizolatie + hidroizolatie; - pereti prefabricati din beton: 400daN/mp - hala productie: pana la cota +1.30m (ax R1, 13); - pereti panouri metalice cu termoizolatie in continuarea celor din beton la hala productie: 30 daN/mp; - pereti din BCA de grosime 25cm care nu reazema pe structura prefabricata :
studio
arca
- ax 1.3 pana la cota +9.45; - ax F1 si Q1 pana la cota +9.45; - ax 1/(F1 ... Q1) pana la cota +2.95; Elemente nestructurale pe acoperis: 2x CTA (greutate CTA=6830 Kg) conform plansei PLAN MONTAJ ACOPERIS SECTIUNI 2/2 Pentru imbinarea elementelor s-a folosit procedeul uscat. OBS: - In viitor se va prevedea o extindere dupa axul 13 intre axele F1-R1. Intre aceasta extindere si cladirea existenta se va prevede rost . - In calculul static, panourile inchiderilor au fost luate in considerare numai ca mase in analiza modala pentru situatia seismica de proiectare. - Forta axiala in stalpi, obtinuta din calculul static nu cuprinde: - greutatea proprie a fundatiei; - greutatea proprie a terenului de deasupra fundatiei; - greutatea proprie a inchiderilor care nu reazema pe suprastructura prefabricata. 3. In cazul in care se vor adopta modificari ale incarcarilor sau se va modifica geometria structurii va fi contactat proiectantul structurii. 3. Evaluarea incarcarilor Elemente nestructurale: Acoperis: 2 Invelitoare+suspendate: 60 daN/m ; Planseu: 2 Suprabetonare 8cm: 190 daN/m ; 2 Pardosea: 100 daN/m 2 Suspendate: 50 daN/m 2 Pereti despartitori: 80 daN/m INCARCARI VARIABILE: Incarcarea utila: Incarcare utila planseu: 250 daN/m2 Actiunea zapezii: sk = i x Ce x Ct x s0,k s0,k = 150 daN/m2 greutatea de referinta a stratului de zapada; Ce = 0.8 coeficient de expunere al amplasamentului constructiei; Ct = 1 coeficient termic; i - coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. Actiunea vantului: W(Z) = qref x Ce(z) x Cp qref = 40 daN/m2 presiunea de referinta a vantului; Ce(z) - coeficient de expunere la inaltimea z deasupra teremului;
pag. 7
studio
arca
Cp coeficient aerodinamic de presiune; INCARCARI ACCIDENTALE: Actiunea seismica: Evaluarea intensitatii incarcarii seismice s-a facut pe baza analizei modale si a urmatorilor coeficienti: ag = 0,16g; Tc = 0.7 sec; q = 4.0. I = 1.20; prevazuti in Normativul P100-1/2006 4. Calculul static al structurii Pentru determinarea eforturilor in stalpii structurii s-au efectuat calcule statice plane si spatiale ale cladirii, avandu-se in vedere gruparea pentru verificarea la starea limita ultima (SLU) situatie permanenta de proiectare (fundamentala); situatie seismica de proiectare, la care s-au avut in vedere; -greutatea proprie a structurii; -valoarea cvasipermanenta a incarcarilor; -greutatea inchiderilor (introdusa ca masa in analiza modala); -seism; 5. Calculul stalpilor Stalpii prefabricatii au sectiunea transversala de 60x60, 60x70, 80x80 si sunt realizati in tipare metalice. Calculul armaturilor longitudinale ale stalpilor s-a facut la compresiune excentrica oblica pe baza eforturilor sectionale obtinute din analiza statica. S-au luat in considerare efectele excentricitatii aditionale si ale deformatiilor de ordinul II prin intermediul coeficientului . Zonele critice de la baza stalpilor s-au calculat si alcatuit in conformitate cu prevederile din P100-1/2006. 6. Calculul elementelor din beton precomprimat Elementele din beton precomprimat au fost incadrate in clasa XC3. Calculele elementelor s-au efectuat in conformitate cu SR-EN 1992-1-1, avandu-se in vedere: - verificarea la starea limita de rezistenta; - starea limita de rezistenta la transfer, transport si montaj. - verificarea la transport si montaj; - starea limita de fisurare; - starea limita de deformatii; - calculul zonelor de transmitere; 7. Calculul grinzilor din beton armat Elementele din beton armat au fost calculate la starea limita ultima la actiunea momentului incovoietor si a fortei taietoare, in conformitate cu SR-EN 1992-1-1.
studio
arca
S-au verificat deschiderea fisurilor si deformatiile sub incarcari de serviciu pentru toate elementele de beton armat. 8. Tehnologia de executie Executarea lucrarilor se face de catre un antreprenor specializat si atestat pentru acest gen de lucrari, pe baza de tehnologie omologata, utilizandu-se materiale insotite de acte care atesta calitatea lor. Executantul lucrarilor are obligatia de a intocmi fise tehnologice pentru fiecare gen de lucrari. Fisele tehnologice intocmite de executant vor contine detaliile cu privire la executie, materiale, utilaje precum si la masurile de igiena i protectia muncii pe timpul executiei (scari provizorii, parapeti de protectie, etc.). Se vor face precizarile necesare pentru PSI. La executarea elementelor prefabricate, precum si la montajul acestora se vor respecta prevederile Codului de executie CP 012/2007; NE 013/2002. 9. Organizarea lucrarilor de santier Organizarea lucrarilor se face strict in incinta, nefiind admisa extinderea in zonele invecinate. Materialele se vor aproviziona din bazele proprii si se vor aduce in santier numai pe masura punerii in opera. 10. Protectia mediului inconjurator Pentru protejarea mediului inconjurator se interzice depozitarea materialelor si prefabricatelor in afara zonelor amenajate conform proiectului de organizare a lucrarilor (aprobat conform normelor in vigoare). Resturile de materiale vor fi transportate in depozite legal stabilite si pentru care s-au obtinut aprobarile legale. Dupa terminarea executiei lucrarilor terenul se va elibera de resturile materiale si se va remedia in conformitate cu prevederile proiectului de sistematizare a incintei noii investitii.
B. STRUCTURA GARAJ MOTOSTIVUITOARE, SPATIU PENTRU DESEURI 1. Date generale asupra obiectivului proiectat Obiectul proiectului "Garaj Motostivuitoare si Spatiu Deseuri" l constituie un corp de cldire avnd destinaia de gararea motostivuitoarelor si depozitarea deseurilor. Structura este amplasat n Giarmata Vii, jud. Timis, avnd un regim de nlime P. Suprastructura cldirii are o dimensiune n plan de 8x17 m. nlimea suprastructurii metalice este de 4 m. 2. Tema de proiectare Datele temei de proiectare constnd n desene generale de arhitectura i parametri dimensionali au fost furnizate de ctre arhitect. Au fost furnizate urmtoarele plane de arhitectur: Seciuni orizontale Seciuni transversale caracteristice Faade Detaliu travee
studio
arca
Obiectul contractului l-au reprezentat: stabilirea soluiei constructive, analiza global, dimensionarea elementelor structurale i soluiile tehnice de realizare a structurii metalice (elemente structurale i mbinri), caiet de sarcini. 3. Soluia constructiv Structura de rezisten este format din cadre metalice, formate din travei necontravntuite articulate i travei cu contravntuiri in X. n plan transversal cadrele sunt necontravantuite rigide. n plan longitudinal, contravntuirile sunt dispuse n cadrele exterioare. Sistemul de contravntuiri nu este aparent. Grinzile principale de cadru sunt realizate din profile laminate, prevzute cu conectori pentru mpiedicarea flambajului prin ncovoiere-rsucire. Stlpii suprastructurii sunt realizai din profile metalice laminate. 4. Evaluarea ncrcrilor Structura de rezisten a cldirii este solicitat la urmtoarele ncrcri: ncrcarea permanent ncrcarea util sarcini climatice din vnt i zpad aciunea seismic. ncrcrile permanente s-au stabilit in baza datelor furnizate de ctre arhitect i beneficiar. ncrcrile climatice corespunztoare amplasamentului construciei s-au stabilit n conformitate cu CR 1-1-3-2005 pentru zpad, respectiv NP 082-04 pentru aciunea vntului. Aciunea seismica s-a evaluat n conformitate cu normativul P100-1/2006. ncrcrile utile s- au stabilit conform STAS 10101/2A1-87. Combinaiile de ncrcri au fost alctuite conform CR 0-2005. Structura a fost ncadrat n clasa III de importan conform CR 0-2005 i P100-1/2006. 5. Dimensionarea structurii Dimensionarea structurii de rezisten s-a realizat n conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, NP 033-99, SR EN 1994-1-1 i P100-1/2006. Normele Eurocode au fost folosite n baza ordinului MTCT nr. 620/29.04.2005. La dimensionarea structurii s-a avut in vedere respectarea condiiei de rezisten i a condiiei de stabilitate corespunztoare strilor limit ultime, respectiv a deplasrilor admise corespunztoare strilor limit de serviciu. 6. Condiii tehnice de execuie i montaj Execuia i montajul structurii se realizeaz cu respectarea condiiilor de calitate i a toleranelor precizate n normele n vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/189, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Responsabilitatea pentru urmrirea calitii execuiei conform normelor n vigoare i desenelor de execuie revine uzinei productoare i firmei care asigur montajul structurii, avnd obligaia de a semnala cu promptitudine proiectantului eventualele abateri dimensionale fa de proiect sau calitatea necorespunztoare a materialelor utilizate,
studio
arca
constatate n momentul recepiei pe antier. Proiectantul i declin orice rspundere n situaia n care elementele metalice sunt executate sau montate necorespunztor, precum i fa de orice fel de modificare adus structurii (sarcini suplimentare, goluri in elementele de rezisten) aduse ulterior realizrii construciei, dac nu au fost cuprinse n tema de proiectare iniial i nu s-au luat n considerare la proiectare. Pentru detalii suplimentare asupra condiiilor tehnice de execuie i montaj se va consulta caietul de sarcini. C. STUDIU GEOTEHNIC
Totalul de 14 (patrusprezece) puncte acumulate Conform Normativului NP 074/2002 intitulat NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGENELE I METODELE CERCETRII GEOTEHNICE A TERENULUI DE FUNDARE, pentru stabilirea riscului geotehnic al lucrrii ncadreaz terenul de fundare din amplasamentul cercetat n tipul de risc MODERAT, iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice n CATEGORIA GEOTEHNIC 2. Pentru ntocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au executat 4 (patru) foraje geotehnice F 1, F 2, F 3 i F 4, cu diametrul de 5, pn la adncimea de -7,00 m de la suprafaa terenului. S-au executat de asemenea 7 (apte) penetrri dinamice uoare PDU 1 ... PDU 7, cu masa berbecului de 10,0 kg i nlimea de cdere de 50 cm, conul avnd o suprafa de 10 cm2, conduse pn la adncimi de -7,50 m ... 8,00 m. Cota de fundare minim recomandat, de la suprafaa terenului este: fundare, Df=-0,90 m pentru fundaii continue; Df=-1,70 m pentru fundaii izolate sub stlpi. clasificarea acestor pmnturi n CATEGORIA PMNTURILOR
Caracteristicile de contractilitate ale straturilor argiloase din suprafaa terenului de permit ARGILOASE ACTIVE, conform buletinelor de analiz. Fundarea direct a cldirii se va realiza cu respectarea prescripiilor tehnice NE 0001 - 96 intitulat COD DE PROIECTARE I EXECUIE PENTRU CONSTRUCII FUNDATE PE PMNTURI CU UMFLRI I CONTRACII MARI, conform CAPITOLULUI 4 i a ANEXEI 8. Umpluturile de sub trotuare i platforme betonate se vor executa pe o grosime de 30 cm din pmnt stabilizat cu var sau dintr-un amestec ct mai omogen de pmnt contractil i nisip n proporie de 60 % argil i 40 % nisip, sau n amestec de pietriuri mari i mici, sau amestec de pietriuri cu piatr spart.
pag. 11
studio
arca
Sunt prezentate calculele referitoare la capacitatea portant a terenului de fundare la cota Df = -0,90 m, pentru o fundaie continu cu limea B = 0,50 m, ncrcat centric i urmtorii parametrii geotehnici, = 18,9 kN/m3, ppl pcr = 249,76 = 414,01 = 15o i c = 31,0 kN/m2 rezultnd urmtoarele valori ale capacitii portante, conform STAS 3300/2-85: kN/m2; kN/m2.
n cazul unor fundaii izolate sub stlpii halei de producie cu cota de fundare minim recomandat Df = -1,70 m, avnd dimensiunile n plan L = B = 2,70 m, ncrcate centric, i urmtorii parametrii geotehnici, = 18,9 kN/m 3, = 15o i c = 31,0 kN/m2, rezult urmtoarele valori ale capacitii portante conform STAS 3300/2-85: ppl pcr = 312,42 = 503,09 kN/m2; kN/m2.
Pentru alte dimensiuni ale tlpii fundaiilor, precum i n cazul unor ncrcri aplicate excentric, se va reface calculul valorilor capacitilor portante ale terenului de fundare conform paragrafului 3.3.1 i 4.2.1 din STAS 3300/2-85. Lund n considerare prescripiile NE 012-99, referitoare la clasa de expunere a construciilor n condiiile de mediu se consider c betoanele utilizate pentru realizarea elementelor de infrastructur se ncadreaz n clasa de expunere 2 a (mediu umed moderat) i 5 a (mediu chimic cu agresivitate carbonic foarte slab - FS). Ca urmare a agresivitii carbonice foarte slabe - FS a apelor subterane asupra betoanelor recomandm suplimentarea acoperirii cu beton a armturilor din fundaii cu o grosime de 1,00 cm. n cazul betonului utilizat pentru realizarea fundaiilor, recomandm o clas minim de beton C 18/22,5 cu grad de impermeabilitate P 8, corespunztoare clasei de expunere 2 a i 5 a, conform Tabelului 5.4, din Normativul NE- 012 - 99. Lucrrile de spturi, sprijiniri, umpluturi sau epuismente se vor executa cu respectarea normativului C 169 88 intitulat NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA FUNDAIILOR CONSTRUCIILOR CIVILE I INDUSTRIALE. Din punctul de vedere al rezistenei la spare, (Indicator de norme de Deviz TS/1981) pmnturile se pot ncadra astfel: Sptur manual - teren tare Sptur mecanic - teren categoria II. Dac cu ocazia executrii spturilor se vor constata nepotriviri fa de cele
studio
arca
menionate n prezentul referat, acestea vor fi aduse n timp util la cunotin proiectantului ct i elaboratorului studiului geotehnic. Pe timpul executrii spturilor i turnrii betonului n fundaii, se vor lua msurile necesare pentru asigurarea stabilitii pereilor spturii prin folosirea unor sprijiniri adecvate, dac este cazul. Dup executarea spturilor pentru fundaii este obligatorie solicitarea elaboratorilor prezentului studiu geotehnic pentru ntocmirea procesului verbal de verificare a naturii terenului de fundare.
Observatii: 1. In descrierea functionala se vor folosi urmatoarele prescurtari: a. Beneficiar b. Antreprenor c. Descriere functionala - BN - AN - DF
2. In executie se vor respecta in mod obligatoriu normele europene specifice diferitelor categorii de lucrari in vigoare atata timp cat aceste norme nu intra in contradictie cu normele romanesti actuale. 3. Toate materialele folosite trebuie sa aiba certificate de calitate europene (CE) si agremente tehnice. 4. Conditiile generale ale beneficiarului sunt obligatorii pentru antreprenor (AN) atata timp cat acestea nu intra in contradictie cu legislatia romaneasca.
2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE

studio
arca
ANTREPRENORULUI
2.1. Modalitate de antrepriza Lucrarea este in totalitate in antrepriza, deci cuprinde toate lucrarile necesare pentru executie, manopera, materialele si dotarile necesare pentru indeplinirea lucrarilor asa cum este prevazut in partea scrisa si desenata a proiectului, in conformitate cu legile si normele in vigoare. 2.2. Ocuparea terenului 2.2.1. Ocuparea terenului pe domeniul public Este in sarcina antreprenorului (AN) de a indeplini toate formalitatile si actele necesare autoritatilor administrative competente pentru obtinerea autorizatiilor si avizelor de ocupare a terenului situat pe domeniul public, de a prevedea prin grija si pe cheltuiala sa cele necesare pentru imprejmuirile prescrise, avand grija periodic sa le verifice eficienta. De asemenea, este sarcina antreprenorului (AN) de a achita toate taxele necesare pentru ocuparea terenului public si alte costuri ce deriva din acestea si de a reamenaja/aduce la starea initiala spatiul public ocupat dupa finalizarea lucrarilor. Este in sarcina antreprenorului (AN) redactarea intregii documentatii pentru obtinerea acordului de ocupare a domeniului public. 2.2.2. Ocuparea domeniului privat In eventualitatea in care, inainte sau in timpul executiei lucrarilor, este necesara ocuparea unor terenuri care nu sunt incluse in limita de proprietate a terenului beneficiarului (BN), atunci este sarcina antreprenorului (AN) sa obtina toate permisele din partea proprietarilor pentru ocuparea terenului. Totodata, este in grija lui imprejmuirea regulamentara, plata pentru inchirierea terenului pe toata durata ocuparii, de a reabilita locul prin a-l aduce la starea initiala si de a indeplini orice dorinta pe care proprietarii o pot avea asupra suprafetei de teren ocupata, in vederea reabilitarii. 2.2.3. Servituti Sunt excluse oricare eventuale lucrari de constructii, instalatii si lucrari de infrastructura, derivate din servituti existente fara acordul explicit al beneficiarului (BN). 2.3. Proprietati invecinate Daunele cauzate proprietatilor invecinate, a suprastructuri si infrastructuri aferente domeniului public prin executia lucrarilor, se vor remedia/despagubi pe cheltuiela antreprenorului (AN), el fiind unicul responsabil pentru integritatea acestora, pana la predarea lucrarilor.
pag. 14
studio
arca
2.4. Executia lucrarilor In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul (AN) trebuie sa se supuna prescriptiilor exprimate in prezentul act, prescriptiilor ce vor fi exprimate pe parcursul lucrarilor de catre seful de proiect, documentatia desenata a proiectului; cat si tuturor legilor, regulamentelor si dispozitiilor in materie tehnica si de protectia muncii. Descrierea lucrarilor va avea o valoare indicativa si nu una exhaustiva, lucrarile trebuind a fi predate in stare finita, in vederea intrarii in uzul pentru care sunt destinate, imediat dupa predarea acestora beneficiarului (BN). Descrierea lucrarilor si prescriptiile tehnice au ca scop esential indicarea lucrarilor si a tipurilor de materiale care trebuie folosite si, acolo unde trebuie, vor fi determinate prin desene intocmite ulterior, detaliate, pe care antreprenorul (AN) (in lipsa de desene executive) este responsabil de a le pregati inainte de executia lucrarilor. Beneficiarul (BN) va putea alege variantele de executie pe care le considera oportune, ce nu schimba esential natura lucrarilor cuprinse in antrepriza si care sunt compatibile cu mersul si organizarea lucrarilor, fara a da drept antreprenorul (AN), ca pentru aceasta, sa ceara compensatii de orice natura. Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a renunta total sau partial la anumite categorii de lucrari prevazute sau de a pretinde executia altora suplimentare. Antreprenorul, din proprie initiativa, nu va putea aduce modificari sau alte variante de executie lucrarilor de antrepriza. 2.5. Sarcini si obligatii ale antreprenorului Pe langa cele ce sunt prevazute in descrierea lucrarilor, va fi in exclusivitate si in totalitate in sarcina antreprenorului si pe cheltuiala acestuia cele ce urmeaza: Indeplinirea si respectarea normelor derivate din legile in vigoare sau din decrete privind protectia muncii si din legile privind protectia muncii si de prevenire a accidentelor de munca, privind igiena muncii, asigurarile pentru accidentele in munca, prevederile privind somajul involuntar, invaliditatea si si imbatranirea, tuberculoza si alte boli profesionale, si orice alta dispozitie in vigoare ce ar putea interveni pe parcursul executiei lucrarilor. Antreprenorul (AN) va trebui in orice moment sa poata demonstra la simpla cerere a Beneficiarului ca a prevazut tot ceea ce este descris mai sus. Antreprenorul, fata de lucratorii angajati in lucrarile care constituie obiectul prezentului contract, trebuie sa asigure conditiile normative si atributive, care sa nu fie inferioare acelora rezultate din contractele colective de munca aplicabile la data ofertei, la categoria si in locatiile in care se desfasoara lucrarile. Antreprenorul are sarcina de a controla ca eventualii subantreprenori ai sai, sa indeplineasca fata de angajatii lor aceleasi conditii citate in paragraful de mai sus. In executia lucrarilor, antreprenorul trebuie sa adopte, din proprie initiativa, toate prevederile si precautiile necesare, pentru a evita vatamarea persoanelor si a lucrurilor, prin folosirea echipamentelor de protectie la lucrul cu instalatii si aparate, care trebuie sa corespunda normelor de prevenire a accidentelor de munca.
studio
arca
Pentru aceasta, el este responsabil, din punct de vedere civil si penal, de accidentele care pot sa apara la nerespectarea normelor de lucru, la executia lucrarilor de catre proprii angajati, angajati ai subantreprenorilor si lucrurilor pentru cauze inerente acestora. Dotarea corespunzatoare a incaperilor folosite drept birouri pentru personalul de conducere si de asistenta, respectiv a incaperilor necesare personalului muncitor, aflate in incinta santierului, conform normativelor in vigoare. Sa asigure sursele de alimentarea cu apa si energia electrica, cat si racordurile necesare pentru acestea. Paza tuturor materialelor si echipamentelor depozitate in santier. Furnizarea tuturor probelor, declaratiilor si certificarilor prevazute de lege. Inainte de punerea in lucru, furnizarea catre beneficiar a tuturor fiselor tehnice privind materialele utilizate, care fac obiectul antreprizei si care cuprind specificatiile tehnice, certificarile - daca sunt necesare, modalitatile de punere in lucru si indicatiile de depozitare si intretinere a acestora. Verificarea fiecarui dispozitiv si unealta de lucru, conform specificatiilor tehnice pentru prevenirea accidentelor, chiar daca, intre timp, se folosesc de aceastea si eventualii subantreprenori. Pastrarea pe santier a evidentei lucrarilor (rapoarte zilnice de lucru). Responsabilitatea directa fata de autoritatile competente, pentru orice dauna ce s-ar putea produce privind canalizarea, partea carosabila a drumurilor publice si alte retele tehnologice. Executia se va face dupa planurile de executie ale proiectantilor in acord cu beneficiarul (BN) sau cu reprezentantul legal al acestuia. Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca, in decurs de 2 saptamani de la solicitare, sa puna la dispozitia beneficiarului (BN) mostre pentru materialele prevazute. In cazul in care sunt ofertate alte produse dect produsele de referinta, specificate de catre proiectant, antreprenorul (AN) trebuie sa faca dovada echivalentei acestora. Mostrele prezentate trebuie sa corespunda cel putin calitatii specificate. Hotarrea finala referitoare la echivalenta ii revine beneficiarului (BN). Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca in decurs de 2 saptamani de la solicitare sa puna la dispozitia beneficiarului (BN) monstre pentru materialele prevazute. Pentru toate materialele specificate si prevazute trebuie sa fie aduse mostre la cererea comitentului, cel mult in decursul a doua luni dupa acordarea mandatului, respectiv dupa solicitare. Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a solicita antreprenorului (AN) mostre suplimentare, in cazul in care considera ca este necesar. Toate consturile legate de prezentarea mostrelor trebuie sa fie incluse in pretul ofertei. Se mentioneaza faptul ca pentru realizarea acestui proiect au fost prevazute dotari de inalta calitate, iar pretentiile rezultate din acest lucru trebuie luate in considerare la toate materialele folosite si la calitatea executiei. Conform listei stabilite a dotarilor, toate produsele prezentate trebuie luate in considerare in oferta cu acelasi pret. Prin aducerea de mostre specifice obiectului, se va alege unul dintre
studio
arca
produsele acestea. In cazul in care, pentru anumite materiale, nu exista garantie de la producator, care sa fie valabila macar pna la expirarea termenului de garantie, vor trebui prezentate beneficiarului (BN) alternative similare, sub forma de mostra, care vor fi puse in executie doar dupa aprobarea de catre acesta. Pentru constructia in sine sunt valabile proiectele de executie si de detaliu care sunt puse la dispozitie de catre proiectanti. Atta timp ct intentia de construire ramne aceeasi, toate modificarile intreprinse in proiectul de executie si de detaliu se vor efectua fara modificarea pretului din oferta. In cazul existentei contradictiilor in documente, comitentul are dreptul de a alege. Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a exclude partial sau complet, cu efect de reducere asupra pretului, anumite categorii de lucrari partiale sau complete; respectiv sa negocieze el insusi cu firmele de specialitate si sa le incredinteze aceste lucrari antreprenorului (AN) in conditiile negociate. In acest caz, antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta adausurile calculate pentru lucrari in subatrepriza. Antreprenorul (AN) este obligat sa incheie, pentru intreaga perioada de executie a lucrarilor, pna la receptia finala, o asigurare de raspundere civila si sa dovedeasca acest lucru beneficiarului, fara a astepta sa i se solicite acest lucru. Datorita marimii proiectului este necesara, permanent, prezenta unui angajat tehnic pe santier. In cazul in care vor fi desfasurate munci de catre muncitorii executantului sau de catre subfirme, in afara orelor obisnuite de munca, pe durata acestora, va trebui ca un angajat tehnic sau un maistru in constructii sa fie prezent la fata locului. Toate prestatiile si costurile pentru amenajarile de deservire, cu exceptia taxelor de racordare, cad in sfera de prestatie a executantului. Antreprenorul (AN) va pune la dispozitia beneficiarului (BN) un container dublu, amenajat corespunzator cu 2 linii telefonice si o conexiune de internet pentru intreaga durata de executie. Panoul de identificare a investitiei trebuie executat pe placa din aluminiu caserata, iluminat si montat conform indicatilor beneficiarului (BN). Mutarea, demontarea si inlaturarea acestuia intra in sarcina antreprenorului (AN). Antreprenorul (AN) este obligat sa respecte cu strictete Conditiile generale (vezi anexa) ale beneficiarului (BN). Protejarea, dupa cerinta, a constructiei la rosu impotriva apei de suprafata. Daca desfasurarea constructiilor si derularea santierului o permite, trebuie puse la dispozitia beneficiarului (BN) pe santier cel putin 4 locuri de parcare pentru autovehicule. Curatarea santierului, molozul si deseurile, indiferent de provenienta acestora, demontarea si transportarea de pe santier a tuturor amenajarilor de santier, inclusiv toate costurile ce stau in legatura cu acestea. La finalizarea constructiilor trebuie restaurate toate suprafetele afectate de desfasurarea
studio
arca
constructiilor. Antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta, costurile pentru suspendarea activitatii lucrative, care poate aparea din cauza comitentului, respectiv costurile pentru prelungirile perioadei de construire. Odata cu momentul inceperii receptiei, nu mai sunt permise depozitarea de materiale sau utilaje in cladire sau pe amenajarile exterioare, doar cu aceptul explicit a beneficiarului (BN). 2.6 MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR La intocmirea proiectului s-au avut in vedere urmatoarele acte normative: - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P118-1999; - Prevederi privind protectia contra incendiilor prevazute in STAS nr. 90/76; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; - HG 448/2001 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii de protectie si stingere a incendiilor; - Ordin 269/2008 Modificarea regulamentului privind clasificarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc; - SRN1991-1-2/2004 Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Este obligatoriu ca precizarile cuprinse in normele de mai sus sa fie completate de organele de resort ale antreprenorului pentru evitarea oricarei posibilitati de aparitie a incendiului. In mod obligatoriu, se va asigura accesul in zona a autovehiculelor speciale PSI in actiune.
3. OBSERVATII PREALABILE REFERITOARE LA IZOLAREA TERMICA, IZOLAREA HIDROFUGA, ECONOMIA DE ENERGIE SI IZOLAREA FONICA
3.1. Izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie Cerintele referitoare la izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie se refera la asigurarea performantelor de izolare a spatiului considerat, astfel incat consumul energetic sa poata fi limitat, in conditiile obtinerii unui confort minim admisibil.
studio
arca
Rezistentele termice medii ale fiecarui element de constructie trebuie sa fie superioare valorilor admise de legislatia romana. Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt: a. limitarea consumului energetic pentru incalzirea cladirii pe timp de iarna; b. asigurarea confortului termic pe timp de vara, evitarea aparitiei condensului; c. asigurarea etanseitatii elementelor de inchidere, asigurarea hidroizolarii elementelor de constructie perimetrale; d. asigurarea limitarii consumului energetic. Observatie: Realizarea unor valori superioare sau egale cu valorile minime, pe langa faptul de-a conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuie si la ridicarea nivelului de confort termic. Standarde si normative principale utilizate: MC 001-2006 Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, partile I, II, III C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri C 107/2-05 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuire C 107/3-05 Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor d constructie ale cladirilor C 107/4-05 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul C 107/6-02 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie C 107/7-02 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor O 2513/2010 Ordin pentru modificarea Reglementarii tehnice Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor, indicativ C 107-2005 C 112 Normativ privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii C 37 Normativ privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii STAS 6472/2 Fizica constructiilor. Higrotermice. Parametrii climatici exteriori STAS 6472/7 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii STAS 4839 Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile SR 1907/1 Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de calcul
3.2. Protectia fonica

studio
arca
Cerinta privind protectia impotriva zgomotului presupune conformarea elementelor delimitatoare ale spatiilor, astfel incat zgomotul perceput de catre ocupanti sa se pastreze la un nivel corespunzator conditiilor in care sanatatea acestora sa nu fie periclitata, asiguranduse totodata un confort minim acceptabil. Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt: a. asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian si de impact. b. asigurarea imbunatatirii izolarii pardoselilor la zgomot de impact. Standarde si normative principale utilizate: STAS 10009 Acustica in constructii. Acustica urbana. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului la constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustic P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative
C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri GP 001-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic
4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La intocmirea proiectului s-a tinut seama de prevederile legii 90/1996, 319/2006, precum si de prevederile acte normative specifice, pe care antreprenorul (AN) le va respecta cu strictete in executarea lucrarilor de constructii. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta documentatie nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de antreprenor (AN) cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca. Antreprenorul (AN) va respecta cu strictete prevederile legislatiei specifice si va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare, astfel incat, orice posibilitati de accidentare, sa fie excluse cu desavarsire. Obligatia antreprenorului (AN) este executia lucrarilor in conditii de siguranta, astfel incit sa se evite producerea de accidente de munca. Antreprenorul (AN) este direct responsabil privind activitatea proprie cu privire la protectia muncii si a sanatatii si securitatii in munca, precum si a subantreprenorilor sai. Antreprenorul (AN) va aduce la cunostinta personalului propriu si a subantreprenorilor sai obligatiile pe care le au in materie de sanatate si securitate in munca, riscurile la care se supun prin nerespectarea acestora si echipamentul necesar pentru participarea la activitatile
studio
arca
prevazute in prezentul contract. Antreprenorul (AN) va asigura controlul accesului persoanelor neautorizate in incinta santierului.
5. DESCRIEREA LUCRRILOR PE CAPITOLE

Volumul 1. STRUCTURA
Cap 1.1 INFRASTRUCTURA, SUPRASTRUCTURA A. EXECUTAREA LUCRRILOR DE SPTURI SI TERASAMENTE 1) GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrrile de sptura, umplutur, compactare i transport pmant. 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C169-88 - NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA FUNDAIILOR CONSTRUCIILOR CIVILE I INDUSTRIALE C29-85 - NORMATIV PRIVIND MBUNTIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE TS - NORME DE DEVIZ PENTRU TERASAMENTE; GE028-97 - GHID PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE DRENAJ ORIZONTAL I VERTICAL ST 015-97 - SPECIFICAIE TEHNIC PRIVIND REFACEREA PRIN OBTURARE I ETANARE A CONTACTULUI TEREN-INFRASTRUCTUR PENTRU CONSTRUCII DE LOCUINE, SOCIAL-CULTURALE I INDUSTRIALE P10-86 - NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA LUCRRILOR DE FUNDAII DIRECTE LA CONSTRUCII; C16-84 - NORMATIV PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII; NORME SI NORMATIVE SI NORMATIVE ELEBORATE DE INSTITUTUL DE CERCETARI STIINTIFICE PENTRU PROTECTIA MUNCII. 3) EXECUTAREA LUCRARILOR nainte de demararea lucrrilor de spturi, se vor scoate din functiune sau se vor lsa sub supraveghere strict si permanent toate utilitile care deservesc sau traverseaz zonele de intervenie, reele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc. Deoarece nivelul apelor freatice este ridicat sunt necesare montarea de instalatii pentru scaderea nivelului freatic. Lucrrile se vor ataca dup mprejmuirea zonei, eventual semnalizarea pe timp de
studio
arca
noapte dac deranjeaz circulaia rutier si numai dupa maontarea instalatiilor de epuismente. Lucrrile de sapatura la fundatii se vor realiza mecanizat iar sptura manual n spatii nguste i pentru corectarea taluzurilor i fundul spturii. Dupa realizarea sapaturilor se va realiza sprijinirea malurilor de pamant pentru a impiedica prabusirea lor in timpul executarii lucrarilor la fundatii. Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise, sunt, n principal, cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformei de lucru. Dac n timpul executrii spturilor se ntlnesc obiecte sau construcii de interes arheologic, lucrrile se vor opri i se vor anunta organele competente. Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construciilor pe amplasamentele proiectate i marcarea fiecrei construcii conform proiectului. ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n "ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu n construcii" indicativ C 83-75. Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i se efectueaz pe baza planului de trasare, dup fixarea poziiei construciei pe amplasamentul proiectat. La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele: - meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o distan suficient, astfel nct s nu se pericliteze instalaiile i construciile nvecinate; - cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, n terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei. Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili innd seama de adncimea spturii, natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiiile meteorologice i climatice din perioada de execuie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execuie adoptat etc. n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construcii apropiate, atacarea lucrrilor se va face astfel inct s se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu cele situate la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influeneze construciile sau instalaiile invecinate i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri nvecinate . n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare a fundaiei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi. Schimbarea cotei fundului gropii de fundaie, n timpul execuiei, se poate face numai cu acordul proiectantului, avnd n vedere urmtoarele: -Coborrea cotei fundului gropii de fundaie sub cea prevzut n proiect se face dac se constat o neconcordan a terenului cu studiul geotehnic ntocmit pe amplasament.
studio
arca
-Orice modificari de cote fa de proiect se vor consemna n registrul de procese verbale de lucrri ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar i de geotehnician. Executantul are obligaia de a cerceta fundaiile existente i a lua imediat msuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcii, sesiznd de ndat beneficiarul i proiectantul lucrrii n vederea stabilirii msurilor corespunztoare. Turnarea betonului n fundaii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d acordul privitor la posibilitatea de fundare a construciei respective. Dupa realizarea sapaturii in zona constructiei se va chema proiectantul si geotehnicianul pentru stabilirea naturii terenului de fundare si acordarea avizului de turnare a betonului la fundatii. 4) TRANSPORTUL PAMANTULUI Pmntul rezultat din sptura se depoziteaz local i pe etape pentru umplutura i numai diferena rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare. La transportul pmntul se va ine seama de : - distana de transport, act ncheiat de beneficiar cu constructorul; - de nfoierea pmntului rezultat din sptura; - de utilajele mecanice folosite; - de ncrcarea mecanica a utilajului de transport. 5) UMPLUTURI DE PAMANT Dup execuia lucrarilor la fundatii, se execut sistematizarea pe vertical la cotele din proiect cu umplutur de pmnt ales din sptura. Pmntul ales pentru umplutur, rezultat din sptur nu trebuie s conin stratul de sol vegetal, urme de rdcini. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal. Straturile de pmnt, de pietri, etc, se compacteaz n straturi de 20-25 cm grosime cu maiul mecanic, folosindu-se pmnt cu umiditate optim pentru compactare. Este foarte importanta compactarea pmntului cu mult contiinciozitate pentru a se evita eventualele posibile tasri ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarc pe pardoseala. Compactarea se va realiza pana la obtinerea unui grad de compactare de 95%-100%. 6) CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURI Proiectantul si geotehnicianul, prin obligaiile de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe antier pentru verificarea i consemnarea n scris a lucrrilor n fazele ascunse ca: adncimea de fundare (terenul bun de fundare), limea fundaiei. Verificarea compactrii umpluturilor se va face pe baza prevederilor fielor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente" indicativ C 56-85 i a "Normativului C 29-85". Unitatea executant a lucrrilor de umpluturi va organiza verificarea compactrii acestora cu personal calificat, laboratoarele trebuind s respecte prevederile
studio
arca
"Nomenclatorului ncercrilor de laborator" i instruciunile de aplicare a acestuia n conformitate cu ord. I.C. nr. 8 din 7 noiembrie 1981. Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp msurile necesare, n cazul n care se constat c umplutura nu este corespunztoare. 7) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR Msurtorile lucrrilor de terasamente (spturi, umpluturi, compactri) i transport se vor face la metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect, sczndu-se pentru volumul de umplutur, volumul canalelor de instalaii, dac este cazul.
B. EXECUTAREA LUCRARILOR DE COFRARE 1) GENERALITATI. Cofrajele i susinerile lor trebuie astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure obinerea formei, dimensiunile i gradul de finisare prevzute n proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se abaterile limit; - s fie etane nct s nu permit pierderea laptelui de ciment; - s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de execuie; - s asigure ordinea de montare i demontare stabilit, fr a degrada elementele de beton cofrat sau componentele cofrajelor i susinerilor; Cofrajele vor fi executate din lemn sau produse pe baz de lemn i metal. Pentru reducerea aderenei intre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare pe feele ce vin n contact cu betonul dup curarea prealabil (operaia se face nainte de fiecare folosire). 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C162-73 - NORMATIV PRIVIND ALCATUIREA, EXECUTAREA SI FOLOSIREA COFRAJELOR METALICE PLANE PENTRU PERETI DIN BETON MONOLIT LA CLADIRI C11-74 - INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND ALCATUIREA SI FOLOSIREA N CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE 3) TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA COFRAJELOR Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se vor face astfel nct s se evite deformarea i degradarea lor. Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. n baza analizrii proiectului i a condiiilor specifice de execuie constructorul va
studio
arca
stabili tipul de cofraje ce se va adapta i va elabora fiele tehnologice necesare realizrii lucrrilor de cofraje. Fiele tehnologice elaborate de executant vor cuprinde precizri de detaliu privind: - lucrrile pregtitoare; - fazele de execuie; - poziia ferestrelor de curtare sau betonare; - programul de control al calitii pe faze de execuie a cofrajelor; - resursele necesare; - organizarea raional a locului de munc. 4) MONTAREA COFRAJELOR nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor cura i pregti suprafeele de cofraj care vor veni n contact cu betonul ce urmeaz a fi turnat i va verifica i corecta poziia armturilor de legtur sau continuitate. Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaiuni: - trasarea poziiei cofrajelor; - asamblarea i susinerea provizorie a panourilor; - verificarea i montarea poziiei panourilor; - ncheierea, legarea i sprijinirea definitiva a cofrajelor. n cazul n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren se va asigura repartizarea solicitrilor, innd seama de gradul de compactare i posibilitile de nmuiere nct s se evite producerea tasrilor. 5) CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRAJE n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri etapizate preliminare, controlndu-se lucrrile pregtitoare subansamblurilor de cofraje sau susinere. n cursul execuiei se va verifica poziionarea n raport cu terenul i modul de fixare a elementelor iar n final se face recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrrilor ce devin ascunse privind: - alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; - ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora; - dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a se betona; - poziia golurilor; - poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situaiei la nivelele inferioare.
C. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE SI REALIZAREA PLANSEELOR CU TABLA CUTATA 1) GENERALITATI

