MINISTERUL EDUCAŢIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA.

COLEGIUL DE CONSTRUCTII DIN ORAȘUL HINCEȘTI.

CATEDRA ,,OBIECT DE STUDIU,,

MEMORIU EXPLICATIV
la
DISCIPLINA: CURS GENERAL DE CONTRUCȚII

TEMA: CASĂ DE LOCUIT DE TIP P+1E

Executat: Tacu Vasile

Verificat: Nastas Serghei

Hîncești 2020
Cuprins
Capitolul I Date generale............................................................................................................................3
Capitolul II Decizii arhitecturale constructive.............................................................................................6
2.1 Fundația.............................................................................................................................................6
2.2 Pereții portanți...................................................................................................................................7
2.3 Pereții despărțitori.............................................................................................................................7
2.4 Stâlpii................................................................................................................................................8
2.5 Planșeul.............................................................................................................................................9
2.6 Scările................................................................................................................................................9
2.7 Regimul interior................................................................................................................................9
2.8 Acoperișul.........................................................................................................................................9
2.9 Tâmplăria uși și ferestre..................................................................................................................10
2.10 Finisarea exterioară și interioară....................................................................................................10
Capitolul III Caracteristicile planului general............................................................................................10
Bibliogafie.............................................................................................................................................11

2
 Capitolul I Date generale
Proiectul este elaborate în baza:

- Certificat de urbanism Nr. 19 din 26.02.20018;

- Ridicarea topografică;
- Planul de încadrare în teritoriu.

Terenul repartizat pentru construcție se află în raionul Hîncești, satul Rusca, num cad.
5362204015 și se caracterizează prin următorii parametric fizici:

- Temperatura de calcul medie iarna - 16 C;

- Greutatea învelițului de zăpadă 500 Pa (50kg/m2);
- Sarcina vîntului 300 Pa (30kg/m2);
- Seismicitatea raionului 6 grade.

Conform SNIP 1.04.03-85 "Durata lucrărilor de executie în construcția clädirilor", constructia va

fi montată timp de 12 luni.
Proiectul propus prevede Proiectarea casei de locuit tip P+1E. Deasemenea acest proiect prevede
amenajarea teritoriului adiacent.
In conformitate cu studiul geologic efectuat pe terenul dat, reiese că terenul dat este favorabil
pentru construcție.
Conectarea rețelelor inginereşti ale edificiului se vor efactua la magistralele inginereşti existente.
În componența proiectului elaborat intră compartimentele de proiect principale, cum ar fi:
- planul general;
- arhitectura ;
- rezistența.

Structura de rezistențä a edificiului constă din beton armat monolit, fundațiile din beton ciclopion,
pereți exteriori in parter si etaj sint executati din blocuri mici de calcar cu
grosimea de 400 mm.
Acoperişul este executat din țiglă metalică. La amenajarea teritoiului adiacent este folosit beton.
În interiorul edificiului pardoseala se executată din parchet laminat și gresie antiderapantă la
parter si etaj.
Clădirea este proiectată la un standart european cu condiții de confort avansate.
Adaptarea la condțiile terenului și determinarea poziției construcției și a lucrărilor proiectate se
prezintă în planul de ansamblu și planurile de sestimatizare a teritoriului.
Trebuie să se asigure niște criterii generale pentru estimarea controlului nivelului de asigurare a
proiecției antiseismice la clădirea dată.
Instalatiile tehnico-sanitare și inginerești a construcției sunt:

1.Alimentarea cu apă de la rețea;

2.Canalizarea la reteaua exterioară;
3.Incălzirea autonomă;
4.Ventilarea combinată;
5.Alimentarea cu energie electrică de la rețea;
6.Gunoiște pentru materialele folosite (protecția mediului);
3
 A. Succesiunea tehnologică de execuție a lucrărilor:
1. Lucrările so vor executa in următoarele succesiuni;
- săparea gropii de fundație;
- execuția fundației;
- betonarea coloanelor, grinzilor și planşeului;
- montarea panourilor de izolații la pereți și acoperiş;
- montarea rețelelor interioare și exterioare;
- execuția lucrărilor de finisaj;
- amenajarea teritoriului.

B.Orgarizarea incăperilor temporare pe şantierul de construcție.

Încăperea pentru muncitori de prevăzut cu vestiar și sală pentru masă separată. Pentru necesitatea
sanitară de amplasat o încăpere ( nod sanitar ).
C. Supratața pentru depozitarea materialelor.
Pentru depozitarea materialelor trebuie de arganizat un teren cu suprafața de 50 m. Amplasarea
terenului vezi plan organizare şantier.

D. Asigurarea verificări calității materialelor de construcție și lucrărilor de construcție:

1. Toale materialele de construcție la intrare în şantier vor fi verificate cu cerințele normative,
certificate de calitate și standarte naționale;
2. Principalele lucrări de construcție sunt supuse proceselor verbale de verificare a
lucrărilor ascunse, și astfel se permite efectuarea următoarelor lucrări conform
succesiunilor tehnologice, asigurînduse calitatea;
3. Controlul calității se efectuează de următorii participanți la procesul de edificare a construcției:
- beneficiar, asigură urmărire proceselor de construcție (responsabil tehnic atestat);
- biroul de proiectare, efectuiază controlul de autor.
- Inspecția de stat in Construcție;
- executatrea lucrărilor (organizația de construcție-montaj), controlul calității lucrărilor efectuate.

E. Asigurarea serviciului de control geodesic:

1. În perioada lucrărilor pergătitoare beneficiarul va organiza pregătirea geodezică a terenului;
2.Executarea lucrărilor, pe baza documentației de proiect va pregăti schema amplasări axelor
principale a clădirii și a reperelor.

F. Asigurarea cerințelor normative de securitate și sănătate în muncă:

1. La executarea lucrărilor, trebuie de asigurat cerințele următoarelor acte normative:
- codul muncii al Republicii Moldova;
-NRS 35-03-96 2008;
2. Toți muncitorii de dotat cu echipament individual de protecție a muncii.

4
 G. Schema tehnologică organizatorică:
Înainte de începutul fiecărui schimb de lucru maiștrii sau șefii de echipă verifică starea tehnică a
schelilor
1.Construcția obiectivului se efectuează în două perioade:
-pregătitoare (amenajarea șantierului);
-de bază (lucrări de construcție – montaj);
2.Perioada pregătitoare include:
-îngrădirea șantierului cu gard temporal conform GOST 23407