studio
arca
Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate n standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oeluri cu profil neted OB 37 i profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 i 438/4-98 pentru srme trase i plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armturi sunt precizate n STAS 10107/0-90 sau n alte reglementri specifice. Livrarea oelului beton se va face n conformitate cu reglementrile n vigoare, nsoit de un document de calitate (certificat de calitate / inspecie, declaraie de conformitate) i dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de conformitate. n cazul n care livrarea se va face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit certificatele de garanie corespunztoare loturilor pe care le livreaz. Oelurile pentru armaturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spatii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure: - evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea; - evitarea murdririi acestora cu pmant i alte materiale; - asigurarea condiiilor de identificare usoar a fiecrui sortiment sau diametru. Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control va consta n: - constatarea existentei certificatului de calitate sau de garanie; - verificarea dimensiunilor seciunii; - verificarea prin ndoire la rece. n cazul n care exista dubii asupra calitii oelurilor se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin ncercarea la traciune i, dup caz, la sudabilitate. 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C140-9-86 - NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT NORME SI REGLEMENTARI PRIVIND ASIGURAREA CALITATII IN CONSTRUCTII LEGEA 10/1995 C156-89 - NDRUMATOR PENTRU APLICAREA PREVEDERILOR STAS 6657/3-89 , ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT, PROCEDEE, INSTRUMENTE SI DISPOZITIVE DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR GEOMETRICE" Pe ntreaga perioad de executare a lucrrilor se vor respecta normele generale i normele specifice de protecia muncii n vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului i executarea lucrrilor de beton armat aprobate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum i normele de paz contra incendiilor. 3) FASONAREA DEPOZITAREA SI MONTAREA ARMATURII nainte de nceperea lucrrilor, executantul este obligat s examineze amnunit proiectul i s aduc la cunotina investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri ntre diferite planuri sau dificulti de adaptare la teren i execuie a proiectului. n cazul lucrrilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84.
studio
arca
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtura se va face n conformitate cu prevederile proiectului dar tinandu-se seama de dimensiunile exacte pe santier. nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i compactare. Armaturile trebuie s fie curate i drepte nainte de fasonare. Oelul livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la taiere i fasonare, fr a se deteriora profilul. La ntindere, alungirea maxim nu va depi 1mm/m. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct se va evita confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i curenia lor pana la montare. n cazul n care, datorita condiiilor locale, poate fi favorizat corodarea oelului se recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15 zile de la confecionare. Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Montarea armturilor poate s nceap numai dup: - recepionarea calitii cofrajelor - acceptarea de ctre proiectant a fiei tehnologice de betonare a elementelor sau prilor de structur al cror volum depaseste 100 mc i este necesar s fie prevzute rosturile de turnare. La montarea armturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului. Armturile vor fi montate n poziia prevzuta n proiect, lundu-se msuri care s asigure meninerea acestora, n timpul turnrii betonului (distanier, agrafe, capre). Se vor prevedea: - cel puin doi distanieri la mp de placa sau perete; - cel puin un distanier la fiecare ml de grinda sau stlp. Distanierii vor fi din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otelbeton. Pentru meninerea n poziie a armturilor de la partea superioara a plcilor, se vor folosi capre din otel-beton, sprijinite pe armtura inferioara sau pe distanieri i dispuse intre ele la o distanta de maxim 1.00 m (1 buc / mp) n cmp, respectiv la maxim 50 cm (4 buc/mp) n zonele de consola. Barele din planseu vor trece peste barele din grinzi. Praznurile i piesele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legare cu srma de armtura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel nct s se asigure meninerea poziiei lor n tot timpul turnrii betonului. La ncruciri, barele de armtur trebuie s fie legate intre ele cu sarma neagra (STAS 889-980). Cnd legtura se face cu srm, se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1.5 mm diametru. ncrucirile armturilor din plci vor avea legate n mod obligatoriu doua rnduri
studio
arca
marginale pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri (n ah). La grinzi i stlpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Abaterile maxime admisibile la fasonarea barelor i montarea armturilor, sunt pentru 3 6 de 0.1 mm si pentru 6 10 de 0,15 mm. nndirea armturilor se face prin suprapunere sau sudura, conform proiectului. Ancorarea armturilor n cazul barelor orizontale la centuri i a barelor orizontale independente din armarea de cmp se face pe o lungime de 40 pentru barele din PC 52 i OB 37. Atunci cnd din motive justificate, constructorul nu dispune de sortimentele i dimensiunile prevzute n proiectul de execuie, se poate proceda la nlocuirea acestor armaturi respectnd urmtoarele condiii : - adoptarea altor diametre de bare, de acelai tip de otel cu cel nlocuit se face astfel nct aria armturilor s rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare dect cea din proiect; - pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult 25% mai mare dect cel prevzut n proiectul lucrrii, fara a schimba tipul otelului. Inlocuirea de armatura se va face numai dupa obtinerea avizului proiectantului de structura si se menioneaz pe planurile de execuie care se depun la cartea construciei. 4) PLACI COMPUSE DIN TABLA CUTATA BETON Tabla cutat ndeplinete un dublu rol: - de cofraj, capabil s preia greutatea betonului proaspt, a armturilor precum i ncrcrile tehnologice n faza de turnare; - de armtur de rezisten, dup ntrirea betonului. Caracterul compozit al elementului n exploatare este asigurat prin realizarea unei conlucrri ntre tabla cutat i beton, capabil s mpiedice lunecrile ntre cele dou elemente, astfel nct s lucreze ca un element structural unitar. Deoarece plcile compuse oel-beton sunt componentele planeelor unor structuri antiseismice, este necesar asigurarea rolului de contravntuire orizontal a planeelor. n acest sens, prin fixarea tablei cutate pe reazemele marginale,se asigur att transmiterea ncrcrilor orizontale, ct i meninerea poziiei n timpul execuiei i mpiedicarea lunecrilor sub efectul ncovoierii. Ancorajele de capt se pot realiza prin gujoane cu cap sudate sau mpucate in placi inglobate prevazute in talpa superioar a grinzilor pe care se reazem placa. Tipurile de table cutate produse n ara noastr i caracteristicile corespunztoare ale acestora sunt cuprinse n cataloagele firmelor productoare. Tablele ce intr n alctuirea plcilor compuse vor avea o rezisten la ntindere de min. 220 N/mm2. Se menioneaz c la noi n ar se produc table cutate cu perei netezi. n vederea aplicrii soluiei de plac compus tabl cutat-beton este necesar realizarea unor table cu amprente pe pereii nclinai ai cutelor, sau prevederea altor mijloace de conlucrare mecanic
studio
arca
ntre tabl i beton. Pentru realizarea plcilor compuse tabl cutat-beton se recomand tabla cutat din oel moale, OL 37, protejat prin galvanizare, cu profile trapezoidale si prevazute cu amprente pe peretii inclinati ai cutelor (cofrastra). Suprafeele expuse ale tablei de oel trebuie protejate adecvat s reziste la condiiile atmosferice specifice. Se recomand protejarea prin zincare a ambelor fee ale tablei. Plcile compuse reazem pe grinzile de beton pe o lungime minim de 75 mm, iar tabla cutat pe min. 50 mm; n cazul reazemelor intermediare fr continuitate, lungimile de rezemare, din ambele pri, vor fi de min. 50 mm, cnd reazemele sunt din beton sau oel respectiv min. 75 mm, cnd sunt din zidrie . n cazul reazemelor intermediare cu continuitate, suprapunerea tablelor n dreptul reazemelor din oel sau beton se face pe min 100 mm . Pentru urmrirea comportrii plcilor compuse tabl cutat-beton se vor face dou tipuri de ncercri i anume: - ncercri pe epruvete, pentru testarea conlucrrii dintre tabla cutat i beton; ncercrile se fac pe epruvete compuse tabl amprentat-beton. Fiile de tabl se decupeaz din panourile de tabl cutat utilizate la realizarea plcii compuse, iar betonul va corespunde clasei de calitate a celui folosit n elementul compus.
D. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 1) GENERALITATI In capitolul de fata sunt specificate cerinele de baz ce trebuie ndeplinite n ceea ce privete betonul (materialele componente, compoziia, proprietile betonului proaspt i ntrit, turnarea, tratarea) sunt stabilite criterii pentru satisfacerea acestor cerine n contextul sistemului de control i asigurare a calitii, n vigoare. 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE STAS 10107/0-90 - CALCULUL I ALCTUIREA ELEMENTELOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT P 100-06 - NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMIC A CONSTRUCIILOR DE LOCUINE, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOOTEHNICE I INDUSTRIALE C 16-84 - NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCII I A INSTALAIILOR AFERENTE NP 007-97 - COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI I CADRE DIN BETON ARMAT
studio
arca
C 56-85
- NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR DE CONSTRUCII
3) TURNAREA BETONULUI Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai daca sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - fia tehnologic pentru betonarea obiectivului n cauz este ntocmit i acceptat de beneficiar; - sunt aprovizionate i verificate materialele necesare; - sunt recepionate calitativ lucrrile de sapaturi, cofraje i armare; - suprafeele de beton turnate anterior i ntrite sunt curate de pojghie de lapte de ciment, nu prezint zone necompactate sau segregri i au rugozitatea necesar unei bune legaturi intre cele dou betoane; - nu se ntrevede posibilitatea apariiei unor condiii climatice nefavorabile. -sunt asigurate posibiliti de splare a utilajelor de transport i punere n oper a betonului; - sunt stabilite, dup caz, i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n cazul interveniei unor situaii accidentale (staie de betoane i mijloace de transport de rezerv, surs suplimentar de energie electric, materiale pentru protejarea betonului, condiii de creare a unui rost de lucru etc.); - n cazul fundaiilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona; - sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere n oper i efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport; - este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc condiiile tehnice stabilite i sunt refuzate. n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de mai sus, se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre: responsabilul tehnic cu execuia, reprezentantul beneficiarului i n cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, n conformitate cu prevederile programului de control al calitii lucrrilor - stabilite prin conrtact. Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri suplimentare , n cazurile n care: - au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate i neconservate); - betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile, de la data aprobrii. nainte de turnarea betonului, trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transportul local i compactarea betonului. Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor mai sus. Betonarea unei construcii va fi condusa nemijlocit de eful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea normativului P 140-86 i fisa tehnologica.
studio
arca
La turnarea betonului se va avea grija ca : - cofrajele betonului vechi care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu apa cu 2-3 ore nainte i imediat la turnare, deprtndu-se apa rmas; - din mijlocul de transport betonul se va descarc direct n lucrare; - dac betonul nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate sau prezint segregri va fi refuzat; - nlimea liber de cdere a betonului va fi de maxim 1.5m; - se vor lua masuri pentru evitarea deformrii sau degradrii armturilor; - se interzice scuturarea armturii n timpul betonrii i aezarea vibratorului pe armtura; - n zonele cu armaturi dese se va urmri umplerea complet a seciunii; - se va urmri comportarea cofrajelor i susinerilor; - betonarea se face continuu pn la rosturile prevzute n proiect sau fisa tehnologica; - durata maxima admis activitii de betonare nu va depi timpul de ncepere a prizei betonului, care se poate considera de 2 ore de la prepararea betonului; - n cazul cnd se produce o ntrerupere mai mare, reluarea turnrii este permisa numai dup pregtirea suprafeelor. Betonarea elementelor verticale se va face: - la elementele cu maxim 3 m inaltime, se admite cofrarea pe toata nlimea i betonarea de la partea superioara - primul strat va avea lucrabilitatea situat la limita maxim admis prin fisa tehnologic i nu va depi nlimea de 30 cm. Turnarea grinzilor i plcilor se va face respectnd urmtoarele indicaii: - grinzile i plcile care sunt legate se vor turna n acelai timp; - la turnarea plcii se vor folosi repere de grosime dispuse la maxim 2.00 m. La 2 - 4 ore de la terminarea betonrii se va proceda la protejarea suprafeei libere a betonului cu materiale care s asigure ocrotirea evaporrii apei din beton i rcirea rapid. Protecia se va ndeprta dup minim 7 zile daca diferena de temperatur nu este mai mare de 12C. Compactarea mecanica a betonului se va face i prin vibrare interioar, exterioar si de suprafa. Durata de vibraie va fi de 5-30 secunde n cazul vibrarii interioare i de 30-60 secunde n celelalte cazuri. Lucrabilitatea betonului va fi de L1-L5 n cazul vibrarii interioare, L3 n cazul vibrarii exterioare i L2 n cazul vibrarii de suprafata. n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru. n cazul n care nu se pot evita, poziia lor va fi stabilita prin fia tehnologic si va fi aprobata de proiectant. La stabilirea rosturilor se vor avea n vedere urmtoarele: - la stlpi se prevd numai la baz; - la placi vor fi la 1,5 - 1,3 din deschiderea plcii; La realizarea rosturilor de turnare se va tine cont de urmtoarele: - rosturile la stlpi vor fi perpendiculare pe axa elementului iar la placi perpendiculare pe suprafaa lor; - suprafaa rosturilor va fi bine curtat nainte de continuarea betonrii;
studio
arca
- nainte de turnarea betonului nou, suprafaa va fi splat cu ap. n cazul cnd temperatura mediului este mai mica de +5C se vor aplica masuri de protecie. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, att timp cat exista pericolul ndeprtrii laptelui de ciment. Prile laterale ale cofrajului se vor ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten minim de 2.5 N/mp, astfel nct muchiile i feele s nu fie deteriorate, n rest pentru decofrare se vor respecta cerinele normativului P140-86. n cursul operaiei de decofrare se vor respecta : - susinerile se vor desface ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor continund simetric; - decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusca a incarcarilor, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor i susinerilor; n cazul deschiderilor mai mari de 3,00 m se vor lsa popi de sigurana astfel: - la grinzi pana la 6,00 m - un pop la mijloc; - la grinzi mai mari de 6,00 m - distanta intre popi trebuie sa fie maxim 3,00 m; - la placi, un pop la 12,00 mp de placa; - intre etaje popii vor fi aezai pe aceeai vertical. Abaterile maxime admise sunt: - n ceea ce privete dimensiunile sunt identice cu cele de la cofraje; - n ceea ce privete defectele de suprafaa o adncime de maxim 1.00 mm, suprafaa de maxim 300 cmp/defect, iar totalul defectelor de maxim 10% din suprafaa elementelor; Defectele care se ncadreaz n limitele de mai sus nu vor fi consemnate prin proces verbal, remedierea lor fcndu-se prin tencuire sau conform normativului C 149-87. n cazul n care loturile de materiale aprovizionate (oel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi) nu ndeplinesc condiiile de calitate se va interzice utilizarea lor i se va ntiina productorul, beneficiarul i organele Inspeciei judeene n Construcii, Lucrri Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului n termen de maximum 48 de ore. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse ncheiate ntre reprezentantul investitorului i executant (Proces verbal de recepie calitativ). n cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului i a inspeciei n construcii care n funcie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrrilor. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns. n procesele verbale se vor preciza concret verificrile i msurtorile efectuate, abaterile constatate iar dup caz, ncadrarea n toleranele admisibile fa de proiect. E. STRUCTURA METALICA
pag. 32
studio
arca
1. GENERALITATI 1.1. Prevederi generale Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la realizarea documentaiei DDE, execuia n uzin, peantier i montaj, la controlul i recepia confeciei metalice care face parte din investiie. Execuia, recepia, depozitarea, att n uzin ct i pe antier, transportul, ambalarea, montajul, vopsirea i finisajul construciei i a parilor de construcie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor i instruciunilor tehnice n vigoare i prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Prezentul Caiet de Sarcini nu suplinete prevederile normativelor n vigoare ci le completeaz i precizeaz anumite detalii i modul de interpretare. Respectarea prevederilor normativelor n vigoare, cu aplicabilitate la lucrrile de construcii n toate fazele de execuie i montaj ale investiiei, specificate sau nu n documentaie i prezentul Caiet de Sarcini, este obligatorie i constituie baza recepiei provizorii i definitive a unor pari din lucrare sau a ansamblului ei. Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de execuie, n uzina i pe antier, referitor la proiect, normative, instruciuni tehnice i prezentul Caiet de Sarcini n aa fel nct fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrrii sa cunoasc perfect sarcinile ce le revin n respectarea condiiilor tehnice de calitate a lucrrii. 1.2. Normative de referin STAS 767/0 - 88 - Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel. Condiii tehnice generale de calitate. EN 1090-1:2008 - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 1: Requirements for conformity assessment of structural components EN 1090-2:2008 - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 2: Technical requirements for steel structures. SR EN 25817/93 - mbinri sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor. STAS 767/2 - 78 - Construcii civile, industriale i agricole. mbinri nituite i mbinri cu uruburi de construcii din otel. Prescripii de execuie. SR EN 10025-1/2005 - Produse laminate la cald din oeluri de construcie nealiate. Condiii tehnice de livrare C 150 99 - Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din otel ale construciilor civile, industriale i agricole. SR EN 729-1,2,3,4-1996 - Condiii de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice SR EN 29692-1994 - Sudarea cu arc electric cu electrodul nvelit. Sudare cu arc electric n mediu protector i sudare cu gaze prin topire. SR EN 10020-94 - Definirea i clasificarea mrcilor de oel.
studio
arca
SR EN 10002-1
- Materiale metalice. ncercarea la traciune. Partea 1: Metod de ncercare la temperatura ambiant. SR EN 10021 - Oeluri i produse siderurgice. Condiii tehnice generale de livrare SR EN 10027-1 Sisteme de simbolizare pentru oeluri. Partea 1: Simbolizarea alfanumeric; simboluri principale. SR EN 10027-2 Sisteme de simbolizare pentru oeluri. Partea 2: Simbolizarea numeric. SR EN 10045-1 Materiale metalice. ncercarea la ncovoiere prin oc pe epruvete Charpy. Partea 1: Metod de ncercare. SR EN 10164 Oeluri de construcii cu caracteristici mbuntite de deformare pe direcie perpendicular pe suprafaa produsului. STAS 10166/1-77 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Pregtirea mecanic a suprafeelor. STAS 10702/1-83 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiii tehnice generale. STAS 10702/2-80 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcii situate n medii neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie. STAS 10128-86 Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Clasificarea mediilor agresive GP 111-04 Ghid de proiectare privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel SR ISO 9223:1996 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare SR EN ISO 12944- 2:2002 - Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire a structurilor de oel mpotriva coroziunii GE 053-04 Ghid de execuie privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel GE 054-06 Ghid privind urmrirea n exploatare a proteciilor anticorozive la construcii din oel. Msuri de intervenie SR EN 1993-1-10 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oelului. SR EN ISO 13918: 2008 - Sudare. Boluri i inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a bolturilor SR EN ISO 14555: 2007 - Sudare. Sudarea bolurilor pe materiale metalice SR EN 15048-1: 2007 - Asamblri cu uruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerine generale
1.3. Clasa de importan a construciei Structura se ncadreaz n clasa III de importan conform CR 0-2005 i P1001/2006. 1.4. Materiale n conformitate cu documentaia PT, n elementele structurii de rezisten a cldirii se folosesc urmtoarele materiale i organe de asamblare: - oel S355 J2 Z15 (HEB200, IPE200, Teava 100, plci de capt t=20mm) conform
studio
arca
SR EN 10025-1 - otel S355 J2 (celelalte elemente)oel, conform SR EN 10025-1 - organe de asamblare (urub+piuli+aib) pentru mbinri nepretensionate, conform SR EN 15048-1: 2007 Toate materialele utilizate la construcia lucrrii vor fi vor fi nsoite de certificate de calitate i specificaii tehnice n conformitate cu normele naionale i europene n vigoare, corespunztor cerinelor specificate n proiect. Certificatele de calitate vor fi prezentate la recepie n uzin a produselor laminate, respectiv la recepia pe antier, dup care vor fi pstrate la executant i beneficiar timp de 10 ani. Furnizorul lucrrilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200- 500 tone livrate. Defectele de suprafaa i interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88. 1.5. Categoria de execuie a lucrrilor de construcii metalice Elementele structurii metalice se clasific conform STAS 767/0-88 n categoria de execuie B. Pentru elementele sudate, nivelul de acceptare al defectelor n conformitate cu SR EN 25817- 1993 i C150-1999 este marcat pe planele cu detaliile de mbinri.
2. DOCUMENTATIA TEHNICA DE EXEECUTIE SI MONTAJ 2.1. Documentaia DDE Documentaia DDE se elaboreaz de ctre proiectantul de specialitate, pe baza PT, prezentului caiet de sarcini i a normelor tehnice n vigoare; se supune verificrii de ctre verificatorul atestat MLPTL, atestat de ctre beneficiar. Documentaia DDE va conine piesele scrise i desenate specificate n STAS 767/0-88. Documentaia DDE va conine urmtoarele informaii: Pentru zonele i barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu poate fi depit de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificat i notat n planurile de execuie. Categoria de execuie pentru fiecare element n parte conform articolului 1.3. din STAS 767/0 - 88; Pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare custur sudat n parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform Instruciunilor tehnice C 150 - 99; Reprezentarea i cotarea mbinrilor sudate se va face n conformitate cu SR-EN 22553 1995 "mbinri sudate i lipite. Reprezentri simbolice pe desene" i STAS 735/2-87 "Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructiv a mbinrilor sudate". Proiectantul DDE nu poate modifica soluiile tehnice i specificaiile din PT dect cu acordul proiectantului PT i a verificatorului atestat. 2.2. Documentaia tehnologic de execuie n uzin Documentaia tehnologic de execuie n uzin, se realizeaz pe baza proiectelor PT i DDE n conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini i cu normele tehnice n vigoare. Furnizorul are obligaia sa ntocmeasc o documentaie a tehnologiei de confecionare, care s cuprind operaiile de debitare i prelucrare a pieselor i preasamblare n uzin.
studio
arca
Modificri ntreprinderea care uzineaz piesele metalice are obligaia ca nainte de nceperea uzinrii s verifice planurile de execuie. O atenie deosebit se va da verificrii tipurilor i formelor custurilor sudate prevzute n proiect. n cazul constatrii unor deficiene sau n vederea uurrii uzinrii (de exemplu alte forme ale rosturilor, mbinrilor sudate precum i poziia mbinrilor), se va proceda dup cum urmeaz : -pentru deficiene care nu afecteaz structura metalic din punct de vedere al rezistenei sau montajului (neconcordana unor cote, diferene n extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaz modificrile respective, comunicndu-le n mod obligatoriu i proiectantului; -pentru unele modificri care ar putea afecta structura din punct de vedere al rezistenei sau al montajului, va comunica proiectantului propunerile de modificri pentru avizul acestuia. Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabil scris a proiectantului. Modificrile mai importante se introduc n planurile de execuie de ctre proiectant; pentru unele modificri mici acestea se pot face de ctre uzina executant, dup ce primete avizul n scris al proiectantului. Coninutul documentaiei Dup verificarea proiectului i introducerea eventualelor modificri, uzina constructoare ntocmete documentaia de execuie care trebuie sa cuprind : -Toate operaiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor ncepnd de la debitare i terminnd cu expedierea lor. -Tehnologia de debitare i tiere. -Procesul tehnologic de execuie pentru fiecare subansamblu n parte, care trebuie s asigure mbinrilor sudate cel puin aceleai caracteristici mecanice ca i cele ale metalului de baz care se sudeaz, precum i clasele de calitate prevzute n proiect pentru custurile sudate. -Preasamblarea n uzin, metodologia de msurare a tolerantelor la premontaj. Procesul tehnologic de execuie pentru fiecare pies trebuie sa cuprind: -piese desenate cu cote, pentru fiecare reper; -procedeele de debitare ale pieselor i de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a tieturilor; -mrcile i clasele de calitate ale oelurilor care se sudeaz; -tipurile i dimensiunile custurilor sudate; -forma i dimensiunile muchiilor care urmeaz a se suda conform datelor din proiect sau, n lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 i SR EN ISO 9692-2 :2000; -marca, caracteristicile i calitatea materialelor de adaos: electrozi, srme i flexuri; -modul i ordinea de asamblare a pieselor n subansamble; -procedeele de sudare; -regimul de sudare; -ordinea de execuie a custurilor sudate; -ordinea de aplicare a straturilor de sudura i numrul trecerilor; -modul de prelucrare a custurilor sudate; -tratamentele termice dac se consider necesare; -ordinea de asamblare a subansamblelor;
studio
arca
-planul de control nedistructiv (Roentgen, gamma sau ultrasonic) al mbinrilor; -planul de prelevare a epruvetelor pentru ncercri distructive; -regulile i metodele de verificare a calitii pe faze de execuie, cf. cap. 4 din STAS 767/0- 88 i prevederile prezentului caiet de sarcini. Regimurile de sudare se stabilesc de ctre ntreprinderea de uzinare, pe mbinri de prob, acestea se consider corespunztoare numai dac rezultatele ncercrilor distructive i analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv. Furnizorul este direct si singur rspunztor pentru ntocmirea proceselor tehnologice de execuie si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzin), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca i calitatea lucrrilor executate, n conformitate cu planurile de execuie si prezentul Caiet de Sarcini. Procedura de sudare: Fie tehnologice n vederea realizrii n bune condiiuni a subansamblelor realizate n serie, ntreprinderea executant va ntocmi fie tehnologice pentru toate tipurile de procedee de sudare utilizate la lucrare i pentru toate subansamblele sudate conform procedurilor respective. La ntocmirea fielor i procedeelor tehnologice se va avea n vedere respectarea dimensiunilor i cotelor din proiecte, precum i calitatea lucrrilor, n limita toleranelor admise prin STAS 767/0 - 88 i prin prezentul caiet de sarcini. Dimensiunile i cotele din planurile de execuie reprezint cotele dup sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevzute ca atare n proiect, dimensiunile sunt date pentru o temperatur de + 20 C. La ntocmirea fielor tehnologice se vor avea n vedere urmtoarele: - Unitile care execut mbinri sudate de nivel B i C trebuie s utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR EN 288-5,6-1996 i SR EN 2887,8-1997. - Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unitii de execuie, care rspunde pentru exactitatea i conformitatea datelor obinute, conform SR EN 719-1995. - Coordonatorul tehnic cu sudura ine evidena procedurilor de sudare ntocmite conform SR EN 288-2-1995. - Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de ctre coordonatorul sudrii, n concordan cu condiiile impuse de STAS 767/0 88 pentru categoriile A i B de construcii. - Pentru verificarea procedurilor de sudare aplicate se vor efectua probe martor n condiiile procesului de fabricaie de ctre sudori stabilii de coordonatorul tehnic cu sudura. Condiiile de calitate pentru ncercri pe epruvete prelevate din probe martor sunt prevzute n SR EN 288. - Procesul tehnologic de execuie pentru subansamblele de prob, care va cuprinde i tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzin i avizat de ctre un inginer sudor certificat de ctre ISIM. Dup omologarea subansamblelor de prob se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de mbinri n conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003. - Procesele tehnologice de execuie pentru subansamblele completate i definitivate n urma execuiei celor de prob, vor fi aduse la cunotina proiectantului, beneficiarului i ntreprinderii de montaj.
studio
arca
- Pe baza proceselor tehnologice definitivate n urma ncercrilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" i din standarde, toate sarcinile de execuie i condiiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrrile ce revin fiecrei echipe de lucru (sortare, ndreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor i instruite conform acestora, astfel nct fiecare muncitor s cunoasc perfect sarcinile ce i revin. 2.3. Documentaia tehnologic de execuie i montaj pe antier Documentaia tehnologic de execuie i montaj pe antier a structurii, se realizeaz de ctre ntreprinderea care execut montajul, pe baza documentaiei PT i DDE, a prevederilor din caietul de sarcini i a normelor tehnice n vigoare. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect tehnologic, ntocmit de ctre personal specializat din cadrul ntreprinderii care face montajul sau la cerina acesteia de ctre firme specializate. Documentaia tehnologic de montaj va cuprinde: - Msuri privind depozitarea i transportul pe antier a elementelor de construcie din oel. - Organizarea asamblrii pe tronsoane, pe antier, a elementelor din oel, cu indicarea mijloacelor de transport i ridicat necesare. - Indicarea dimensiunilor a cror verificare este necesar pentru asigurarea realizrii toleranelor de montare impuse prin proiectul de execuie i prin prescripiile tehnice. - Materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executrii sudurilor de montare, msurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea n limitele admise a deformaiilor i eforturilor remanente produse prin sudurile de montare, prelucrarea ulterioar a suprafeelor cordoanelor de sudur a elementelor solicitate dinamic. Modificrile proiectelor de execuie, n eventualitatea simplificrii procesului tehnologic de montare, se vor face numai cu acordul prealabil, n scris al proiectantului i investitorului. - Verificarea cotelor i a nivelelor indicate n proiect pentru elementele montate. - Marcarea elementelor i ordinarea fazelor operaiei de montare. - Asigurarea stabilitii elementelor din oel n fazele operaiei de montare. - Planul operaiilor de control n conformitate cu prevederile proiectului de execuie, a prescripiilor tehnice. - Metodele i frecvenele verificrilor ce trebuiesc efectuate pe parcursul i la terminarea fazelor de lucrri de montare. n cazul n care sunt prevzute mbinri sudate de montaj, pe antier, se vor elabora fie tehnologice pentru acestea, n conformitate cu procedura de la punctul precedent.
3. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 3.1. Prevederi generale Execuia i montajul structurii se realizeaz cu respectarea condiiilor de calitate i a toleranelor precizate n normele n vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/189, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Se vor respecta toate tolerantele dimensionale, de forma i poziie prevzute pentru montaj in STAS 767/0-88 i EN 1090-2. Pentru eliminarea oricror abateri se va executa premontajul uzinal.
studio
arca
Montajul structurii se realizeaz prin uruburi M20, M16 gr 8.8, i sudur de montaj de nivel C i B de acceptare a defectelor conform normativului C150-99. n zonele afectate de sudura de montaj, se reface protecia anticorosiv. La manipularea, transportul i depozitarea elementelor executate se vor lua toate masurile pentru evitarea deformrilor locale sau de ansamblu ale acestora i pentru evitarea avarierii proteciei lor anticorosive. Eventualele zgrieturi in urma transportului i montajului se corecteaz cu vopsea de retu. Protecia la foc a structurii metalice va fi realizat n conformitate cu prescripiile n vigoare i n concordan cu cerinele impuse de ctre arhitect i beneficiar cu privire la finisajele cldirii. 3.2. Tolerane de montaj Tolerantele la execuia asamblrii elementelor de construcii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0 88, EN 1090-2 i prezentul Caiet de Sarcini. Pentru asigurarea n toleranele admise, se va asigura un control optic cu aparatur adecvat la montajul stlpilor. Se atrage n mod deosebit atenia asupra axrii corecte a stlpilor i n mod special asupra verticalitii. Verificarea toleranelor de montaj se va efectua dup montarea fiecrui tronson de stlpi i riglelor aferente. Se va alctui un proces-verbal de recepie a msurtorilor n baza crora se vor verifica toleranele de montaj. Montajul tronsonului urmtor nu va putea ncepe dect dup recepia tronsonului curent. 3.3. mbinrile sudate Sudurile de antier se vor executa numai cu sudori autorizai, cu scule, dispozitive i utilaje corespunztoare, lundu-se toate masurile necesare pentru asigurarea calitii mbinrilor sudate. Nivelul de acceptare al defectelor mbinrilor sudate este C n conformitate cu normativul C150-99, cu excepia sudurilor marcate cu nivelul de acceptare B. 3.4. mbinrile cu uruburi mbinrile cu uruburi folosite la montajul structurii metalice sunt indicate pe planele cu detaliile de mbinare: mbinri nepretensionate. Suprafaa pieselor n contact nu necesit pregtiri speciale,avnd aceiai protecie anticoroziv ca i elementul care se mbin. Organele de asamblare pentru aceste mbinri trebuie s fie conform SR EN 15048-1: 2007. Alternativ, acestea pot fi aprovizionate conform SR EN 14399-3: 2005 (uruburi i piulie) i SR EN 14399-6: 2005/AC: 2006 (aibe).
3.6. Protecia anticoroziv Protecia anticoroziv a elementelor structurii metalice de rezisten se va stabili n conformitate cu GP 111-04, GE 053-04 i GE 054-06. La stabilirea soluiei de protecie anticoroziv se va considera o durabilitate ridicat (R - peste 15 ani) conform GP 111-04. Clasa de corozivitate a elementelor structurii de rezisten este prevzut n urmtorul tabel:
pag. 39
studio
arca
Elemente structurale Stlpi, grinzi i contravntuiri aflate n interiorul cldirii n partea de suprastructur
Clasa de corozivitate conform SR ISO 9223 i SR EN ISO 12944-2 C1
3.7. Controlul execuiei Firma care execut lucrarea va asigura prin organe competente, controlul tehnic nentrerupt al operaiunilor de asamblare i montaj i recepia asamblrii fiecrui subansamblu sau element, att la sol ct i la montaj. Controlul operaiunilor de asamblare i montaj se va face vizual i prin msurtori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma i calitatea cordoanelor de sudura de la mbinarea fiecrui element, respectarea toleranelor la asamblare i a celor de montaj . Lucrrile de montaj i de sudare pe antier vor fi urmrite i recepionate, pe faze de execuie, de un delegat permanent al clientului. 3.8. Protecia muncii i PSI La execuia i montajul structurii metalice se vor respecta toate instruciunile de protecia muncii i PSI aflate n vigoare la data respectiv. Principalele acte normative sunt urmtoarele: - Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc; - Hotrrea nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; - Hotrrea nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipelor individuale de protecie la locul de munc; - Hotrrea nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc; - Norme generale de protecia muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii i Proteciei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 i Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996; - Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii i confecii metalice, emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42); - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i finisaj construcii, emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27); - Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7); - Norme specifice de protecia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57); - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12); -Ordonana nr. 60 din 1997. -N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI. -Norme tehnice P 118/83. 4. Recepia lucrrilor de construcii Recepia construciilor se va efectua n conformitate cu C 56 - 85. n timpul execuiei lucrrii se vor reine toate documentele necesare ntocmirii crii construciei, respectiv: proiectul care a stat la baza execuiei, dispoziiile de antier emise pe
studio
arca
parcursul executrii lucrrii, procesele verbale de recepie calitativ i de lucrri ascunse ntocmite pe parcursul execuiei, precum i certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de ncercri etc. Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. La recepia lucrrilor de construcii se vor verifica: corectitudinea executrii mbinrilor sudate, precum i corectitudinea asamblrii tronsoanelor metalice pe antier. La recepia lucrrilor se vor prezenta i documentele de calitate i specificaiile pentru materiale i elementele structurale. Se va verifica corectitudinea executrii proteciei anticorozive la construciile metalice.
5. ntreinerea construciei n timpul exploatrii, beneficiarul va urmri ca elementele construciilor s nu fie ncrcate peste limitele admise n proiect. Periodic se va face o verificare tehnic a strii construciei. Dup evenimente cu caracter excepional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face n mod obligatoriu verificarea strii tehnice a construciei.
Cap 1.2 ELEMENTE PREFABRICATE Generalitti: Lucrrile de realizare a elementelor prefabricate se vor efectua respectnd urmtoarele acte normative: Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Construcii din beton. Tipul i frecvena ncercrilor pentru verificarea calitii materialelor i betoanelor Agregate naturale grele pentru betoane i mortare Liani hidraulici. Ciment Portland Ciment. Reguli pentru verificarea calitii Produse din oel pentru armarea betonului, oel beton laminat la cald. Msuri i condiii tehnice de calitate Srm tras pentru beton armat Produse din oel pentru armarea betonului. Plase sudate. ncercri pentru betoane. ncercri pe betonul proaspt ncercare pe betoane. ncercri pe betonul ntrit Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive Normativ pentru execuia lucrrilor de construcii pe timp friguros Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de
pag. 41
SR-EN- 1992-1-1 STAS- 1790/88 STAS-1667-76 STAS-388-90 STAS- 9133/90 STAS- 438/1- 89 STAS- 438/2-91 STAS- 438/3-89 STAS- 1759-88 STAS-1275-89 C-26/85 C-16/84 C-56/95
studio
arca
ST-009/05 NE- 012/1999 NE- 013/2002
construcii i instalaii aferente Specificaie tehnic privind cerine i criterii de performane pentru produse din oel utilizate ca armturi n structuri din beton Normativ pentru execuia lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat Normativ pentru executia elementelor prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat
1. Betonul. Compozitie, fabricatie, transport, punere n oper Betoanele folosite au, conform planelor de execuie, urmtoarele clase: Beton C35/45 n stlpi prefabricati i panouri prefabricate; Beton C35/45, C40/50 n grinzi transversale si longitudinale prefabricate; Compozitia betoanelor pentru realizarea elementelor prefabricate este proiectata astfel incat sa fie asigurate urmatoarele cerinte obligatorii conform Legii 10/1995: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; rezistenta la foc; durabiltate; igieana, sanatate si protectia mediului inconjurator; izolare termica si protectie impotriva zgomotului. Reetele de preparare a betonului se ntocmesc n conformitate cu Normativul NE012/1999 precum si in conformitate cu Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat- NE-013/2002. La prepararea betonului se va avea n vedere starea tehnic a staiei de betoane, dotarea laboratoarului, stabilirea compoziiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea i ncrcarea n mijlocul de transport. Pentru transportul pe antier, executantul lucrrilor va ntocmi fie tehnologice specifice. Verificarea calitii cimentului folosit la prepararea betonului se face: la aprovizionare, prin verificarea documentului legal de calitate emis de producator si in caz de dubiu prin incercari la un laborator autorizat; nainte de utilizare; n toate cazurile cand termenul de utilizare a fost depasit prin incarcari la un laborator autorizat. Depozitarea cimentului sosit in vrac, se face in celule de siloz aflate in buna stare de functionare, dup verificarea capacittii libere de depozitare si asigurarea c silozul a fost curtat, pregtit in prealabil si inscriptionat vizibil, pentru sortimentul respectiv de ciment. Pe ntreaga perioad de folosire a silozurilor, se va tine evidenta zilnica prin nregistrarea sosirilor si livrrilor fiecarui tip si sortiment de ciment. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi durata de utilizare garantat de productor de 30 de zile. Cimentul rmas n depozit la expirarea termenului de garantie va putea fi utilizat n lucrri de beton armat numai dup verificarea strii de conservare si a caracteristicilor fizico+mecanice. Obligatoriu, cimentul va fi nsoit de certificatul de calitate, iar rezultatele analizelor de control se vor confrunta cu cele nscrise n certificate de calitate. Controlul calittii cimentului se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002. Actiunea, procedeul, Obiectivul Frecventa Constatar Masuri ce se
pag. 42
studio
arca
sau caracteristici ce se verifica Analiza datelor incluse in certificatul de calitate Stabilitatea conform SREN 196-3 Priza conform SR 196-3 Rezistentele mecanice conform SREN 196-1 La 2(7) zile Rezistentele mecanice conform SREN196-1 La 28 de zile Prelevarea de contraprobe care se pastreaza 45 de zile in cutii metalice sigilate Starea de conservare (daca s-a depasit termenul de garantie sau au aparut aglomerari)
actiunii, verificarii Conformitatea cu prevederile contractului Evitarea unor erori Evitarea unor erori Conformitatea clasei cimentului Obtinere date privind clasa cimentului Verificari ulterioare sau litigii Evitarea aprovizionarii cu cimenturi alterate La fiecare lot aprovizionat La fiecare transport, minim odata 100t La fiecare transport, minim odata 100t O proba la 200t sau in caz de dubiu O proba la 500t sau in caz de dubiu La fiecare lot aprovizionat impreuna cu delegat neutru O determinare la fiecare transport
e -C -NC C -C -NC -C -NC -
adopta -Se verifica -Se refuza -Se admite sau se verifica -Se admite sau se verifica -Se refuza -Se admite -Se refuza
-C -NC
-Se admite -Se refuza
Apa utilizat la prepararea betonului va proveni din reeaua public de alimentare cu ap a localittilor sau ap provenit din alte surse (puturi, izvoare, etc.). n cel din urm caz apa trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n SR 1008/2003, iar nainte de utilizare este necesar s se determine compozitia chimica (o prob la nceperea utilizrii) Agregatele sunt de balastier, cu granulaia maxim 31 mm pentru elementele masive i 16 mm pentru elementele cu grosimi sub 20 cm. Acestea provin din surse omologate si verificate periodic, conform normelor n vigoare (STAS 1667/1976). Pe durata transportului de la furnizor si al depozitrii la unitatea de prefabricate, agregatele vor fi ferite de impurificri cu alte materiale. Agregatele vor fi splate i sortate n urmtoarele fraciuni: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31 mm.Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate, compartimentate, pentru a nu produce amestecul si impurificarea sorturilor, determinndu-se riguros umiditatea, granulometria real pentru nscrierea n curba corespunztoare mrcii betonului prevzut n proiect. Controlul calitatii agregatelor se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002. Actiunea, procedeul, Obiectivul sau caracteristici ce se actiunii, verificarii verifica Frecventa Constatar Masuri ce se e adopta
pag. 43
studio
arca
Examinarea datelor inscrise in documentele de calitate Continutul de impuritati: -parti levigabile -humus -corpuri straine Granulozitatea sorturilor Densitatea in gramada in stare uscata pentru agregatele usoare Umiditatea
Conformitatea cu normele in vigoare, prevederile contractului Confirmarea calitatii agregatului aprovizionat Confirmarea calitatii agregatului aprovizionat Confirmarea calitatii agregatului aprovizionat Schimbarea diurna a uniditatii
La fiecare lot
-C -NC
-Se admite -Se refuza -Se verifica -Se refuza
-la max.500mc -C -la schimbarea -NC sursei -in caz de dubii -la max.500mc -C -in caz de dubii -NC La fiecare lot -C -NC -
-Se admite -Se corecteaza proportiile -Se admite -Se refuza -Se admite -Se refuza
Zilnic si de cate ori e necesar
Adaosul de aditivi utilizati la prepararea betoanelor trebuie s fie compatibili cu cimentul si s ndeplineasc cerintele din reglementrile tehnice n vigoare si Agrementele tehnice n valabilitate. Folosirea lor se va face cu maximum de atentie, respectndu-se integral instructiunile de ntocmite de productor privind conditiile de transport, depozitare si utilizare. Transportul si depozitarea aditivilor trebuie fcut astfel nct caracteristicile fizice si chimice ale acestora s fie conservate pe toat durata de garantie a produsului. La aprovizionare se vor examina datele nscrise n documentele de certificare sau de garantie emise de ctre furnizor la fiecare lot aprovizionat. Controlul calittii aditivilor se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002 si ghidului pentru utilizarea aditivilor n betoane. Actiunea, procedeul, sau caracteristici ce se verifica Examinarea datelor inscrise in documentele de calitate Verificarea compatibilitatii cu cimentul si probe de lucrabilitate pe cimenturi si beton Densitatea solutiei conform reglementarilor in vigoare Obiectivul actiunii, verificarii Constatarea garantarii calitatii de producator Confirmarea caracteristicilor declarate de producator Corectarea dupa caz a dozarii Frecventa La fiecare lot Constatar Masuri ce se e adopta -C -NC -C -NC -Se admite -Se refuza -Se verifica -Se refuza
La fiecare lot
La fiecare lot aprovizionat (sau la solutia preparata in
-C -NC
-Se admite -Se corecteaza proportiile

pag. 44
studio
arca
unitate) nainte de a ncepe realizarea elementelor prefabricate se vor verifica urmtoarele: reteta de turnare a betonului; starea de functionare a utilajelor si mijloacelor folosite la prepararea, transportul, compactarea, finisarea si tratarea betonului; corectitudinea asamblarii si ungerea tiparelor (cofrajelor); dac armarea, inclusiv armturile pentru mbinri, prinderi, mustti, platbande, profile laminate, au fost montate conform proiectului si dac nu au fost ptate cu solutia de ungere a cofrajului; dac precomprimarea a fost executat conform proiectului si prevederilor codului NE-012/2002 n cazul elementelor din beton precomprimat; La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri: agregate - 3%; ciment si ap - 2%; adaosuri - 3%; aditivi - 5%; De asemenea, naintea nceperii betonrii se va realiza controlul asupra tiparelor astfel nct: s fie respectat geometria si stabilitatea acestuia, etanseitatea, starea de curtenie, modul de pregtirea suprafetei unse, starea orificiilor si niselor, etc. Comandarea i transportul betonului se va pe baza cantitii necesare de pus n oper imediat. Distana de transport i durata pn la punerea n oper trebuie reduse ct mai mult posibil n conformitate cu prevederile normativului NE-012/1999. Mijloacele de transport trebuie s fie curate i etane pentru a nu pierde laptele de ciment. Punerea n oper a betonului se face conform normativului NE-012/1999, urmrinduse pe ct posibil o betonare continu a elementelor (fr ntreruperi). Betonarea se va face de regul cu bena, cu luarea de msuri n ceea ce privete lucrabilitatea betonului i dimensiunile agregatelor. Betonul adus la amplasamentul de lucru trebuie s se ncadreze n limitele de lucrabilitate admise (L3) i s nu prezinte segregri si pierderi ale laptelui de ciment. Nu este admis corectarea lucrabilitii prin adugare de ap sau alte mijloace si se interzice cu desvrsire turnarea betonului n centrul tiparului si mpingerea cu vibratorul spre capete sau zonele marginale ale elementelor ce se execut. nlimea maxim de turnare a betonului este de 3 m, iar betonarea se va face cu plnii speciale cu captul inferior la 1,0 x 1,5 m deasupra zonei ce se betoneaz. n timpul betonrii se va verifica tot timpul poziia armturilor i a cofrajelor, pentru evitarea eventualelor deformri sau deplasri. Cnd apar aceste deformaii, se va opri betonarea pn la corectarea acestora n mod operativ. Betonul se va turna uniform n lungul elementului urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm grosime, iar turnarea stratului urmtor se va face nainte de
studio
arca
nceperea prizei betonului n stratul anterior. Dup nivelare se trece la compactarea betonului prin vibrarea fiecrui strat. La stabilirea procedeului de vibrare se vor avea in vedere urmatoarele: - elementele prefabricate de suprafata turnate in pozitie orzontala cu grosimi sub 2025cm pot fi compactate cu ajutorul maselor vibrante si al placilor vibratoare; tipul de vibrare fiind 825; - elementele de tip stalpi si grinzi realizate in pozitie orizontala pot fii compactate cu vibratoare de cofraj, mese vibrante si vibratoare de adncime; timpul de vibrare variaza intre 6-84-6 minute; Vibrarea se face pn ce la suprafaa betonului apare laptele de ciment, dar nu se va depi timpul de vibrare. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt: - betonul nu se mai taseaza; - suprafata devine orizontala si usor lucioasa; - inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. n timpul betonrii nu este permis ciocnirea sau montarea armturii elementului ce se betoneaz i nici aezarea vibratorului pe armturi. Se va urmri nglobarea complet a armturilor n beton i respectarea grosimii stratului de acoperire cu valoarea din planele de execuie) O atenie deosebit trebuie acordat umplerii complete a seciunilor, att la capetele elementului ct si n lungimea acestuia, fiind recomandabil ndesarea betonului cu ipci sau vergele, concomitent cu vibrarea lui. Este interzis circulaia muncitorilor pe armturi, cofraje sau beton proaspt, aceasta fcndu-se numai pe puni special amenajate. Durata maxim a ntreruperilor n timpul betonrii nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului ce se poate considera 2 ore de la prepararea acestuia. Programul de pretensionare, trebuie s cuprind date privind rezistenta de control dinaintea transferului. Operatia de transfer se va face numai dup ce s-a verificat, prin ncercarea epruvetelor de control, pstrate n aceleasi conditii cu elementele, conform STAS 1275/1989, c rezistenta betonului corespunde prevederilor proiectului. n cazul pretensionrii armturilor si transferului fortei de precomprimare, se interzice circulatia si stationarea personalului muncitor n spatele preselor sau n lungul pistelor. Dac n urma decofrrii se constat defecte de turnare majore (goluri, segregri, neacoperiri de armturi etc.) se va trece la remedierea acestora numai dup consultarea proiectantului. Defectele admisibile ale elementelor de beton i abaterile de la dimensiunile din proiect sunt date n Normativul NE012-99 anexa III.2. i trebuie respectate. Sunt admise
studio
arca
urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din beton: - defecte de suprafat (pori, segregri, denivelri) avnd adncimea de maximum 1 cm si suprafata de maximum 400cm 2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din suprafata fetei elementului; defecte n stratul de acoperire al armturilor (stirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maximum 5cm iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective. Defectele mentionate anterior vor fi remediate n mod obligatoriu conform normativului C149/1987. Dac defectele depsesc limitele mentionate anterior, acestea se nscriu ntr-un proces-verbal care se ntocmeste la examinarea elementelor dup decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expertul tehnic dup caz. Manipularea, depozitarea, transportul sau montarea greit a elementelor prefabricate poate duce la deteriorri, cum ar fi: ruperi i tirbituri locale, fisurri i chiar ruperi ale elementelor prefabricate. Remedierea defectelor trebuie fcut astfel nct s se stabileasc continuitatea i calitatea betonului integral, pentru a corespunde prevederilor proiectului. Procedeele de remediere difer dup natura defectelor i pot fi: rebetonri, completri de seciuni, reparaii prin injectri cu past de ciment sau amestecuri pe baz de polimeri, placare cu estur din fibr de sticl nglobat n rini epoxidice, etc. Remedierea zonelor cu defecte va ncepe cu pregtirea suprafeelor ce urmeaz a fi reparate. Operaiile ncep prin ndeprtarea poriunilor de beton necorespunztoare, curirea i eventual lrgirea fisurilor care trebuie injectate. Pentru zonele care necesit completri cu un volum mai mare de beton, este necesar ca la pregtirea golului s se asigure prin forma dat acestuia mpnarea betonului nou turnat. Sculele utilizate la efectuarea spargerilor trebuie s fie ascuite, iar ciocanele folosite s nu fie prea grele, pentru a nu se sparge mai mult dect este necesar sau a nu se produce fisuri suplimentare. Aceste operaii se vor efectua cu atenie deosebit, pentru a nu se deteriora armtura pretensionat sau nepretensionat. Zonele care urmeaz a fi reparate se perie energic cu peria de srm, dup care se cur cu jet de aer comprimat i se spal cu ap. Lucrrile pregtitoare se consider ncheiate dup ndeprtarea apei de splare i zvntarea suprafeelor ce urmeaz a fi reparate. Aplicarea procedeelor de remediere a elementelor de beton precomprimat se efectueaz n funcie de natura defectelor i va fi stabilit cu exactitate de ctre specialitii poligonului de prefabricate n care vor fi executate elementele, n vederea alegerii celei mai eficiente soluii. Accelerarea ntririi betonului cu tratament termic se realizeaz prin tratarea termic n tipare nclzitoare cu aburi de joas presiune si ap cald, la temperatura de 55 0C. Ciclul de tratare termic cuprinde urmtoarele faze: perioada de asteptare (4 ore) de la terminarea executiei elementelor pn la nceperea tratamentului; perioada de ridicare a temperaturii (15 0 C/h); perioada de tratare izoterm; si perioada de coborre a temperaturii (15 0C/h). Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va respecta normativul C-16/1984. Se consider c exist pericol de nghe pentru betoane, n perioada n care:
studio
arca
a) temperatura aerului coboar sub 00 C; b) temperatura betonului la locul de punere n oper este sub +5 0 C. Se vor respecta urmatoarele msuri specifice: Elementele prefabricate vor fi realizate in poligoane dotate corespunztor unde se poate asigura tehnologia complet de fabricatie si tratamentul termic necesar; Betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim de +5 0 C; Temperatura betonului, dup punerea lui n oper, nu coboar sub temperatura sa de nghet, nainte de a atinge un nivel critic de ntrire, valabil n functie de raportul A/C; temperatura de nghet a betonuluieste considerat valoarea 0 0C, cu exceptia cazurilor n care se folosesc aditivi care coboar aceast temperatur pn la o valoare specific ce rezult din instructiunile lor de folosire; Fasonarea armturior se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spatiile nclzite n baza de productie; nainte de ridicarea si manipulare pentru montaj elementele prefabricate vor fi curtate de gheat, zpad si impuritti n zonele de mbinare, prin: rzuire, ciocnire usoar, periere cu perii de srm; Zona de ncastrare a stlpilor n pahare se va nclzi prin suflare cu aer cald pn la obtinerea unei temperaturi cel putin egala cu cu a betonului de monolitizare (min. +10 0C); se interzice folosirea apei calde sau a aburilor dect dac betonul de monolitizare se toarn imediat, evitnd pericolul formrii unui alt strat de gheat; de asemenea, se interzice folosirea mijloacelor de nclzire cu flacr deschis care afum betonul si armturile, compromitnd buna legtur ntre betonul din fundatie cu betonul prefabricat; Dup executarea monolitizrii, acesta se va izola prin acoperirea imediat cu materiale termoizolante; n cazul imbinrilor realizate prin sudur se vor folosi electrozi cu nvelis bazic, rezistent la fisurare. Materialele de adaos trebuie s corespund materialului de baz si s asigure cordonului de sudur propietti cel putin egale cu ale materialului de baz; Sudurile se vor executa fr ntrerupere; finisarea sudurilor se va face imediat dup terminarea unei portiuni sudate, cnd materialul este nc cald. n cursul betonrii elementelor prefabricate se va verifica dac: Datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund comenzii i nu s-a depit durata maxim de tranport Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute n fiele tehnologice Condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte Se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe, conf. Normativului NE012-99, cap.17. Msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor, dimensiunilor i formei cofrajelor sunt corespunztoare Se aplic msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt. n condica de betoane se vor consemna: Bonurile de transport corespunztoare betonului pus n oper Locul unde a fost pus n lucrare Ora nceperii i terminrii betonrii Probele de beton prelevate
studio
arca
Msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt Evenimentele intervenite (intemperii, ntreruperi, etc) Temperatura mediului Personalul care a supravegheat betonarea.
2. Armturi, materiale, manipulare, depozitare, fasonare La lucrrile cuprinse n prezentul proiect se utilizeaz: T9,3-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 9,3mm (3/8), T12,5-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 12,5mm (1/2), T15,2-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 15,2 (6/10); Acestea sunt alctuite din 7 srme (6 srme periferice nfurate elicoidal n jurul unei srme centrale). Oel beton laminat la rece fabricat n Italia din oel marca FeB44K; Oel beton laminat la cald fabricat n Italia din oel marca FeB44K; Plase sudate STNB si SPPB la care barele au diametrul de 5 si 6 mm,; aceste plase pot avea barele de acelai diametru sau diametre diferite pe cele dou direcii, cu ochiurile reelei ptrate sau dreptunghiulare; Oelul pentru armturi trebuie s ndeplineasc cerinele de calitate cerute de Specificatie Tehnica ST-009/2004, STAS-438/1-89, STAS-438/2-91, STAS-438/3-, i care se dovedesc pe baza certificatului de calitate al lotului de oel adus i prin ncercri n laborator. Oelurile pentru armturi trebuie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spaii amenajate i dotate corespunztor astfel nct s asigure: evitarea corodrii oelului; evitarea murdririi oelului; asigurarea posibilitii de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru. Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare si nsotita de certificate de calitate care vor cuprinde: valorile proprietatilor mecanice rezultate din ncercari; rezultatele ndoirii la rece; rezultatele analizei chimice. Livrarea otelului beton se face n legaturi de bare sau colaci, masa minima a unui colac este de 40kg, iar masa maxima este de 600kg. colacii vor fi legati strns n trei sau mai multe locuri; marcarea se va face prin vopsire; depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel nct sa se evite: conditiile care favorizeaza corodarea otelului; murdarirea acestuia cu pamnt sau alte materiale. Fasonarea barelor, confecionarea i montarea acestora se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului tehnic de execuie, n ateliere de armturi. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte, n acest scop
studio
arca
procedndu-se la curirea eventualelor impuriti i a ruginii prin frecare cu peria de srm. Otelul livrat in colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau proiminentele iar alungirea maxima, in cazul intinderi cu troliu, nu va depasi 2 mm/m. Curatirea barelor se face cu scopul de a : indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor; indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde barele se inadesc prin sudura. Reducerea diametrului barelor in urma curatiri nu trebuie sa fie mai mare de 0.5 mm, la bare cu D<25 mm si 0.75 mm la bare cu D>25 mm. Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul. Barele vor fi prevazute sau nu cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si tipul de otel folosit. Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10 0C iar barele cu diametru peste 25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor sau realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri. La armaturile netede ciocurile se fac la 180 o cu indoire cu o raza interioara de min.1.25d si o portiune dreapta de 3d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se realizeaza la 900 cu o raza interioara de min. 2d si o portiune dreapta de 7d. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10d. Etrieri,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min. 2d (ddiametrul etrierului). Montarea barelor n cofraje se va face prin distanieri din plastic iar legarea barelor cu srm moale. Abaterile limta admise sunt cel mult de: -distanta intre axele barelor : -grosimea stratului de acoperire : -pe lungimi totale, fata de proiect : placi + 5 mm + 2 mm +20 mm grinzi + 3 mm + 3 mm +20 mm stilpi + 3 mm + 3 mm +20 mm
Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre. Se va urmri realizarea acoperirii armturii conform recomandrilor de mai sus. Dac lungimea barelor din lot nu este suficient pentru realizarea unui anumit tip de bar, se va proceda la nndirea acestora, la montaj, prin petrecere conform fiecrei planse de executie. La montarea armturilor n cofraj se interzice clcarea de ctre muncitori pe armturile
studio
arca
deja montate. La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului prin: Crearea spaiilor necesare ntre armturi pentru ptrunderea liber a betonului sau a furtunelor de descrcare a betonului, respectiv pentru ptrunderea vibratorului (min. 2,5 x vibrator, la intervalul de maximum 5 ori grosimea elementului) Prevederea de capre din oel sprijinite pe barele de la partea inferioar n cazul armrii plcilor sau a altor elemente la care poziia barelor nu este asigurat prin armarea nsi. La ncruciri barele de armtur trebuie s fie legate ntre ele prin legare cu dou fire de srm moale (STAS 889-80) cu diametrul de 1,0-1,5 mm, sau prin puncte de sudur. La grinzi i stlpi vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu colurile etrierilor i agrafelor. Barele nclinate ale grinzilor vor fi legate n mod obligatoriu de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Praznurile si piesele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur sau legturi cu srm de armtura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel nct s se asigure mentinerea pozitiei lor n timpul turnrii betonului. Pentru montarea carcaselor se prevd urmtoarele: Armturile asamblate n carcase se monteaz cu mijloace de ridicare mecanizate dotate cu dispouitive adecvate care s impiedice deteriorarea sau xdeformarea acestora; Elemetul de cofraj n partea prevzut pentru introducerea carcasei trebuie lsat deschis; Zonele din preajma traiectoriei carcasei vor fi degajate de orice materiale; Se va verifica corespondenta dintre dimensiunile cofrajelor si cele ale carcasei; n cazul armturii pretensionate se vor efectua urmtoarele lucrri pregtitoare: se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel; suprafata otelului se va curta de impuritati si se va degresa dac este cazul; armturile care urmeaz s fie pretensionate simultan se vor folosi din acelasi lot; portiunile de armtur care au suferit o ndoire local, rmnnd deformate, nu se vor utiliza fiind interzis operatia de ndreptare; portiunile de armtur pretensionat care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudur se vor ndeprta; barele care n timpul transportului au suferit deformatii usoare (sub 5cm/m) se vor ndrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +100C; se va evita rebobinarea srmelor si toroanelor la diametre mai mici dect cele de livrare; tierea n lungime se va face astfel nct s nu se produc deformri ale sectiunii de tiere care s mpiedice introducerea armturii prin ecranele de distantare; se va evita murdrirea armturilor cu prtile unse ale tiparelor; abaterile la pozitionarea n sectiunea elementului a armturilor pretensionate nu va depsi 3mm fat de pozitia din proiect; diametrul gurilor din ecranele de distantare va fi mai mare dect diametrul armturii prentinse cu 1...2 mm n cazul srmelor si 2...3 mm n cazul toroanelor; dispozitivele de blocare ale captului stendului (precum si ale tiparelor) se vor plasa astfel nct devierea maxim a armturii de la ultimul distantier s nu depseasc panta 1/10; pretensionarea se va executa n dou etape: n prima etap forta de pretensionare
studio
arca
va fi maxim 40% din forta de control pentru ca armturile nepretensionate s se poat pozitiona si lega cu srm moale neagr; blocajele sunt corespunztoare; diametrul si dispozitia armturilor n blocaje si separatoarele corespund proiectului; dispozitivele de sigurant ale instalatiei de pretensionare sunt reglate la valoarea prescris; se vor evita sistemele de pozitionare a armturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului; racordurile instalatiilor hidraulice sunt n stare bun si corespund schemei de functionare. Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt parte component a procedeului de precomprimare, mpreun cu armtura pretzensionat utilizat. Acestea vor avea capacitatea de rezistent cel putin egal cu forta caracteristic de rupere a armturii pretensionate. Prtile componente ale blocajelor si ancorajelor vor fi pstrate si manipulate n conditii care s evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificri periodice se vor ndeprta blocajele care nu mai corespund n ceea ce priveste siguranta ancorrii armturilor prentinse si ncadrarea n valorile limit ale lunecrilor la blocare. Pretensionarea armturilor se va face la temperaturi de minim +0 0C. n cazul elementelor produse pe stend, diferenta de temperatur a mediului ambiant, ntre tensionare si betonare nu va depsi 150C. Dispozitivele de pretensionare vor corespunde sistemului de pretensionare aplicat; utilizarea acestora se va face n conformitate cu indicatiile productorului sistemului si cu regulile de tehnologice de executie ale elementului precomprimat. Instalatiile de pretensionare importate vor fi garantate de furnizor si verificate, pn la capacitatea lor maxim, de cel ce le utilizeaz. Programul de pretensionare, va cuprinde date privind: tipul de element, tipul si caracteristicile instalatiei de pretensionare, tipul armturii pretensionate, forta de pretensionare stabilit prin proiect, pierderile de tensiune, forta de pretensionare ce urmeaz a se realiza functie de pierderile de tensiune msurate; se va trasa diagrama fort-alungire. Abaterile admise, la efortul de pretensionare realizat sunt de 3% pentru media eforturilor din toate armturile si 5% pentru o armtur luat separat. Pentru verificarea pierderilor de tensiune necesare ntocmirii programului de pretensionare se va tine seama de prevederile proiectului tehnic si regulilor de fabricatie. nainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrrile de armturi, i se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte. Abaterile limita fata de proiect si fata de prescriptile in vigoare trebuie sa fie :
studio
arca
pentru lungimea segmentelor de bare si lungimea totala = 5 mm la lungimi sub 1 m, = 20 mm la lungimi intre 1 si 10 m, = 30mm la lungimi peste 10 m; pentru pozitia inadirilor 50 mm; pentru lumgimea de petrecere a barelor, la inadirea prin suprapunere, = 3d; pentru distanta intre axele barelor = 3 mm la grizi si stalpi, = 5 mm la placi si pereti, = 10mm la fundatii, = 10 mm intre etrieri; pentru stratul de acoperire cu beton = 2 mm la placi, = 3 mm la grinzi , stalpi si pereti, = 10 mm la fundatii si alte elemente masive; pentru imbinari si inadiri sudate - conform instructiunilor tehnice C 28/1999. La terminarea montrii armturilor se vor consemna n procesul verbal constatrile rezultate n urma verificrilor efectuate cu privire la: Numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni ale elementelor de construcie Distana dintre etrieri, diametrul i modul de legare al acestora Lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele (musti pentru stlpi, clrei pentru grinzi continue sau plci, etc.) Poziia nndirilor i lungimea de petrecere a barelor; Poziia i numrul nndirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusiv rezultatele ncercrilor mecanice la traciune Dispozitivele de fixare a armturii pe timpul betonrii Grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii Poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate (dac este cazul). 3. TIPARE - materiale. Condiii de calitate. Cofrare. Decofrare Pentru execuia lucrrilor de beton armat se vor folosi tipare metalice pe tip de element. Tiparele si piesele de fixare sau prindere ale acestora vor fi suficient de rigide, pentru a nu suferi deformatii la manipulare, montare si remontare a unor prti, datorit vibrrii si presiunii betonului care s conduc la realizarea de elemente cu abateri dimensionale mai mari dect tolerantele admise. Tiparele la care decofrarea se realizeaz prin smulgere, vor fi astfel ancorate nct s reziste la o fort cel putin egal cu de 2,5 ori masa elementului ce se realizeaz. Panourile de cofraj, nainte de fiecare folosire, se cur de beton i lapte de ciment i se ung cu ageni de decofrare pe feele ce vin n contact cu betonul. Aceste produse nu trebuie s corodeze betonul sau cofrajul, s nu pteze betonul, s se aplice uor i s nu-i schimbe proprietile. Se va acorda atenie la rosturile panourilor pentru asigurarea etaneitii cofrajului. n acest scop nu se admit panouri rupte, gurite sau cu cptueala discontinu. La montarea cofrajului se admit abateri de 0,3 cm fa de cotele proiectului. Tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabricate din beton precomprimat trebuie s:
studio
arca
- Fie suficient de rigide pentru a rezista la la orice actiune ce poate aprea n timpul procesului de executie; - Rmn stabile pn cnd betonul atinge o rezistent suficient pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare; - Asigure satisfacerea tolerantelor admise pentru element; - Permit fixarea sigur si n conformitate cu proiectul, a piselor nglobate din zonele de capt, iar piesele de asamblare temporar , care traverseaz betonul, s poat fi eliminate fr dificultate; - Permit o compactare corespunztoare n zonele de ancorare a armturilor pretensionate; - Permit scurtarea elastic la precomprimare si intrarea n lucru a greuttii proprii;asigure posibilitatea de deplasare si pozitii de lucru corespunztoare pentru personalul care execut turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armturile pretensionate. Se interzice decofrarea elementelor nainte de atingerea de ctre beton a rezistenei minime prevzute n proiectul tehnic de execuie. Tiparele nu trebuie demontate dect la atingerea valorilor stabilite ale rezistentei betonului pentru: - evitarea deteriorrii suprafetelor si a muchiilor dup decofrare; - preluarea eforturilor din elementele de beton; - evitarea deformrilor datorate comportrii elastice si plastice (curgerii lente) a betonului, care depsesc tolerantele specifice. Dup decofrare se va controla operativ aspectul si calitatea fiecrui element si se va face marcarea vizibila a fiecrui element cu seria, numrul de ordine, codul de fabricatie. La decofrarea elementelor din beton precomprimat i beton armat se va verifica: Aspectul elementelor (segregri, stirbituri, fisuri, desprinderi de beton, etc.) Dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor; controlul dimensiunilor geometrice se face n mod obligatoriu la fiecare element n parte; Poziia pieselor metalice nglobate Poziia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se toarn ulterior. Rezultatele verificrilor vor fi consemnate n procesul verbal, innd seama de precizrile din proiect i din Normativul NE012-99 anexele III.1. i III.2. n cazul constatrii unor defecte ce depesc limitele de acceptare conform Normativului NE012-99 anexa II.2. se va trece la executarea remedierilor, conform C-149/87 i pe baza soluiilor propuse de proiectant. Abateri limite admisibile in urma decofrarii, in raport cu inaltimea (lungimea sau latimea) si de dimensiunile sectiunii elementului, vor fi de maxim: placi stilpi grinzi -pe lungime,inaltime sau latime : +16 mm +16 mm +16 mm -fata de dimensiunile sectiunii, (respectiv grosimea placii) + 3 mm + 5 mm + 3 mm Abateri limite maxime, raportate la dimensiuni totale, pentru inclinarea suprafetelor decofrate, sunt : placi stilpi grinzi
studio
arca
-fata de planul vertical: -fata de planul orizontal: -pozitia oblica din proiect:
+ 3 mm + 5 mm + 5 mm
+ 3 mm + 5 mm + 5 mm
+ 3 mm + 5 mm + 5 mm
Imediat dup decofrare se execut protectia anticoroziv a pieselor metalice aparente. Aplicarea straturilor protectoare anticorozive n faza final de uzinare respectiv la refacerea straturilor de grund n zonele cu mbinri la montaj, se va face n conformitate cu normativul C-139/87 i cu toate normele i standardele conexe acestuia. Protecia anticoroziv a pieselor metalice se va realiza att din faza de uzinare, ct i pe antier. Protecia anticoroziv se face pentru clasa II de agresivitate i const din urmtoarele: 2 straturi grund FZ alchidic. 4. Transportul prefabricatelor Prefabricatele se pot transporta n general n dou moduri: Cu mijloace de transport pe calea ferat Cu mijloace auto obinuite (autocamioane i remorci) sau speciale (trailere) Mijlocul de transport potrivit pentru obiectivul n cauz se va stabili de ctre uzina productoare, innd cont de urmtoarele elemente: Distana de transport; Greutatea i forma elementelor prefabricate; Cantitatea total de transportat; Natura cilor de comunicaie din zona respectiv; Mijloacele de ridicare disponibile; Costul transportului. n orice sistem de transport care se alege, principala condiie este s se asigure prefabricatele mpotriva posibilitilor de degradare n timpul transportului, prin evitarea ciocnirilor, rsturnrii sau ruperii lor. Se recomand ca poziia de transport s fie aceeai cu poziia pe care o au piesele n construcie. La elementele prefabricate care nu se pot transporta n poziia de montaj i se transport orizontal, este necesar ca ele s poat prelua eforturile ce apar. a. Transportul pe calea ferat Vagoanele de cale ferat trebuie astfel ncrcate nct s se respecte gabaritul de ncrcare, s se asigure o fixare corespunztoare pentru a nu se degrada piesele prefabricate innd seama i de ocurile din triaje i frnri brute i s se asigure sigurana circulaiei pe calea ferat. Prin gabarit de ncrcare se nelege conturul transversal limit n care trebuie s se nscrie vagonul i ncrctura lui. Pentru a se respecta aceast prevedere este necesar ca limea pieselor s nu treac de 3,00 m, iar nlimea lor s nu depeasc 3,30 m, inclusiv legturile de fixare.
pag. 55
studio
arca
n funcie de felul pieselor se disting trei moduri principale de fixare a prefabricatelor n vagoane: Fixarea prin legare i mpnarea de elementele de rezisten ale vagonului; acest mod de fixare se folosete n general pentru prefabricatele mici i mijlocii. Fixarea cu dispozitive speciale; acest mod de fixare este specific elementelor lungi. Fixarea n rastele speciale pentru elemente de suprafa. n cazul n care elementele se transport suprapuse, reazemele se aeaz la capetele elementului, la distana indicat n proiect. Pe nlime, reazemele se pun exact pe aceeai ax vertical; dezaxarea reazemelor pe vertical poate duce la fisurarea elementelor. b. Transportul cu autocamioane i remorci obinuite Pentru transportul prefabricatelor pe distane mici se folosesc mijloace de transport auto: autocamioane platform de diferite capaciti, autocamioane cu semiremorc sau tractoare cu remorci obinuite. Mijloacele de transport utilizate trebuie s fie potrivite cu caracteristicile pieselor: greutate, lime, lungime i nlime. Limea pieselor prefabricate nu trebuie s depeasc limea platformei autocamionului sau remorcii. Cu autocamionale i remorcile obinuite se transport de obicei elementele plane aezate n stive cu nlime redus, deoarece viteza mare pe care o au aceste mijloace de transport i nlimea mare de ncrcare a platformei fac ca mijloacele de transport s aib o stabilitate redus. c. Transportul cu remorci speciale Transportul prefabricatelor cu trailere este foarte avantajos, deoarece acestea au o capacitate mare de transport, o stabilitate mare n timpul transportului i o vitez de transport corespunztoare. Pentru piesele prefabricate transportate pe orizontal se folosesc reazeme corespunztoare din lemn, piesele prefabricate fiind stivuite. Dimensiunile i forma stivelor trebuie s asigure respectarea gabaritului de circulaie pe drumurile publice i o ncrcare a trailerului la ntreaga capacitate. 5. Manipularea i depozitarea prefabricatelor Piesele prefabricate transportate pe calea ferat sunt descrcate de obicei n gri sau pe liniile de garaj ale bazelor de producie, de unde sunt transportate cu mijloace auto la locul de montaj. Piesele prefabricate transportate cu mijloace auto se depoziteaz direct la locul de montaj sau se monteaz de pe mijlocul de transport. Operaiile de manipulare i depozitare trebuie s se fac astfel nct piesele s nu fie degradate. Pentru a putea fi ridicate i manevrate, piesele prefabricate au puncte fixe de ridicare, stabilite prin proiectul de execuie, formate din urechi de oel-beton sau guri. De urechi se prind crligele unui dispozitiv de ridicare, care la rndul lui este prins n crligul utilajului de
studio
arca
ridicat. Cnd piesa este prevzut cu guri (cum este cazul stlpilor prefabricai), prin acestea se trece o bar metalica care urmeaz s se prind apoi n crligele dispozitivului de ridicat. Cnd piesa are mai multe puncte de prindere (cum este cazul elementelor de planeu de tip TT, grinzile transversale sau longitudinale), prinderea se realizeaz astfel nct greutatea piesei s se repartizeze n mod egal n toate punctele de prindere, cu ajutorul unui dispozitiv corespunztor. Piesa nu se ridic dect dup ce cablul utilajului de ridicat a fost bine ntins i dup ce s-a verificat dac prinderea este corect fcut la fiecare punct de agare. La aezarea n depozit sau n mijlocul de transport piesa trebuie ghidat pentru a putea ocupa exact locul indicat. Ghidarea se realizeaz prin prinderea piesei de ctre muncitori direct cu mna, iar aezarea se execut lent, fr izbituri. La depozitele deservite de macarale, piesele se depoziteaz numai n raza de aciune a acesteia, fiind interzis abaterea cablului de la poziia vertical, prin tragerea piesei n timpul ct ea se afl n crligul macaralei. Prefabricatele se depoziteaz prin aezarea pieselor n rnduri orizontale sau n rnduri verticale, n fiecare stiv aezndu-se un singur tip de prefabricate. Piesele se aeaz una peste alta, iar ntre ele se fixeaz dou ipci sau doi dulapi transversal pe dimensiunea cea mai mare a piesei. Lungimea ipcilor trebuie s depeasc cu cel puin 10 cm n fiecare parte limea prefabricatelor. Ele se aeaz ntotdeauna pe aceeai vertical, la o distana de captul piesei indicat n proiect i este bine ca ipcile i dulapii s se afle n dreptul seciunii pline a prefabricatelor. Piesa cea mai joas se aeaz pe dou tlpi, din dulapi sau rigle. Limea tlpilor trebuie astfel aleas nct sub greutatea stivei terenul s nu aib tasri prea mari, care ar putea provoca rsturnarea acesteia. Rezemarea stivei direct pe pmnt sau pe mai mult de dou tlpi este interzis, deoarece acest mod de aezare poate duce la ruperea prefabricatului. Greutatea pieselor din rndurile stivei se suport de cele de dedesubt, iar transmiterea ncrcrii de la o pies la alta se realizeaz prin intermediul ipcilor sau dulapilor. Dac aceste reazeme nu sunt pe aceeai vertical, piesele se ncarc n mod defectuos, putnd rezulta ruperea acestora. nlimea stivelor nu trebuie s treac de 2,50 m, iar n stiv nu se aeaz mai mult de 10 niveluri, la piesele de dimensiuni mari, sau 15 rnduri la piesele de nlime redus. Piesele aezate n stiv vor avea urechile de agare la partea superioar, pentru a permite prinderea i ducerea lor n bune condiii. Este interzis ca prefabricatele s reazeme n stiv pe urechile elementului de dedesubt. Aceast condiie se poate asigra prin mrirea distanei dintre piese pe vertical punndu-se ntre ele rigle de dimensiuni mai mari, depind nlimea urechilor. ndoierea agrafelor n timpul transportului i al depozitrii este interzis, deoarece ndoirea i ndreptarea repetat a acestei armturi duce la ruperea ei din cauza slbirii materialului sau la distrugerea local a betonului, degradnd piesa i putnd avea ca
studio
arca
urmare smulgerea urechilor din beton. Piesele fr agrafe se aeaz astfel nct s fie posibil legarea lor cu frnghii sau cu cabluri pentru ridicare. n depozite stivele se aeaz cu un spaiu de 1,00 m ntre ele. De asemenea, este necesar s se lase un spaiu de trecere de 1,50 m pentru circulaia muncitorilor care lucreaz n depozit. Aceste spaii se prevd n lungul depozitului la mai multe rnduri de stive, iar n sens transversal la cel mult 25,00 m distan. Piesele se vor aeza cu partea marcat ctre spaiile de circulaie, pentru a putea fi uor identificate. De asemenea, depozitele trebuie prevzute cu spaii i ci de circulaii amenajate att pentru utilajele de ridicat care deservesc depozitul, ct i pentru vehiculele care transport prefabricatele. Condiii speciale de respectat la manipularea, depozitarea, transportul i montajul elementelor de beton prefabricat: Este imperios necesar respectarea deschiderilor i a lungimilor de rezemare prevzute n proiect, deoarece la elementele prefabricate din beton armat, respectiv din beton precomprimat este practic imposibil compensarea erorilor de execuie; Se vor evita n timpul manipulrii, depozitrii sau montajului situaiile care produc solicitri care nu au fost prevzute n proiectare, adic vor fi respectate prevederile proiectului n ceea ce privete punctele i modul de prindere n crligul mijlocului de ridicare, precum i poziia reazemelor; Rezemarea se va efectua prin intermediul unei plcue din neopren sau plumb conform detaliilor de rezemare prevzute n proiectul tehnic de execuie; se va evita rezemarea unui element din beton prin contact direct cu un alt element de beton (exemplu: rezemarea unei grinzi pe captul superior al stlpului). Dimensiunile sistemului de rezemare depind de suprafata de contact dintre elementul rezemat si elementul care reazama, avand functia de strat de amortizare si de repartitie a incarcarilor, atat in faza tranzitorie de montaj cat si in faza finala de exploatare; strat de amortizare i repartiie poate fi din neopren sau plumb. nclinarea, rsturnarea i producerea de ocuri trebuiesc evitate la manipularea i montajul elementelor din beton precomprimat; Montajul elementelor prefabricate este descris n fisele tehnologice prezentate n anex. 6. Msuri de protecia muncii pe categorii de lucrri La executarea lucrrilor de construcii aferente structurii de rezisten se vor respecta msurile de protecia muncii prevzute n actele normative, normele i ordinele specifice n vigoare. LEGEA NR. 5/1985 cu privire la protecia muncii; NORME REPUBLICANE DE PROTECIA MUNCII, APROBATE DE MINISTERUL MUNCII I MINISTERUL SNTII, cu ordinele nr.34/1975 i 60/1975, inclusiv modificrile aprobate cu Ordinul 110/1975 i 60/1975, inclusiv modificrile aprobate cu Ordinul 110/1977
studio
arca
i 39/1977. NORME DEPARTAMENTALE PENTRU PROTECIA MUNCII N CONSTRUCII aprobate de Ministerul Construciilor cu Ordinul 941/1968 NORMELE DE PROTECIA MUNCII aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu Ordinul 7/N/1970 NORME DE PROTECIA MUNCII n activitatea de construcii montaj aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu Ordinul nr.1233/D/1990 NORME GENERALE DE PROTECIE MPOTRIVA INCENDIILOR la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor, aprobate prin Decretul nr. 290/16.08.1977 NORME TEHNICE DE PROIECTARE I REALIZARE A CONSTRUCIILOR PRIVIND PROTECIA LA ACIUNEA FOCULUI, P118-83 NORME DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR, aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu Ordinul 742/D/1981 REGULAMENT DE PROTECIA I IGIENA MUNCII N ACTIVITATEA DE CONSTRUCII aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/1993. n cadrul activitii de protecia muncii desfurate de unitile participante la executarea lucrrilor de construcii se vor lua msuri de introducerea imediat n practic (instructaje, msuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizrilor i completrilor la normele de protecia muncii existente, precum i a celor nou aprute, sub form de legi, norme i normative sau regulamente, astfel nct activitatea de protecia muncii i igiena muncii s se desfoare pe baza actelor normative aflate n vigoare la data execuiei. Prevederi generale n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare, pe timpul execuiei i al exploatrii lucrrilor proiectate, executantul i beneficiarul lucrrilor vor instala toate indicatoarele i mijloacele de protecie i de atenionare adecvate i vor executa toate marcajele necesare pentru protecie i avertizare, precum i cele pentru identificarea n viitor a traseelor reelelor subterane proiectate i executate. Lucrrile periculoase trebuie s fie semnalizate, att ziua ct i noaptea, prin tblii indicatoare de securitate, sau prin orice alte atenionri speciale, n funcie de situaia concret din timpul execuiei sau a exploatrii lucrrilor proiectate. Executantul va realiza de asemenea, toate msurile de protecia muncii, sigurana circulaiei i prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza proiectului de execuie a organizrii lucrrilor, acestea suportndu-se din cota de organizare de antier sau din cota de cheltuieli indirecte. ncrcarea, descrcarea i depozitarea materialelor Lucrrile se vor executa n locuri special amenajate i nepericuloase pentru muncitori. La operaiunile manuale de ncrcare-descrcare se vor folosi angajai care ntrunesc condiiile prevzute prin lege. Se vor folosi utilaje, dispozitive i echipamente corespunztoare pentru asigurarea unei depline securiti a muncii.
studio
arca
Se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greuti maxime manevrabile manual, etc.). Se interzice staionarea sau circulaia sub materialele transportate la nlime, precum i n zona de aciune a utilajelor care execut manevrarea materialelor. Se vor respecta prevederile legale n vigoare cu privire la executarea acestui gen de operaii n depozite, n staii CFR (proprii sau nu) sau n cazul unor materiale speciale (acizi, butelii cu diverse gaze, substane toxice sau explozive, etc.).
Prepararea i transportul betoanelor i mortarelor Prepararea betoanelor i mortarelor se va face n instalaii centralizate, respectndu-se normele de protecia muncii specifice. Transportul betonului pe vertical sau orizontal n cadrul antierului se va face cu pompe de beton sau bene a cror stare tehnic se va verifica zilnic. De asemenea, se va verifica zilnic starea tehnic a utilajelor de ridicat i transportat. Staionarea sau circulaia persoanelor sub i n raza utilajului de ridicat, pe timpul transportului este interzis. Circulaia pe cofraje pentru transportul betonului se va face pe podine cu limea de minim 1,20 m. La transportul i turnarea betonului cu pompe de beton se vor respecta normele specifice de protecia muncii, ct i instruciunile de funcionare a utilajului. Turnarea i compactarea betonului efii de antier, efii de puncte de lucru, maitrii i efii de echip i vor ndeplini cu strictee atribuiile i obligaiile cu privire la instructajul de protecia muncii. Propaganda privind protecia muncii va urmri aplicarea la locul de munc a msurilor de protecia muncii i s asigure securitatea muncii; nainte de nceperea turnrii betonului, eful punctului de lucru va controla modul de execuie a cofrajelor, podinelor i schelelor; Podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i scndur de margine; Se interzice accesul persoanelor n zona de betonare, unde exist pericol de cdere a betonului; La compactarea betonului cu ajutorul vibratorului se vor lua msuri specifice, dintre care se amintesc: vibratoarele vor fi verificate nainte de nceperea turnrii; n cazul defectrii n timpul turnrii, ele vor fi deconectate imediat i predate electricianului pentru verificare; carcasa vibratorului se va lega la pmnt, iar personalul care lucreaz cu vibratoare va purta cizme de cauciuc i mnui electroizolante; conductorii care alimenteaz vibratoarele vor fi flexibili i izolai n tub de cauciuc; in timpul deplasrii vibratorului sau la ntreruperea lucrului pentru un timp orict de scurt, acesta se va deconecta de la reeaua electric; manevrarea vibratoarelor se va face de ctre personalul muncitor cruia i s-a fcut instructajul de manipulare, precum i cel specific de protecia muncii. La turnarea betonului n elemente verticale se vor folosi bene cu furtun omologate,
studio
arca
sau plnii montate la partea superioar a cofrajului. Se va verifica starea tehnic a benei i accesoriilor acesteia, manipularea benei cu furtun sau a benei de tip uzual (omologat i aceasta) se va face n conformitate cu instruciunile specifice de utilizare. Fasonarea i montarea armturilor de oel-beton Se vor respecta normele de protecia muncii specifice atelierelor (de antier sau centralizate) destinate fasonrii armturilor i utilizrii mainilor i utilajelor din dotare; Se vor utiliza echipamente de lucru, scule i dispozitive adecvate i n bun stare tehnic i de funcionare; Se interzice montarea armturilor n apropierea liniilor electrice sub tensiune; Este interzis circulaia i montarea armturilor pe cofrajul elementelor prefabricate nainte ca acesta s fi fost consolidat i verificat; Este interzis circulaia pe armturile deja montate; Sudarea armturilor se va face n condiii de siguran conform normelor n vigoare; n timpul pretensionrii armturilor si transferului fortei de precomprimare se vor lua msurile necesare pentru a mpiedica stationarea si circulatia personalui muncitor n spatele preselor sau n lungul liniilor tehnologice si se vor prevedea panouri de avertizare; La elementele cu armtur prentins, capetele stendului sau ale tiparelor portante vor fi prevzute cu aprturi metalice, prinse de culeile stendului sau de extremittile tiparelor. Cofraje, schele, eafodaje, scri De regul se vor folosi schele, eafodaje, scri i cofraje din inventar (tipizate). Dac se utilizeaz elemente netipizate acestea se vor executa pe baz de proiect aprobat; Se vor lua toate msurile necesare pentru asigurarea rezistenei, stabilitii i siguranei n exploatare a acestui gen de lucrri, n conformitate cu prevederile normelor i a fielor tehnologice; La executarea (montarea) schelelor, cofrajelor, etc. personalul muncitor va fi echipat cu centuri de siguran ancorate n elementele fixe i rezistente ale construciei; Schelele interioare vor fi solide i bine contravntuite; Scrile se vor asigura mpotriva rsturnrii i alunecrii; Toate elementele cofrajelor se vor executa pe baza fielor tehnologice aprobate de conducerea unitii de construcii-montaj; La lucrrile de cofraje va participa numai personalul muncitor admis pe baza normelor n vigoare. Zilnic maitrii vor controla starea cofrajelor lund msuri de remediere dac este cazul. Urcarea i circulaia pe cofraje se va face pe scri i podine asigurate cu balustrade de protecie. Manipularea, transportul i montajul elementelor din beton armat i precomprimat Montarea elementelor din beton armat i precomprimat se va face pe baza fiei tehnologice care va cuprinde utilajele, dispozitivele i echipamentele necesare, respectiv
studio
arca
msurile de protecia muncii la acest gen de lucrri, pe fiecare element n parte. efului punctului de lucru i revine sarcina de a prelua cu ntreg personalul muncitor coninutul fiei tehnologice cu privire att la operaiile de montaj, ct i la protecia muncii. De asemenea, eful punctului de lucru rspunde de punerea n practic a msurilor de protecia muncii, de distribuirea echipamentelor de protecie, de verificarea bunei funcionri a utilajelor i dispozitivelor de montaj. La manipularea i montajul elementelor prefabricate trebuie s de evite nclinarea lor i producerea de ocuri. De asemenea, se interzice rsturnarea elementelor, fiind necesar s se ia msuri corespunztoare de prindere pentru prevenirea rsturnrii elementelor la depozitare sau montaj. innd seama de eforturile iniiale, la manipularea, transportul, depozitarea i montajul elementelor din beton precomprimat trebuie s se evite situaiile care nu au fost prevzute la proiectare. Respectarea prevederilor proiectului n ceea ce privete punctele i modul de prindere n crligul utilajului de ridicare, precum i poziia reazemelor trebuie s se fac n mod riguros. Este interzis lovirea ancorajelor i efectuarea sudurilor care ar veni n contact cu ancorajele sau extremitile aparente ale armturilor pretensionate i care ar duce la periclitarea rezistenei elementelor n ansamblu. Se vor lua msuri pentru prevenirea coroziunii armturii pretensionate. Aceste msuri sunt necesare deoarece ruperea armturii pretensionate corodate are caracter brusc, fr avertizare, i poate conduce la accidentarea personalului aflat n vecintate. Pentru prinderea elementelor prefabricate n crligul macaralei se vor folosi dispozitive adecvate, sigure i care s permit desprinderea uoar, dup montaj, fr ca muncitorii s fie nevoii s se urce spre crlig. La montaj, executarea sudurilor trebuie s fie fcut fr a se nclzi sau a se forma arc electric cu ancorajele sau extremitile aparente ale armturilor pretensionate. De asemenea, ancorajele i extremitile pretensionate trebuie s fie protejate pentru a nu fi atinse de materialul incandescent provenit de la sudur. Este interzis lsarea n stare suspendat a elementelor n curs de ridicare. Desprinderea din crligul macaralei este permis numai dup verificarea stabilitii elementelor prefabricate. La montarea prefabricatelor, muncitorii vor avea, pe lng centura de siguran, frnghii i nclminte nealunecoas (cu talpa subire). Este interzis staionarea sub elementele care se monteaz. Lucrri de sudur La lucrri de sudur nu sunt admii dect muncitori calificai, care au absolvit cursuri de specialitate, au fcut un instructaj special de tehnic a securitii muncii i au vrsta de peste 18 ani. Persoanele care execut sudura, respectiv cele care execut verificarea sudurii (indiferent de faza de execuie) vor fi dotate cu echipament de lucru i de protecie adecvat prevzut n normative i au obligaia de a folosi acest echipament n timpul lucrului. La executarea lucrrilor de sudur pe schele la nlime se vor lua msuri de siguran i securitate att pentru sudor ct i pentru aparatul de sudur, pentru a nu cdea, iar schelria din lemn se va proteja cu foi de tabl mpotriva unui eventual incendiu. Sudorii vor fi dotai cu centuri de siguran. Personalul desemnat cu verificarea i controlul sudurilor va fi dotat de
studio
arca
asemenea cu echipament de protecie specific lucrului la nlime (centuri de siguran, cti de protecie i masc de protecie n cazul verificrilor n timpul sudrii). n funcie de procedeul de sudare de regul sudur electric se vor respecta msurile prevzute n normele de tehnica securitii muncii n instalaii de joas tensiune, elaborate de Ministerul Energiei Electrice i n standardele de stat privind transformatoarele de sudur. De asemenea se vor respecta toate normele aflate n vigoare cu privire la protecia muncii la executarea sudurilor prin diferite procedee. Se interzice executarea lucrrilor de sudur sub cerul liber pe timp de ploaie sau ninsoare, sau n apropierea unor materiale sau produse inflamabile. Organizarea de antier Prin proiectul de organizare de antier ntocmit de unitile de construcii montaj se vor preciza msurile cu privire la accesul n antier a utilajelor, circulaia auto, transportul materialelor, organizarea depozitelor de antier. antierul se va delimita de locurile publice din zon prin mprejmuire i efectuare a pazei permanente precum i controlul persoanelor care intr n antier. Se vor amenaja locuri speciale pentru aprovizionarea antierului cu energie electric, ap tehnologic i dac este posibil potabil. Se vor plasa tblie indicatoare n locuri periculoase. Organizarea de antier se va intocmi de catre executatnt si va cuprinde toate msurile necesare desfurrii execuiei n bune condiii, fr pericol de accidente i avarierea unor reele, prin dezafectarea, mutarea, devierea, sau scoaterea temporar din funciune a reelelor aflate pe amplasament respectiv n imediata vecintate a antierului
pag. 63
studio
arca
Volumul 2. ARHITECTURA
Cap. 2.1. GENERALITATI Categoriile de lucrari la care se refera prezenta documentatie sunt: - lucrari de inchideri si compartimentare; - lucrari de finisaje pardoseli; - lucrari de tencuieli, placari si zugraveli; - lucrari de termo si hidroizolatii; - confectii metalice; - tamplarii; - dotari; - lucrari exterioare. Se vor respecta cerintele la: - rezistenta si stabilitate; - siguranta in exploatare; - siguranta la foc; - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; - izolare termica, hidrofuga si economie de energie; - protectie impotriva zgomotului. Livrarea, depozitarea, manipularea, abaterile admise, verificarea si receptia lucrarilor se vor face cu respectarea legislatiei in vigoare. Executarea lucrarilor se va face cu respectarea proiectelor faza P.T. si D.E. Materialele utilizate trebuie sa aiba agrement tehnic si certificat de calitate. Punerea in opera a materialelor se va face cu respectarea detaliilor si cerintelor producatorilor acestora. Cap. 2.2. INCHIDERI, COMPARTIMENTARI 2.2.1. Inchideri perimetrale hala, garaj motostivuitoare Materiale: Inchiderea exterioara a cladirii este realizata din: - se monteaza un soclu din beton armat prefabricat cu termoizolatie inclusa in grosime; - casete de tabla 115/600; - strat termoizolator realizat din panouri rigide de 120 mm grosime cu densitate de 40 kg/mc; - tabla verticala de exterior tip 40/915. Observatii: Suport termoizolatie: Suportul termoizolatiei este realizat din casete de tabla prevopsita tip
studio
arca
115/600, grosimea tablei fiind de 0.88mm. Prinderea acesteia se va face mecanic de stilpi. Termoizolatia: Panourile termoizolante rigide de vata minerala bazaltica tip Isover, denumire produs Toplan PLU sau similar, densitate 40Kg/mc, avind dimensiuni de 1250x625 mm prezinta un coeficient de conductivitate termica redus ( = 0.034 W/mK) si rezistenta termica mare. Fixarea panourilor se face manual. Tabla verticala de inchidere: Tabla verticala este de tip 40/915 Montana sau similar, grosimea tablei fiind de 0.70mm. Prinderea acesteia se face mecanic de casetele orizontale. Inchiderile perimetrale includ structura metalica de prindere aferenta si alte tinichigerii aferente peretilor - Rosturile structurale (dintre hala veche si hala propusa) vor fi etanseizate cu materiale de rostuire elastice speciale. 2.2.2 Zidarii exterioare Material: Zidarie blocuri din beton celular autoclavizat (BCA) - producator: Ytong, produs: Ytong B 2,5-500 NF+LP sau similar Dimensiune: Grosime: 25 cm Observatii: - Modul de tesere, grosimea rosturilor orizontale, mortarul utilizat vor respecta detaliile tehnice si recomandarile producatorului si standardele si normativele specifice; - La interior se va aplica un sistem de finisare cu tencuiala uscata (vezi 2.5.2) , iar la exterior se va aplica sistem termoizolant cu placi din polistiren in grosime de 10 cm (vezi 2.7.1); 2.2.3 Zidarii interioare Material: Zidarie blocuri din beton celular autoclavizat (BCA) - producator: Ytong, produs: Ytong B 2,5-500 NF+LP sau similar Dimensiune: Grosime: 20 cm Observatii: - Modul de tesere, grosimea rosturilor orizontale, mortarul utilizat vor respecta detaliile tehnice si recomandarile producatorului si standardele si normativele specifice; - Se va aplica un sistem de finisare cu tencuiala uscata (vezi 2.5.2) 2.2.4 Pereti compartimentare Material: Placi gipscarton, profile metalice (CW, UW): - producator: Rigips, produs: RB 12,5 sau similar - producator: Rigips, produs: RF 12,5 sau similar pentru peretii rezistenti la foc 120 min Dimensiune: Grosime perete 15 cm (placi gipscarton 12,5 mm, structura metalica 100mm) Observatii: - Peretii sunt autoportanti, dublu placati. - Peretii rezistenti la foc 120 min sunt triplu placati, cu structura metalica CW 75 mm si vata minerala 40 mm densitate 40kg/mc. - Se va prevedea perimetral banda de etansare.
studio
arca
- producator: Rigips sau similar - In vederea protectiei la zgomote si a izolarii termice, intre profilele CW portante se va introduce un material izolator din fibre minerale. - producator: Isover, produs: Akusto 75 sau similar - In structura peretilor se vor ingloba instalatii electrice si sanitare, utilizand detalii si accesorii recomandate de producator. - Se atrage atentia asupra faptului ca prin chituire se inteleg doua procese de lucru ''chituirea prealabila si chituirea ulterioara''. Toate fisurile si crapaturile care apar se vor spaclui si revopsi. - Suprafetele peretilor de compartimentare vor fi pregatitie astfel incat sa fie gata pentru zugravire. 2.2.5 Pereti compartimentare bai Material: Placi gipscarton, profile metalice (CW, UW) - producator: Rigips, produs: RBI 12,5 sau similar Dimensiune: Grosime perete 15 cm (placi gipscarton 12,5 mm, structura metalica 100mm) Observatii: - Peretii vor fi autoportanti dublu placati. Placarile din spatiile cu umezeala se fac cu placi rezistente la umezeala (2 placi: RBI + RB). - Se va prevedea perimetral banda de etansare sau straifuri de vata minerala bazaltica. - In vederea protectiei la zgomote si izolarii termice, intre profilele CW portante se va introduce un material izolator din fibre minerale. - In structura peretilor sa vor ingloba instalatii electrice si sanitare, utilizand detalii si accesorii recomandate de producator. - In peretii de compartimentare se vor ingloba cutiile distribuitoarelor termice si sanitare. - Suprafetele peretilor de compartimentare vor fi pregatitie astfel incat sa fie gata pentru zugravire.
Cap. 2.3. INVELITORI Materiale: Invelitoarea structurii este realizata din: - strat suport al invelitorii realizat din tabla cutata trapezoidala prevopsita; - bariera de vapori; - strat termoizolator realizat din panouri rigide de 14 cm grosime cu densitate de 160 kg/mc; - strat de hidroizolatie realizata din membrana Sika15G sau similar. Suport termo-hidroizolatie: Suportul termohidroizolatiei este realizat din tabla cutata autoportanta prevopsita tip SP 153/840, grosimea tablei cutate autoportante fiind de 1.0mm. Prinderea acesteia se va face mecanic de grinzile de acoperis. Greutatea tablei este de 13.84kg/mp. Coeficient global de siguranta egal cu 1.65; sageata maxima admisa conform STAS l/200. Suprafata de rezemare la capatul fisiei de tabla >9 cm. Bariera de vapori:
pag. 66
Observatii:
studio
arca
Este realizata din folie de polietilena care se aplica pe toata suprafata de izolat. Termoizolatia: Panourile termoizolante rigide de vata minerala tip Isover, denumire produs Dachoterm S sau similar, densitate 160Kg/mc, avind dimensiuni de 1000x2000 mm prezinta un coeficient de conductivitate termica redus ( = 0.04 W/mK) si rezistenta termica mare. Fixarea panourilor se face mecanic. Stratul de hidroizolatie: Este realizat din membrana PVC Sika15G sau similar . Elementele de hidroizolare Sika15G sau similar, nu contribuie la stabilitatea generala a cladirii, fiind un element de impermeabilizare cu greutate specifica relativ redusa. Membranele prezinta caracteristici coprespunzatoare in ceea ce priveste stabilitate si rezistenta prin: rezistenta la strapungere, intindere si alungire la rupere, stabilitate. Glafuri: din tabla prevopsita cu grosimea 6/10 mm, corespunzator detaliilor. Culoare standard: alb sau gri; inclusiv costurile necesare rezolvarii rosturilor, nituirea, siliconare si prindere cu dibluri. Punere in opera: Tabla cutata autoportanta se va monta conform plansei de panotaj din proiect, prinderea ei de structura se va executa mecanic cu dibluri de beton tip EJOT 6x35 sau similar, iar coaserea fisiilor de tabla in lungul lor si in zona de suprapuneri se va realiza cu pop nituri din 60 in 60 de cm. Bariera contra vaporilor se executa din folie de polietilena asezata direct pe tabla. Suprapunerea la rosturi este de 10 cm si se lipeste cu banda adeziva. De asemenea se evita invecinarea rosturilor. Placile rigide de termoizolatie se aseaza in dublu strat, se evita invecinarea rosturilor atit pe verticala, cit si pe orizontala. Fixarea placilor de termoizolatie de tabla cutata se executa cu autofiletante cu saiba de tabla. In cazul membranelor Sika15G sau similar, structura de baza trebuie sa fie corespunzatoare, uscata si fara portiuni dure, acestea fiind cerintele tehnice pentru o punere in opera fara probleme. Canturile ascutite sint un pericol pentru membrane, astfel incat daca nu pot fi indepartate se acopera cu tesatura poliesterica cu greutate min. 300g/mp. Pentru a se asigura o hidroizolare corespunzatoare, membranele se vor suprapune pe o lungime de minim 8cm. De asemenea membranele se vor suda transversal cu evitarea invecinarii sudurilor. Pe santier se va instala o alimentare constanta cu energie electrica pentru aparatele folosite (aparat de termosudura, masini de gaurit, etc.) pentru ca pot influenta negativ functionarea sculelor si aparatelor. Daca puterea aparatelor de termosudura variaza, sudurile vor fi executate necorespunzator. Punerea in opera se face conform indicatiilor producatorului si tinind cont de urmatoarele Documente Tehnice : C56-85 - Normativ pentru verificare calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente; C37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii;
pag. 67
studio
arca
Folosire si intretinere: Intretinerea invelitorii cuprinde urmatoarele : - scoaterea muschilor, in general a vegetatiei si a diverselor resturi care pot dauna bunei functionari a acoperisului; - mentinerea in buna stare de functionare a evacuarilor apei pluviale si verificare periodica a functionarii acestora; - mentinerea in buna stare a lucrarilor auxiliare cum sunt tencuielile pentru acoperirea golurilor, cosurilor de fum, si alte lucrari; - mentinerea in buna stare a suportului acoperirii, inclusiv structura termoizolatiei.
Cap. 2.4. PARDOSELI a. PARDOSELI CLADIRE ADMINISTRATIVA 2.4.1 Strat suport Material: Sapa - 5 cm 2.4.2 Finisaj hol, casa scarii, scari, vestiare Material: Strat de adeziv in pat subtire pentru lipirea placilor ceramice - producator: Murexin, produs: BFK 03 sau similar Strat finisaj - placi ceramice portelanate, colorate in masa, cu suprafata antiderapanta - producator Energie Ker - produse gama Minimal Plus, Fumo sau similar Dimensiune: Grosime placi min.8 mm, placi 45x45 cm Observatii: - La toate imbinarile cu alte alte materiale se vor folosi profile metalice speciale. - producator: Proline, produs: Provario sau similar - Toate pardoselile vor fi prevazute cu plinte corespunzatoare, min. 8 cm. - Placile ceramice se vor rostui cu chituri speciale. - producator: Murexin, produs: FM 60 sau similar - La alegerea finisajelor se va tine cont de asigurarea sigurantei in deplasare si in exploatare (rezistente la trafic intens). 2.4.3 Finisaj grupuri sanitare Material: Strat hidroizolant - producator: Murexin, produs: Flssigfolie 1 KS sau similar Strat de adeziv in pat subtire pentru lipirea placilor ceramice - producator: Murexin, produs: BFK 03 sau similar Strat finisaj - placi ceramice, cu suprafata antiderapanta - producator Energie Ker - produse gama Minimal Plus, Fumo sau similar Dimensiune: - placi 30x30 cm Observatii: - La toate imbinarile cu alte alte materiale se vor folosi profile metalice speciale. - producator: Proline, produs: Provario sau similar - Toate pardoselile vor fi prevazute cu plinte corespunzatoare, min. 8 cm. - Dimensiunile rosturilor vor fi de 3 mm. - Placile ceramice se vor rostui cu chituri speciale.
studio
arca
- producator: Murexin, produs: FM 60 sau similar - La alegerea finisajelor se va tine cont de asigurarea sigurantei in deplasare si in exploatare, suprafata placilor nu permite alunecarea nici in conditii de umiditate. 2.4.4 Finisaj birouri, sali conferinte, discutii, sala server Material: Strat finisaj covor PVC, trafic intens - similar finisaj cladire existenta Dimensiune: Grosime totala finisaj aproximativ 0,5 cm Observatii: - La toate imbinarile cu alte materiale se vor folosi profile metalice speciale. - Toate pardoselile vor fi prevazute cu plinte corespunzatoare. 2.4.5 Finisaj terase exterioare Material: Strat de baza - pat de nisip Strat finisaj - dale (pavele) din beton, - producator: Semmelrock Stein+Design, produs: gama Rettango sau similar Observatii: - Se vor aseza pe un pat de nisip cu o grosime minima de 4 cm. - Toate marginile se vor realiza cu borduri din acelasi material. - Zonele parcarilor exterioare se vor prevedea cu dale inierbate. - Stratul finit va avea o inclinatie minima de 1,5% spre punctele de colectare a apelor pluviale.
2.4.6 Finisaj hala productie, garaj motostivuitoare, zona depozitare deseuri Material: Observatii: Strat suport - placa beton, amorsa Strat finisaj - rasini epoxidice - producator: Sika, produs Sikafloor 2530W sau similar - Rosturile structurale se vor continua si in stratul de finisaj si vor fi etanseizate cu materiale de rostuire elastice speciale. Stratul suport are urmatoarele caracteristici: - Incarcare uniforma distribuita 10To/mp. - Incarcarea maxima pe un picior de mobilier/ utilaj este de 5 tone luind in considerare talpa cu dimensiuni de 120 x 140mm, distanta minima intre doua picioare de este de 400mm. - Incarcare concentrata maxima data de roata motostivuitorului este 26N, iar incarcarea data de un camion incarcat este de 9Tone/ax. Grosimea minima a pardoselii este de 18cm beton C25/30 armat cu plasa sudata Fy5 100x100, stratul de suprafata este tratat cu 3Kg/mp quartz. Planeitatea are tolerante de 5mm la 2metri. Perimetral se vor monta socluri din beton. Se vor executa rosturi de contractie si rosturi de dilatare acolo unde este necesar. -Se prevad marcaje drumuri acces, zone tehnologice pe pardoseala latime 20 cm
2.4.7 Finisaj laborator, ateliere, spatii tehnice, magazie

studio
arca
Material: Observatii:
Beton sclivisit cu strat sigilant - Se vor folosi rosturi de dilatare acolo unde este necesar.
Cap. 2.5 PLACARI INTERIOARE 2.5.1 Placari ghene si masti pentru instalatii Material: Gipscarton, profile metalice (CW, UW) - producator: Rigips, produs: RBI 12,5 sau similar Glet pe baza de ipsos Dimensiune: Grosime 7,5 cm (2 placi gipscarton 12,5 mm, structura metalica 50mm) Observatii: - Peretii trebuie sa asigure sustinerea obiectelor sanitare si inglobarea instalatiilor. - Placarea ghenelor si mastilor se va realiza cu doua straturi de gipscarton - Placarile din spatiile cu umezeala se fac cu placi rezistente la umezeala. - In vederea protectiei la zgomote si izolarii termice, intre profilele CW portante se va introduce un material izolator din fibre minerale. - producator: Isover, produs: Akusto 5 sau similar - Vor fi prevazute usite de vizitare si grile de ventilare. 2.5.2 Placari stalpi, pereti, grinzi (tencuiala uscata) Material: Observatii: Gipscarton 12,5mm, adeziv - producator: Rigips, produs: RB/RBI 12,5 sau similar Glet pe baza de ipsos - Placarile din spatiile cu umezeala se fac cu placi rezistente la umezeala.
2.5.3 Tavane false Material: Plafoane casetate gips-carton (600x600 mm), profile metalice(T-24, T15, piese de ancorare, tije de suspendare) - producator: Rigips, produs: Decogips sau similar
2.5.4 Placari ceramice grupuri sanitare Material: Strat de adeziv in pat subtire pentru lipirea placilor ceramice - producator: Murexin, produs: BFK 03 sau similar Strat finisaj placi ceramice (faianta suprafata lucioasa/mata) - producator: Energie Ker, produse gama Minimal Plus, Ghiaccio sau similar Dimensiune: 30x30 cm Observatii: - La toate imbinarile cu alte alte materiale se vor folosi profile metalice speciale. - producator: Proline, produs: Provario sau similar - Dimensiunile rosturilor vor fi de 3 mm. - Placile ceramice se vor rostui cu chituri de rost. - producator: Murexin, produs: FM 60 sau similar - La faianta din grupurile sanitare se va prevedea si un strat hidroizolant in zonele de montaj a cabinelor de dus. - producator: Murexin, produs: Flssigfolie 1 KS sau similar
studio
arca
Cap. 2.6. ZUGRAVELI Zugraveli la pereti, parapeti, stalpi, grinzi Material: Strat de amorsa - producator: Baumit, produs: Grund sau similar Vopsea lavabila de interior - producator: Baumit, produs: Extra sau similar Observatii: - Pe suporturile cu capacitate mare de absortie ridicata se aplica un strat de amorsa. - Se va aplica manual sau mecanizat. - Vopseaua se va aplica minim in doua straturi. - Culorile vor fi alese de proiectant impreuna cu beneficiarul. - E obligatoriu sa se pastreze pe santier, pana la terminarea constructiei, suficiente rezerve de nuante si culori, pentru ca in cazul lucrarilor ulterioare necesare sa nu apara diferente de culori. Cap. 2.7. CONFECTII METALICE Balustrade scari interioare Material: Cadru metalic - platbanda 50x8 mm Elemente verticale (de inchidere) metalice - platbanda 50x8 mm Piese de fixare metalice Dimensiune: Conform planselor de arhitectura (faza PT+DE) Observatii: - Finisare prin vopsire in camp electrostatic. - Prindere mecanica a panourilor, cu posibilitati de reglare. - Distanta intre elementele verticale va fi de 100 mm. - Inaltimea de montaj si se va face conform standardelor si normelor in vigoare. Cap. 2.8. TERMOIZOLATII Termosistem fatade Material: Adeziv pentru spaclu, plasa din fibra de sticla, placi din polistiren expandat pentru fatada, dibluri polietilena, grund universal, tencuiala decorativa cu granulatie mica (produs: tencuiala periata 1,5K). - producator: Baumit, produs: Sistem termoizolatie EPS sau similar Dimensiune: Grosime placi polistiren 10 cm/ 5 cm Observatii: - Se recomanda ca partile expuse la impact sa fie placate cu polistiren extrudat. - Spaletii se vor inchide cu polistiren de 3cm grosime. - Se va folosi profil de soclu cu lacrimar. - La toate muchile orizontale se prevede picurator. - La muchii se vor prevedea profile de colt. - In zonele golurilor de geam se va prevedea o armare suplimentara. - Placile de polistiren se vor tese, fara sa apara rosturi verticale.
studio
arca
- Fixare suplimentara cu dibluri. - Tencuiala decorativa periata in strat subtire pe baza de rasini siliconice pentru exterior. - Rosturile structurale (dintre hala veche si hala propusa) vor fi etanseizate cu materiale de rostuire elastice speciale. Cap. 2.9. USI 2.9.1 Usi acces in corp multifunctional (birouri) Material: Usa glisanta automat, profile din aluminiu vopsite cu bariera termica Dimensiune si caracteristici - conform tablou de tamplarie Pozitionare: - conform planse proiect arhitectura Observatii: - Coeficient de transfer termic 1,2 W/mK - Una dintre din foi are emisivitate redusa LOW E. - Geam termoizolant cu sticla clara de tip float si folie speciala antiefractie. - Accesorii de culoare argintiu mat, maner cu sild, broasca. - Profile de compensare in cazurile specificate. - Cu sisteme de inchidere si antiefractie. 2.9.2 Usi URF 45' (rezistente la foc) Material: Usi antifoc din tabla galvanizata cu miez izolator - producator: Hormann, produs: usi din tabla de otel sau similar Dimensiune si caracteristici: - conform tablou de tamplarie Pozitionare: - conform planse proiect arhitectura Observatii: - Testate si certificate in Romania. - Toc fara prag, din profil de tabla galvanizata, cu distantier pentru montaj. - Cu dispozitiv de autoinchidere. - Bolt de siguranta in muchia cu balama. - Garnitura termo-expandabila introdusa in toc. - Prindere in podea fixata cu suruburi/dibluri. - Placuta de identificare cu seria de productie pentru fiecare usa antifoc. - Vopsire in camp electrostatic in culorile RAL. 2.9.3 Usa antifoc glisanta URF 45' (rezistenta la foc), intre hala si garaj Material: Usa metalica - producator: Hormann, produs: usi glisante sau similar Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura si tablou de tamplarie Observatii: - Testate si certificate in Romania. - Infoliate sau vopsite. - Cu un sau doua canaturi. - Pereti dubli, miez termoizolant. - Cu usa pietonala de trecere inglobata. - Cale de rulare superioara mascata. - Inchidere automata cu contragreutati si amortizor hidraulic- mascate.
pag. 72
studio
arca
2.9.4 Usi sectionale acces auto Material: Usa metalica - producator: Hormann, produs: usa SPU40 sau similar Dimensiune: Conform piese desenate arhitectura (faza PT+DE) si tablou de tamplarie Observatii: - Cu pereti dubli, panouri de otel si izolare termica. - Actionate din interior si exterior cu telecomanda. - Tratate impotriva intemperiilor. - Se vor respecta specificatiile producatorului cu privire la detaliul de montaj si intretinere. - Montajul include si realizarea confectiilor metalice suplimentare pentru montarea usilor. - Usa de la rampa de descarcare va fi prevazuta cu burduf de etansare 2.9.5 Usi birouri, ateliere, vestiare, grupuri sanitare Material: Miezul placa din PAL perforata - producator: Hormann, produs: usa ZK sau similar Dimensiune: Conform tabloului de tamplarie si piese desenate arhitectura (faza PT si DE) Observatii: - Fetele canatului, tabla de otel vopsita mat in camp electrostatic. Miezul canatului este placa din PAL perforat. - Culoare gri RAL 7040 - Manerul argintiu mat - Se vor respecta specificatiile producatorului cu privire la detaliul de montaj. -Finisajul usilor se va alege ulterior de catre proiectant, impreuna cu beneficiarul. 2.9.6 Usi PVC, acces spre/din exterior Material: Tamplarie PVC cu geam termorezistent/panou PVC/ grile de ventilare Dimensiune: Conform tabloului de tamplarie si piese desenate arhitectura (faza PT si DE) Observatii: - Fac parte din tamplaria exterioara, au caracteristici similare. - Prevazute cu sistem de inchidere. - Prevazute cu prag de trecere. - Usile de la hala cu acces direct spre exterior sunt prevazute cu bara antipanica.
Cap. 2.10. FERESTRE, VITRINE 2.10.1 Tamplarie exterioara Material: Profile armate din PVC de culoare alba - producator: Rehau sau similar Dimensiune: Conform planselor de arhitectura (faza PT+DE), tablou tamplarie Observatii: - Coeficient de transfer termic 1,2 W/mK - Una din foi are emisivitate redusa LOW E - Spatiul dintre foile de sticla este umplut cu argon sau similar. - Geam termoizolant cu sticla clara de tip float - Ochiurile mobile au deschidere oscilo-batanta.
studio
arca
- Accesorii (maner, capace balamale) in culoarea tamplariei. - In cazurile specificate se vor folosi profile de compensare. - Tamplaria include toate piesele si accesoriile necesare conform indicatiilor producatorului. ` - Tamplariile sunt dotate cu glafuri interioare si exterioare. 2.10.2 Tamplarie interioara Material: Profile armate din PVC de culoare alba - producator: Rehau sau similar Profile Al de culoare gri argintiu, pentru tamplaria de la nivelul parterului Dimensiune: Conform planselor de arhitectura (faza PT+DE), tablou tamplarie Observatii: - Geam termoizolant cu sticla clara de tip float - Ochiurile tamplariei sunt fixe - Accesorii (maner, capace balamale) in culoarea tamplariei. - In cazurile specificate se vor folosi profile de compensare. - Tamplaria include toate piesele si accesoriile necesare conform indicatiilor producatorului. - Tamplaria de la nivelul parterului este rezistenta la foc 45'. 2.10.3 Trape de fum Dimensiune: 1,80x2,50 m Observatii: Sunt prevazute cu dispozitiv de deschidere automata pentru evacuarea fumului si caldurii compus din: - cadru si contracadru din profil de aluminiu natural anticoroziv; - structura de suport al sistemului de deschidere din profil de otel; - cilindru pneumatic alezaj 50 mm actionat cu gaz CO2; - butelie de gaz CO2 sub presiune; - ventil cu element termosensibi reglat la 68C; - deschidere manuala din exterior pentru intretinere si control periodic; - bloc mecanic pentru blocare inchiderii accidentale sub actiunea vantului; - unghi de deschidere circa 165; - motor electric si dispozitivele de actionare. Sunt montate in planul invelitorii peste hala.
Cap. 2.11. OBIECTE SANITARE 2.11.1 Vas WC Material: Ceramica portelanata WC - producator: Kolo, produs: Nova Top sau similar Clapeta cu dubla actionare, culoare alb - producator: Valsir, produs: ABS sau similar - Suspendat, pe cadru cu rezervor montat ingropat. - vas WC - culoare alba - colac - culoare alba - Pozitionarea se face conform planselor de arhitectura si instalatii; - Inaltimea de montaj se face conform specificatiilor producatorului si a normelor in vigoare.
pag. 74
Observatii:
studio
arca
- Tipul rezervorului se va alege de catre proiectantul de specialitate. 2.11.2 Lavoar Material: Lavoarul ceramica portelanata - producator: Kolo, produs: Nova Top 50cm sau similar Piedestal suspendat ceramica portelanata Bateria - producator: Kludi, gama Tercio sau similar Dimensiune: 50 cm Observatii: - Suspendat, semi-piedestal - Culoare alb - Sifon cromat din aceasi gama - Protectie preaplin - Pozitionarea se face conform planselor de arhitectura si instalatii. - Inaltimea de montaj se face conform specificatiilor producatorului si a normelor in vigoare. - Accesoriile si bateria se vor alege de catre proiectant, impreuna cu beneficiarul. 2.11.3 Cada dus Material: Cada acril - producator: Kolo, produs: Standard Plus 90 patrat sau similar Bateria - producator: Kludi, produs: Tercio sau similar Set de dus (bara cu suport culisant) - producator Kludi, produs: gama Freshline 300 sau similar Dimensiune: 90x90 cm Observatii: - Profile de culoare alba sau cromat. - Sifon cromat - Accesoriile si bateria se vor alege de catre proiectant, impreuna cu beneficiarul. - Paravanele mobile sunt din HPL gri argintiu. 2.11.4 Paravane WC Material: placa HPL culoare gri argintiu - producator Fundermax sau similar Dimensiune: conform planselor arhitectura (faza PT+DE) Observatii: - Profile si accesorii de culoare alba sau cromat. 2.11.5 Accesorii grupuri sanitare Material: Observatii: cos gunoi, suport hartie igienica, uscator, oglinda se vor stabili impreuna cu proiectantul si beneficiarul - similar cladire existenta
Cap. 2.12. INSCRIPTIONARI SI MARCAJE 2.12.1 Marcaje locuri de parcare si benzi de circulatie
studio
arca
Toate zonele de parcare, cat si caile de circulatie vor avea un marcaj corespunzator. Se va marca individual fiecare loc de parcare. Se vor marca si semnaliza toate accesele pe parcela. Toate posibilele obstacole se vor semnaliza corespunzator. Culoarea si dimensionarea marcajelor se va face in conformitale cu legile in vigoare. Se vor prevedea semne de circulatie conform planselor de lucrari rutiere. Executia marcajelor sa va face manual sau mecanizat si trebuie sa asigure o buna utilitate in timp, in conditii de uzura crescuta. Cap. 2.13. LUCRARI RUTIERE si PAVAJE 2.13.1 Circulatii auto (tir) si platforma parcari Material: Stratificatie: geotextil, fundatie din balast cilindrat, nisip, hartie kraft, beton rutier Observatii: - Executia se face cu respectarea planselor de lucrari rutiere (PT+DE). - Toate marginile se vor realiza cu borduri din beton prefabricat. - Stratul finit va avea o inclinatie care respecta proiectul de sistematizare verticala spre punctele de colectare a apelor pluviale. 2.13.2 Rampa de egalizare Material: Confectie metalica, partea superioara otel antiderapant -producator:Hormann, produs: HTL-2 Ramp de egalizare cu clap telescopic sau similar Observatii: Se vor respecta specificatiile producatorului cu privire la detaliul de montaj 2.13.3 Padoc de andocare Se monteaza intr-un gol in pardoseala halei conform planurilor de arhitectura; golul este bordat cu un profil metalic pentru protectia muchiilor si fixarea rampei de egalizare 2.13.4 Alei pietonale, terasa exterioara Material: Stratificatie: geotextil, fundatie din balast cilindrat, nisip, dale beton 6cm - producator: Semmelrock Stein+Design, produs: gama Rettango sau similar Observatii: - Executia se face cu respectarea planselor de lucrari rutiere (PT+DE). - Toate marginile se vor realiza cu borduri din beton prefabricat. - Stratul finit va avea o inclinatie care respecta proiectul de sistematizare verticala spre punctele de colectare a apelor pluviale. 2.8.5 Copertina exterioara (zona terasa exterioara) Material: Structura metalica (suport invelitoare si stalpi de sustinere) Invelitoare din panouri policarbonat Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura Observatii: - Elementele metalice, zincate si vopsite in camp electrostatic - Prindere mecanica cu posibilitati de reglare; 2.13.6 Strat pietris ornamental perimetral Material: Stratificatie: geotextil, pietris ornamental rotund Observatii: - Executia se face cu respectarea planselor de lucrari rutiere (PT+DE). - Toate marginile se vor realiza cu borduri din beton prefabricat.
studio
arca
2.13.7 Balustrade incinta (zona rampa acces) Material: Cadru metalic teava rectangulara 60x106x6 mm Elemente verticale (de inchidere) metalice - bara 16 mm Piese de fixare metalice similar balustrada existenta Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura, drumuri Observatii: - Finisare prin zincare si vopsire in camp electrostatic - Prindere mecanica a panourilor, cu posibilitati de reglare; - Distanta intre elementele verticale va fi de 100 mm - Inaltimea de montaj se va face conform standardelor si normelor in vigoare. 2.13.8 Elemente de protectie la rampa Material: Teava rotunda 150 mm Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura, drumuri Observatii: - Finisare prin zincare si vopsire in camp electrostatic 2.13.9 Scara metalica exterioara(zona rampa acces) Material: Cadru metalic fixare trepte Trepte din tabla Balustrada metalica Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura Observatii: - Finisare prin zincare si vopsire in camp electrostatic - Prindere mecanica cu posibilitati de reglare; - Distanta intre elementele verticale de la balustrada va fi de 100 mm - Inaltimea de montaj se va face conform standardelor si normelor in vigoare. Cap. 2.14. ZONE VERZI Toate zonele exterioare declarate zone verzi vor avea un strat de sol vegetal in care se vor face plantarile si insemantarile. Stratul de sol trebuie sa fie de buna calitate, daca stratul de sol existent nu are proprietatile necesare se va aduce unul corespunzator. Se va asigura un sistem de irigare. Se vor face toate lucrarile de intretinere si cosmetizare pana in momentul receptiei finale. Zona verde se va planta cu gazon si vegetatie de medie inaltime. Cap. 2.15. PREVEDERI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile proiectelor, parte scrisa si desenata, faza PT si DE, precum si toate normele si normativele romanesti in vigoare, inclusiv: P 100-1/2006 - Cod de proiectare seismica a constructiilor STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor STAS 10104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor sructurale STAS 1030-85 - Mortare de zidarie si tencuiala. Clasificare si conditii tehnice STAS 2643-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Metode de incercare
studio
arca
STAS 10100/0-75 P2-85 CR 6-2006 C 17-82
- Principii de verificare a sigurantei constructiilor - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie - Instructuni tehnice privind compozita si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala GP 053-2000 - Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastica a peretilor de compartimentare de structura de rezistenta NP 069-2002 - Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la cldiri P121-1989 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibrativ la cldiri industriale NP 040-2002 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri NP 064-2002 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice GP 114-2006 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP si SBS GE 047-2002 - Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii C 163-1987 - Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor incastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii NE 001-1996 - Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri C 6,223-1986 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta majolica si placi ceramice smaltuite GP 037/0-1998 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile C 217-1983 - Norme tehnice privind alctuirea i executarea hidroizolaiei cu folie din pvc plastifiat la acoperiuri NP 102-2004 - Normativ pentru proiectarea si montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerintelor de calitate prevazute de Legea nr. 10/1995 NP 24-97 - Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere pentru constructii STAS 146-78 - Var pasta pentru constructii STAS 1500-78 - Cimenturi cu adaosuri STAS 1667-76 - Nisip natural de cariera sau rau STAS 790-73 - Apa C 18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede STAS 2634-80 - Metode de incercare a mortarului in stare proaspata si intarita STAS 1030-70 - Mortare obisuite din var, ciment sau ipsos P 118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului Legea nr. 307/2006 - privind aprarea mpotriva incendiilor Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 - Normele generale de aprare mpotriva incendiilor C 300/1994 - Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente NP 086/2005 - Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingere HGR 766/1997 - Regulament privind ncadrarea n categorii de importan, ntreinere, exploatare, urmrire n timp i postutilizare privind ntocmirea i pstrarea
studio
arca
crii tehnice a construciei. STAS 8844 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Usi batante pe scarile de evacuare. Prescriptii constructive impotriva trecerii fumului STAS 3081 - Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori STAS 4981 - Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu praf si CO2 STAS 9752 - Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu CO2 SR EN 54/1-4 - Sisteme de detectori si alarma la incendiu SR EN 3 - Stingatoare portative de incendiu SR 11959 - Utilaje de stins incendiu. Stingatoare portative. Conditii de amplasare SR EN 671/1,2 - Instalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme echipate cu furtun. Hidranti cu furtun semirigi /plate STAS 297/1,2 - Indicatoare de securitate. Culori si forme STAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare STAS 6131 - Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor STAS 2453 - Ascensoare pentru persoane CE 1-95 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare NP 063 - Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor pentru circulatia pietonala in constructii P 130 - Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea starii tehnice a acestora NP 051/2001 - Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent, la exigentele persoanelor cu handicap C3 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C 35 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor GP 013 - Ghid privind proiectarea, executarea si asigurarea pardoselilor la constructii STAS 2560/3 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pardoseli din piatra naturala si artificiala. Reguli si metode de verificare C 112 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii C 37 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii L10/1995 - Legea calitatii in constructii SR EN 772-13 - Determinarea densitatii aparente si absolute in stare uscata a elementelor pentru zidarie (cu exceptia pietrei naturale) SR EN 772-16 - Determinarea dimensiunii EN 998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa STAS 10109/1-82 - Lucrrile de zidrie. Calculul i alctuirea elementelor STAS 10101/0A-77 - Clasificarea i gruparea aciunilor pentru construcii civile i industriale STAS 10101/01-78 - Greuti tehnice i ncrcri permanente STAS 10102/2-75 - ncrcri datorate procesului de exploatare STAS 10101/20-90 - ncrcri date de aciunea vntului STAS 10101/21-90 - ncrcri date de zpad STAS 10101/23A-78 - ncrcri date de temperatura exterioar n construc ii civile i industriale STAS 6156-86 - Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i industriale. Limite admisibile i parametrii de izolare fonic P 104 - 83 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si
studio
arca
STAS 1030-85 STAS 6203-75 C56-85 C16-84
acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala - ncercari de aderenta a mortarelor - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construcii si a instalatiilor aferente
VOLUMUL 3. INSTALATII
Cap. 1 INSTALATII ELECTRICE Cap. 1.1 GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini stabileste sarcinile ce revin executantului lucrarilor de instalatii electrice pentru obiectivul Construire hala (P) si corp birouri (P+1E), instalatii si amenajari in incinta amplasament Loc. Giarmata Vii, com. Ghiroda, jud. Timis, CF 400263 Ghiroda, beneficiar SC Dura Automotive Romania S.R.L. Lucrarile proiectate in prezenta documentatie sunt lucrari uzuale de instalatii electrice: montare tablouri, coloane si circuite electrice, montare aparataj, probe si verificari. La baza acestui proiect stau solicitarile beneficiarului, avizele obtinute, datele culese de pe teren si colaborarile cu celelalte specialitati. Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru proiectant, constructor si beneficiar, in cazuri deosebite se pot aproba derogari de la prevederile prezentului caiet de sarcini, numai cu acordul scris al proiectantului si beneficiarului. Cap. 1.2 STANDARDE I NORMATIVE PRINCIPALE UTILIZATE Lucrarea a fost elaborata in conformitate cu proiectele tip in vigoare. Toate materialele folosite in lucrare sunt tipizate. Standardele si normativele care se vor respecta sunt: PE 003/1979 Modificarea 1 (1984): Nomenclator de probe privind montajul, punerea in functiune si dotare in exploatare a instalatiilor energetice; PE 006/1981: Instructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile MEE; PE 009/1993: Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice; NTE 007/2008: Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electice; PE 132/2003: Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica NSSM-TDEE-65/2003: Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice; NP-I7-02: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.;
studio
arca
C56/2000: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor. C 300 - Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora; P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, socialculturale, agrozootehnice i industriale; Ordinul 9/N/15,03,1993MLPAT - Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii; Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea n construcii; Legea nr. 13/2007 Legea energiei electrice; HG 273/1994 - Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaiile aferente acestora. Anex: Cartea tehnic a construciei; HG 392/1994 - Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii; HG 925/199 - Regulamentul de verificare i expertiz tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i a construciilor. Prezenta list nu este restrictiv. Se ia n considerare ntotdeauna ultima ediie a actului normativ. Cap. 1.3 PRECIZARI PENTRU CONSTRUCTOR SI BENEFICIAR Beneficiarul are obligatia sa anunte proiectantul in aparitiei unor lucrari neprevazute, a unor neconcordante intre proiect si situatia de pe teren sau a lipsei unor detalii ce impiedica desfasurarea lucrarilor, sa opreasca lucrarile in situatiile prevazute la obiectiile priectantului, sa verifice permanent indeplinirea conditiilor prevazute in proiect si caietul de sarcini. Executantul trebuie sa furnizeze toate materialele, mana de lucru, echipamentele, sculele, testarea si service-ul necesar pentru montarea si instalarea completa si functionala a instalatiilor electrice, in conformitate cu documentatia de fata, listele de cantitati si alte cerinte indicate in proiect. Toate lucrarile trebuie sa fie realizate astfel incat sa fie acceptate de Dirigintele de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) Pentru orice neconcordante intre situatia din teren si proiect, constructorul se va adresa dupa caz, proiectantilor de specialitate. Inainte de punerea sub tensiune a instalatiilor se va controla daca toate lucrarile au fost terminate si se vor verifica de catre executant daca toate materialele si echipele au fost retrase din zona de lucru. Pentru perioada de punere in functiune si de exploatare de proba se intocmeste de catre unitatea de exploatare si constructor un grafic desfasurator cu precizarea tuturor operatiilor, masurilor de protectia muncii si a probelor ce se efectueaza. Modul de executare a lucrarilor si raporturile intre beneficiar si operatorul de distributie a energiei electrice, privind regimul proprietatii asupra instalatiilor si racordarea la sistem a obiectivului, sunt reglementate de legislatia in vigoare, de care se va tine seama pe parcursul derularii investitiei: LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 republicata, actualizata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii Lege nr. 10/1995 privind calitatea n construcii LEGEA energiei electrice, nr. 13/2007
studio
arca
Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de ctre operatorii de reea, aprobat de ANRE HG 90/2008 Regulament privin racordarea utilizatorilzor la retelele electrice de interes public OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor Legea 319 din 2006 a securitatii si sanatatii in munca Norm metodologic din 2006, de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006. Cap. 1.4 DESCRIEREA LUCRARILOR 1.4.1 Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se propune a se realiza pe joasa tensiune dintr-un post de transformare T2 prefabricat 20/0,4 kV existent, construit in faza I de dezvoltare a obiectivului, aflat momentan in stare de conservare. Se vor executa toate lucrarile necesare, atat pe partea de medie tensiune, cat si pe partea de joasa tensiune pentru conectarea si punerea in functiune a acestuia. Din punct de vedere al consumului energetic prezent si de perspectiva, imobilului ii revenine o putere instalata/de calcul Pi/Pmsa=1800,0/756,0 kW, Ks=0,42; Principalele receptoare aferente imobilului sunt: utilaje hala productie, aparatura electrocasnica, instalatii de climatizare, calculatoare si instalatii de iluminat. Puterea celui mai mare consumator este de 260 kW pentru chiller. Consumatorul nu solicita conditii speciale in asigurarea indicatorilor de siguranta in alimentarea cu energie electrica. Timpul maxim de intrerupere acceptat de consumator este cel necesar remedierii defectiunilor din instalatiile furnizorului. Delimitarea de proiectare, proprietate si gestiune intre furnizor si consumator va fi la papucii cablurilor de forta ce pleaca din BMPT proiectate spre tabloul general hala. Instalatiile electrice proiectate sunt in aval de punctul de delimitare (masura) si cuprind instalatiile aferente constructiei. Echiparea spatiilor cu instalatiile electrice de distributie forta si iluminat necesare se face conform normelor n vigoare, n funcie de specificul si destinatia spatiilor. Instalatiile de utilizare, de la punctul de delimitare spre consumator se vor executa prin grija consumatorului, care va intocmi si dosarul definitiv pentru instalatia de utilizare. Alimentarea cu energie electrica a obiectivului nu face obiectul prezentei documentatii, fiind prezentat orientativ, soluia de alimentare cu energie electrica a imobilului urmand a fi stabilit pe baza fisei de solutie sau a unui proiect elaborat de operatorul de distributie electric din zona, in care se va tine seama de puterea absorbita pe obiectiv in prezent si in perspectiva. 1.4.1.1 Instalatia de iluminat Iluminatul interior se prevede cu corpuri de iluminat (CIL) fluorescente etanse montate la inaltimea de 3m pentru hala de productie, ateliere, depozite si laboratoare, si cu corpuri de iluminat fluorescente cu reflector si dispersor lamelar metalic pentru zona de birouri. Acestea vor fi comandate local cu intrerupatoare locale pentru zona de birouri,
studio
arca
ateliere, depozite si laboratoare si o comanda locala dintr-un tablou comanda iluminat pentru hala de productie. Circuitele electrice de iluminat din hala de productie se executa cu cabluri de tip CYYF montate aparent pe perete cu coborari protejate in tup PVC si in pat de cabluri metalic. Circuitele de iluminat din birouri se vor realiza cu cabluri de tip CYYF montate peste tavanul fals si ingropat protejate in tub PVC pentru coborarile la aparatul de comanda. Circuitele electrice de iluminat din grupurile sanitare se vor realizate cu conductoare 3xMYY(CYY)1x1.5 protejate in tub IPFY20 montate ingropat. Dozele de derivatie se vor monta ingropat sau peste tavanul fals, in zonele unde nu exista tavane false, se vor monta aparent. Iluminatul exterior se va face cu corpuri de iluminat tip proiector halogen montate pe fatada pentr zonele de acces hala si cu corpuri de iluminat stradal montate pe un stalp din OlZn cu inaltime de 13m. Alimentarea acestora se va face din tabloul electric general de distributie TGD hala cu cabluri CYAbYF montate aparent pe perete sau ingropat in pamant. Iluminatul exterior se va face intrerupator general manual sau automat cu senzori de crepuscul, si va fi coordomat cu restul iluminatului exterior realizat in faza I de dezvoltare a obiectivului. Iluminatul de veghe se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescente etanse montate suspendat, comandate din tabloul comanda iluminat hala, avand alimentare prin UPS. Instalatia electrica de iluminat de siguranta va fi de tip 3 si va fi compusa din instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru evacuare si iluminat de siguranta pentru marcarea hidrantilor. Pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare se vor prevede corpuri de iluminat cu acumulator si dispozitiv pentru comutarea automata, cu autonomie de 1,5h inscriptionate cu eticheta IESIRE sau EXIT. Pe casa scarii se va prevede corpuri de iluminat se siguranta pentru a indica calea de evacuare. Corpurile de iluminat de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori vor fi marcati cu inscriptia HIDRANT, vor avea acumulator si autonomie de 1,5h. Corpurile se amplaseaza in afara hidrantului, alaturi sau deasupra, la distanta de maxim 1,5 m de acesta. Instalatia de iluminat de siguranta se va alimenta din circuitele existente pentru acest tip de iluminat, construite in faza I de dezvoltare a obiectivului. 1.4.2 Instalatii de prize Instalatiile electrice de prize vor consta in prize modulare de tip schuko modulare pentru circuitele electrice, montate sub tencuiala in zona birourilor, si pe tencuiala in zona atelierelor, laboratoarelor, depozitelor si halei de productie. In hala de productie se vor monta grupuri de prize compuse dintr-o priza trifazata de 16A sau 32A si doua prize schuko monofazate 16A, montate in cofret de policarbonat, protejate local cu intreruptoare magnetotermice. Circuitele electrice de prize din hala de productie se executa cu cabluri de tip CYYF montate aparent pe perete cu coborari protejate in tup PVC si in pat de cabluri metalic. Circuitele de prize din birouri se vor realiza cu cabluri de tip CYYF montate peste tavanul fals si ingropat protejate in tub PVC in perete. In zona birourilor se vor realiza grupuri mixte de prize electrice si de curenti slabi TV, NET, TEL, si vor exista doua circuite de prize pentru fiecare birou, unul cu utilizare exclusiva
studio
arca
pentru tehnica IT avand alimentarea prin UPS si unul pentru alte utilizari. Pe circuitele de prize cu risc ridicat se vor monta protectii diferentiale. 1.4.3 Instalatii de forta Instalatiile de alimentare alce circuitelor electrice de forta se vor reliza cu cabluri CYYF montate aparent pe elemente de constructie sau pe jgheab metalic. Pentru alimentarea electrica a utilajelor din hala de productie se va folosi distributie electrica in bara capsulata 3P+N+PE montate pe jgheab metalic la inaltimea de 3 metri, si coborari cu cabluri CYYF la fiecare utilaj. Coborarile de la barele capsulata la utilaje vor fi realizate de catre beneficiar (in functie de fiecare utilaj in parte). Toate receptoarele se repartizeaza uniform pe cele trei faze ale sistemului, pentru echilibrarea incarcarii instalatiilor si reducerea pierderilor de tensiune si putere, circuitele se dimensioneaza conform puterilor necesare si caderii de tensiune impuse de normative in punctul de consum cel mai indepartat de tablou. Se va monta conductorul de PE prevazut suplimentar (al treilea respectiv al cincelea conductor avand sectiunea cf. NP-I7-2002) daca nu este n construcia cablului. 1.4.4 Tablouri electrice Tablourile electrice birouri, vor fi monofazate si trifazate, vor avea carcasa de policarbonat, se vor echipa pe plecari cu disjunctoare caracteristica tip B capacitate de rupere min. 4,5 kA, monofazate sau trifazate cu protectie diferentiala de mare sensibilitate unde e cazul. Tablourile electrice ateliere vor fi trifazate, vor avea carcasa metalica, se vor echipa pe plecari cu disjunctoare caracteristica tip B capacitate de rupere min. 4,5 kA, monofazate sau trifazate cu protectie diferentiala de mare sensibilitate unde e cazul. Tabloul electric general TGD va avea carcasa metalica vopsita electrostatic si se va echipa pe intrare cu intreruptor automat general tetrapolar debrosabil avand capacitate de rupere min. 16 kA, debrosabil, cu protectie diferentiala de medie sensibilitate impotriva incendiilor provocate de deteriorarea izolatiei, cu protectie la suprasarcina si scurtcircuit, caracteristica de declansare tip C. Tabloul se va echipa pe plecari cu disjunctoare monofazate si trifazate modulare (bipolare respectiv tetrapolare, cu protectie diferentiala de mare sensibilitate unde e cazul) si cu centrala de afisaj pentru curenti, tensiuni, puteri, etc. In caz de urgenta, consumatorul poate fi debransat de la retea punctul trafo. Inaltimea de montare a tablourilor electrice nu va fi mai mica de 0,5 metri si mai mare de 1,7 metri masurata fata de cota pardoselii, culoarul de acces si manevra in fata tabloului nu va fi mai mic de 1 metru, tabloul electric va fi legat la pamant.
1.4.5 Instalatii electrice anexe Instalatiile electrice pentru incalzire si ventilatie se vor executa conform instructiunilor de fabrica, . Lucrarile de conectare, comanda si alimentare se vor efectua in colaborare cu firma executanta a reglajelor respective.
studio
arca
1.4.6 Instalatiile curenti slabi In imobil se va executa o retea structurata de telefonie, TV si NET Aceasta va fi realizata cu cabluri coaxiale si STP montate ingropat in perete in tub de protectie PVC si prize modulare TEL, NET TV, aceasta se vor interconecta cu instalatia de TEL, NET, TV si la cutia de curenti slabi existena realizata in faza I de dezvoltare a obiectivului. Se vor respecta distantele necesare fata de instalatiile de energie in vederea reducerii influentelor electromagnetice. Se implementeaza un Sistem ierarhizat pentru asigurarea si monitorizarea accesului in obiectiv cu cartela magnetica, pentru controlul accesului si pontajul angajatilor. Acesta se va interconecta cu sistemul de control acces existent realizata in faza I de dezvoltare a obiectivului In imobil se va executa o instalatie de alarmare antiefractie, realizata din centrala antiefractie, senzori prezenta si senzori magnetici deschidere usa. Acesta se va interconecta cu instalatia antiefractie existenta realizata in faza I de dezvoltare a obiectivului. Se va executa o instalatie monitorizare video, se vor monta camere video atat in interior cat si in exteriorul imobilului, interconectate la instalatia monitorizare video existenta realizata in faza I de dezvoltare a obiectivului. Instalatia de detectie si semnalizare incendiu va fi formata din centrala de alarmare incendiu, senzori de fum si temperaura, butoane de alarma, sirene si actionari incendiu pentru luminatoare. Centrala PSI va fi adresabila si va fi amplasata in camera de paza. Elementele de detectie vor fi realizate cu detectoare de fum sau temperatura, si detectoare combinate de fum si temperatura, si vor fi montate in toate incaperile obiectivului. Pentru semnalizarea manuala a incendiului se vor prevede butoane adresabile de alarmare, amplasate pe caile de evacuare din cladire. Semnalizarea incendiului se va face cu sirene adresabile de interior amplasate pe fiecare nivel al imobilului. Acesta se va interconecta cu instalatia de detectie si semnalizare incendiu existenta realizat in faza I de dezvoltare a obiectivului. 1.4.7 Instalaii de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere Protecia circuitelor se realizeaz prin urmtoarele msuri cf. prescripiilor NP-I7-2002: - protectia de baza: intreruperea alimentarii (prin legarea la nulul de protectie electrica (PE) a conductorului prevazut suplimentar - al treilea respectiv al cincelea conductor avand sectiunea cf. NP-I7-2002). Bara de nul de protecie se racordeaz la nulul coloanei electrice naintea ntreruptorului general al TGD; - protectie de rezerv: prin legarea maselor la pamant la centura de pamantare interioara sau la tronsoane de banda OlZn 25x4 pozate pana la locul de montare al receptorului, imbinarile fiind realizate prin sudare de ex. pompe, ventilatoare, cazan. - protectie diferentiala de medie sensibilitate impotriva incendiului datorat deteriorarii izolatiei: la intreruptorul general al tablourilor electrice; - protectii diferentiale de mare sensibilitate impotriva atingerilor indirecte: pe circuitele cu risc ridicat prize 230Vca in mediu cu umiditate ridicata sau pardoseli conductoare; - protectia fata de supratensiuni de frecventa industriala produsa prin intreruperea nulului retelei: in BMPT si TGD prin DPST prevazut cf. normelor legale
studio
arca
- protectia izolaiei de baz fa de supratensiuni atmosferice: prin paratrasnet - protectie izolaiei fa de unda de supratensiune de origine atmosferica transmisa pe caile conductoare: prin descarcatoare montate in tablourile electrice. Beneficiarul poate prevedea protectii suplimentare locale pentru echipamentele de calcul, de ex. prin utilizarea de cutii cu prize 230Vca echipate cu descrctoare. Fiecare circuit va avea conductoare de faza, nul de lucru si nul de protectie, montate in cablu sau tubul de protectie. Pentru coloanele principale, conductorul de protectie va fi banda OlZn 25x4 racordata intre tablouri sau legata la instalatia de legare la pamant interioara pe treaseu cel mai scurt. Amplasarea coloanelor si circuitelor se va face respectand conditiile de apropiere si traversare prevazute in normativle I7 si NTE007/2008 in vigoare. naintea nceperii lucrrilor, se va face coordonarea lucrrilor de instalaii electrice cu celelalte specialiti, pentru evitarea interseciilor. La execuie se vor respecta prevederile normativului pentru instalaii electrice pana la 1000 V indicativ NP-I7-2002 si normativelor in vigoare in domeniu. In grupurile sanitare se va realiza bara de egalizare a potentialelor (legatura pricipala), la care se leaga partile metalice ale instalatiilor de apa rece, apa calda, incalzire, gaz. In interiorul spatiilor tehnice se executa centura interioara de legare la pamant de protectie, cu banda OlZn 25x4 pozata pe perete. 1.4.8 Instalaii de protectie impotriva trasnetului Instalatia de paratrasnet va avea nivelul de protectie Intarit I si va fi realizata cu un captator tip PDA montat pe catarg de 5 metri pe invelitoare. Legaturile la priza de pamant se executa cu doua coborari cu conductor rotund OlZn pe peretele exterior. Aceasta se va prevede cu piesa de separatie fata de priza de pamant si contor de descarcari. La proiectarea i executarea instalaiei de protecie mpotriva trsnetului (IPT) pentru o concepie optim tehnic i economic a acesteia, factorii interesai (ingineri de instalaii, arhiteci, constructori) trebuie s asigure utilizarea n instalaia de protecie mpotriva trsnetului (IPT) a elementelor i echipamentelor metalice naturale ale construciei. Astfel, se va folosi: jgheaburi, ferme, elemente metalice pravazute la ultimul nivel, daca indeplinesc conditiile de sectiune conductoare prevazute de normativul I20-2000 - cu rol de conductoare de captare; priza naturala a constructiei compusa din armaturile fundatiei si structurii, legate la pamant si pentru care se asigura continuitate electrica - cu rol de priza de legare la pamat pentru protectie electrica si impotriva trasnetului; armaturi verticale ale constructiei - cu rol de conductoare de coborare pentru legarea conductoarelor de captare la priza de pamant comuna. 1.4.9 Priza de pamant In zona verde sau trotuar la parter se executa priza artificiala de legare la pamant cu electrozi verticali (tarusi) OlZn 2,5 lungi de 2,5 m ingropati si banda OlZn 40x4 mm ingropata
studio
arca
la >0,5 m, pana la obtinerea unei rezistente de disprsie a sistemului, Rd<1 Ohm. Aceasta va fi comuna cu instalatia de protectie impotriva trasnetului. Imbinarile instalatiei de legare la pamant se executa prin sudare. Locul imbinarii se protejeaza anticoroziv. Armatura metalica a constructiei din fundatie se va uni printr-o armatura continua de beton OB 14, prin sudura, astfel incat sa se obtina continuitate electrica pe un contur poligonal inchis. Constructiile din beton armat pe care se monteaza echipamente electrice (suporti pompe, etc.) vor avea borna de legare la pamant racordata prin sudura la armatura. Suportii metalici ai echipamentelor electrice se vor lega la priza de pamant. 1.5 SARCINI REFERITOARE LA EXECUTIA LUCRARILOR Executantul trebuie sa confirme in scris ca toate cerintele privind spatiile, caminele, deschiderile pentru accesul echipamentelor si instalatiilor indicate in proiectele de arhitectura sau de alt tip sunt indeplinite. In cazul in care nu sunt indeplinite, executantul va furniza informatii de lucrari structurale necesare. Executantul trebuie sa cunoasca toate datele despre incarcare si dimensiunile limitative, pozitia exacta a echipamentelor trebuie stabilita la fata locului de catre Executant si aprobate de Dirigintele de santier. Executantul trebuie sa aiba ultimile informatii si detalii tehnice despre modul de desfasurare a celorlalte lucrari, ultimile planuri de arhitectura si structura si trebuie sa isi coordoneze lucrarile cu celelalte specialitati. Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier si beneficiarului pentru aprobare programul de lucru, informatiile tehnice, modul de amplasare a instalatiilor si va aduce la cunostinta Dirigintelui de santier orice neconcordanta intre proiect, lista de cantitati si specificatii. Lucrarile de organizare de santier pentru instalatiile electrice se executa in spatiile afectate organizarii de santier a partii de constructii si constau in amenajarea de spatii de depozitare a materialelor si sculelor. Acestea vor fi protejate contra accesului neautorizat si a influentelor datorate vremii sau a altor factori ce pot produce deteriorarea materialelor sau a lucrarilor deja executate. Accesul cu mijloace auto pentru transportul materialelor si utilajelor este posibil pana la intrarea in imobil, direct din strada adiacenta. Racordarea la utilitati: energie electrica si apa se va face conform normativelor si legilor in vigoare. Organizarea de santier se va amplasa astfel nct afectarea zonelor locuite sa fie minima. Dupa terminarea lucrarilor, terenul se va curata aducndu-se la starea initiala. Executantul va efectua intruirea personalului de exploatare si intretinere a instalatiilor si va pune la dispozitia Dirigintelui de santier programarea cursului si a orarului de intretinere. Perioada de garantie va fi stipulata in contractul de executie incheiat de executant, precum si timpul maxim in care Executantul trebuie sa se prezinte la beneficiar pentru constatarea si remedierea problemelor aparute. Executantul va pune la dispozitia beneficiarului, arhitectului,proiectantului si Dirigintelui de santier spre aprobare cu cel putin 30 zile inainte de achizitionare, fise de catalog cu date tehnice cu produsele ce urmeaza a fi utilizate. Fiecare monstra trebuie sa fie in stare buna pentru a fi demontata pentru examinare, aprobarea produselor nu il absolva pe Executant de responsabilitatea de a furniza materiale conforme cu cerintele din proiect si a normativelor in vigoare. Dispunerea in proiect a jgheaburilor, cablurilor si tuburilor nu indica neaparat pozitia exacta pentru executie. Desenele cu aceste detalii vor fi verificate si confruntate cu situatia reala din teren, urmand ca lucrarile sa fie executate confom acestora, sau sa fie intocmite
studio
arca
prin grija executantului alte desene de executie. Executantul va asigura toate instrumentele, forta de munca si alte facilitati necesare pentru testarea tuturor echipamentelor pe cheltuiala lui, si va pune la dispozitia Dirigintelui de santier spre aprobare procedura de testare cu 14 zile inainte de desfasurarea testului. Testarile se vor face in prezenta Dirigintelui de santier, defectele aparute vor fi remediate pentru a obtine cerintele din contract. Executantul va intocmi documentatia conforma cu executia sau va pune la dispozitia Dirigintelui de santier fatele necesare intocmirii acestei documentatii in termen de 30 zile dupa incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor. Executantul va pune la dspozitia Dirigintelui de santier manualui de operare si intretinere si intructiunile tuturor echipamentelor inainte de incheierea procesului verbal de receptie. 1.6 NIVELUL DE PERFORMANTA AL LUCRARILOR Solutiile tehnice au fost elaborate cu respectarea cerintelor esentiale de calitate prevazute in Legea 10/1995 -rezistenta mecanica si stabilitate; -securitate la incendiu; -igiena, sanatate si mediu; -siguranta in exploatare; -protectia impotriva zgomotului; -economie de energie si izolatie termica; 1.7 ORDINEA DE DESFASURARE A LUCRARILOR -studierea si insusirea documentatiei tehnice; -executia prizei de pamant artificiale, montarea tuburilor in fundatii pentru traseele pozate ingropat in pamant, montarea si executia caminelor de tragere; -stabilirea in teren a pozitiei tabloului general de distributie TGD si a tablourilor de distributie secundare, a traseelor de jgheab si tubulatura, a dozelor de aparat si conexiuni, a aparatelor de iluminat; -fixarea tubulaturii de protectie, a jgheaburilor metalice, a dozelor de derivatie si aparataj; -pozarea cablurilor in tuburi si jgheaburi si executia legaturilor in doze; -pozarea cablurilor de alimentare a tablourilor de distributie; -executia si montarea tablourilor electrice; -executia legaturilor in tablourile electrice; -montarea aparatelor si a corpurilor de iluminat; -racordarea tabloului general de distributie la sursele de alimentare; -executia verificarilor; -executia probelor de functionare si punerea sub tensiune; 1.8 CATEGORII DE LUCRARI 1.8.1 Montarea tubulaturii, jgheabului metalic, a dozelor de conexiuni si aparat -traseele jgheaburilor metalice vor fi realizate aparent, pe cat posibil orizontal sau vertical;
studio
arca
-elementele de sustinere a jgheaburilor metalice vor fi dimensionate si montate conform indicatiior producatorului; -spatiul dintre jgheaburi si tuburi va fi ocupat cu cabluri sau conductoare in proportie de maxim 70%; -jgheaburile si tuburile metalice vor fi conectate prin conductor flexibil V-G la o bara de echipotentialitate; -traselele circuitelor de tubulatura vor fi cat mai scurte in linie dreapta si montate vertical sau orizontal; -se vor monta elemente de fixare la maximum 15cm de doze, de curburi si tablouri; -se va respecta distanta minima ceruta de Normativul I7-2002 coroborate cu indicatiile producatorului; -dozele de aparat si conexiuni se vor monta paralel cu pardoseala; -montarea tubulaturii se va face in domeniul de temperatura al mediului ambiant prescris de producator; 1.8.2. Montarea tablouri electrice proiectate 1.8.2.1 Conditii pentru montarea tablourilor electrice Montarea tablourilor electrice se face conform normativului NP-I7-02: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c., si ghidului GP 052-2000 Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.: Se interzice montarea directa a firidelor de bransament si a tablourilor electrice pe elementele de constructie din materiale combustibile (de exemplu din lemn). Distantele minim admise (in cm) intre firidele de bransament (si tablourile electrice) si celelalte instalatii din cladire sunt prezentate mai jos: Coloane, conducte, bare electrice 0 Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile -Reci (sub 40 - C) 5 -Calde (peste 40 - C) 50 Conducte sau instalatii cu fluide combustibile 5 Elemente de constructie -Incombustibile 0 -Combustibile 3
1.8.2.2. Montarea tablourilor Montarea tablourilor electrice comporta urmatoarele operatii : -Se traseaza locul unde se va monta tabloul. Se verifica distantele minim admise fata de pardoseala si fata de celelalte instalatii sau elemente ale constructiei; -Se realizeaza golul in zidarie sau in tencuiala; -Fixarea tabloului; -Se tencuieste si se netezeste peretele in jurul tabloului; -Se curata carcasa, rama si usa tabloului. 1.8.3. Montare coloane electrice
studio
arca
Coloanele electrice se realizeaza cu cabluri (tip CYAbYF sau CYYF) si vor avea : -3 (1) conductoare de faza (F) -conductor de nul de lucru (N) -conductor de nul de protectie (PE) . Coloanele se executa cu cabluri tip CYAbYF sau CYYF cu intarziere marita la propagarea flacarii, montate aparent in ghena de trecere de nivel, montate in tavan fals sau trase in tub de protectie montat in perete. Realizarea coloanelor electrice comporta urmatoarele operatii : -se marcheaza traseul coloanei (trasarea coloanei); -se executa santurile in zid (si plansee) pentru montarea ingropata a coloanelor (daca este necesar); -se monteaza tuburile de protectie; -se tencuiesc si se netezesc peretii (sau planseele) in jurul coloanelor; -se monteaza conductoarele in tuburi; aceasta se face numai dupa ce tuburile au fost montate si tencuiala s-a uscat; -se executa legaturile electrice. Trasarea coloanei consta in insemnarea cu creta colorata sau alba a drumului (traseului) coloanelor electrice. Pe traseul coloanei, se interzice innadirea si derivarea conductoarelor. Derivatiile se realizeaza numai in firide. La realizarea coloanelor electrice se vor respecta cerintele normativului NP-I7-02: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.. Se va evita amplasarea coloanelor electrice in locurile in care integritatea lor ar putea fi periclitata datorita loviturilor, temperaturilor ridicate, pericolului de incendiu, umiditatii. Nu se monteaza coloane electrice pe cosuri sau canale de fum si nici in apropierea sobelor, a corpurilor de incalzire, a panourilor radiante sau a altor suprafete similare. Amplasarea coloanelor trebuie sa asigure un acces usor la instalatiile electrice, astfel incit verificarea, localizarea si remedierea defectelor sa se faca cu usurinta. Traseul coloanelor trebuie ales cat mai scurt posibil. Traseele coloanelor electrice vor fi numai orizontale si verticale. Exceptii se admit numai in cazuri justificate (de exemplu pe casa scarii). Se va evita traseul comun cu alte instalatii (apa, gaze naturale, etc). In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalatiile electrice se vor monta: -deasupra conductelor de apa si canalizare; -dedesubtul conductelor de gaze naturale si fluide calde (40C) Distanta cablurilor de comunicatii fata de corpurile de iluminat fluorescent nu va fi mai mica de 1,0 m. Distanta intre traseul cablului de comunicatii si alte circuite va fi de cel putin 0,5 m. Traversarea elementelor de constructie (de exemplu trecerea prin pereti) se va face prin protejarea conductoarelor in tuburi de protectie (tuburi din material plastic pentru materiale necombustibile si tuburi metalice pentru materiale combustibile). Tubul de protectie se va monta inclinat (minim 5) spre exterior sau spre incaperea cu conditiile cele mai grele. Conductoarele izolate ale unei coloane electrice, inclusiv conductorul de nul de lucru si de protectie, se vor monta in acelasi tub. Executarea santurilor pentru montarea tuburilor si a diblurilor in zidurile de caramida se va face cu ajutorul daltii si a ciocanului, pe cit posibil pe rosturile zidariei .
studio
arca
Se interzice taierea de goluri sau santuri in stalpi sau grinzi de beton armat, in general in elementele de rezistenta ale constructiilor. In planseele din beton monolit, strapungerile se vor executa numai de jos in sus pe 2/3 din grosimea planseului si apoi se vor completa de sus in jos. Daca la daltuirea santului se intalnesc grinzi din materiale combustibile, acestea se vor proteja cu un strat de mortar gros de 1 cm sau cu fasii din materiale electroizolante si incombustibile a caror latime sa depaseasca cu cel putin 3 cm diametrul exterior al tubului. Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice se executa cu diametrul de minim 15 mm. La montarea tuburilor sub tencuiala, fixarea se face cu ochiuri de sarma din otel moale, cu diametrul de 1-1,5 mm, prinse in cuie si in copci de ipsos. Tuburile izolante, usor protejate din PVC, tip PVC - U sau IPEY , se vor monta la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre + 5C si + 40C si se vor utiliza (exploata) in medii cu temperaturi intre - 25 C si + 40C. Imbinarea si racordarea tuburilor se vor executa numai cu accesorii corespunzatoare tipului respectiv de tub si in asa fel, incat ele sa prezinte aceeasi garantie de rezistenta mecanica, izolatie electrica si etanseitate ca si a tuburilor insasi. Se interzice imbinarea tuburilor la traversarea lor prin pereti . Curbele vor avea raza interioara, la montajul aparent de minimum 5 ori diametrul exterior al tubului, iar la montajul ingropat, de minimum 10 ori diametrul exterior. Incalzirea tuburilor din materiale plastice, in vederea executarii mufelor si a indoirilor (curbelor), se va face cu ajutorul lampii de benzina sau cu dispozitivul cu arzator cu butelie, prin curent de aer cald, neadmitindu-se cute. In cazul tuburilor cu diametrul exterior peste 16 mm, acestea se vor umple, in prealabil, cu nisip uscat, incalzit la circa 40 C. Capetele tuburilor se vor netezi cu pila. Se interzice montarea inglobata in beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crapaturi, pereti subtiri, etc.). Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare, in spatele sobelor sau corpurilor de incalzire 1.8.4 Montarea corpurilor de iluminat -corpurile de iluminat prevazute in cadrul documentatei corespund conditiilor tehnice prevazute in STAS6646/1,2 si 3 97; -corpurile de iluminat prevazute se racordeaza numai intre faza si nulul de lucru (N), la borna (PE) find conectat conductorul de protectie (PE); -se interzice legarea impreuna a conductorului de nul (N) cu conductorul de protectie (PE); -in corpurile de iluminat, legatura electrica in dulii se face astfel incatconductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intrerupator se leaga la borna de interior din fundul duliei; -corpurile de iluminat de siguranta vor fi montate in zona usilor de acces; -elementele de fixare pentru corpurile de iluminat se vor alege astfel incat sa suporte fara a suferi deformari o greutate egala cu de cinci origreutatea corpului de iluminat si in acelasi timp cel putin 10 kg; -circuitele de alimentare ale iluminatului general, exterior si de siguranta se vor realiza cu cabluri cu intarziere la propagarea flacarii si emisie redusa de gaze toxice si corozive;
studio
arca
-circuitele de alimentare pentru iluminatul de siguranta se vor poza pe trasee si in doze diferite de cele ale iluminatului general; -se interzice suspendarea aparatului de iluminat direct pe conducorii de alimentare; 1.8.5 Montarea aparatelor de comanda iluminat si a prizelor -dozele de aparat vor fi dimensionate dupa numarul aparatelor ce trebuiesc montate inauntru; -fiecare circuit in doza va fi marcat cu o eticheta care indica tabloul la care se conecteaza; -pozitia aparatelor si dozelor din proiect se va considera aproximativa, inainte de instalarea acestora se vor studia toate proiectele si se vor obtine informatii de la arhitect; 1.9 VERIFICAREA SI TESTAREA Metodele de testare vor fi conforme cu normele in vigoare. Executantul il va anunta pe Dirigintele de santier cu 10 zile inainte de verificarile executate pentru fazele determinante. Verificarea instalatiilor electrice se va face de catre executant in timpul executiei si inainte de punerea in functiune conform ghidului GP052, normativelor C56, PE116, NSSMUEE111 si CEI60364-6-61. Verificarile vor consta in: -verificari preliminare; -verificari definitive; -verificari prin examinare vizuala; -verificari prin incercari. Executantul va fi responsabil cu inregistrarea rezultatelor tuturor testelor si verificarilor, acestea vor fi incluse intr-un raport ce se va inmana Dirigintelui de santier. Executantul este responsabil de inspectia vizuala a echipamentelor, care se va face chiar inainte de punerea sub tensiune. Programarea testelor se va face cu aprobarea Dirigintelui de santier, executantul va prezenta documente din care sa reiasa ca instrumentele de testare au fost verificate metrologic conform legii. 1.10 MASURATORI SI DECONTARI Decontarea se face pe baza unor sitoatii de lucrari acceptate de beneficiar, care au la baza cantitatile masurate in teren si preturile unitare din antecalculatie. -tuburile, jgheaburile metalice, cablurile si conductoarele se masoara la metru liniar; -dozele de conexiuni si de aparataj, aparatele de comanda si de iluminat se masoara la bucata; -tablourile electrice se masoara la bucata; 1.11 CONDITII DE RECEPTIE Receptia lucrarilor se va face in doua faze: -receptia la terminarea lucrarilor (proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor); -receptia finala (proces verbal de receptie finala); La receptie se va verifica aspectrul estetic si functional al lucrarilor prevazute. Procesul verbal intocmit cu ocazia receptiei, trebuie sa cuprinda: -data efectuarii receptiei; -functia, calitatea si numele persoanelor care au efectuat receptia; -problemele constatate la receptie si modul de rezolvare a acestora;
studio
arca
1.12 MANAGEMENTUL CALITATII Pe tot parcursul executiei lucrarilor, verificarea calitatii lucrarilor si pregatirea receptiei lucrarilor se vor face conform Caietului de control al calitatii pentru instalatii interioare continut in normativul C 56/2000: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica calitatea: -Montarii tuburilor/tevilor de protectie si a accesoriilor acestora; -Tragerii conductelor si cablurilor (dupa caz) prin tuburi sau canalizatii; -Montarii cablurilor de energie si a accesoriilor acestora; -Montarii aparatelor de conectare si actionare; -Conectarii conductoarelor si cablurilor n doze, n clemele din tablouri/cutii de conexiuni si la receptori; -Montarea instalatiilor de protectie a omului mpotriva socurilor electrice; Atestarea calitatii lucrarilor se va face pe baza urmatoarele documente: -Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor (C56: Anexa IV.3); -Proces-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (C56: Anexa IV.2); -Proces-verbal de control a continuitatii electrice si a rezistentei de izolatie a conductorilor (C56: Anexa: IV.13; -Proces-verbal de ncercare a prizelor de pamnt (C56: Anexa IV.14). Toate cerintele functionale si de performanta, cerintele legale si de reglementare aplicabile au fost luate n considerare prin datele de intrare. Conform cerintelor impuse prin SR EN ISO 9001, proiectul a fost elaborat, verificat si aprobat de personal calificat. Materialele si echipamentele prevazute n proiect vor fi achizitionate de la furnizori atestati.
INSTALAII SANITARE
Cap. 2.1 RETELE EXTERIOARE 2.1.1 MONTAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE DIN PVC KG (menajera si pluviala) SI A CAMINELOR DE VIZITARE Prezentul caiet de sarcini cuprinde instruciunile tehnice pentru montarea subteran a
studio
arca
conductelor din PVC KG cu muf, pentru canalizare cu diametre ntre Dn 110 mm i Dn 630 mm. TEHNICA MONTRII N ANURI Antreprenorul trebuie s deschid front de lucru pe o lungime care s permit, ca pn la sfritul zilei de lucru s poat umple anul deasupra conductei montate cu pmnt compactat, pn la nivelul fundaiei sistemului rutier. Tehnica montrii n anuri deschise a conductelor comport urmtoarele faze i operaiuni: a) Faze premergtoare: - Pregtirea traseului conductei (eliberarea terenului i amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea i manipularea materialelor); - Marcarea traseului i fixarea de reperi n afara amprizei lucrrilor, n vederea execuiei lucrrilor. - Recepia, sortarea i transportul evilor i a celorlalte materiale legate de execuia lucrrilor. b) Faza de execuie: - Sparea traneelor manual, sau mecanizat, conform situatiei de pe teren. - Pregtirea patului de pozare a tuburilor. - Lansarea cu atenie, cu utilaje specializate a tuburilor i fitingurilor, etc. necesare. - Curirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicaiilor furnizorilor de tuburi. - mbinarea tuburilor din PVC KG cu muf i inel de cauciuc. - Umplerea parial a traneei cu pmnt (lsnd mufele sau zonele de lipitur descoperite). - Execuia cminelor de vizitare i montarea pieselor speciale. c) Faza de probe i punere n funciune - Dup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul i mortarul utilizate au ajuns la rezistena proiectat, nainte de execuia final a umpluturilor se execut ncercarea de etaneitate a canalelor, nchise pe poriuni. - Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate. - Efectuarea probei de etaneitate, executat n conformitate cu normativele n vigoare. - nlturarea defeciunilor (n caz c exist pierderi de ap) i refacerea probei. - Executarea umpluturilor i refacerea terenului i a mbrcminii rutiere (conform destinaiei iniiale). - Punerea n funciune. - Recepia general a canalului. INSTRUCIUNI DE MONTAJ Trasarea i nivelmentul Avnd n vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importan deosebit n asigurarea funcionalitii acestuia, se va da o atenie sporit trasrii i stabilirii cotelor de nivel de referin. Operaia de trasare se execut n urmtoarea ordine: 1) se picheteaz axul canalului; 2) se execut un nivelment de precizie n raport cu reperele topografice permanente
studio
arca
(capace, cmine, construcii, etc). 3) se traseaz marginile traneelor pentru executarea canalului. 4) se monteaz o scndur aezat pe muchie i orizontal, deasupra fiecrui cmin. Scndura numit i rigl se fixeaz pe doi stlpi de lemn, fixai n pmnt, prin nivelment de precizie i se verific din timp n timp, i n special nainte de turnarea fundaiei canalului. Dup montarea riglelor, se materializeaz pe acestea axul canalului printr-un cui btut. n cazul n care sptura traneelor se face mecanizat, fixarea riglelor se execut dup terminarea lucrrilor cu utilaje, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se face manual. Tot n cadrul operaiunii de trasare se va materializa prin rui i poziia interseciilor canalului ce se execut cu alte reele existente n zon. Pentru identificarea traseelor exacte ale reelelor existente se vor executa sondaje n prezena delegailor deintorilor de reele, conform avizelor. n timpul execuiei canalului se vor respecta ntocmai de ctre antreprenor condiiile prevzute n avizele deintorilor de reele edilitare din zona lucrrilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente. Desfacerea i refacerea pavajelor: Starea, natura i caracteristicile pavajului se stabilesc de ctre constructor mpreun cu dirigintele, de asemenea se stabilesc msurile care trebuie luate pentru a fi refcut. Refacerea pavajului se va face conform proiectului de specialitate. Execuia spturilor: Spturile se execut n tranee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini. Sptura se va executa la cote corespunztoare, astfel nct s se asigure adncimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. anurile spturilor vor fi mprejmuite cu panouri de protecie, de inventar, iar din loc n loc se vor prevedea podee metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dup caz). Execuia canalului Dup executarea spturilor la cotele din proiect fundul anului trebuie s fie neted, fr pietre i rdcini, se realizeaz patul de pozare pentru canal din nisip, granulaie 1... 7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactitate 90%). Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioar a tubului de PVC KG. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Astuparea transeelor si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC. Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este influentata de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca Diam.cond. Latime h[m] Vol.nisip unghiul de ingropare sa fie intre 90 si 180. sapat. l[m] D h=0.1+D/4 Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de [mc/ml] pozare este prevazuta pentru un unghi de ingropare de 120. V=(0.4+D)lMontarea tuburilor se face din aval spre amonte, -3.14D/4 mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra 160x3.6 0.8 0.14 0.43 sensului de curgere a apei.
200x4.5 0.8 0.15 0.45 pag. 95 315x7.7 0.9 0.18 0.56 s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail office@studioarca.ro 400x9.8 500x12.2 1.0 1.1 0.2 0.23 0.67 0.79
studio
arca
Conductele se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant sa va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure. Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare. Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15. Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza cu un fierastrau cu pasul dintelui d 2-3 mm. La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor. Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului ( nu se vor folosi produse derivate titeiului). Capatul tubului pregatit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura ( tuburile trebuie sa fie coaxiale). Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseste dispozitivul de imbinare ( cricul cu parghie) . Pe canalele publice se prevd cmine de vizitare din beton STAS 2448 la schimbarea pantei, diametrului sau direciei sau la o distan de max. 60 m. Racordarea tubului PVC la cminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC care asigur o etaneitate corespunztoare. Suprafaa exterioar a piesei de acces la cmin (sablat exterior) face priz cu betonul, iar ntre suprafeele interioare ale piesei i tubului, etaneitatea se asigur cu inel de cauciuc. Aceast pies asigur i o deviaie de 3 0 de la ax. La montare, captul interior al piesei trebuie s fie n acelai plan cu peretele interior al cminului, iar depirea s fie permis doar la captul exterior. Execuia cminelor de vizitare Montarea cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regul din aval spre amonte. Ordinea operaiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmtoarea: - turnarea parial a fundaiei cminului; respectiv pn la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi nglobate parial n fundaie prin intermediul piesei de acces la cmin; - cuneta caminului sa va executa folosind tubul de PVC in care se va face un decupaj; - pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu avnd Dn 100 cm. i a coului de acces din tuburi de beton simplu (cu muf) avnd Dn 80 cm, monolitizarea i rostuirea tuburilor se va face cu mastic, inclusiv a plcii ntre camera de lucru i coul de acces (poz. 7 STAS 2448). - montarea plcii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82) i monolitizarea acesteia de corpul cminului (co acces) cu mastic - pozarea ramei i a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile i monolitizarea ramei cu mastic; - montarea scrilor de acces n cmin, executate din oel beton F 20 mm, prima treapt urmnd a fi fixat la max. 50 cm. distan de capac, iar ultima la max. 30 cm. distan fa de bancheta de lucru; - curirea rigolei din cmin, de eventualele materiale czute n timpul execuiei cminului i sclivisirea acesteia cu mortar de ciment. Verificarea calitii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se va face concomitent cu verificarea i probarea tronsoanelor de canal realizate, innd cont de condiiile de exploatare a acestora.
studio
arca
Execuia umpluturilor Dup montajul canalului i realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului, execuia umpluturilor se va efectua n dou etape dup cum urmeaz: - etapa (1): umpluturi pariale n straturi de 15-20 cm. grosime compactate (modul de compactare i gradul de compactare au fost prezentate la 6.4.) pentru a nu produce deplasri ale corpului canalului, pn la o nlime de 50 cm. deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lsarea descoperit a mufelor dembinare, n vederea efecturii probei de etaneitate. - etapa (2): dup efectuarea probei de etaneitate se execut umplerea total a traneei, n straturi de 20 30 cm. grosime bine compactate pn la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier iniial al strzii. Umpluturile traneei se vor face cu pmnt mrunit neadmindu-se bulgri de pmnt sau bolovani. ncercarea de etaneitate Se va realiza pe tronsoane, ntre 2 cmine. n vederea ncercrii care se face cu ap, se prevd urmtoarele lucrri pregtitoare: - umpluturi de pmnt pariale, lsnd mbinrile libere - nchiderea etan a tuturor orificiilor - blocarea extremitilor canalului i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul probei. ncercarea la presiune intern se face cu ap (conform furnizor tuburi PVC). Tronsoanele de conducte, se umplu cu ap ntre dou capete i se menin cel puin 2 ore la o presiune medie de 2 m coloan de ap. Se marcheaz nivelul pn la care a fost umplut tronsonul . Dup 2 ore nivelul apei n punctul de observaie nu are voie s coboare mai mult de 5 cm. n cazul cnd rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau msuri de remediere, dup care se reface proba. 2.1.2 MONTAREA POMPELOR (pentru pomparea apelor pluviale si a celor menajere) Pompele se pot transporta ambalate in cutii de lemn inchise sau neambalate , sprijinite pe suporti de lemn si ancorate corespunzator. In acest ultim caz este obligatorie astuparea stuturilor de aspiratie si de refulare cu capace de material plastic. In situatia in care pompa nu se monteaza imediat in instalatie , depozitarea se va face in incaperi lipsite de praf si umiditate. Pe tot parcursul depozitarii se vor pastra capacele pe stuturile de aspiratie si refulare, uleiul din lagar, precum si folia din plastic care acopera agregatul. Saptamanal rotorul se va invarti manual 10-15 rotatii complete. Dezambalarea garniturilor pentru presetupa se va face numai inaintea montarii lor. Tot atunci se va face si deconservarea locasului pentru presetupa prin eliminarea stratului de vaselina aplicat. Transport si manipulare de catre beneficiar Manipularea pompelor , incarcarea si mai ales descarcarea din mijloacele de transport se va face numai cu aparate de ridicat cu sarcina la carlig corespunzatoare si prin legarea in
studio
arca
locurile prevazute in acest scop la postamentele pompei si in conformitate cu instructiunile de montaj si exploatare din cartea tehnica a pompelor. Transportul pompelor la beneficiar se face cu autovehicolul sau pe calea ferata. In mod oblogatoriu pompa si motorul electric vor fi ancorate pe podeaua vehicolului cu care se transporta. Conditii necesare inceperii montajului Platforma de montaj destinata deconservarii , curatarii si montarii subansamblelor precum si celelalte suprafete aferente montarii vor fi eliberate de orice materiale straine lucrarilor de montaj si curatite de moloz si gunoaie. La locul in care se desfasoara montajul trebuie sa existe: - dispozitive de ridicat si transportat prevazute cu cablurile si lanturile corespunzatoare; - instalatie electrica de forta si iluminat, precum si reteaua electrica de joasa tensiune pentru lampi portative cu prize suficiente si la indemana, pentru masinile portative si grupurile de sudura; instalatie de apa tehnica; mese de lucru , menghina, scule, cutii etc. Deconservarea Suprafetele exterioare prelucrate ale pompei pot fi protejate cu un strat durabil de protectie anticoroziva. Acesta va fi inlaturat cu petrol sau cu alt solvent eficace. Orice parte interioara a pompei , care este expusa la ruginire este protejata cu un strat subtire de inhibitor de rugina. Inaintea instalarii , pompa se spala pentru a inlatura inhibitorul de coroziune sau alte materiale straine ce s-ar fi putut acumula in timpul transportului, depozitarii si manipularii. Se va folosi o solutie slab alcalina la 80 0C sau un solvent eficace. CERINTE GENERALE PRIVIND FUNDATIA SI CONDUCTELE Este esential ca fundatia de beton sa fie complet intarita inaintea montarii agregatului de pompare. Pregatirea suprafetei fundatiei pentru turnarea betonului de fixare a placii de baza se face prin craituire. Se indeparteaza cel putin 25 mm din materialul fundatiei . Aceasta operatie are ca scop indepartarea betonului poros, de mica rezistenta. Conducta de refulare trebuie rigidizata in asa fel incat sa nu introduca eforturi si vibratii in flansa de refulare a pompei. Daca diametrul stutului de refulare nu este egal cu cel al conductei, racordul se face cu o reductie concentrica (spre deosebire de cazul similar la aspiratie cand se folosesc reductii excentrice). Pe conducta de refulare trebuie instalata o clapeta de retinere intre flansa pompei si vana de refulare. CONDITII TEHNICE DE MONTAJ Respectarea conditiilor tehnice de montaj prezentate in cartile tehnice ale fiecarui tip de pompa este obligatorie pentru ca asigura montajului o calitate corespunzatoare, iar agregatului de pompare o functionare sigura si de lunga durata. Corespunzator cerintelor impuse de conditiile tehnice de montaj se stabilesc normele tehnologice de ansamblare si instalare a electropompei, limitele abaterilor limita admise la montaj si ordinea si regulile incercarii si verificarii agregatului inaintea primei porniri si in perioada functionarii de proba. Totalitatea operatiilor de montaj , a verificarilor , se va realiza in conformitate cu
studio
arca
desenele , fisele de masuratori , instructiunile date de furnizorul motorului si conditiile tehnice de montaj. Rezultatele care caracterizeaza montajul se consemneaza in documentatia de montaj care va cuprinde fisa de masuratori, procese verbale etc. In cazul in care , in urma transportului sau a depozitarii, apar defecte, acestea vor fi inlaturate conform unei tehnologii aprobate de uzina constructoare. Executia si receptia lucrarilor de constructii legate de instalarea si betonarea pieselor agregatului se va face conform conditiilor tehnice specifice acestor lucrari . Operatiile de montaj si punere in functiune a agregatului sunt considerate ca realizate numai dupa efectuarea probelor si verificarilor cuprinse in instructiunile specifice fiecarui tip de proba si dupa functionarea neintrerupta a agregatului in conditii satisfacatoare timp de 72 ore. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Pentru prevenirea accidentarii prsonalului , manipularea pompelor , in cursul instalarii lor, pe durata exploatarii sau cand se executa operatiuni de intretinere , va fi incredintata numai persoanelor cu calificare corespunzatoare si fiind instruit in consecinta. Instalarea aparatelor electrice precum si orice lucrare executata asupra aparatului electric se va efectua in conditiile deconectarii initiale de la retea. Amplsarea aparatajului electric trebuie sa asigure evitarea contactului acestuia cu persoane necalificate , care se pot accidenta. Inainte de pornirea agregatelor de pompare se va verifica daca instalatia electrica a fost legata la pamant. Se vor afisa la loc vizibil schema instalatiei in care este montata pompa si instructiunile de supraveghere adaptate la conditiile specifice tehnologiei instalatiei. Se interzice cu desavarsire remedierea unor defectiuni in timpul functionarii agregatului de pompare. Pe perioada de executie a lucrarilor de montaj se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-1996, Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT 1993 si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico - sanitare si de incalzire din 1996. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300 / 94.
NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA 1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii; 2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii; 3. HGR nr 766 / 1997 - Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; 4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;
studio
arca
5. Ordonanta G.R. privind apararea impotriva incendiilor nr. 60 / 1997; 6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a incendiilor; 7. P118 / 1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; 8. I 9 / 1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; 9. I9 / 1 1997. Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare; 10. C 56. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; 11. Norme generale de protectie a muncii, editia 1996; 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitare si de incalzire editia1996. 13. STAS 1478 .Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii generale;
2.1.3 STATIA DE EPURARE Statia de epurare este de tipul de tipul mecano-biologice, cu denitrificare de durata, nitrificare si stabilizare aeroba a namolului, fiind destinata epurarii biologice a apelor uzate menajere de la hala, avand un numar de 400 muncitori, in doua schimburi. Treapta mecanica a statiei de epurare consta din cosul din inox, cu distanta dintre bare de 10 mm, amplasat pe conducta de intrare in statia de pompare, respectiv din sita cu curatare rotativa, cu fante de 1 mm, amplasat dupa statia de pompare. Treapta biologica consta din bazine de denitrificare, bazine de nitrificare, 2 decantoare secundare si bazine de stocare si stabilizare a namolului. Produsul epurarii mecanice sunt reziduurile solide provenite de la cos si sita, rezultatul epurarii biologice este apa conventional curata si namolul in exces. Constructie: Statia de epurare este alcatuita din mai multe containere din polipropilena, in care sunt montate echipamentele tehnologice. Containerele din polipropilena se pot monta ingropat, semi-ingropat sau suprateran, in functie de conditiile din teren. Containerele se amplaseaza pe un radier din beton, dupa care se betoneaza, folosind peretii containerelor ca si cofrag interior. Suflantele si panoul de comanda se vor monta intr-o cladire tehnologica, a carui dimensiuni se vor stabili de catre proiectantul statiei de epurare, in functie de nivelul de dotare pe care se doreste sa aiba cladirea, respectiv statia de epurare. Descrierea tehnica a statiei de epurare Statia de pompare Statia de pompare este destinata pentru pomparea apelor uzate brute in sita cilindrica cu autocuratare. Pe teava de intrare in statia de pompare va fi montat un cos de retinere din otel inoxidabil, cu distanta dintre bare de 25 mm, pentru retinerea reziduurilor grosiere, solide, care ar putea deteriora pompele submersibile. Pompele utilizate sunt pompe submersibile pentru ape uzate brute. Actionarea lor se va face in functie de nivelul de apa din statia de pompare. Pompele sunt dotate cu supape de retinere, senzori de nivel, dispozitive de
studio
arca
ghidare, fitinguri, tevi. Pe conducta care va merge spre sita cilindrica, va fi montat un debitmetru inductive, inclusiv suport pentru traductor, pentru masurarea debitului de apa influenta in statia de epurare. Datele despre debite se stocheaza pentru o perioada de 90 de zile. Statia de pompare va avea in dotare un dispozitiv de ridicare cu actionare manuala, pentru extragerea cosului de retinere, care se va goli intr-un container. Sita cilindrica cu autocuratare Sitele cilindrice sunt echipamente destinate separarii continue din apa uzata a particulelor insolubile de dimensiuni mai mari. Filtrarea este asigurata de o sita cu orificii de diferite forme (circulare, longitudinale, dreptunghiulare). Apa uzata influenta, din racordul de intrare curge gravitational prin sita, impreuna cu particulele insolubile mai mici decat orificiile sitei. Particulele mai mari decat fantele sitei sunt retinute, dupa care sunt evacuate deasupra muchiei sitei de o perie actionata electric. Pentru a preveni improscarea apei, sita este dotata cu un capac rabatabil. Pentru regimul de functionare exterioara, sita cilindrica este dotata cu un capac dublu-strat, cu incalzire si termostat, ce porneste incalzirea, cnd temperatura scade sub 0C. Evacuarea suspensiilor retinute se face de catre o componenta rotativa, compusa dintr-un ax cu doua perii. Axul este actionat de un reductor electric. Bazinul de denitrificare Reactorul de denitrificare este destinata pentru reducerea poluarii pe baza de azot azotul si nitratii sunt transformati in nitriti si azot gazos. Tot in acest reactor se face reducererea poluarii pe baza de carbon, astfel se reduce si o parte a substratului ce se poate descompune biologic. Pentru buna functionare a reactorului de denitrificare este nevoie de permanenta omogenizare a apelor din reactor, cu un agitator submersibil in fiecare bazin. Bazinul de nitrificare Reactorul de nitrificare este destinat pentru eliminarea incarcarilor organice pe baza de carbon, care va conduce la reducerea a CBO 5 si a CCOCr, totodata la transformarea poluantilor pe baza de azot, din azot amoniacal in nitrati. Pentru functionarea corespunzatoare a reactorului, si pentru dozarea oxigenului necesar, pe fundul bazinului de aerare, sunt montate aeratoare cu bule fine Bazinul de aerare este dotat cu o pompa mamut pentru recircularea interna, care, printr-un circuit intern pompeaza namolul activat in bazinul de denitrificare. Bazinul mai este dotat cu o pompa submersibila, care, o data pe zi, la timpul programat, va pompa o cantitate de namol in bazinul de stocare a namolului. Decantoarele secundare Decantoarele secundare sunt destinate pentru separarea namolului activat din apa epurata. Apele uzate provenite din bazinul de nitrificare BN II. curg gravitational in decantoarele secundare, ambele avnd dimensiuni similare. In interiorul bazinului, apele uzate curg spre baza bazinului, de unde se vor ridica spre suprafata, unde se va produce aspiratia apei curate printr-un sistem de tevi scufundate in colectorul amplasat in centrul decantorului, de unde se va evacua prin conducta de evacuare. Echipamentele decantoarelor secundare sunt: pompele mamut pentru pomparea namolului decantat, care recircula permanent namolul decantat de la baza decantorului secundar in bazinul de denitrificare, respectiv pompa pentru namolul plutitor, care de cteva ori pe zi colecteaza namolul plutitor de la suprafata decantoarelor, si le transporta printr-o conducta in bazinul de nitrificare.
studio
arca
Bazinul de stocare a namolului Namolul in exces din bazinul de aerare este pompat in bazinul de stocare si stabilizare a namolului. Namolul se va stabiliza aerob prin insuflarea de aer, cu ajutorul ununi sistem de aerare cu bule medii AS - ASE. Aerul va fi furnizat de o suflanta. 2.1.4 HIDRANTI SUBTERANI Se monteaza pe retelele de distributie a apei cu presiunea nominala Pn 10, la care se racordeaza hidrantul portativ STAS 695-76 sau hidrantul portativ cu robinente STAS 695-85, pentru alimentare cu apa la stingerea incendiilor sau pentru alte necesitati. Hidrantii subterani se executa in trei variante. Tip Inaltime A B C 753 1003 1253 Inaltime de ingropare 1000 1250 1500 Greutate 50 kg 55 kg 60 kg
Piesele din fonta si otel sunt vopsite cu vopsea anticorosiva. Montarea se face pe retelele de distributie a apei, cu ajutorul unui cot cu talpa. Hidrantul este ingropat in sol, iar linga gaura de golire se executa un loc de absorbtie a apei golite din nisip sau balastru. La partea de sus a hidrantului subteran se monteaza cutia hidrant DIN 4055 pentru protejarea hidrantului, care este marcat cu inscriptionarea HYDRANT. Dupa montarea hidrantului portativ se deschide ventilul hidrantului subteran cu ajutorul, cheii prin rotire in sens opus al mersului ceasornicului, iar inchiderea se face prin rotirea cheii in sensul mersului ceasornicului. In cazul deschiderii, tija filetata cu ajutorul piulitei fluture ridica ventilul din corpul ventilului lasind liber drumul apei, totodata ventilul prin ridicare inchide gaura de golire. In cazul inchiderii tija filetata apasa ventilului in jos inchizand drumul apei si deschizand gaura de golire, deci apa ramasa in corpul hidrantului se scurge in patul de nisip, inlaturind pericolul de ingheti in timpul iernii. Nu necesita o intretinere speciala, la montare in jurul gauri de golire trebuie amenajata loc pentru apa golita din nisip sau balastru. In cazul in care mechanismul s-ar avaria, se demonteaza capacul ventilului si tot sistemul se scoate fara dezgroparea hidrantului. Piesele avariate se repara si se schimba dupa care se introduce sistemul in corpul hidrantului.
Cap.2.2 Corp Administrativ Pentru realizarea unor instalaii sanitare interioare care s corespund exigenelor de calitate, executantul va respecta urmtoarele etape: -pregtirea punctului de lucru; -aprovizionarea i transportul materialelor; -montarea: conductelor de ap rece, conductelor de canalizare, a caminelor si
studio
arca
utilajelor -probele de etaneitate i funcionalitate; 2.2.1 Pregtirea punctului de lucru nainte de nceperea lucrrilor, conductorul punctului de lucru va analiza atent proiectul tehnic lund toate msurile necesare ca lucrrile s corespund calitativ normelor n vigoare. n vederea executrii lucrrilor, conductorul antierului i organizeaz punctul de lucru n barci (sau ncperi) pentru activitatea tehnic, depozitarea i prelucrarea materialelor. Magazia va fi o ncpere n care s poat fi pstrate materialele necesare pentru 1-2 zile de lucru. Magazia unde se vor depozita materialele va fi o ncpere nchis, uscat, curat i bine aerisit. Materialele cu gabarit mare, cum sunt: conductele, pot fi depozitate i n locuri deschise (arcuri) cu condiia ca acestea s fie acoperite i ferite de soare. Materialele vor fi aezate pe rastele, sau stivuite n aa fel nct s nu se degradeze sau s provoace accidentri personalului muncitor. O atenie mrit se va acorda depozitrii evilor din polipropilena reticulara i a tuburilor de canalizare din polipropilen ignifug. Acestea se vor depozita n plan orizontal pe toat lungimea lor, sortate pe dimensiuni i felul materialului, stivele nedepind nlimea de 1 metru. Tuburile din polipropilen ignifug pentru canalizare vor fi depozitate la cel puin 1 m de orice surs de cldur i vor fi protejate de razele soarelui. Fitingurile i armturile se vor aeza n rafturi pe sortimente, dimensiuni i tipul materialului. ncperile unde se vor depozita tuburile sau fitingurile din polipropilen ignifug se vor prevedea cu ferestre i vor fi foarte bine aerisite. Atent se vor depozita i materialele de construcii sau utilajele funcionale cum sunt: tabal, materialele de izolare, etc. Atelierul de lucru se instaleaz ntr-o ncpere sau magazie de antier i este dotat cu utilaje cu care se execut operaiile de prelucrare a materialelor (tiere, filetare, ndoire) i o bun parte din cele de montaj. 2.2.2 Aprovizionarea i transportul materialelor Conductorul punctului de lucru va urmri i va da instruciuni privind modul de aprovizionare i transport al materialelor. Se va urmri s fie procurate numai materiale i utilaje prevzute n proiect, care s corespund cerinelor de calitate, prevzute de standardele in vigoare. La procurarea materialelor i utilajelor se va solicita productorului sau furnizorului certificate de calitate i omologare, care s menioneze datele tehnice despre materialul sau utilajul aprovizionat, date care s corespund cu cele prevzute n proiect. Manipularea i transportul materialelor i a utilajelor se va face cu mult atenie pentru a nu se produce accidente. Se va acorda atenie la modul cum sunt aezate n mijloacele de transport, materialele sau obiectele grele cum sunt: evile, grupuri de pompare, etc astfel nct acestea s nu se rstoarne n timpul transportului.
studio
arca
O atenie mrit se va acorda la aprovizionarea tuburilor de polipropilen ignifug pentru canalizare. Pentru recunoatere, tuburile de canalizare au marcate la exterior denumirea i dimensiunea tubului, numrul de STAS ce st la baza producerii materialului i data fabricaiei. Tuburile din polipropilen ignifug pentru canalizare se vor manipula i transporta cu mult grij pentru a le proteja de lovituri. La ncrcare, descrcare, materialele din polipropilen nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. La transportarea lor, tuburile din polipropilen se vor aeza numai orizontal, pe suprafee drepte, sprijinite continuu pe toat lungimea lor n stive, care s nu depeasc 1 m nlime. Dac evile au o lungime mai mare de 4 m, autocamionul va trebui s aib ataat o remorc monoax. Transportul tuburilor din polipropilen ignifug pentru canalizare se va face la adpost de razele soarelui, iar pe timp friguros se vor lua msuri suplimentare de asigurare contra loviturilor. 2.2.3 Montarea conductelor si a obiectelor sanitare Prima operaie ce se execut este stabilirea traseelor unde se monteaz conductele. Traseele vor fi cele prevzute n proiect, respectndu-se prevederile din normativul I 9/2004. Se va urmri foarte atent realizarea de ctre constructor a tuturor golurilor n planee sau n perei pe unde trebuie s treac conductele. nainte de nceperea execuiei, dup stabilirea traseelor, toate materialele se vor supune unui control calitativ riguros. n acest scop se va urmri ca toate materialele care intr n oper s nu prezinte defecte cum ar fi : ndoiri, turtiri sau fisuri. Se ncepe cu conductele principale de distribuie amplasate n ap i se continu cu legturile la fiecare obiect sanitar. La montare se vor respecta pantele prevzute n normative, pentru a permite golirea instalaiei. Conductele se vor monta astfel nct s nu formeze saci sau pungi de aer. Conductele de legtur la obiectele sanitare vor fi montate paralel cu pereii sau mascate n perei, n funcie de structura pereilor. Conductele orizontale de ap cald vor fi montate deasupra conductelor de ap rece. Conductele de ap se vor monta sub conductele electrice, ns deasupra conductelor de canalizare la o distan de minim 20 cm. Montarea propriu-zis a conductelor const n fixarea lor provizorie la poziie (prin distanieri, prinderea cu copci de ipsos, srme, etc) i montarea definitiv. Pentru mbinrile demontabile se vor folosi racorduri olandeze amplasate n locuri accesibile. n zonele unde conductele se vor monta aparent , prinderea acestora de elementele de construcie se va face cu ajutorul brrilor. Distana dintre punctele de prindere se va determina n funcie de diametrul conductei i de modul de protejare (izolare). La trecerea prin elementele de construcie (perei sau planee) evile vor fi montate n tuburi de protecie. Tuburile de protecie vor avea diametrul interior mai mare cu 10-20 mm dect diametrul exterior al evii. Tubul de protecie se va fixa bine n perete sau n planeu. La trecerile prin perei, tubul de protecie va avea lungimea egal cu grosimea finit a pereilor, iar la trecerile prin planee, tubul de protecie va depi partea superioar finit a
studio
arca
planeului cu 20 mm i va fi la nivelul prii finite inferioare a planeului. Trecerile prin fundaii sau perei exteriori se vor realiza cu msuri speciale de etanare contra infiltraiilor. Nu se admit mbinri ale conductelor n manoanele de protecie. Distana minim ntre marginea tubului de protecie i cea mai apropiat mbinare sau derivaie, va fi de 5 cm. Tuburi din polipropilen ignifug cu mufe, pentru canalizare Prima operaie ce se executeste stabilirea traseelor unde se monteaz tuburile. Traseele vor fi cele prevzute n proiect, vor fi obligatoriu paralele cu pereii sau linia stlpilor, respectndu-se n acest sens prevederile din Normativul I 9/2004. Se va urmri foarte atent realizarea de ctre constructor a tuturor golurilor n planee sau n perei pe unde trebuie s treac conductele. nainte de nceperea execuiei, dup stabilirea traseelor, toate materialele se vor supune unui control calitativ riguros. n acest scop se va urmri ca toate tuburile care intr n oper s nu prezinte defecte cum ar fi: ndoiri, turtiri, fisuri sau garnitura de etanare s fie degradat sau lips. De asemenea, se va verifica, ca n interiorul tuburilor s nu fie pietre sau alte obiecte. Prelucrarea i montarea tuburilor din polipropilen ignifug cu muf pentru canalizare se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul prelucrrii materialelor plastice i montrii acestora. Acestea se monteaz numai deasupra cotei de +0,00 n conductele de legtur la obiectele sanitare i coloanele de aerisire. Se monteaz nti coloanele i apoi conductele de legtur. Conductele se monteaz aparent, pe ziduri prinse cu brri. Montarea se face nti provizoriu, fixarea fcndu-se cu srm, cu o distan liber de la muf la perete de 2,5 cm. Se verific poziia de montare i se efectueaz corecturile, apoi coloane se va apropia de perete i se va fixa cu brri sub mufe. Toate capetele terminale, ramificaiile i piesele de curirese vor astupa provizoriu cu dopuri de hrtie i mortar de ipsos. Conductele de legtur la obiectele sanitare se monteaz provizoriu prin legare cu srma la poziie. Se scoate dopul de protecie de la coloana de scurgere existent, se verific poziia de montare a conductelor de legtur i se efectueaz corecturile necesare apoi se execut fixarea definitiv n dispozitivele de susinere. Captul rmas liber pentru racordarea la obiectul sanitar se astup provizoriu cu dop de hrtie i mortar de ipsos. Prelucrarea i montarea tuburilor de polipropilen ignifug pentru canalizare se va face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +5 0 C i 300 C. mbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor prin introducerea captului fr muf n mufa tubului urmtor. Pentru uurarea introducerii captului fr muf n mufa tubului urmtor, acesta se unge cu puin vaselin. Etanarea mbinrii se realizeaz cu garnituri de cauciuc. n cazul cnd este nevoie ca tubul s fie tiat, aceast operaie se face cu fierstrul de mn, tierea fcndu-se perpendicular pe generatoare. Dup tiere, extremitatea tiat
studio
arca
se afreneaz la un unghi de 450 dup care se debavureaz. Prinderea i susinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul brrilor i proteciilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai apropiat, sub aceasta. Coloanele de canalizare se vor prelungi peste terasa cldirii cu 50 cm, iar n capul acestora se vor monta piese de capt pentru aerisire. Conductele colectoare de canalizare, montate sub pardoseal se vor aeza pe un pat de nisip compact de 15 cm grosime. CONDUCTE PPR Pentru montaj se pot utiliza numai elemente, care in timpul transportului si depozitarii nu au fost deteriorate sau murdarite. Temperatura minima pentru montajul conductelor din material plastic este de +5C, tinand cont de sudare. La temperaturi mai scazute se asigura destul de greu conditiile pentru efectuarea unor imbinari de calitate. Pe intreaga perioada a montajului si transportului trebuie ca elementele sistemului din material plastic sa fie ferite de socuri, lovituri de material in cadere si de alte modalitati de deteriorare mecanica. Incovoierea conductelor fara incalzire se efectueaza la o temperatura de min. +15C. Pentru tevile cu diametru de 20 32 mm este valabil, ca raza minima de indoire este de 8 diametrul conductei (D). Nu este permis ca elementele sa intre in contact cu flacara deschisa. Incrucisarea conductelor se efectueaza prin elemente speciale pentru acest scop. Imbinarea partilor din material plastic se efectueaza prin sudare polifuzionara, apoi prin sudare cu ajutorul electroformelor, sau prin sudarea cap la cap. In timpul sudurii apare o imbinare omogena, de inalta calitate. Pentru realizarea imbinarii este necesar sa se respecte procedeul exact si sa se utilizeze aparatele corespunzatoare. Pentru imbinarile cu filet este necesar sa se utilizeze fitinguri cu filet. Taierea fileturilor la elementele din material plastic este interzisa. Fileturile se etanseaza cu banda din teflon sau cu chituri speciale de etansare. Daca dupa un fiting combinat urmeaza o conducta metalica, nu se poate ca in apropierea fitingului sa se realizeze o imbinare prin lipire sau sudare, din cauza unui posibil transfer de caldura asupra lui. Pentru inchiderea coturilor de perete, eventual a unui ansamblu universal de perete, inainte de montarea armaturilor de evacuare (de exemplu in cursul probei de presiune), recomandam sa se utilizeze dopuri (obturatoare) din material plastic. Sudarea Sudarea poate fi prin polifuzionare, cu ajutorul electroformei, sau cap la cap. Toate metodele trebuie sa fie facute exact dupa procedeele de lucru si cu aparate sigure destinate acestui scop, ai caror parametri sunt controlati. Taierea tevilor Tevile pot fi taiate (decupate) numai cu scule taioase, bine ascutite. Recomandam sa se utilizeze foarfeci speciale sau cutitul de taiat conducte din material plastic.
pag. 106
studio
arca
Imbinarile insurubate, reductiile din material plastic - metal Pentru reductia material plastic metal, la conducta de apa calda se utilizeaza in principiu reductii cu fileturi matritate interioare si exterioare, din cupru nichelat. Pentru etansarea imbinarilor prin surub cu fileturi matritate se utilizeaza chei de etansare cu banda, daca reductia nu este prevazuta cu insurubare cu mai multe laturi direct la partea metalica. ATENTIUNE: Utilizarea reductiilor cu fileturi din material plastic nu este admisa in tehnica sanitara din considerente termo tehnice si fizico mecanice! Reductiile cu fileturi din material plastic pot fi utilizate de exemplu, la efectuarea unor sisteme de distributie provizorii. Pentru inchiderea coturilor de perete sau a ansamblurilor universale de perete, inainte de montarea armaturilor de evacuare se utilizeaza obturatoare din material plastic. Etansarea imbinarilor Etansarea imbinarilor prin surub se efectueaza exclusiv cu banda de teflon, sau cu chit special pentru etansare. Izolatia Conducta de apa calda se izoleaza impotriva pierderilor termice, conducta de apa rece se izoleaza impotriva cumularilor termice si impotriva acoperirii cu condens a conductei. Izolatia conductei de apa rece este importanta pentru mentinerea temperaturii de maxim 20C, avand in vedere mentinerea calitatilor igienice ale apei potabile. De asemenea, mentinerea temperaturii apei calde la limita superioara, stabilita de norma privind protectia impotriva oparirii, este si o masura de limitare a influentelor bacteriilor. Conducta trebuie sa fie izolata pe intregul traseu, inclusiv fitingurile si armaturile. Este necesar sa se asigure grosimea minima de proiectare pe intreg diametrul conductei si pe intregul traseu (asta inseamna ca izolatia care se imbraca deja taiata pe conducta, dupa montaj trebuie sa fie nou refacuta sub forma profilului intreg, de exemplu prin lipire, prinsa cu agrafe sau cu banda de lipit). OBIECTE SANITARE Echiparea cu obiecte sanitare se va face cu respectarea solicitarii beneficiarului. Lavoarele vor fi din portelan sanitar cu picior. Se vor monta la 80 cm de la pardoseala finita. Lavoarele vor fi prevazute cu baterii amestecatoare cu racorduri de 1/2. Sifoanele de scurgere aferente vor fi de tip butelie din polipropilena alba sau furtun flexibil, corespunzatoare diametrului de 32 mm. Ca accesorii, lavoarele pot fi prevazute, cu respectarea solicitarii beneficiarului, cu oglinzi, etajere, port-sapun, port-prosop si port-pahar. Vasele de WC vor fi din portelan sanitar cu rezervorul de spalare montat la semiinaltime. Rezervoarele vor fi din din polietilena sau din PVC cu izolatie anti-condens, cu capacitatea de 6 - 9 litri. Vasele de WC vor fi prevazute cu rama cu capac, Ca accesorii, vasele de WC vor fi prevazute si port-hartie. Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de constructie se va face fie direct prin suruburi cu dibluri din plastic, fie indirect prin inermediul consolelor sau a altor elemente de sustinere.
studio
arca
Armaturile sanitare cu montaj pe perete (cada de dus) vor fi pozate la suprafata finita a acestora. Cotele de montaj ale obiectelor sanitare, precum si distantele minime pe orizontala dintre acestea sunt in conformitate cu STAS 1504 85. In scopul evitarii deteriorarii obiectelor sanitare pe timpul efectuarii lucrarilor de finisaj la constructie, acestea vor fi protejat in mod obligatoriu pana la terminarea lucrarilor mentionate.
2.2.4 Probe i verificri ale instalaiilor sanitare interioare Conductele de ap rece i cald de consum vor fi supuse la urmtoarele ncercri: -de etaneitate la presiune la rece; -de funcionare la ap rece i cald; -de etaneitate i rezisten la cald a conductelor de ap cald de consum. ncercarea de etaneitate la presiune la rece, ca i ncercarea de etaneitate i rezisten la cald se vor efectua nainte de montarea aparatelor i armturilor la obiectele sanitare, extremitile conductelor fiind opturate cu dopuri. Presiunea de ncercare la etaneitate i rezisten la cald la conductele de ap rece i cald va fi egal cu 1,5x presiunea de regim, indicat n proiect dar nu mai mic de 6 bari. n cazul nostru presiunea de etaneitate este de 6 bari. Conductele se vor menine sub presiune cel puin 20 de minute, interval n care nu se admite scderea presiunii. ncercarea de funcionalitate la ap rece i cald se va efectua dup montarea armturilor la obiectele sanitare. Se va verifica prin deschiderea succesiv a armturilor dac presiunea de utilizare este realizat. ncercarea de etaneitate i rezisten la conductele de ap cald de consum, se va face prin punerea n funciune a instalaiei de preparare a apei calde. Presiunea i temperatura de regim (450 C ) se vor pstra n instalaie tot timpul necesar verificrii etaneitii mbinrilor i a tuturor punctelor de susinere i va dura cel puin 6 ore. ncercarea de funcionalitate se va efectua avnd boilerul n funciune. Conductele de canalizare vor fi supuse la urmtoarele ncercri: -de etaneitate; -de funcionare. ncercarea de etaneitate se va efectua prin verificarea etaneitii pe traseul conductelor i a punctelor de mbinare. Verificarea se va efectua nainte de mascarea conductelor. ncercarea de etaneitate se va efectua prin umplerea cu ap a conductelor astfel: -conductele de canalizare a apelor meteorice, pe toat nlimea cldirii; -conductele de canalizare a apelor menajere, pn la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseal sau ale obiectelor sanitare. La efectuarea probelor de funcionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de susinere i de fixare, existena pieselor de curire. Cap. 2.3 HALA PRODUCTIE
studio
arca
2.3.1.Instalatii pluviale tip geberit Sistemul de colectare Geberit Pluvia, se bazeaza pe fomenul de vacuum indus in conducte prin curgere la sectiune plina. Sistemul consta in receptorii de terasa, tevi si fitinguri fabricate din polietilena de inalta densitate Geberit, un sistem complet de prindere. Prin actiunea de sifonare, Geberit Pluvia permite colectarea apelor de pe acoperis fara ca instalatia sa necesite o anumita panta. Datorita vitezelor mari ale apei in conducta sistemul se autocurata. TIPURI DE INBINARI Sudura cap la cap Toate diametrele de la 32 315 mm pot fi sudate cap la cap Proprietatile imbinarii: nedemontabila; rezistenta la tensiuni Sudura cap la cap este metoda cea mai simpla de imbinare, oferind avantajul prefabricari. Polietilena de inalta densitate un necesita nici un alt material de adaos pentru sudura cap la cap. Poate fi folosita pentru prefabricare atat pe santier cat si in atelier. Conditii necesare pentru o sudura cap la cap perfecta: curatarea plitei de sudura precum si a partilor ce urmeaza a fi sudate; plita de sudura trebuie sa ajunga la temperatura optima; o forta de presare optima a partilor ce urmeaza a fi sudate; partile ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie taiate cat mai drept la ungh de 90. Sudura cap la cap un necesita spatiu foarte mare. Marginea cordonului de sudura un blocheza conducta, lasand sectiunea interioara a tevii aproape neschimbata. Sudura cap la cap manuala pentru diametre 32 75 mm Verificati temperatura plitei de sudura. Nu incepeti procesul de sudura inainte ca ledul verde de pe plita de sudura sa fie aprins. Presati capetele conductelor ce urmeaza a fi sudate de plita de sudat, numai la inceput, apoi doar sustineti cele doua conducte fara a presa. Observati cu mare atentie procesul de topire. In momentul in care grosimea cordonul topit este aproximativ cat jumatate din grosimea peretelui conductei, desprindeti ambele conducte de plita de sudat, simultan, si presati cu grija cele doua capete de conducta pentru imbinare. Mariti forta de presare pana obtineti forta necesara conform tabelului de la pag. 4 Mentineti aceeasi forta de presare, pana cand sudura se raceste (aproximativ 30 secunde). Nu accelerati procesul de racire prin contactul cu obiecte reci sau apa Sudura cap la cap cu masina de sudat pentru diametre 40 315 mm Pozitionati partile de conducta ce urmeaza a fi sudate in bacurile de prindere si aliniati bacurile in linie Presati cele doua capete de conducta catre dispozitivul de indreptat fete. Porniti dispozitivul si mentineti cele doua conducte presate pana cand cele doua suprafete sunt complet curate si plane. Imbinati cele doua conducte pentru a verifica partile indreptate Topiti cele doua capete de conducta cu ajutorul plitei de sudura (nu inainte ca ledul
studio
arca
verde de pe plita de sudura sa fie aprins) pana cand grosimea cordonului topit este aproximativ jumatate din grosimea peretelui conductei (depinde de diametrul conductelor) Presati cu grija cele doua parti ce urmeaza a fi sudate, cu forta de presare necesara conform gradatiei de pe masina in functie de diametrul conductelor. Blocati mecanismul masinii pentru ca cele doua conducte sa ramana presate pana cand se realizeaza racirea completa a sudurii (aproximativ 40 de secunde) Imbinarea prin mufe de electrofuziune Se pot suda conducte incepand cu diametrul 40 pana la 315 mm Proprietatile imbinarii: nedemontabila; rezistenta la tensiuni Sudura cu mufa de electrofuziune se foloseste de obicei pentru imbinare la pozitie. Se foloseste deasemenea pentru istalari ulterioare sau reparatii. Imbinarea obtinuta este simpla, rapida si durabila. Zona incalzita si zona ce se topeste este impartita in doua campuri separate, astfel ca nu exista rezistenta electrica in centrul electromufei, ceea ce reprezinta un factor de siguranta important. Forta de presare necesara pentru sudura este obtinuta din contractia electromufei in momentul in care este incalzita si este distribuita in mod egal pe toata suprafata sudata. Firele rezistentei electrice nu vor coroda, in momentul in care sudura s-a terminat ele vor fi acoperite in totalitate cu polietilena. Curatati si razuiti capetele de conducta ce urmeaza a fi sudate cu electromufa Curatati bavura rezultata. Capetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa ramana uscate pe tot parcursul procesului de sudare cu mufa de electrofuziune ( 40-160 mm) Inserati capatul conductei sau al fitingului in mufa de electrofuziune Conectati la bornele mufei si la priza masina Geberit de sudat prin electrofuziune. Apasati butonul de start pentru inceperea procesului de sudura. Timpul pentru realizarea sudurii este de aprox. 70-90 secund. Dupa ce ledul de terminare a procesului de sudura s-a aprins, deconectati cablurile de la mufa. Daca indicatorul galben de pe mufa de electrofuziune este complet ridicat, inseamna ca sudura a fost executata corect Nota: In mod normal o mufa de electrofuziune nu ar trebui folosita decat pentru o singura sudura. Cu toate astea, in mod exceptional, mufa de electrofuziune poate fi folosita si a doua oara, insa numai daca se asteapta cel putin timp de o ora dupa prima sudura pentru ca mufa sa se raceasca complet. Imbinare cu mufa de electrofuziune pentru diametre 200 315 mm Curatati si razuiti capetele de conducta ce urmeaza a fi sudate cu electromufa Curatati bavura rezultata. Capetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa ramana uscate pe tot parcursul procesului de sudare cu mufa de electrofuziune Marcati pe conducta nivelul pana unde trebuie introdusa in electromufa (75 mm). Montati inelele de centrare pentru o sudura corespunzatoare. Inserati capetele conductelor ce urmeaza a fi sudate in mufa de electrofuziune, si conectati cablurile masini de sudat la electromufa. Apasati butonul de start. Intervalul de temperatura la care se poate realiza sudura: -10C - +40C. Durata de timp pentru realizarea sudurii este de cca. 5-7 minute la 20C.
studio
arca
Asteptati cel putin timp de 15 minute din momentul in care procesul de sudura s-a terminat pana sa demontati inelele de centrare. Nu desfaceti izolatia de plastic decat in momentul in care electromufa s-a racit complet. Nota: Aceeasi electromufa NU poate fi folosita de doua ori, deoarece termorezistentele ce compun aceasta mufa se opresc automat in momentul in care temperatura necesara pentru producerea sudurii a fost atinsa. Mufa de expansiune Disponibila pentru diametre de la 32 pana 315 mm. Proprietatile imbinarii: nedemontabila; nerezistenta la tensiuni Este necesar a se realiza un punct fix rigid la baza mufei de expansiune, pentru a fi evitata orice miscare a mufei in momentul aparitiei dilatarilor sau contractiilor. Forma speciala a garniturii permite conductei HDPE sa alunece in interiorul mufei de expansiune in timpul dilatariilor sau contractiilor, asigurand astfel o imbinare perfect etansa chiar si in cazul unei incarcaturi hidraulice mari. Urmatoarele conditii sunt necesare pentru a asigura o imbinare cu mufa de expansiune sigura si usoara: teirea la un unghi de 15 al capatului conductei HDPE ce urmeaza a fi introdus in mufa de expansiune; verificarea scalei gradate de pe peretele exterior al mufei pentru determinarea adancimi la care trebuie inserata conducta HDPE in mufa de expansiune; dupa masurare se marcheaza pe conducta nivelul pana unde trebuie introdusa; ungerea capatului conductei ce urmeaza a fi indrodusa in mufa cu silicon sau vaselina (a nu se utiliza uleiuri sau lubrifianti ce pot cauza deteriorarea garnituri de cauciuc); Distantele dintre bratari pentru tronsoanele orizontale Diametru mm 40 50 56 63 75 90 110 125 160 200 AA m 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 FA m 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 RA m 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 1,10 1,20 1,60 2,00 FG in A N 70,00 88,00 107,00 124,00 156,00 203,00 279,00 348,00 628,00 850,00 kg 7,14 8,97 10,91 12,64 15,90 20,69 28,44 35,47 64,02 86,65
Legenda: AA distanta dintre punctele de agatare RA distanta dintre colierele de prindere

studio
arca
FA FG
distanta dintre punctele fixe greutatea intregului sistem daca distantele de mai sus au fost riguros respectate
Distantele dintre bratari pentru tronsoanele verticale Distanta dintre piesele de expansiune / puncte fixe max. 6 m Distanta dintre colierele de prindere max. 15 x tevii Conductele verticale se vor fixa prin metode conventionale Modul de instalare si manipulare al membranei de hidroizolatie, trebuie sa respecte regulile si tehnicile de instalare ale producatorului acesteia Dupa conectarea membranei de hidroizolatie, indepartati capacul de protectie si montati restul de componente ale receptorului Suprafata acoperisului trebuie curatata dupa terminarea instalarii. Verificati sa nu ramana nici un fel de ambalaj sau resturi de material termoizolant pe acoperis. Suplimentar se va mai face inca o verificare a instalarii componentelor receptorului de terasa. Modul de instalare si manipulare al membranei de hidroizolatie, trebuie sa respecte regulile si tehnicile de instalare ale producatorului acesteia. Daca se opteaza pentru folosirea rezistentei electrice pt degivrare, introduceti cablul de conectare al acesteia cu grija prin orificiul special destinat el elementului de baza Instalare Modul de instalare si manipulare al membranei de hidroizolatie, trebuie sa respecte regulile si tehnicile de instalare ale producatorului acesteia. Dupa terminarea conectari membranei de hidroizolatie indepartati capacul de protectie al receptorului Suprafata acoperisului trebuie curatata dupa terminarea instalarii. Verificati sa nu ramana nici un fel de ambalaj sau resturi de material termoizolant pe acoperis. Suplimentar se va mai face inca o verificare a instalarii componentelor receptorului de terasa. Acoperisurile necesita o mentenanta periodica. Aceasta presupune curatarea lor de orice fel de murdarie, frunze, crengi, noroi pentru a fi evitat un blocaj al sistemului de preluare a apelor pluviale. Frecventa acestor operatiuni de curatare trebuie stabilita in conformitate cu conditiile mediului inconjurator (conditiile meteorologice din zona respectiva, numarul de copaci din apropierea acoperisului, etc.), si trebuie sa includa neaparat curatarea receptoriilor de terasa Geberit Pluvia. Pentru a face aceasta, demontati atat discul protector din partea frontala a receptorului, cat si discul interior din parafrunzarul receptorului pentru a va permite o curatare mai buna a receptorului in sine. Numarul de astfel de operatiuni de curatare pe durata unui an de zile, trebuie stabilit de catre personalul de mentenanta si trebuie implementat in programul de mentenanta al cladiri. 2.3.2. INSTALATII DE AER COMPRIMAT 2.3.2.1 Generalitati-Lucrari pregatitoare Inaintea inceperii executiei, in vederea corelarii traseelor comune si a rezolvarii corecte a intersectiilor traseelor, se va coordona planul retelei interioare de aer comprimat cu planurile celorlalte tipuri de instalatii. De asemenea se vor confrunta planurile structurii de rezistenta cu planurile de arhitectura pentru verificarea si daca este cazul,precizarea dimensiunilor de goluri pentru
studio
arca
trecerea conductelor. 2.3.2.2 Materiale utilizate Retelele de aer comprimat se vor realiza din tevi de otel zincat,fitinguri si armaturi rezistente presiunilor de lucru.Se vor utiliza tevi trase sau tevi sudate longitudinal sau elicoidal. Imbinarea tevilor se va face prin filet,intrebuintandu-se fitinguri din otel zincat. Capetele tevilor au filet conic,iar fitingurile il au cilindric.La dimensiuni mai mari se utilizeaza sudarea directa sau imbinarea cu flanse.Sudarea cap la cap se executa numai pe portiuni rectilinii. In toate cazurile posibile se va prefera imbiunarea prin filetare,deoarece imbinarea prin sudare implica o tehnica mai speciala, adica sudo-brazarea. Flanele se utilizeaz la racordarea conductelor cu aparate sau armturi cu flane. Flanele sunt din oel, Pn = 16 atm. conform STAS 8013-84 (pentru 0 > 4"). Utilizarea evilor zincate evit ruginirea la interior a conductelor, care ar conduce - n timp - la obturarea seciunilor de curgere. Etanarea ntre flanse se face cu garnituri speciale, omologate (cauciuc, cartonklingherit). Garnitura mbinrilor cu flane nu va obtura seciunile de curgere, periferia garniturii ajungnd pn la uruburile flanei. n poriunile n care conductele traverseaz elementele de construcii nu se admit mbinri. naintea montrii instalaiei se va realiza trasarea n coordonare cu celelalte conducte sau conductoare electrice ce urmeaz a fi montate n aceeai zon. Conductele vor fi susinute prin brri, bride sau supori suspendai. Se pot utiliza i alte tipuri de susineri cu condiia acceptrii lor de ctre proiectant. Suporii de susinere a conductelor trebuie s asigure deplasarea conductelor prin dilatare fr modificarea geometriei traseului. La montarea conductelor montate n plas (vertical sau orizontal) se va lsa spaiu suficient ntre conducte sau ntre acestea i elementele de construcii pentru plecrile derivaiilor, manevrarea robineilor, lucrri de ntreinere, revizii, reparaii .a.m.d. Distanele minime ntre conductele montate pe traseu paralel: Referina ntre conturul conductelor neizolate Distane (mm) 30 minime
ntre conturul conductei neizolate i peretele construciei 30 (suprafaa finit) ntre feele exterioare a conductelor izolate ntre faa exterioar a izolaiei i construcia finit ntre flanele armturilor a dou conducte apropiate 40 40 30
Conexiunile de la utilaje si pana la retelele de distributie se va realiza de catre beneficiar 2.3.2.3 Executia lucrarii
studio
arca
Retelele de aer comprimat, se vor executa in sistem inelar.Traseul de distributie al aerului comprimat trebuie sa fie cat mai scurt posibil. Trebuie luat in cosiderare si efectul de dilatare al conductelor care sa fie preluat de schimbarile de directie ale treseului, iar acolo unde nu sunt posibile decat trasee rectilinii, se vor prevedea compensatoare de dilatatie. 2.3.2.4 Pozarea conductelor de aer comprimat In lungul retelei are loc condensarea vaporilor de apa din aerul comprimat si,pentru colectarea condensatului,conductele se monteaza cu o panta de minimum 1-2 0/00 contrar sensului de curgere al aerului prin conducte astfel ca condensul sa se scurga spre punctele cele mai joase.Acolo se prevad separatoare de condens si ulei. In scopul evitarii cocsifarii depunarilor de ulei si aprinderii acestora pe conducta de refulare a aerului comprimat, se va asigura racirea continua a aerului comprimat, precum si buna functionare a supapelor. Intretinerea si verificarea conductelor si rezervoarelor de aer comprimat se vor efectua conform instructiunilor fabricii furnizoare.Este interzisa cu desavarsire curatarea partilor interioare ale tevilor si rezervoarelor cu benzina sau produse similare,care pot provoca incendii sau explozii la pornirea instalatiei. Este interzisa dezghetarea conductelor de aer cu sursa de caldura cu foc deschis.Intre compresor si rezervorul tampon nu se admite montarea ventilelor de inchidere. Se va asigura legarea la pamant a tuturor partilor metalice ale instalatiilor de comprimare a aerului. Pentru stingerea incendiilor se va actiona cu CO 2, praf si CO2 sau tetroclorura de carbon, folosindu-se stingatoarele. 2.3.2.5 Probe si intretinere Reteaua de conducte de aer comprimat trebuie sa asigure alimentarea cu aer comprimat a tuturor consumatorilor, la presiunea de functionare normala a acestora si cu debitul necesar.Deoarece aerul comprimat este o forma de energie scumpa, pierderile de presiune in retea sunt limitate de considerente economice, la maximum 10% din presiunea de regim a compresoarelor. Retelele de aer comprimat vor fi supuse probelor de verificare a unei executii rezistente si etanse. Probele se efectueaza cu aer comprimat.Inainte de inceperea probelor,conductele se sufla cu aer comprimat, fara a avea montate aparatele de masura si control,dar cu robinetele deschise. Proba de rezistenta se efectueaza la presiunea de 1,5 Pregim.Ea cuprinde reteaua fitingurile si armaturile de pe traseu in pozitie deschisa, dar fara armaturile de utilizare (in locul lor se monteaza flanse oarbe) si fara aparatura de masura si control.Durata probei este de circa 60 min timp in care presiunea de proba nu trebuie sa scda cu mai mult de 1% din valoarea initiala.Este interzisa orice remediere cu conductele sub presiune. Proba de etanseitate se efectueaza la presiunea de regim, cu toate aparatele si armaturiel de utilizare montate(in pozitia deschis).Ea dureaza numai atat timp cat este necesar, ca sa se efectueze verificarea cu spuma de sapun, a etanseitatii armaturilor de utilizare. Proba armaturilor se face cu manevrarea acestora.
studio
arca
Punctele neetanse ale retelei reprezinta consumatori permanenti , care au o influenta negativa considerabila,asupra functionarii intregii instalatii si asupra functionarii aparaturii.Depistarea punctelor de scurgeri prin neetaseitate este relativ simpla si nu necesita aparate deosebite, si poate fi efectuata parcurgandu-se traseul conductelor si aplicandu-se spuma la ramificatii,flanse,robinete. Este interzisa amplasarea conductelor din reteaua de aer comprimat, in vecinatatea focurilor deschise sau langa surse de caldura. Temperatura aerului din reteaua de distributie a aerului comprimat trebuie sa fie cel putin 750C mai scazuta,decat cea de autoaprindere a uleiului folosit pentru ungerea instalatiei. Conductele de aer comprimat neingropate nu se vor poza sub retelele electrice, iar cand nu este posibil, se vor lua masuri de protectie,intre conducte si retelele electrice respective. La executia instalatiei de aer comprimat se vor respecta Normativele in vigoare. 2.3.2.6 Utlilaje Sala compresoare A. Compresor KAESER cu urub i usctor cu refrigerare Model: CSD 122 T (rcire cu aer) Sistem compact de furnizare i tratare aer comprimat Compresoarele cu urub de la KAESER ntrunesc toate calitile necesare aplicaiei dumneavoastr: eficien energetic maxim, silenios n funcionare, cu ntreinere redus, fiabilitate ridicat, aer comprimat de calitate. Toate acestea sunt rezultatul inovaiilor aduse la compresor, controler, sistemul de antrenare, sistemul de rcire i ventilaie, insonorizare precum i la operaiile de ntreinere i service. Ataat de compresorul standard, modulul usctor cu refrigerare este livrat complet conectat i gata de operare. Modelul cu carcase separate permite dimensionarea generoas a componentelor usctorului i totodat o accesibilitate uoar a acestora i ecranarea usctorului fa de cldura produs n procesul de comprimare. Sistemul de rcire de nalt performan asigur funcionarea fiabil a echipamentului pn la o temperatur ambiant de +45 C. Recuperarea Caldurii generate de compresoare Cea mai simpl i direct metod de recuperare a cldurii generate de un compresor cu urub rcit cu fluid/ulei const n utilizarea cldurii din aerul de rcire nclzit rezultat de la compresor.Acest aer nclzit este direcionat cu ajutorul unei tubulaturi pentru a fi folosit la nclzirea ncperilor n hala. Cnd aerul nclzit nu este necesar, este eliberat n exterior printr-o clapet sau jaluzea manuala sau automata. Avantajele decisive ale compresorului Kaeser cu urub Bloc de compresie KAESER cu SIGMA PROFILE cu economie de energie Fiecare compresor KAESER cu urub utilizeaz un bloc de compresie SIGMA PROFILE cu economie de energie. Fiecare pies prelucrat conform cu cele mai stricte standarde de calitate i rulmenii cu role aliniai cu precizie asigur o durat lung de via cu fiabilitate maxim. Compresie ntr-o singur treapt i injecie de fluid de rcire pentru rcirea optim a blocului de compresie i pentru ungerea i etanarea rotoarelor.
studio
arca
Funcionare cu turaie redus Blocurile mari de compresie cu turaii reduse sunt mai eficiente dect blocurile mici cu turaii ridicate deoarece produc mai mult aer comprimat pentru aceeai putere consumat. Turaii reduse nseamn uzur mai mic i n consecin costuri de ntreinere mai mici. Transmisie 1:1 cu economie de energie Motorul eficient (clasa EFF1) i blocul de compresie sunt legate prin cuplajul direct i carcasa de protecie a acestuia, formnd un grup compact care este practic fr ntreinere. Transmisia direct (transmisie 1:1) de la KAESER nu are pierderi i prin urmare este cu pn la 5% mai eficient dect transmisia prin curea sau prin angrenaj. Rcire eficient cu aer n plus fa de eficiena mrit de rcire, sistemul mai are i urmtorul avantaj: interiorul carcasei se menine curat deoarece aerul ambiant este aspirat prin rcitor n incinta de rcire i apoi refulat direct n sus n afar. Impuritile din aerul de rcire sunt reinute la partea exterioar a rcitorului. Acumularea impuritilor este uor de observat iar operaia de curare poate fi efectuat fr a fi necesare operaii de demontare. Sigurana n funcionare este mbuntit iar costurile de ntreinere sunt semnificativ reduse. Avantajele decisive ale modulului usctor cu refrigerare ataat Separator centrifugal fiabil Montat n amonte de usctorul cu refrigerare, separatorul centrifugal asigur, n mod fiabil i eficient, separarea condensului i drenajul chiar i la temperaturi i umiditate ambiante ridicate. Un purjor cu senzor de nivel electronic ECO DRAIN asigur purjarea fiabil a condensului fr pierderi de aer comprimat. Economie de energie cu compresoare cu urub i usctor cu refrigerare modular ataat Pentru a evita consumul inutil de energie n perioadele de ateptare ale compresorului, usctorul cu refrigerare modular ataat este oprit dup un timp i repornit periodic astfel nct s fie oricnd gata de operare. Purjor electronic de condens ECO DRAIN cu senzor de nivel Condensul de la usctor este evacuat de un purjor automat ECO DRAIN care funcioneaz fr pierderi de aer comprimat. n momentul n care colectorul purjorului este plin, un senzor de nivel deschide o supap cu membran i condensul este evacuat. Partea electronic asigur deschiderea supapei pentru perioada necesar evacurii n totalitate a condensului i apoi nchiderea supapei nainte de a se produce pierderi de aer comprimat. Construcie modular cu economie de spaiu Usctorul cu refrigerare modular transform un compresor cu urub standard ntr-un sistem compact de furnizare a aerului comprimat uscat. Toate componentele sunt uor accesibile, simplificnd i scurtnd toate activitile de ntreinere.
pag. 116
studio
arca
Schimbtor de cldur n plci din oel inoxidabil Schimbtorul de cldur al usctorului este rezistent la coroziune i depuneri. Separatorul de condens al usctorului este din oel inoxidabil i evacueaz eficient condensul acumulat din aerul comprimat, chiar i n condiiile unui debit fluctuant al aerului comprimat. Toate componentele i conductele din usctor ndeplinesc cele mai stricte cerine de siguran i fiabilitate n funcionare. Avantaje decisive ale controlerului intern al compresorului Sigma Control Sigma Control este bazat pe un computer industrial robust, actualizabil i cu sistem de operare n timp real. LED-urile tip semafor indic clar i repede starea de funcionare a echipamentului. Operare prin intermediul afiajului cu 4 rnduri de caractere i text n clar ntr-una din cele 30 de limbi folosind tastele cu pictograme. Controlerul monitorizeaz i regleaz automat funcionarea compresorului iar n caz de alarm iniiaz o secven de siguran care oprete echipamentul. Sunt disponibile 4 moduri diferite de control din care se poate alege modul cel mai eficient pentru aplicaia dat. Sunt prevzute interfee de conectare pentru modem, pentru un compresor n conexiune master-slave i pentru reeaua de transmisie date (Profibus DP). B. Recipient de aer sub presiune 5000 litri, vertical, zincat prin imersie la cald Indiferent dac au capacitatea de 90 sau 10000 litri, toate recipientele de aer sub presiune de la KAESER sunt proiectate i construite conform celor mai ridicate standarde de calitate pentru a asigura fiabilitate i disponibilitate maxim. Recipientele de aer de la KAESER sunt deosebit de rezistente la coroziune i permit o instalare rapid i sigur, filetele fiind precis finisate imediat dup procedeul de zincare. nainte de a fi livrate conexiunile recipientelor sunt protejate cu capace din plastic pentru a asigura livrarea n perfect stare de funcionare. Recipient de aer sub presiune zincat Avantajele decisive ale recipientelor Intervale lungi de inspecie Recipientele sunt proiectate pentru rezisten la eforturi cu o variaie de presiune de pn la 20% din presiunea maxim. Construcia robust n conformitate cu normele AD 2000 permite inspecia periodic la cinci ani. Acest lucru reduce costurile de inspecie i mrete gradul de utilizare pe ntreaga durat de via. Durat de via de 3 ori mai mare Toate recipientele KAESER sunt zincate interior i exterior prin imersie la cald, n conformitate cu standardul DIN EN ISO 1461, pentru a asigura o excelent protec ie anticoroziv. Astfel, recipientele zincate de la KAESER rezist aproximativ de 3 ori mai mult dect recipientele clasice simple. Deschideri generos dimensionate Curarea, ntreinerea i inspecia sunt facilitate de deschiderile generos dimensionate; un alt factor care contribuie la creterea gradului de utilizare pe ntreaga durat de via. Finisare perfect Filetele de la toate recipientele KAESER sunt perfect finisate imediat dup zincare pentru a permite o instalare rapid i simpl.
studio
arca
C. Usctor cu refrigerare i economie de energie Model TD 61 Economii suplimentare de energie n comparaie cu usctoarele cu sisteme de control convenionale, usctoarele SECOTEC economisesc energie deoarece sistemul refrigerator este oprit pe durata pauzelor, a perioadelor de consum redus i cnd nu se lucreaz. Sistemul de control funcioneaz fr a fi necesar programarea perioadelor de lucru. Masa termic integrat asigur c sistemul este gata de operare n orice moment. Suplimentar, cderea minim de presiune asigurat de usctor permite reducerea presiunii maxime generate de compresor i implicit o economie suplimentar de energie Usctoare cu refrigerare i sistem Secotec Avantaje decisive Separator de condens eficient Usctoarele SECOTEC de la KAESER sunt prevzute cu un separator de condens special proiectat, fabricat din oel inoxidabil, care asigur separarea condensului din aer chiar i n condiii de variaie puternic a consumului de aer. Cdere minim de presiune Usctoarele SECOTEC utilizeaz evi care asigur o curgere optim, fr s necesite pre-filtru. Prin urmare pierderile de presiune sunt meninute la un nivel minim, fapt care permite reducerea semnificativ a presiunii maxime din sistem. Rezult economii importante, deoarece fiecare reducere cu 1 bar a presiunii reprezint o reducere cu 6 % a puterii consumate i totodat reducerea pierderilor de aer datorate neetaneitilor. Purjare sigur a condensului cu purjor ECO DRAIN Usctoarele SECOTEC sunt echipate, n varianta standard, cu purjor ECO DRAIN cu senzor electronic de nivel. Cnd rezervorul colector este plin, senzorul de nivel deschide o supap cu diafragm i o nchide imediat dup purjarea condensului. Spre deosebire de purjoarele cu electroventil, n acest caz nu exist pierderi de aer comprimat i nici risip de energie. Sistemul de control SECOTEC Sistemul de control SECOTEC pornete i oprete compresorul frigorific n funcie de consumul de aer. Componenta principal a usctorului este masa termic de capacitate ridicat care este rcit, pn la temperatura de decuplare, de circuitul refrigerator i care reine cldura din aerul comprimat care trece prin schimbtorul de cldur. De ndat ce temperatura masei termice crete pn la temperatura de cuplare, compresorul frigorific pornete i o rcete la loc. Aceast caracteristic asigur reducerea considerabil a consumului de energie comparativ cu controlul convenional. D. Microfiltru FE 0,1 m Model: FE-107 D Aer comprimat tratat conform cerinelor Toate filtrele de aer KAESER i componentele de tratare a aerului comprimat sunt
studio
arca
special proiectate pentru utilizarea lor combinat. Aerul comprimat este disponibil pentru fiecare clas de calitate dorit, de la aer de uz general pn la aer alimentar sau farmaceutic. Astfel se poate ajunge pn la aer comprimat tehnic fr ulei, mai curat dect aerul din jur pe care l respirm zi de zi. Toate echipamentele i sistemele sunt testate i certificate TV (autoritatea german de inspecie tehnic). Model: ECO DRAIN Avantajele decisive ale purjorului ECO DRAIN Senzor de nivel Senzorul capacitiv de nivel nu are piese de uzur i poate msura toate tipurile de condens. Funcioneaz perfect i n cazul contaminrii puternice, chiar i atunci cnd este umplut doar cu ulei. Control electronic inteligent Controlul electronic acioneaz supapa de purjare cu o att de mare precizie nct ntregul condens colectat este purjat fr pierderi de aer comprimat. Fr pierderi = fr consum suplimentar de energie = economii bneti importante. Toate componentele sunt izolate mpotriva ptrunderii apei (conform clasei IP65, excepie ECO DRAIN 31/32: clasa IP54). Autocontrol La apariia unei situaii de alarm (de ex. la blocarea furtunului de purjare) echipamentul ateapt 60 secunde nainte de a intra n modul de alarm, dup care trece n modul de purjare periodic de 7,5 secunde la fiecare 4 minute. Un LED care se aprinde intermitent indic starea de alarm iar un contact fr potenial permite transmiterea unui semnal la un centru de comand sau la controlerul compresorului. Calitate industrial Funcionarea fiabil, calitatea ridicat i operarea n condiii de siguran sunt eseniale pentru aplicaiile industriale. De aceea fiecare ECO DRAIN ndeplinete cele mai nalte cerine. Chiar i cu acumulri fluctuante i coninut ridicat de impuriti sau ulei funcionarea sigur este o certitudine. ntreinere cu un clic i gata (modelele ECO DRAIN 31/32) Activitatea de ntreinere pentru aceste modele ECO DRAIN nu poate fi mai rapid sau mai simpl de atta. Un simplu "clic" este tot ceea ce trebuie fcut pentru a demonta unitatea de service de modulul electronic. De aceea nu mai este necesar dezasamblarea complet pentru efectuarea activitii de ntreinere. E. Sistem de tratare condens Aquamat CF 75 Tratare testat i certificat a condensului AQUAMAT-ul este un sistem care permite tratarea local eficient a condensului, reducnd semnificativ costurile cu tratarea apelor uzate. Tratarea condensului cu sistemul KAESER model AQUAMAT economisete pn la 90% din costurile de neutralizare care sunt solicitate de companiile specializate n tratarea i neutralizarea condensului. Model: Aquamat Avantajele decisive ale sistemului AQUAMAT
studio
arca
Material filtrant de nalt performan Toate cartuele pentru pre-filtrare i filtrare sunt din material de nalt performan (nu conin carbon activ). n plus, rezervorul de separare din amonte cu pre-separare gravitaional permite creterea semnificativ a intervalelor de ntreinere cu o fiabilitate sporit. (nu este aplicabil la modelul CF3). Indicator de alarmare vizibil Senzorul de nivel indic clar gradul de contaminare al filtrului. Filtrul trebuie schimbat de ndat ce acest indicator devine vizibil. Utilizatorul poate verifica funcionarea AQUAMAT-ului folosind setul de testare turbiditate i n consecin poate programa activitatea de ntreinere corespunztoare (se recomand: verificare sptmnal). Schimbarea curat a filtrului Demontarea principalului cartu filtrant este simplificat de un mner potrivit. Filtrul poate fi apoi fixat foarte uor de carcasa AQUAMAT pentru a facilita scurgerea. De aceea schimbarea filtrului este rapid i curat. Umectarea prealabil a noului filtru nu mai este necesar. Intrri multiple Standard pot fi conectate pn la patru conducte de condens (de la AQUAMAT CF 9 n sus). Conexiunile neutilizate sunt nchise cu dopuri de plastic, care sunt incluse n furnitura livrat.
2.3 HIDRANTI INTERIORI Hidranii de incendiu interiori se amplaseaz n locuri vizibile i uor accesibile n caz de incendi, n funcie de raza lor de aciune i de necesiti, n urmtoarea ordine: lng intrri n cldiri, n case de scri pe coridoare, lng intrarea n ncperi i n interiorul acestora. Hidranii de incendiu interiori se pot monta aparent sau ngropat, marcndu-se corespunztor. Standardele de referin sunt STAS 297/2 i SR ISO 6309. Pe timp de noapte sau n locurile unde se desfoar activiti la lumin artificial, marcarea hidranilor se face prin iluminat de siguran. Robinetul hidrantului de incendiu, mpreun cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul su i dispozitivele de refulare a apei, se monteaz ntr-o cutie special, amplasat n ni sau firid n zidrie, la nlimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseal. Standardul de referin este STAS 3081. Niele hidranilor de incendiu interiori nu trebuie s strpung pereii antifoc, pe cei care despart ncperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimiteaz ci de evacuare. n cazul n care se monteaz n ni, rezistena la foc a peretelui, dup montarea niei, trebuie s rmn neschimbat. Hidranii de incendiu interiori se echipeaz cu furtunuri semirigide (standard de referin STAS SR EN 671-1/2002) sau cu furtunuri plate (standard de referin STAS SR EN 671-2/2002) i cu evi de refulare universale montate la extremitile furtunurilor pentru a forma, dirija i controla jetul de ap. Furtunurile semirigide trebuie s aib unul din urmtoarele diametre interioare: 19
studio
arca
mm; 25 mm; 33 mm. Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie s depeasc 52 mm. Lungimea maxim a furtunului semirigid trebuie s fie de 30 m (standard de referin STAS SR EN 671-1/2002). Lungimea nominal a furtunului plat nu trebuie s depeasc 20 m, excepie fcnd aplicaiile specifice care permit acest lucru (standard de referin STAS SR EN 671-2/2002). eava de refulare universal trebuie s permit urmtoarele poziii de reglare: nchidere i jet pulverizat i/sau jet compact (standarde de referin STAS SR EN 671-1/2002 i STAS SR EN 671-2/2002). Cnd jetul pulverizat i jetul compact sunt condiionate, se recomand s se poziioneze jetul pulverizat ntre poziia de nchidere i poziia jetului compact. eava de refulare universal trebuie prevzut cu un robinet de nchidere a alimentrii cu ap. Robinetul de nchidere trebuie s fie cu supap sau de alt tip cu deschidere lent. Robinetul trebuie s se nchid prin acionarea unei roi de manevr n sens orar, iar sensul de deschidere trebuie marcat. Pentru hidrantul interior de incendiu echipat cu furtun semirigid, tamburul trebuie dotat cu dou flane circulare cu diametrul maxim de 800 mm i cu sectoare interioare sau cu o bobin cu diametrul minim de 200 mm pentru furtunurile de 19 mm i 25 mm i cu diametrul minim de 280 mm pentru furtunurile de 33 mm. Tamburul trebuie s se roteasc n jurul axei sale. Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, cu furtun pliat de dou ori cu furtun bobinat. Tamburul trebuie s se roteasc n jurul axei sale n aa fel nct s permit desfurarea liber a furtunului. Tamburul interior trebuie s aib diametrul minim de 70 mm, cu o fant larg de cel puin 20 mm n care se aeaz cuta median din lungul furtunului. Cutiile trebuie prevzute cu o u i pot fi echipate cu o ncuietoare. Cutiile care pot fi zvorte, trebuie prevzute cu un dispozitiv de deschidere n caz de urgen care s fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care s poat fi spart cu uurin. Robinetul de nchidere cu supap nurubat pn la refuz trebuie n aa fel poziionat ca s permit rmnerea a cel puin 35 mm spaiu liber n jurul diametrului exterior a roii de manevr. Dac dispozitivul de deschidere n caz de urgen este protejat printr-un geam frontal, acesta trebuie s poat fi spart cu uurin, fr a exista riscul de a lsa buci sau corpuri ascuite care s poat provoca rnirea celor care acioneaz dispozitivul de deschidere n caz de urgen. Uile cutiilor trebuie s se deschid cu minimum 170 pentru a permite furtunului s fie micat liber n toate direciile. Pentru anumite condiii climatice este necesar s se prevad cutia cu guri cu ventilare corespunztoare. n reelele instalaiilor interioare de ap pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice). Reelele interioare care alimenteaz cu ap mai mult de 8 hidrani de incendiu pe nivel, se proiecteaz inelare Reelele inelare de conducte se prevd cu robinete astfel nct, n caz de avarii, s nu se ntrerup funcionarea a mai mult de 5 hidrani pe un nivel al cldirii. Robinetele de pe reelele inelare se prevd sigilate n poziie "normal deschis" dac nu sunt prevzute cu dispozitive de acionare de la distan. Instalaiile cu hidrani de incendiu interiori se proiecteaz i execut astfel nct s poat fi acionate operativ la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor i
studio
arca
robinetelor cu acionare electric de la distan, prin butoane. Toate reelele de alimentare cu ap pentru stingerea incendiilor cu hidrani interiori se proiecteaz i se execut astfel nct s fie ferite de nghe, iar reviziile i eventualele reparaii s se poat face cu uurin.
Cap 2.4 CONDIII DE RECEPIE A INSTALAIILOR Recepia lucrrilor de instalaii reprezint aciunea prin care beneficiarul lucrrii accept i preia lucrarea n conformitate cu documentaia de execuie, certificndu-se c executantul a ndeplinit obligaiile contractuale. n urma recepiei lucrrilor, acestea pot fi date n exploatare. Recepia lucrrilor de instalaii va fi organizat conform Legii privind calitatea n construcii i instalaii aferente acestora (Legea 10/1995, cu modificarile si completarilr ulterioare); Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora (HG nr. 273/1994) i a altor reglementri specifice. Recepia lucrrilor cuprinde dou faze, respectiv: recepia la terminarea lucrrilor i recepia final. Recepiile vor fi organizate de ctre investitori (ordonatori de credite sau proprietari). 2.4.1 Recepia la terminarea lucrrilor Executantul va comunica investitorului data terminrii lucrrilor prevzute n contract, prin document confirmat de investitor. Comisiile de recepie vor fi numite de investitor i vor fi alctuite din cel puin 5 membrii (7 membrii pentru lucrrile de importan excepional). Obligatoriu va fi un reprezentant al investitorului i un reprezentant al administraiei publice locale, restul membrilor comisiei vor fi specialiti n domeniu. nceperea recepiei va fi organizat de investitor n maxim 15 zile de la comunicarea terminrii lucrrilor de ctre executant. Investitorul va comunica executantului i proiectantului: *data recepiei; *membrii comisiei de recepie Reprezentanii executantului i proiectantului nu pot face parte din comisia de recepie, avnd calitatea de invitai. Proiectantul va ntocmi i va prezenta n faa comisiei de recepie punctul de vedere privind execuia construciei. n procesul verbal de recepie va fi consemnat realizarea msurilor prevzute n documentaia de execuie privind prevenirea i stingerea incendiilor, fr de care recepia nu poate fi acceptat. Comisia de recepie se ntrunete la data i ora fixat, programul recepiei fiind stabilit de preedintele comisiei. Comisia va funciona n prezena a minim 2/3 din numrul membrilor. Investitorul are obligaia s pun la dispoziia comisiei documentaia de execuie, sau alte documente i explicaii necesare. n vederea recepiei instalaiilor este obligatorie ntocmirea urmtoarelor acte legale: -proces-verbal de lucrri ascunse;
studio
arca
-proces-verbal de centrri utilaje; -proces-verbal pentru probe; -certificate de materiale; -dispoziii derogatorii de la proiect; -proces-verbal de recepie intermediar a montajului utilajelor, preliminar montrii conductelor. Examinrile fcute de comisie se fac prin: -cercetare vizual; -analiza documentelor Comisia examineaza: a)respectarea prevederilor dinautoritatia de constructie ,din avize i alte condiii de execuie; b)executarea lucrarilor conform documentaiei de execuie i a reglementrilor specifice ,cu respectarea exigenelor eseniale ; c)terminarea tuturor lucrrilor conform contractului. 2.4.2 Recepia final Recepia final se face in maximum 15 zile dup expirarea perioadei de garanie prevzut n contract. La recepie particip : -investitorul -executantul -proiectantul lucrrii; -comisia de recepie numit investitor . Comisia de recepie examineaz : a)procesele verbale de recepie la terminarea lucrrilor ; b)finalizarea lucrrilor cerute la terminarea lucrrilor ; c)referatul investitorului privind comportarea instalaiilor n perioada de garanie. La terminarea recepiei comisia de recepie final va consemna observaiile ntr-un proces verbal.
CAP. 3. INSTALAII TERMICE ,VENTILATII, CLIMATIZARE SI CENTRALA TERMICA DESCRIERE GENERALA: Prezenta documentatie trateaz la nivel de caiet de sarcini instalaiile de nclzire/rcire interioare si de conditionare a aerului pentru obiectivul mai sus mentionat. Imobilul va fi compus din doua corpuri de constructie Hala de productie si corpul administrativ compus din birouri ,sali de conferinte , laboratoare spatii anexe ,vestiare , grupuri sanitare, spatii tehnice,ateliere,sala multifunctionala , sala conferinte.
studio
arca
Accesul persoanelor la nivelul superior din corpul administrativ se va face pe casa scarii.Accesul in spatiul tehnic situat la parterul corpului administrativ se va face direct din exterior,spatiul repsectiv avand si un acces spre hala de productie. Imobilul va fi asigurat cu utilitati precum: - ventilo-convectoare de parapet respectiv unitati de tratare a aerului in sitem doua tuburi conform specificatiei tehnice din proiect, - accesoriile instalaiei de condiionare , aparate de reglaj pentru ventilo-convectoare - conducte de alimentare cu agent termic si de racire a ventilo-convectoarelor - conducte de eliminare a condensului din PP - conductele de distribuie din oel STAS 7656-80, protejate anticoroziv i vopsite; - corpuri de nclzire statice (radiatoare din tabl oel) montate pe parapet - robinete pentru radiatoare - detentoare pentru radiatoare - brri pentru susinerea i fixarea conductelor; - tuburi de protecie la trecerea prin perei sau planee; - racorduri olandeze; - curbe, coturi, teuri i reducii; - robinei manuali de dezaerisire pentru radiatoare; - ventile automate de dezaerisire; - robinei de golire; - robinei de nchidere i reglaj, robinete de echilibrare - statie de pompare pentru apa de consum menajer , - centrala termica pe combustibil gazos pentru incalzirea spatiilor precum si pentru prepararea apei calde de consum menajer(ACM) , - panouri solare pentru preparare acm, - rezervoar de acumulare ACM , - centrale de tratare a aerului pentru asigurarea climatului interior in toate anotimpurile , - ventilatoare de vehiculare a aerului ,instalatii de transport praf fin rezultat de la procesele de productie precum si gaze rezultate de la utilajele respective , - perdele de aer pentru compensarea aerului patruns prin deschiderea usilor , - unitati de climatizare a incaperilor ce adapostesc servere ,etc , iar pentru apararea impotriva incendiilor, se va prevedea dotarea ansamblului cu sisteme, instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor statii de pompare si toate instalatiile de stins incendiu conform cu scenariul la foc intocmit de proiectantul de specialitate.
pag. 124
studio
arca
Caietul de sarcini nu este restrictiv, ns orice modificare sau completare se va face numai cu avizul proiectantului. LUCRARI PROPUSE: Cap. 3.1 Corp administrativ 3.1.1 Birou productie,sala multifunctionala,sala conferinte,sala training: La proiectarea instalaiilor interioare de nclzire s-au avut n vedere recomandrile urmtoarelor normative: SR 1907-1 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul SR 1907-2 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Climatizarea acestor incaperi ,se va face prin intermediul unor ventiloconvectoare in tavan fals de tubulatura de aer cu aport de aer proaspat. Ventiloconvectoarele sunt montate in tavanul fals din holul aferent camerei de cazare si vor fi izolate fonic. Refularea aerului necesar in incaperi , se face din ventiloconvector prin tubulaturi de aer pana la grilele montate in tavan , aspiratia facandu-se prin grile de aspiratie racordate la tubulaturile de aspiratie, iar aportul de aer proaspat care se face de pe acoperis pin intermediul unei tubulaturi de aer izolata. Ventiloconvectoarele vor fi prevazute cu aport de aer proaspat ,plenum , vane cu 3 cai si cu pompa de condens. Automatizarea acestor unitati de climatizare se va face de la actionari montate in fiecare incapere pe perete. Inchiderea unitatilor de climatizare se face automat si prin control-acces aferent fiecarei incaperi. Pentru reglarea debitelor de aer se vor prevedea pe canalele de aer clapete de reglare. Alimentarea cu agent termic pe perioada de iarna si agent frigorific pe perioada de vara, se va face in functie de preferinte. Alimentarea ventiloconvectoarelor se va face cu 4 conducte tur/retur agent frigorific de la chillere respectiv tur/retur agent termic de la centrala termica si vor fi izolate termic si anticondens. Alimentarea cu agent termic pentru instalatia de incalzire, se face de la centrala termica. Alimentarea cu agent frigorific ,necesar pentru unitatile de climatizare nou proiectate aferente cladirii existente , se va face de la un chiller de 759.4kw (racitor de lichid, racit cu aer) de exterior ,amplasat in exterior la cota terenului sistematizat intr-un spatiu special destinat acestuia. Noul chiller proiectat va furniza agent frigorific(apa racita) necesara pentru unitatile de climatizare nou proiectate. Conductele de agent termic de incalzire (tur si retur) care fac legatura de la distribuitorul din centrala termica si pana la coloanele verticale vor fi pozate cu ajutorul bridelor de fixare de elemente de constructie respectiv de tavanul aferent corpului administrativ,iar la trecerea acestora prin hala de productie se vor prinde de stalpi si elementele de constructie , cu diametre corespunzatoare, acestea vor fi izolate cu izolatie neagra pentru conducte. Din tavanul fals vor cobora spre parter si etaj pana in distribuitoar-colectoarele de zona. Coloanele verticale de agent termic de incalzire ce fac legatura intre etaj si parter vor fi pozate in ghene, vor avea diametrele conform planurilor cuprinse in documentatia de proiect tehnic de executie si vor fi izolate termic.In ghene la fiecare nivel ,atat la parter cat si la etaj
studio
arca
se vor prevedea usite de vizitare pentru interventia la robinetii de inchidere sau de reglare. Pentru preluarea dilatarilor din conducte , s-au prevazut compensatoare de dilatare cu puncte fixe conform planurilor, precum si compensari natural la schimbari de directii.Acestea se vor monta atat pe tur cat si pe retur , in ghene , in locuri usor accesibile pentru intretinerea lor periodica. Fiecare unitate terminal ( ventiloconvector ) va fi alimentat cu agent termic n sistem tur-retur de la distribuitorul de nivel, cu teava din Pex izolata, pozate ingropat in sapa si montate fara imbinari (sau similar din cupru montat in sapa fara imbinari). Conductele de agent termic tur/retur din spatiul tehnic aferent centralei termice si pana la distribuitoarele de nivel, vor fi din PPR cu insertie aluminiu si izolate termic. Toate conductele vor fi izolate termic indiferent de pozitia lor de montaj (in sapa sau pe pereti). Pentru controlul parametrilor climatici interiori se vor prevadea cate un termostat de ambient legat la ventiloconvectoarele ce vor deservi incaperea respectiva. Distribuitorul-colectorul de nivel ,va fi prevazut cu racorduri pentru fiecare ventiloconvector in parte, robinete si elemente de reglare necesare asigurarii unei bune repartizari a debitelor de caldura sau de agent frigorific din reteaua de conducte. Montarea lor se va face intr-o carcasa metalica la 500700 mm de pardoseala, intr-o nisa. Distribuitorul cuprinde: -robinete de inchidere si organele de echilibrare -robinetul de dezairisire -robinetul de golire si de racord la reteaua de distributie Colectorul cuprinde : -stuturile de racord la tevile panoului pe care sunt montate robinetele de inchidere si robinetele termostatice -termometre -robinetul de dezaerisire -debitmetrul n cazul trecerilor prin zid i planeu se vor efectua n zonele vizibile nite rozete. Evacuarea condensului de la aceste unitati de climatizare se va face prin conducte din material PP prin tavanul fals cu panta adecvata , racordate in ghene si vor fi racordate la nivelul demisol al cladirii la conductele de ape meteorice ,iar inainte de racord in mod obligatoriu se va face o garda hidraulica. Tuburi din polipropilen ignifug cu mufe, pentru canalizare. Prima operaie ce se execut este stabilirea traseelor unde se monteaz tuburile. Se va urmri foarte atent realizarea de ctre constructor a tuturor golurilor n planee sau n perei pe unde trebuie s treac conductele. Prelucrarea i montarea tuburilor din polipropilen ignifug cu muf pentru canalizare se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul prelucrrii materialelor plastice i montrii acestora. Se monteaz nti coloanele i apoi conductele de legtur. Conductele se monteaz aparent, pe ziduri prinse cu brri.
studio
arca
Montarea se face nti provizoriu, fixarea fcndu-se cu srm, cu o distan liber de la muf la perete de 2,5 cm. Se verific poziia de montare i se efectueaz corecturile, apoi coloane se va apropia de perete i se va fixa cu brri sub mufe. Toate capetele terminale, ramificaiile i piesele de curire se vor astupa provizoriu cu dopuri de hrtie i mortar de ipsos. Conductele de legtur se monteaz provizoriu prin legare cu srma la poziie. Se scoate dopul de protecie de la coloana de scurgere existent, se verific poziia de montare a conductelor de legtur i se efectueaz corecturile necesare apoi se execut fixarea definitiv n dispozitivele de susinere. Captul rmas liber pentru racordarea la unitatile de climatizare se astup provizoriu cu dop de hrtie i mortar de ipsos. Prelucrarea i montarea tuburilor de polipropilen ignifug pentru canalizare se va face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +50 C i 300 C. mbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor prin introducerea captului fr muf n mufa tubului urmtor. Pentru uurarea introducerii captului fr muf n mufa tubului urmtor, acesta se unge cu puin vaselin. Etanarea mbinrii se realizeaz cu garnituri de cauciuc. n cazul cnd este nevoie ca tubul s fie tiat, aceast operaie se face cu fierstrul de mn, tierea fcndu-se perpendicular pe generatoare. Dup tiere, extremitatea tiat se afreneaz la un unghi de 450 dup care se debavureaz. Prinderea i susinerea coloanelor verticale se va efectua cu ajutorul brrilor i proteciilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai apropiat, sub aceasta. n poriunile n care conductele traverseaz elementele de construcii nu se admit mbinri. naintea montrii instalaiei se va realiza trasarea n coordonare cu celelalte conducte sau conductoare electrice ce urmeaz a fi montate n aceeai zon. Conductele vor fi susinute prin brri, bride sau supori suspendai. Se pot utiliza i alte tipuri de susineri cu condiia acceptrii lor de ctre proiectant. Suporii de susinere a conductelor trebuie s asigure deplasarea conductelor prin dilatare fr modificarea geometriei traseului. 3.1.2 Sala server In camera servere pentru mentinerea parametrilor climatici interior, se vor monta doua unitati de climatizare in sistem monosplit ce se vor automatiza pentru pornirea in trepte ,una din ele avand si un rol de rezerva in caz de avariere a uneia dintre cele doua monosplituri. Aparatul de aer conditionat tip monosplit , cu montaj mural are in afara de un aspect placut si un control computerizat de inalta fidelitate de asemenea dispune de un compresor silentios , de inalta eficienta avand un consum redus. Dispune de functie de racire,filtru de aer usor de curatat, jaluzele orizontale orientabile ,intrerupator de urgenta, cablu de alimentare cu energie electrica, teava de condens , cablu de racordare intre unitatea interioara si cea exterioara, tevile de racord ce au diametre recomandate de producator si telecomanda. Conexiunea conductelor: Conectarea unitatii interioare de unitatea exterioara;
pag. 127
studio
arca
Lungimea maxima a conductei intre unitatea interioara si cea exterioara este de aproximativ 15 metri.Diferenta maxima de nivel a conductei intre unitatea interioara si cea exterioara este de 15 metri, Intariti cu izolator plastic aplicat sigilarea legaturilor ; Asigurati-va ca respectivele conducte sunt conectate si montate coliniar cu conducta unitatii interioare, apoi strangeti piulitele; Cerinte la instalare Insurubati piulita de legatura cu o forta de torsiune de aproximativ 50Nm. Fixati cealalta piulita cu cheia ca sa se evite fisurarea tevii. Raza de curbura a conductei nu trebuie sa fie mai mare de 10 cm , iar unghiul de curbura nu trebuie sa fie mai mica 90 grd. Nu legati conducta cu mai mult de trei legaturi in acelasi loc. Dupa ce deschideti capatul conductei, trebuie deschise cele doua vane de blocare ale unitatii exterioare la maxim si lasat agentul frigorific sa se scurga prin vana de blocare, pentru a asigura efectul. A/C. Nu permiteti patrunderea impuritatilor in cele doua conducte. Instalarea scurgerii Dupa ce aplicati banda adeziva in jurul jonctiunii conductei de scurgere, introduceti-o in furtunul unitatii interioare. Din cauza ca unitatea exterioara este plasata in afara incaperii, ploaia poate patrunde, deci este nevoie de furtun de scurgere. Racordul de golire este la baza unitatii exteioare. Conexiuni electrice Alimentarea cu tensiune de la retea pentru un aparat de conditionare trebuie sa se faca pe un circuit complet separat. Executati conexiunile electrice corespunzatoare unitatilor exterioare si interioare cu planul de conexiuni , apoi cu legaturile de impamantare. Nu expuneti la soare cat si la alte surse de caldura conexiunile electrice. Dezaerisirea Desfaceti cele trei capace ale celor doua vane ale unitatii exterioare. Deschideti ventilul de aerisire al vanei de inalta presiune rotind cu 90 in sens antiorar cu cheia, mentineti timp de 10 (zece) secunde, apoi inchideti. Fixati o cheie hexagonala pe vana de alimentare cu gaz pentru a o deschide, apoi rotiti surubul de reglare de inalta presiune cu 360 grd in sens antiorar cu alta cheie hexagonala tinind in aceasta pozitie timp de 10 secunde (catre racordul de iesire gaz al aparatului de conditionare). Apoi inchideti-l. Deschideti complet vana de alimentare gaz si lichid. Strangeti cele trei capace. Verificati etanseitatea fiecarei legaturi. Completare Infasurati racordurile legaturilor cu banda de protectie termica pentru a preveni inghetarea condensului. Fixati conducta de legatura cu suporti pe peretele exterior al cladirii. Astupati spatiul intre perete si conducta pentru evitarea patrunderii apei de ploaie si a vantului. Fixati conducta de evacuare bine si orientata in jos. Atentie la panta conductei de evacuare la
studio
arca
trecerea prin perete. Precautii in exploatare: Inainte de operare si instalare , va rugam sa cititi urmatoarele indicatii precum si indicatiile specificate de fiecare producator in parte ,pentru a preveni accidente. Nu instalati, nu mutati si nu reinstalati unitatea dvs. fara consultarea unui specialist. Instalarea necorespunzatoare va cauza posibilitatea unor neetanseitati, socuri electrice sau incendiu. Consultati un specialist (persoana autorizata) pentru a face instalarea. Introduceti cu atentie cablul de alimentare electric in prize. Nu folositi unitatea avand mainile ude ! Exista un fir de impamantare in cadrul cablului de alimentare care nu trebuie distrus .Nu deteriorati cablul de alimentare sau nu folositi alt cablu. Daca apare un miros de ars , opriti conditionatorul de aer si deconectati alimentarea cu energie electrica. Nu tineti aparatul cu debit de aer rece cu actionare directa asupra persoanelor din incapere. Nu porniti sau opriti aparatul prin introducerea sau scoaterea stecherului din priza. Acest lucru poate provoca socuri electrice sau incendii.Aerisiti incaperea regulat. Daca nu este aerisita regulat, lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap. Nu intrerupeti alimentarea cu curent electric extragand cu forta cablul de alimentare din priza.Verificati caile de refulare care nu trebuie obturate de anumite obiecte.Nu spalati unitatea cu apa , ar putea declansa socuri electrice. Nu folositi spray - uri sau alte substante inflamabile in apropierea unitatilor. Nu atingeti partile metalice ale unitatii. Unghiul de inclinare al unitatii exterioare la transport sau montaj nu trebuie sa depaseasca 45 grd; 3.1.3 Ateliere Climatizarea acestor incaperi se va face prin intermediul unor ventiloconvectoare de parapet fara aport de aer proaspat ,cu functie de recirculare. Schimbul de aer proaspat cu cel viciat se va realiza prin deschiderea ferestrelor in functie de preferinte. Refularea aerului din ventiloconvector ,necesar in incaperi se face prin fantele din partea superioara spre tavan ,iar aspiratia facandu-se prin grilele de aspiratie din partea inferioara a aparatului de climatizare. Ventiloconvectoarele vor fi prevazute cu plenum , vane cu 3 cai si cu pompa de condens. Automatizarea acestor unitati de climatizare se va face de la actionari montate in fiecare incapere pe perete . Inchiderea unitatilor de climatizare se face automat si prin control-acces aferent fiecarei incaperi. Pentru reglarea debitului de aer recirculat in incapere ventiloconvectoarele vor fi prevazute cu functionare in trepte. Alimentarea cu agent termic pe perioada de iarna si agent frigorific pe perioada de vara , se va face in functie de preferinte. Alimentarea ventiloconvectoarelor se va face cu 4 conducte tur/retur agent frigorific de la chillere respectiv tur/retur agent termic de la centrala termica si vor fi izolate termic si anticondens. Coloanele verticale de agent termic de incalzire ce fac legatura intre etaj si parter vor fi pozate in ghene, vor avea diametrele conform planurilor cuprinse in documentatia de proiect
studio
arca
tehnic de executie si vor fi izolate termic.In ghene la fiecare nivel ,atat la parter cat si la etaj se vor prevedea usite de vizitare pentru interventia la robinetii de inchidere sau de reglare. Fiecare unitate terminal ( ventiloconvector ) va fi alimentat cu agent termic n sistem tur-retur de la distribuitorul de nivel, cu teava din Pex izolata, pozate ingropat in sapa si montate fara imbinari (sau similar din cupru montat in sapa fara imbinari). Conductele de agent termic tur/retur din spatiul tehnic aferent centralei termice si pana la distribuitoarele de nivel, vor fi din PPR cu insertie aluminiu si izolate termic. Toate conductele vor fi izolate termic indiferent de pozitia lor de montaj (in sapa sau pe pereti). Pentru controlul parametrilor climatici interiori se vor prevadea cate un termostat de ambient legat la ventiloconvectoarele ce vor deservi incaperea respectiva. Distribuitorul-colectorul de nivel ,va fi prevazut cu racorduri pentru fiecare ventiloconvector in parte, robinete si elemente de reglare necesare asigurarii unei bune repartizari a debitelor de caldura sau de agent frigorific din reteaua de conducte. Montarea lor se va face intr-o carcasa metalica la 500700 mm de pardoseala, intr-o nisa. Distribuitorul cuprinde: -robinete de inchidere si organele de echilibrare -robinetul de dezairisire -robinetul de golire si de racord la reteaua de distributie Colectorul cuprinde : -stuturile de racord la tevile panoului pe care sunt montate robinetele de inchidere si robinetele termostatice -termometre -robinetul de dezaerisire -debitmetrul n cazul trecerilor prin zid i planeu se vor efectua n zonele vizibile nite rozete. Evacuarea condensului de la aceste unitati de climatizare se va face prin conducte din material PP prin tavanul fals cu panta adecvata , racordate in ghene si vor fi racordate la nivelul demisol al cladirii la conductele de ape meteorice ,iar inainte de racord in mod obligatoriu se va face o garda hidraulica. 3.1.4 Vestiare Pentru asigurarea climatului interior corespunzator se va folosi o centrala de tratare a aerului notata in planuri cu CTA3 care este pozata pe acoperis. Alimentarea cu agent termic de incalzire (apa calda) a centralei de tratare a aerului se va face de la centrala termica iar alimentarea cu agent frigorific (apa racita 7/12 grade C) se va face de la chiller. Alimentarea cu agent termic de incalzire si alimentarea cu agent frigorific se va face cu conducte din OL izolate cu izolatie neagra pentru conducte. Alimentarea centralei de tratare aer se va face cu 4 conducte de agent tur- retur de agent termic de incalzire si tur-retur de agent frigorific de racire. Conductele din OL vor fi amplasate in tavanul fals, in ghene verticale si vor fi prinse
studio
arca
de tavane cu bride de sustinere a conductelor si cu tiranti filetati,conform detaliilor tip de sustinere a conductelor. Pe conductele de agent s-au pozitionat ventile automate de dezaerisire, montate in punctele cele mai inalte ale instalatiei. Distributia aerului de la centrala de tratare pana in spatiile mentionate mai sus se va realiza cu tubulaturi de circulatie a aerului din tabla zincata izolata cu izolatie tip patura neagra.A fost ales un sistem de climatizare in sistem sus-sus introducere aer la partea superioara in plafonul incaperii si evacuare aer la partea superioara la nivelul aceluiasi tavan. Vestiarele sunt este ventilate in regim echilibrat de refulare si aspiratie pentru a se impiedica trecerea de aer din vestiare in spatiile adiacente. Grilele de refulare din plafon vor avea jeturile de aer orientate spre sus. Grilele de aspiratie aer vor fi montate la plafon,conform planurilor. Aspiratia aerului viciat din incapere se face prin grile de aspiratie racordate la tubulatura de aspiratie aer viciat. Tubulaturile de refulare si de aspiratie vor fi montate in tavanul fals , ghene verticale, si racordate la centrala de tratare a aerului notata in planuri cu CTA3 amplasata pe acoperis. Tubulatura de refulare si de aspiratie aer va si vor fi prinse de elementele de constructie cu suporti si bride de fixare. Pentru reglarea debitelor de aer s-au prevazut clapete de reglare debit de aer pe tubulatura precum si registre de reglaj la unele grile de refulare, conform planurilor . Grilele de refulare si cele de aspiratie aer se vor amplasa cat mai adecvat pentru o buna difuzie a aerului. 3.1.5 Grupuri sanitare Evacuarea aerului viciat din grupurile sanitare se va realiza conform proiectului tehnic , facandu-se prin tubulatura din tabla zincata de evacuare. Evacuarea aerului cu miros puternic de la grupurile sanitare se va face peste acoperis prin coloane independente de evacuarea celorlalte incaperi. Ventilatorul de evacuare cu temporizator se plaseaza la capatul canalului pentru ca intreaga retea sa fie sub presiune pentru a impiedica raspandirea mirosului in incaperile alaturate. Climatul termic interior ,respectiv incalzirea grupurilor sanitare se va face de la corpurile statice -radiatoare din tabla de oel marca PURMO clasic (sau similar), care vor functiona pe perioada iernii. Fiecare radiator va fi alimentat cu agent termic n sistem bitubular (tur-retur) de la coloanele verticale ce vor fi pozate in ghene, vor avea diametrele conform planurilor cuprinse in prezenta documentatie. Radiatoarele vor fi echipate : pe tur cu robinei colar pentru tur radiator, pe retur cu detentoare colar pentru retur radiator, cu posibilitatea de reglaj fin hidraulic a instalaiei, pe capt de radiator -la partea superioara, robineti de aerisire manual, la partea inferioar , robinei de golire cu portfurtun. Golirea instalatiei de incalzire/climatizare se va face prin robineti de golire prevazuti in punctele cele mai de jos ale instalatiei. Aerisirea instalatiei de incalzire/climatizare se va face prin robineti de aerisire manuali montati pe capat de unitate terminala radiatoare ,precum si prin robineti de aerisire automati , montati pe capat de coloana, in punctele cele mai inalte.
studio
arca
Pentru a evita suprapresiuni s-au prevazut in usile aferente grupurilor sanitare grile de transfer dimensiunea acestora fiind inscrisa in planuri. Radiatoarele se fixeaza cu suporti metalici de perete ,in fata ferestrelor sau in apropierea acestora. Numrul consolelor i susintorilor va fi conform I 13. Cap. 3.2 Hala de productie 3.2.1 Instalatii ventilare/climatizare Pentru asigurarea climatului interior corespunzator , se vor folosi doua centrale de tratare a aerului notate in planuri cu CTA1 si CTA2 de tip GEA (sau similar) si care sunt pozate pe acoperisul halei de productie. Alimentarea cu agent termic pe perioada de iarna si agent frigorific pe perioada de vara , se va face in functie de preferinte. Centralele de tratare a aerului au fiecare capacitatea de 40000mc/h si sunt necesare pentru ventilarea halei de productie .De la CTA1 si CTA2 , prin strapungerea acoperisului cu tubulaturi de refulare aer, se va distrubui aer in interior la nivelul tavanului la cotele de montaj indicate in planuri pana in difuzoarele industriale de tip Lindab HLD Dn315mm montate pe capetele de tubulatura.Difuzoarele de refulare aer vor fi montate la inaltimile indicate in planurile orizontale si vor fi dotate cu clapeta de directionatre a jetului de aer rece/cald cu actionare manuala.Conform cerintei beneficiarului toate clapetele de directionare a jetului de aer vor fi orientate permanent in sus pentru protejarea de curenti de aer si posibil discomfort asupra ocupantilor de sub ele. Aspiratia aerului si intoarcerea acestuia in centralele de tratare de pe acoperis ,se va face prin cate o singura grila de aspiratie ,conectata la o tubulatura de aspiratie ce va fi amplasata in imediata apropiere sub CTA1 si respectiv CTA2 .Grilele de aspiratie vor fi montate la nivelul tavanului la inaltimea minima de 7.00m fata de pardosea . Alimentarea cu agent termic si cu agent frigorific a centralelor de climatizare de pe acoperis se va realiza prin conducte din OL izolate termic si anticondens cu diametre corespunzatoare. Alimentarea cu agent termic de incalzire (apa calda) a celor doua centralei de tratare a aerului se va face de la centrala termica iar alimentarea cu agent frigorific (apa racita 7/12 grade C) se va face de la chillerul nou proiectat. Alimentarea centralelor de tratare aer se va face cu 4 conducte de agent (2tevi -turretur de agent termic de incalzire si 2 tevi -tur-retur de agent frigorific de racire). Conductele din OL vor fi montate in ghene verticale ,vor fi prinse de tavane , fatada sau acoperisul cladirii cu bride de sustinere a conductelor si cu tiranti filetati,conform detaliilor tip de sustinere a conductelor. Pe conductele de agent s-au pozitionat ventile automate de dezaerisire, montate in punctele cele mai inalte ale instalatiei. Amplasarea conductelor precum si diametrele tevilor se vor face conform planurilor si a planselor desenate. Pentru compensarea dilatarilor se vor monta lire de dilatare si puncte fixe conform planurilor precum si compensdari naturale la schimbari de directii. La baza coloanelor de agent termic/frigorific,pentru eventulalele interventii si raparatii, in caz de avarii s-au prevazut robineti de inchidere. Conductele ce vor traversa hala de productie se vor amplasa aparent la nivelul tavanului si vor fi prinse cu dibluri si suporti pentru conducte.
studio
arca
Condensul de la centralele de tratare a aerului de pe acoperis se va scurge pe acoperis ,iar de aici se vor colecta prin intermediul retelelor de ape meteorice. Se va prelua prin intermediul conductelor din PP izolate anticondens si vor fi evacuate in exterior pe acoperis apoi pe spatiile verzi. Toate conductele de colectare a condensului vor fi montate cu panta adecvata , racordate in ghene si vor fi racordate la nivelul demisol al cladirii la conductele de ape meteorice ,iar inainte de racord in mod obligatoriu se va face o garda hidraulica. Prima operaie ce se executeste stabilirea traseelor unde se monteaz tuburile. Se va urmri foarte atent realizarea de ctre constructor a tuturor golurilor n planee sau n perei pe unde trebuie s treac conductele. Prelucrarea i montarea tuburilor din polipropilen ignifug cu muf pentru canalizare se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul prelucrrii materialelor plastice i montrii acestora. Se monteaz nti coloanele i apoi conductele de legtur. Conductele se monteaz prinse cu brri. Montarea se face nti provizoriu, fixarea fcndu-se cu srm, cu o distan liber de la muf la perete de 2,5 cm. Se verific poziia de montare i se efectueaz corecturile, apoi coloane se va apropia de perete i se va fixa cu brri sub mufe. Toate capetele terminale, ramificaiile i piesele de curire se vor astupa provizoriu cu dopuri de hrtie i mortar de ipsos. Conductele de legtur se monteaz provizoriu prin legare cu srma la poziie. Se scoate dopul de protecie de la coloana de scurgere existent, se verific poziia de montare a conductelor de legtur i se efectueaz corecturile necesare apoi se execut fixarea definitiv n dispozitivele de susinere. Captul rmas liber pentru racordarea la unitatile de climatizare se astup provizoriu cu dop de hrtie i mortar de ipsos. Prelucrarea i montarea tuburilor de polipropilen ignifug pentru canalizare se va face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +50 C i 300 C. mbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor prin introducerea captului fr muf n mufa tubului urmtor. Pentru uurarea introducerii captului fr muf n mufa tubului urmtor, acesta se unge cu puin vaselin. Etanarea mbinrii se realizeaz cu garnituri de cauciuc. n cazul cnd este nevoie ca tubul s fie tiat, aceast operaie se face cu fierstrul de mn, tierea fcndu-se perpendicular pe generatoare. Dup tiere, extremitatea tiat se afreneaz la un unghi de 450 dup care se debavureaz. Prinderea i susinerea coloanelor verticale se va efectua cu ajutorul brrilor i proteciilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai apropiat, sub aceasta. n poriunile n care conductele traverseaz elementele de construcii nu se admit mbinri. naintea montrii instalaiei se va realiza trasarea n coordonare cu celelalte conducte sau conductoare electrice ce urmeaz a fi montate n aceeai zon. Conductele vor fi susinute prin brri, bride sau supori suspendai. Se pot utiliza i alte tipuri de susineri cu condiia acceptrii lor de ctre proiectant. Suporii de susinere a conductelor trebuie s asigure deplasarea conductelor prin dilatare fr modificarea geometriei traseului.
pag. 133
studio
arca
3.2.2 Instalatii pentru transport praf fin si gaze Colectarea si evacuarea prafului se va face de la fiecare utilaj care necesita astfel de ventilare din hala de productie si vor fi colectate prin intermediul unei retele independente. Reteaua de evacuare este formata din sistem de colectare de pe utilaj ,tubulatura flexibila neizolata termic ce se va racorda la nivelul tavanului intr-o distributie de tubulatura din tabla zincata prinsa de elementele de constructie sat tavan cu suporti si bride de fixare, ce va avea la capat cate un ventilator exhaustor de evacuare aer viciat in exterior .Evacuarea la exterior se va face in peretii laterali ai halei de productie. 3.2.3 Garaj motostivuitoare Se va prevedea instalatie de ventilare mecanica alcatuita din guri de absorbtie amplasate atat la partea inferioara a incaperii pentru captarea vaporilor de acid sulfuric mai grei decat erul ,cat si la partea superioara pentru captarea hidrogenului mai usor decat aerul ,canal de evacuare si ventilator exhaustor.Aerul de compensare se introduce prin grile amplasate pe peretele opus . Ventilatorul este de tip antiex ,se monteaza in exteriorul incaperii si evacueaza aerul peste acoperis,vertical.pentru a nu deranja vecinatatile cu vapori de acid sulfuric.Materialul din care se confectioneaza gurile de absorbtie ,canalele si ventilatorul trebuie sa fie rezistente la coroziune si vor fi din tabla de otel plumbuita ,gumata sau cauciucata ,materiale plastice sau azbociment. Ventilarea se va face si natural prin deschiderea ferestrelor Instalatia trebuie sa aibe siguranta deplina in expluatare cu avertizare la intreruperea energiei electrice sau la defectrarea ventilatiei,cu instalatii de masurare a CO, de reglare si avertizare acustica La depasirea concentratiei de 250ppm,instalatia de semnalizare trebuie sa intre in functiune.In garajele in care se efectuieaza reparatii ,se prevad instalatii de absorbtie montate sub plafon la care se racordeaza prin intermediul unor tuburi flexibile esapamentele motoarelorcare se incearca. 3.2.4 Protectia intrarilor si iesirilor Ventilarea intrarilor-iesirilor de la halele de productie se va face prin montarea de perdele de aer deasupra usilor.Acestea au fost dimensionate astfel incat sa fie in suprapresiune , pentru a nu permite introducera de aer din exterior. Perdelele de aer sunt electrice si nu necesita racord de agent termic sau frigorific. 3.2.5 Golirea instalatiei de incalzire/climatizare Se va face prin robineti de golire prevazuti in punctele cele mai de jos ale instalatiei si in centrala termica. 3.2.6 Aerisirea instalatiei de incalzire/climatizare Se va face prin robineti de aerisire manuali montati pe capat de unitate terminala
studio
arca
(radiatoare sau unitate de climatizare interioara),precum si prin robineti de aerisire automati montati pe capat de coloana, in punctele cele mai inalte.
Cap. 3.3 Lucrari pregatitoare-Instalatii termice interioare nainte de a ncepe execuia se vor coordona planurile de nclzire cu planurile celorlate tipuri de instalaii (sanitare),n vederea corelrii traseelor comune i a rezolvrii ct mai raionale a interseciilor.De asemenea se va face confruntarea cu planurile structurii de rezisten i arhitectur pentru a se verifica dac este cazul a se preciza dimensiunile golurilor pentru trecere a conductelor. Dup analizare i nsuirea proiectului se trece la ntocmirea graficului de executie a instalaiilor n concordan cu lucrrile de construcii,astfel nct s se asigure front de lucru continuu pentru instalator. Standarde ,normative ,prescriptii ce guverneaza executia : -Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central I 13-02 -Instruciuni tehnice pentru executarea termoizolaiei la elementele de instalaii C 142,Bul. Constr. Nr. 2. -Instruciuni tehnice privind criteriile i metodologia de stabilire i verificare a clasei de calitate a lucrrilor de sudur la conducte i recipiente I 27. -STAS 7656 i STAS 404/2 pentru evi de oel (similar cupru si PPR). NOTA: Prezentele prescripii tehnice i standarde se completeaz cu cele indicate n anexa 1 din normativul I 13 Materiale utilizate: Se vor utiliza numai materialele i echipamentele omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele n vigoare sau posed certificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i n listele de cantiti de lucrri. Trasarea instalaiilor de nclzire Traseele i dimensiunile conductelor sunt conform prevederilor din piesele desenate. Traseele vor fi obligatoriu paralele cu pereii sau linia stlpilor. Amplasarea corpurilor de nclzire se va face n general sub parapet respectndu-se Normativul I 13. Montarea conductelor de nclzire Conductele instalaiilor de nclzire se vor monta n pant asigurndu-se cesionarea i golirea centralizat a instalaiei.
studio
arca
Panta normal a conductelor este 3% respectndu-se I 13- cap.16.1.2. Distanele ntre punctele de susinere se vor determina n funcie de diametrul i modul deprotejare a conductei conf. I 13- cap.22.10,22.12,22.13. Imbinarea conductelor mbinarea tevilor din polipropilena random PP-R se face cu fitinguri, prin procedeul de polifuziune, respectandu-se urmatoarele etape: -Se taie teava la dimensiunea dorita cu ajutorul unui cleste special; -Se pregateste suprafata de sudat, avand grija ca extremitatile pentru sudura sa fie perfect netede si curatate de orice impuritati; -Se monteaza matritele corespunzatoare diametrului de sudat si se conecteaza polifuzorul la reteaua electrica; -Se marcheaza pe teava lungimea de introducere in fiting; -Se fixeaza teava si fitingul pe platanul matritei pana ce acestea formeaza din material topit un guler de aprox. 1-2mm; -Se extrag teava si fitingul de pe platanele matritelor si se cupleaza rapid, avand grija ca cele doua componente sa fie coaxiale. O operatie completa de polisudura dureaza maxim 3 minute. mbinarea tevilor din polietilena reticulara PEX se face prin tehnica de imbinare cu manson alunecator , respectandu-se urmatoarele etape: - Mansonul alunecator se introduce pe capatul conductei; - Teava se largeste la rece, prin folosirea unui aparat numit expandor; - Corpul fitingului se introduce pe teava; Dupa expandare, teava Pex revine la forma initiala, datorita efectului de memorie. Inainte de sertizarea mansonului, trebuie sa se verifice daca toate marginile fitingului sunt acoperite de teava. - Dupa introducerea fitingului, se sertizeaza mansonul pe fiting; - Teava Pex poate fi ingropata in sapa, in perete, eliminandu-se fitingurile ingropate.Se pot realiza lucrari dintr-o bucata, fara imbinari pe traseu, datorita flexibilitatii tubulaturii si a lungimii mari a colacului. eav de oel STAS 7656; fitinguri : STAS 838; armturi de nchidere i reglaj; termoizolaie i izolaie anticondens; console de susinere mbinarea evilor din OL se va realiza prin nurubare folosindu-se mufele i racordurile olandeze. Pentru mbinare, pe captul filetat al uneia dintre evile de mbinat se nfoar fuior de cnep, astfel ca aceasta s cad pe fiecare pas al filetului. Cnepa se aeaz ntrun strat subire, de la captul evii spre interior, fr ntrerupere, dup ce filetul a fost uns mai nti cu ulei de in fiert. La captul evii nu trebuie s atrne smocuri de cnep, care ar putea astupa seciunea evii. Mufa sau alt fiting de mbinare se nurubeaz la nceput cu mna i apoi cu cletele, n timp ce eava este prins n menghin. Se interzice ca dup strngere s se deurubeze puin fitingul sau mufa pentru potrivire. O prea mare cantitate de fuior aezat
studio
arca
pe filetul evii mpiedic strngerea mufei. Fuiorul trebuie s fie curat, cu fire lungi i flexibile. Cele dou capete de mbinat ale evilor nu trebuie s se ntlneasc cnd mufa este perfect strns. Acolo unde pe distribuie sunt prevzute robinete se vor prevedea i racorduri olandeze. Susinerea conductelor OL se va realiza cu brri de prindere pe console atarnate de tavan. Trecerea derivaiilor de la distribuia din OL n zonele de interes,se va realiza n conformitate cu traseele din planuri.Se vor utiliza pe ct posibil interspaiile dintre plafoane false i planee sau interspaiile pereilor despritori din rigips. Conductele se vor monta paralel cu pereii, spaiul liber dintre conducte, respectiv izolaia acestora i suprafaa finit a zidului va fi de 3 cm. Distanele maxime dintre reazemele conductelor orizontale vor fi cele din tabel: Diametrul (ol) Distana (m) 2,5 2,5 1 2,5 1 3,00 1 3,00 2 3,00 2 3,00
Montarea corpurilor de nclzire Corpurile de nclzire montate lng perei se vor fixa pe suporturi metalice sprijinite pe pardoseal.Numrul consolelor i susintorilor va fi conform I 13- tabel 22.1 i 22.2. Armturi Robinetele ventil dublu reglaj ct i vanele de nchidere i robinei de golire se vor monta n punctele indicate n piesele desenate. Izolaii termice i protecia mpotriva coroziunii exterioare Izolaiile termice se vor executa conform prevederii urmtoarelor acte normative: -Normativ pentru proiectarea i recepionarrea izolaiilor termice la construcii civile i industriale indicati C 107 -Instruciuni tehnice pentru executarea termoizolaiei elementelor de instalaii indicativ C 142 -Detalii elemente subansambluri tip de instalaii-vol.DC Detalii comune-Grupa DC1Subgrupe,izolarea conductelor. Conductele de nclzire se vor grundui nainte de vopsire i izolare. Conductele de distribuie din subsol se vor izola cu o izolatie anticondens de min 12 mm grosime. PROBE, VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI Executarea probelor Probele la care sunt supuse instalaiile de nclzire sunt urmtoarele: -proba la rece -proba la cald
studio
arca
-proba la eficacitate MSURTORI-DECONTRI Instalaiile de nclzire se vor plti conform listei de cantiti de lucrri.Astfel la metru liniar conductele,la mp corpurile de nclzire,la bucat armturile,la metru ptrat izolaiile. EXIGENTE DE PERFORMANTE PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE INTERIOARE Intreaga lucrare de instalatii de incalzire centrala s-a proiectat in conformitate cu prevederile Normativului I 13-02, STAS 12400/1,2, si ISO 7162 inlocuit cu STAS 1730. Prezentul proiect respecta cerintele principale de calitate conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si a instalatiilor aferente. Conform acestor reglementari in proiectare si executie este necesar sa fie respectate un numar de 6 cerinte care se refera la calitate: - rezistenta mecanica si stabilitate; - securitatea la incendiu; - igiena,sanatatea si mediul; - siguranta in exploatare; - protectia impotriva zgomotului; - economia de energie si izolarea termica. Suplimentar fata de aceste date tehnice,trebuie avute in vedere in scopul evaluarii cat mai corecte a performantelor unei instalatii si alte cerinte care se refera la confort,etanseitate,durabilitate etc. Astfel a rezultat un set de categorii de exigente stabilite pe baza prevederilor romanesti si straine din care cele obligatorii pentru prezenta lucrare sunt urmatoarele: REZISTENTA MECANICA SI STABILITATEA Dupa executarea lucrarilor, instalatia de incalzire centrala care cuprinde conducte,armature,corpuri de incalzire va fi supusa verificarilor la probele de etanseitate, rezistenta si functionare la cald.Inainte de probele precizate corpurile de incalzire se vor forma la bancul de lucru si se vor proba la presiunea de 10 bari.Tot la banc se vor proba si robinetele inainte de montaj. Presiunea maxima admisa in instalatia interioara va fi de 4 bari iar temperatura maxima 95C.Pentru verificarea parametrilor; temperatura si presiune pe conducte s-au prevazut termometre si manometre.Garniturile folosite pentru etansare la armaturi se vor confectiona din clingherit sau azbest.Probele de functionare la cald si reglajul instalatiei de incalzire se vor executa la temperatura exterioara de -5C. Reglajul si proba de functionare la cald se considera terminate in momentul cand s-au atins parametrii din proiect (temperatura interioara functie de cea exterioara). SECURITATEA LA INCENDIU Se vor respecta distantele minime de montaj de 5 cm intre conducte si pereti,plansee sau pardoseli avind temperatura maxima a agentului termic de 95. Echiparea si dotarea cu mijloace de stingerea incendiilor se va face pentru intreaga cladire inclusiv pentru centrala termica ce se afla la parterul imobilului. Pe timpul executarii lucrarilor de sudura oxiacetilenica se vor lua masuri de
studio
arca
supraveghere pentru evitarea producerii de incendii avindu-se in vedere ca la executia coloanelor se va folosi in foarte mare masura incalzirea conductelor cu flacara, pentru indoire.Securitatea la contact se va asigura prin folosirea de echipament adecvat pentru fiecare operatiune in parte din care amintim: manusi, ochelari, sort pentru sudori, ciocane, spituri, corespunzatoare pentru spargere in ziduri, utilaje ca macara, troliu etc. pentru ridicarea greutatilor.Tot din motive de siguranta la foc golurile intre conducte si tevile de protectie se vor umple cu snur de azbest. IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI Prin introducrea instalatiilor de incalzire intr-un imobil se urmareste asigurarea confortului necesar din punct de vedre termic si nu are ca efect contaminarea cu substante nocive a atmosferei incaperilor. Dotarea cu instalatii de incalzire centrala are drept scop asigurarea si pastrarea sanatatii oamenilor, iar prin masurile care se vor prezenta in volumul centralei termice din cadrul prezentului proiect se arata modul de protectie si refacera mediului. SIGURANTA IN EXPLOATARE Pentru asigurarea sigurantei in exploatare probele de presiune, etanseitate si la cald trebuie facute cu maxima atentie, iar micile defectiuni remediate in cel mai scurt timp. Siguranta in exploatare se mai asigura si printr-un montaj corespunzator al corpurilor de incalzire si al conductelor. Nu este admis ca parti ale instalatiei de incalzire sa fie folosite ca puncte de sprijin sau pentru agararea altor sarcini. Gradul de asigurare al consumatorului se face conform regimului de functionare stabilit. Pot apare intreruperi in functionare dar numai in mod accidental ca urmare a unei intreruperi daca pe timpul verii se face controlul si verificarea in mod responsabil.Securitatea la contact este asigurata prin muchiile rotunjite a elementelor componente ale instalatiei. In timpul executiei corpurile taioase, laturile ascutite se vor indeparta si se va purta echipament de protectie corespuzator operatiei ce o executa dupa un prealabil control vizual. ETANSEITATE Etanseitatea la apa a instalatiei de incalzire la conducte, corpuri de incalzire, suduri, insurubari se asigura prin probele de etanseitate care se fac la presiunea de 6 bari. Nu este permisa umezirea suprafetelor exterioare, picurari sau scurgeri de apa de la imbinari, pori sau armaturi. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI Instalatia de icalzire centrala nu produce zgomote care sa perturbe activitatea in timpul desfasurarii. Vitezele atinse de apa calda de 90/70C sunt cuprinse intre 0,10 si 0,50 m/sec si se incadreaza in prevederile normativului I 13-02. Se pot face determinari ale nivelului de zgomot cu un inregistrator si se echivaleaza zgomotul inregistrat cu un zgomot echivalent de nivel stationar, care produce aceleasi efecte nocive ca si zgomotul inregistrat. Masuritorile se inregistreaza intr-o incapere in 5 puncte situate la inaltimea de 1,30 m de la pardoseala, amplasate unul in centru si celelalte 4 in colturi.
studio
arca
Limita admisibila pentru nivelul de zgomot pentru birouri este de 45 dB (A) ECONOMICITATE Economicitatea unei instalatii de incalzire nu trebuie considerata separat ca un scop in sine, ci trebuie avuta in vedere in ansamblul cerintelor de exigenta care determina calitatea instalatiei. IZOLATIA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE Valorile elementelor de inchidere au valori mai performante decit cele precizate din cerintele obligatorii la acest capitol. Asigurarea unor consumuri minime s-au asigurat pe linga alte elemente si prin inchiderile cu termopan a golurilor de pe fatada cladirii si folosirea ca strat termoizolator la sarpanta a vatei minerale. Prin montarea de radiatoare performante se prelungeste durata de viata a instalatiei.Conductele de distributie care se monteaza la pardoseala etajului se vor grundui si vopsi in vederea cresterii randamentului instalatiei. MASURI DE PROTECIE SI IGIENA MUNCII Constructorul (in executie) si beneficiarul (in exploatare) vor respecta urmatoarele acte normative: ORDINUL nr. 9/N Regulamentul privind protecia si igiena muncii; NORMELE SPECIFICE de securitate a muncii ptr. Lucrari de insalatii tehnicosanitare si de incalzire. ORDINUL nr. 312. Normele specifice de securitate a muncii ptr. Producerea materialelor termo si hidroizolante; LEGEA nr. 90 Legea protectiei muncii; ORDINUL nr. 700 Normele specifice de protectia pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectie anticorozive; Aceasta enumerare a normativelor nu este limitativa, constructorul si beneficiarul urmind a le completa si cu alte masuri specifice conditiilor de lucru si exploatare fiind direct raspunzatori de neluarea lor. Msuri PSI In cadrul proiectului au fost respectate Normele P.S.I. editia 2001. Cap. 4. LUCRRI PREGATITOARE Instalatii ventilare si climatizare nainte de nceperea execuiei se vor coordona planurile de ventilare cu planurile de construcii i cu cele ale celorlalte tipuri de instalaii (nclzire, sanitare, electrice) n vederea corelrii traseelor comune i a rezolvrii ct mai raionale a interseciilor. Dup nsuirea proiectului se trece la ntocmirea graficului de execuie a instalaiilor de ventilaie corelat cu celelalte specialiti, astfel nct s se asigure front de lucru ct mai continuu. STANDARDE, NORMATIVE, PRESCRIPII ce guverneaz execuia: Ghid de performan pentru instalaii Vol.1. Instalaii de nclzire i ventilare 1996 Normativ I5 Proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare
studio
arca
Normativ I5/2 Exploatarea i ntreinerea instalaiilor de ventilare Normativ C56 Verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente Normativ P118 Sigurana la foc Normativ C125 Proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice n cldiri Instruciuni C142 Executarea termoizolaiilor la elementele de instalaii Prescripiile tehnice la care fac trimitere normativele de mai sus STAS 9660 Instalaii de ventilare i climatizare. Canale de aer Forme i dimensiuni STAS 901 Oel laminat la cald. Table pentru construcii metalice STAS 2028 Oel laminat la cald. Tabl zincat H 6273 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente STAS 7836/1 i 7836/2 Oel cornier cu aripi egale MATERIALE UTILIZATE Se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate, care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor standardelor n vigoare, sau posed certificate de omologare. Izolarea termic i fonic a canalelor de aer (daca tubulatura din aluminiu nu este izolata fonic de catre producator) se va face cu 30 mm vat mineral caerat n folie de aluminiu, sau similar. Gurile de absorbie i cele de refulare se execut din aluminiu, sau similar. ca finisare. Materialul mrunt necesar n execuie este cel indicat n detaliile tip IPCT. EXECUIA LUCRRILOR Identificarea traseelor canalelor de aer pe teren i a amplasamentelor utilajelor se va face pe baza pieselor desenate ale proiectului i innd cont de prevederile normativelor artate la pct.2. Dac se constat inadvertene care impun schimbri de traseu se va sesiza proiectantul. A nu se pierde din vedere colaborarea cu celelalte specialiti, pentru a nu se produce suprapuneri nedorite de instalaii sau alte construcii Montarea agregatelor Unitatile de climatizare i anemostatele se vor monta pe module, prin fixarea rigid de elementele de construcie cu piese tipizate. Se vor respecta distanele necesare pentru o bun susinere i o bun exploatare. Se va respecta verticalitatea (orizontalitatea, dup caz) a asiului agregatului. Se vor respecta indicaiile date n prospectele care nsoesc utilajele. Se va urmri ca s fie asigurate spaiile de manevr necesar pentru demontarea i nlocuirea utilajelor n caz de nevoie. ntre ventilator i tubulatura aferent se vor introduce manete elastice. nainte de nceperea montrii se vor face verificrile de vigoare privind corespondena dintre caracteristicile nscrise pe plcuele de identificare i datele de proiect, controlul exterior al strii agregatului, existenta vaselinei de ungere, starea izolaiei la motoare, existena dispozitivelor de protecie i a instalaiei de legare la pmnt etc. Execuia i montarea canalelor de aer i mbinarea conductelor Canalele de aer (tubulatura) executa la dimensiunile artate n piesele desenate ale proiectului, dar cu atenie la poziia exact posibil pe teren, asta chiar n condiiile n care se vor prefabrica n atelier. Execuia efectiv se va face conform indicaiilor din caietul de detalii
studio
arca
tip IPCT-vol.V. Gurile de refulare, cele de aspiraie, precum i alte piese speciale se vor confeciona n atelier sau se vor procura ca atare de la firme productoare specializate. Canalele se vor mbina pe ct posibil la sol, n tronsoane i apoi se vor ridica pe poziie, acestea vor fii din aluminiu flexibil astfel montarea lor va fii mult mai usoara. Se va da toat atenia cuvenit fixrii acestora de elementele de construcie. Canalele pozate n tavanul fals se vor suspenda de tavan cu suporturi suspendate iar cele montate n canale de vizitare sau pe perei se vor monta pe suporturi tip consol i jug. Execuia efectiv a suporturilor se va face conform catalogului de detalii comune IPCT. Execuia lucrrilor de instalaii de ventilare i aclimatizarea (ca i exploatarea i ntreinerea lor) se va efectua respectnd normele de tehnica securitii muncii, vezi memoriul justificativ. Armturile Priza de aer proaspt, gurile de refulare, cele de introducere precum i celelalte organe de reglaj se vor executa conform detaliilor tipizate sau se vor aproviziona de la firme productoare specializate. Montarea lor se va face conform indicaiilor din piesele desenate ale proiectului i conform celor din prospectele ce le nsoesc. Se va avea grij ca montarea acestora s se fac n poziie definitiv numai atunci cnd nu mai exist riscul deteriorrii lor ca urmare a executrii altor lucrri. nainte de montare toate armturile vor fi verificate i manevrate la rece pentru a prentmpina situaiile ca, la probe s se constate c acestea erau necorespunztoare. La aparatele de msurare i control montate de ctre executant se va verifica existena sigiliului i a buletinului emis de metrologie. Izolaiile i protecia contra coroziunii Flanele i suporturile, se vor grundui i vopsi pentru a rezista mai bine la coroziune. Tot traseul canalelor de aer ncepnd de la priza de aer continund cu tubulatura de introducere n sal se va izola termic cu saltele de vat mineral de 30 mm grosime, caerate cu folie de aluminiu pentru a preveni condensarea vaporilor de ap din aer pe canale sau pentru meninerea temperaturii prescrise a aerului ce se introduce n sal. PROBE, VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI Punerea n funciune i darea n exploatare a instalaiei de ventilare presupune operaiile specificate a fi efectuate n ordinea de mai jos : lucrri pregtitoare, verificarea instalaiei, punerea n funciune a instalaiei, reglarea instalaiei, probarea elementelor din instalaie,
studio
arca
verificarea eficacitii globale. MSURTORI DECONTRI Lucrrile de instalaii de ventilare se vor plti conform listei de cantiti de lucrri, acceptate att de ctre beneficiar ct i de constructor. EXIGENE I PERFORMANE PENTRU INSTALAIILE CLIMATIZARE STRUCTURATE CONFORM LEGII 10 DE VENTILARE I
Rezisten i stabilitate mbinarea tronsoanelor de canal se va face cu respectarea strict a tehnologiei de montaj, pentru a asigura o prindere stabil i sigur pe ntreaga perioad de funcionare a instalaiei i a cldirii. Periodic se controleaz starea suporturilor i a prinderii acestora de elementele de construcii. Rezistena mecanic va fi verificat sub efectul combinat al presiunii aerului i al eforturilor exterioare care pot fi aplicate n utilizare. Tubulatura de ventilare va fi supus la presiunea de 100 mm CA. Pentru limitarea transmiterii vibraiilor produse de utilaje la prile structurii de rezisten susceptibile de a intra n rezonan se fac ncercri in situ cu un seismograf sau alt aparat de detectare a vibraiilor instalat pe suportul utilajului (asiu) v.prevederile normativului P121. Nu este admis ca pri ale instalaiei de ventilare, s serveasc drept punct de sprijin pentru alte sarcini. Sigurana la foc Soluiile adoptate n cadrul proiectului prevd materiale i elemente componente cu limit de rezisten la foc corespunztoare elementelor de construcie strpunse, sau pe care se monteaz. Sigurana n exploatare Soluiile alese permit exploatarea instalaiei n deplin siguran. Dispozitivele de protecie (plas de srm, jaluzele, curbe ntoarse) la gurile de aer ale instaliilor de ventilare ) prize de aer, guri de aspiraie local sau general, guri de refulare, guri de evacuare n atmosfer) nainte de darea n exploatare se vor face toate probele prevzute de normativele I5 i I5/2 i din fiele tehnice ale produselor. Se vor ntreine n bune condiii de funcionare toate organele de reglare i aparatura de amortizare precum i priza de aer proaspt i gura de refulare. Periodic se vor face verificrile cerute de normativul I5 i de fiele tehnice ale produselor. Se vor verifica i cura filtrele. Se va verifica eficacitatea dispozitivelor de protecie mpotriva ptrunderii n instalaii a corpurilor strine a precipitaiilor atmosferice i a vietilor. Se vor respecta normele de protecia muncii i PSI artate n memoriul justificativ (i n cap.1 din prezentul caiet). Se vor face ncercri periodice prin simulare a unui incendiu pentru instalia de desfumare.
studio
arca
Etaneitatea mbinrile elementelor componente ale instalaiei se vor face cu garnituri corespunztoare din carton presat. Se vor face ncercri in situ pentru verificarea etaneitii la aer a tubulaturii i a celelalte elemente componente, aplicnd presiunea impus (max 100 Pa) i determinnd debitul de aer scpat prin neetaneiti. La presiunea de regim de 400 Pa, factorul de neetaneitate este de 1,32 x 10-3 m3/s.m2 Confortul higrotermic Instalaia de ventilare, prevzut are ca scop nsi asigurarea confortului higrotermic n ncperile imobilului. Valorile ce trebuie asigurate sunt cele prezentate n breviarul de calcul al proiectului. La punerea n funciune a instalaiei se vor face determinri in situ ale valorilor temperaturii,vitezei i a umiditii relative a aerului att la interior ct i la exterior i se vor corobora n scopul determinrii eficacitii instalaiei realizate. Amintim faptul c temperatura interioar prescris trebuie s se realizeze prin reglaj automat conform graficului de reglaj calitativ n funcie de temperatura aerului exterior prin reglarea parametrilor apei n circuitul primar al bateriilor de nclzire. Msurrile se vor face conform metodologiei prevzute la ISO 7730/1984. Ambiana atmosferic (Puritatea aerului) Instalia proiectat are nsi menirea de a asigura puritatea aerului cerut la norme. S-a asigurat raia minim de aer proaspt de 30 m3/h pers, necesar. Prizele de aer proaspt s-au amplasat la distan de orice surse de poluare astfel nct s preia numai aer curat. Agregatul de introducere a aerului s-au prevzut cu filtru, dup cum i pe traseul aerului ce se recircul s-au prevzut filtre. Se vor face determinri ale coninutului de bioxid de carbon, monoxid de carbon, pulberi n suspensie, etc., iar n caz de nencadrare n norme se va lua legtura cu proiectantul pentru a stabili msurile ce se impun pentru mbuntirea instalaiei. Protecia mpotriva zgomotului Instalia de venilare climatizare a fost conceput astfel nct s ofere o bun protecie mpotriva zgomotului. S-au avut n vedere urmtoarele: pe tubulatura de plecare spre sal i pe ieirea spre ventilatorul de evcuare s-au prevzut amortizoare de zgomot, vitezele de aer n poriunile instalaiei s-au ales astfel nct s nu produc zgomot ventilatorul de evacuare s-a prevzut n cutie-cheson
pag. 144
studio
arca
ntre ventilator i tubulatura aferent s-au prevzut racorduri (manoane) elastice La darea n exploatare se vor face msurtorile de zgomot cu nregistrator rapid de nivel de sunet (sonometru), n 5 puncte ale ncperii situate la nlimea de 1,30 m de la pardoseal (vezi STAS 6161/1). Nivelul de zgomot echivalent interior datorat centralei de ventilare i ventilatorul de evacuare nu trebuie s depeasc cu mai mult de 5 dB (A) nivelul care se obine atunci cnd acesta nu funcioneaz. Limita admisibil a nivelului de zgomot echivalent n centrala de ventilare este de 75 dB (A). Confortul vizual Gurile de refulare, cele de aspiraie priza de aer proaspt i gura de evacuare a aerului viciat sunt produse de fabrici de renume i au design plcut, pentru a se ncadra corespunztor n elementele de arhitectur ale cldirii. Canalele de aer s-au amplasat mascat n plafonul fals sau n spaiul de sub sal. Confortul tactil n ce privete temperatura, ocupanii slii nu intr n contact direct cu elementele instalaiei de ventilare. Ca atingere direct, gurile de aspiraie din contatreapt pot fi atinse ntmpltor, dar au forme rotunjite, fr muchii tietoare, aa c nu prezint nici un pericol pentru ocupani. Restul elementelor ce compun instalaia sunt executate din fabric fr muchii tietoare, iar cele ce se execut n atelier sau pe antier se vor executa la fel. Se vor poliza muchiile ascuite pentru a nu produce rnirea personalului care monteaz sau exploateaz i ntreine instalaiile. Confortul antropodinamic Msurile de mpiedicare a transmiterii vibraiilor prezentate la cap.7.6. sunt valabile i n cazul de fa. Dispunerea utilajelor i a celorlalte componente ale instalaiei n spaiul pus la dispoziie de ctre arhitect s-a fcut astfel nct s se asigure accesul ct mai facil la organele de control i manevr, precum i pentru ntreinerea i exploatarea instalaiei. Temperaturile de refulare a aerului n ncpere sunt reglate automat la valorile prevzute de norme (vezi breviarul de calcul) Igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului Prin nsi menirea sa, instalaia proiectat asigur cerinele n discuie. Instalaia asigur raia minim de aer proaspt pentru ocupani, dar asigur i filtrarea, nclzirea (sau rcirea, dup nevoie), a acestuia introducndu-l sau evacndu-l din ncpere la viteze care nu duneaz organismului uman. Motoarele ventilatoarelor sunt legate la pmnt, iar instalaia este protejat mpotriva curenilor statici.
pag. 145
studio
arca
Adaptarea la utilizare Precum am mai artat, instalaia a fost conceput astfel nct reglajul sarcinii termice a bateriilor de nclzire i rcire s se fac automat. Acesta se realizeaz prin varierea automat a mrimii temperaturilor agenilor termici - ap cald i ap rece, funcie de temperatura aerului exterior. i umiditatea aerului se menine tot automat. Dispunerea elementelor care necesit acces pentru exploatare i ntreinere s-a fcut astfel nct acest lucru s fie realmente posibil. Instalia s-a pevzut cu toate aparatele de msur, control i automatizare care s fac posibil o bun utilizare a sa. S-au prevzut guri de refulare i de aspiraie cu reglaj de debit. Durabilitatea Aparatele, utilajele, tehnologiile folosite sunt n msur s asigure o fiabilitate deosebit de bun pe toat perioada de funcionare normat a instalaiei. S-au prevzut utilaje produse de firme recunoscute pe plan mondial. Tuburile pozate n canale de vizitare i n exterior se vor grundui i vopsi corespunztor. Economicitatea Instalaia a fost proiectat pentru a rspunde integral cerinelor unei bune exploatri a ncperilor respective dar fr supradimensionri (pentru siguran) sau exagerri de dotare sau schem funcional. Investiia urmeaz a se supune licitaiei de execuie cu care prilej se va da toat atenia i aspectului economic al ofertelor. Cap. 3.5 Centrala termica Alimentarea cu agent termic pentru instalatia de incalzire, se face de la centrala termica existenta, in spatiul tehnic special destinat acestui scop aflata la parterul aferent Halei si corpului administrativ existente. Centrala termic se va dimensiona n baza necesarului de cldur conform SR 1907-1 Instalaii de nclzire.Necesarul de cldur de calcul.Prescripii de calcul SR 1907-2 Instalaii de nclzire.Necesarul de cldur de calcul.Temperaturi interioare convenionale de calcul. Alimentarea cu agent termic pentru instalatia de incalzire existenta aferenta cladirii existente , precum si alimentarea cu agent termic de incalzire a instalatiilor nou proiectate din cladirea extinsa nou proiectata , se va face de la centrala termica amplasata in spatiul tehnic existent din corpul existent, prin adaugarea unui cazan de incalzire centrala nou proiectat in spatiu tehnic. Noul cazan de incalzire centrala de capacitate 620kw va functiona pe combustibil gazos ,agentul termic va fi cuplat in reteaua de alimentare existenta ,iar racordul la gazele arse se va face la un canal de fum si respectiv la cosul de fum existent.
studio
arca
Prepararea apei calde menajere pentru noul corp administrativ se va realiza atat de la centrala termica existenta cat si de la panouri solare montate pe acoperis si boiler de 500litri. Pentru asigurarea alimentrii cu agent termic a instalatiei de incalzire se va prevedea un cazan tip Viessmannsau similar ce produce agent termic de incalzire 90/70grade C si care va asigura necesarul de cldur pentru nclzire. Cazanele functioneaza cu gaz si sunt echipate complet cu arzatoare, automatizare cascadata, pompe de circulatii (de injectie) , vase de expansiune si cu kit de evacuare a gazelor arse; alese pe baza sarcinii termice necesare din documentatia de instalatii termice,vase de expansiune nchise pentru cazane cu membran interschimbabila, rezervoare de acumulare a.c.m, cu reglaj al incarcarii apei calde, comutare rezervor acumulare pompe circulatie si racord pentru apa calda menajera recirculata,regulator electronic,separator hidraulic (butelie de egalizare a presiunilor), statie dedurizare ,dozator polifosfati si filtru anticalcar, manometre termometre,Senzor de gaz (montat pe instalatia de gaz ce nu face poarte din prezenta documentatie),Senzori de temperatura, Sistem de contorizare a agentului termic,Sistem contorizare a Acm,Distribuitor colector echipat complet (racorduri,suporti de sustinere,manometru, termometru), Armaturi de inchidere,de reglaj ,etc,Termoizolatii, Cos de fum si canale de fum izolate ,cu accesorii si reglare comanda la intemperii. n perioada de iarn, centrala va funciona la capacitatea maxima, agentul termic va fi asigurat de cazane care vor funciona continuu, asigurnd debitul de cldur si preparare de acm necesar. Agentul primar racitor este constituit din apa racita cu parametri 7/12C, la o temperatura conventionala externa text = +32C si este asigurata de catre un grup de racire ( Chiller de tip GEA sau similar) cu modul hidraulic incorporat.Chiller-ul propus va fi echipat cu: compresor, evaporator, modul hidraulic, panou electric de comanda si control, supapa de siguranta , vas de expansiune; STANDARDE ,NORMATIVE, PRESCRIPTII CE GUVERNEAZA EXECUTIA SUNT - Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, montarea, repararea, exploatarea i verificarea cazanelor de abur C 1-85; - Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central I 13 02; - Instruciuni tehnice pentru executarea termoizolaiei la elementele de instalaii C 142/79 Buletinul Constructiilor; - Instruciuni tehnice privind criteriile i metodologia de stabilire i verificare a clasei de calitate a lucrrilor de sudur la conducte i recipiente I 27 ; - Instruciuni tehnice pentru efectuarea ncercrilor hidraulice i pneumatice la recipieni I 25; - Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia i ncercarea n vederea omologrii supapelor de siguran pentru cazane i recipieni sub presiune C 37; - Prescripii tehnice pentru montarea, repararea, exploatarea i verificarea conductelor de abur i ap fierbinte sub presiune C 13 02; - Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, instalarea, exploatarea, repararea, verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune; - STAS 7656 i STAS 404/2 pentru evi de oel (similar Cu, cositorire vezi tehnologia de cositorire) ; NOT: Prezentele prescripii tehnice i standarde se completeaz cu cele indicate n anexa 1 din normativul I 13 02.
studio
arca
Amplasarea utilajelor se va face de asemenea conform planelor respectndu-se prescripiile ISCIR C.15 . Montarea echipamentelor Se face n conformitate cu prevederile cuprinse n instruciunile ISCIR C 1, C 4, C 30 i C 31, precum i cu prescripiile normelor interne i instruciunile de montaj ale productorului. Msuri P.S.I. in centrala termica n cadrul documentaiei s-au respectat Normele de prevenire i stingere a incendiilor a judeului Timi: Ordinul nr. 38/1219/MC din 03.04.1994 al Ministerului de Interne i MLPAT; Ordonana Guvernului Romniei nr. 60/28 aug. 1997-01-07; Normativul I9 ; Normativul I 13; STAS 1478 ; Normativele departamentale P.S.I. n vigoare. Aceast enumerare nu este limitativ, beneficiarul i constructorul urmnd a le completa i cu alte msuri specifice condiiilor locale de execuie i de exploatare pentru lucrri de instalaii termice. n execuie se vor lua urmtoarele msuri: - ntre conductele de tur neizolate i materialele combustibile nvecinate se asigur o distan minim de 5 cm; - la trecerea prin perei i planee combustibile se vor prevedea evi de protecie i se vor izola cu azbest; - cile de acces pe perioada execuiei lucrrilor nu se vor bloca prin depozitarea de materiale de construcii sau alte utilaje pentru ca formaiile de pompieri s aibe drum liber pentru intervenia n caz de necesitate; - lucrrile de sudur cu arc electric sau flacr oxiacetilenic se vor executa cu deosebit atenie i numai dup ce s-au luat toate msurile de prevenire i stingere a incendiilor i dup evacuarea tuturor materialelor combustibile din zona de lucru. Personalul care execut lucrrile va fi calificat corespunztor i trebuie s aib instructajul PSI la zi. Msuri de protecia i igiena muncii Att constructorul (n execuie) ct i beneficiarul (n exploatare) vor respecta urmtoarele acte normative: Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/1993; Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996; Normele generale de protecia muncii din 2000. Aceast enumerare nu este limitativ executantul i beneficiarul urmnd a le completa
studio
arca
i cu alte msuri specifice condiiilor locale pe care le vor considera necesare, fiind direct rspunztori de neluarea lor. nainte de a ncepe execuia se vor verifica i coordona cu planele de rezisten amplasamentul utilajelor din planul de amplasare i se vor respecta cotele de montaj. Dup analizarea i nsuirea proiectului se trece la ntocmirea graficului de execuie a lucrrii n concordan cu aprovizionarea de ctre beneficiar a utilajelor necesare n proiect. Lista cu dotri P.S.I. n C.T. Conform Normativ I 13 art. 9.73. n sala cazanelor din centrala termic se prevd stingtoare cu spum sau pulbere i CO2 cte unul la fiecare 100 mp. Avnd n vedere faptul c suprafaa acestei centrale termice este mai mic de 100 mp se va prevedea un stingtor cu spum sau pulbere i CO 2. Coul de fum Este existent si a fost dimensionat pentru racordarea noului cazan din spatiul tehnic.Diametrul canalului de fum pentru noul cazan va fi conform cu breviarul de calcul. TRASEE Conductele de tur/retur atat pe circuitul primar cat si pe cel secundar din centrala termic se vor proteja anticoroziv i izola termic. Conform prezentei documentatii vom avea trasee de conducte ce vor deservi punctele de consum. Trasee de conducte de tur si retur de agent termic ce vor pleca din distribuitorcolectorul din centrala termica spre radiatoare ; Trasee de conducte de tur si retur de agent termic ce vor pleca de la distribuitorcolectorul din centrala termica spre ventiloconvectoare; Trasee de conducte de tur si retur de agent termic primar pentru prepararea apei calde menajere de la distribuitor-colectorul din centrala termica pana la spatiile tehnice ce adapostesc schimbatoarele de caldura in placi de acm si rezervoarele de acumulare acm; Gazele rezultate n urma arderii combustibilului, vor fi evacuate n atmosfer prin intermediul unui chit de evacuare fum in exteriorul cladirii. Pentru asigurarea arderii combustibilului se vor prevedea pentru admisia aerului de combustie, prize sau ochiuri mobile n pereii exteriori ai centralei termice (minim 250 x 250 mm). Pentru asigurarea proteciei instalaiilor i utilajelor din centrala termic i funcionarea lor n condiii de eficien maxim n limitele parametrilor necesari se va prevedea aparatura de msur, control i automatizarea instalaiilor n conformitate cu normele C1 i I 36. Se prevede automatizarea cazanului (echipare complet) si a pompelor. ntreaga lucrare de instalaii a centralei termice se va executa n conformitate cu urmtoarele prescripii n vigoare: I 13, I 36, C4, C15, STAS 2764, C30. Se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele n vigoare sau posed certificate de omologare conform C 15 . Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i listele de cantiti de lucrri.
pag. 149
studio
arca
Trasarea instalaiilor:Traseele i dimensiunile conductelor sunt conform prevederilor din piesele desenate. Montarea conductelor i a echipamentului Conductele din centrala termic se vor poza aparent. Execuia, montarea i repararea conductelor poate fi fcut numai de ntreprinderi autorizate n acest scop conform prescripiilor tehnice CR 2. mbinarea conductelor Conductele de nclzire se vor mbina prin sudur (similar cositorire) conform Normativului I.13 02 cap.19 i intr sub incidena ISCIR a instruciunilor C.15, cap.5.2. Izolaiile termice i protecia contra coroziunii exterioare Izolaiile termice se vor executa conform prevederilor urmtoarelor acte normative i detalii tip : - Normativ pentru proiectarea i recepionarea izolaiilor termice la construcii civile i industriale indicativ C 107. - Instruciuni tehnice pentru executarea termoizolaiei elementelor de instalat indicativ C 142. - Detalii elemente subansambluri tip instalaii volumul DC Detalii comune Grupa DC 1 subgrupa izolarea conductelor. Executarea probelor Probele la care sunt supuse instalaiile sunt urmtoarele: proba la rece; proba la cald.
MSURTORI: Lucrrile aferente centralei termice se vor plti conform listei de cantiti de lucrri. Astfel: la metru liniar conductele, la buci armturile i utilajele, la mp. Izolaiile. Instalatii de combatere a incendiului Instalatiile de stingere si combaterea a incendiilor precum si desfumarea se va face conform documentatiei Scenariu la Foc intocmit de persoane autorizate.
pag. 150

Caiet de Sarcini Constr Hala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Constr Hala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

studio

DESCRIEREA SITUAIEI EXISTENTE

DESCRIEREA LUCRRILOR PROPUSE

A. EXTINDERE CLDIRE EXISTENT, ETAPA A II-A

- zugrveli cu vopsele lavabile - tavan fals gips-carton

2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE

3.2. Protectia fonica

4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

5. DESCRIEREA LUCRRILOR PE CAPITOLE

C. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE SI REALIZAREA PLANSEELOR CU TABLA CUTATA 1) GENERALITATI

- NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR DE CONSTRUCII

Clasa de corozivitate conform SR ISO 9223 i SR EN ISO 12944-2 C1

ST-009/05 NE- 012/1999 NE- 013/2002

e -C -NC C -C -NC -C -NC -

-Se admite -Se refuza

-Se admite -Se refuza -Se verifica -Se refuza

Zilnic si de cate ori e necesar

La fiecare lot aprovizionat (sau la solutia preparata in

-Se admite -Se corecteaza proportiile

2.4.7 Finisaj laborator, ateliere, spatii tehnice, magazie

STAS 10100/0-75 P2-85 CR 6-2006 C 17-82

STAS 1030-85 STAS 6203-75 C56-85 C16-84

Legenda: AA distanta dintre punctele de agatare RA distanta dintre colierele de prindere

S-ar putea să vă placă și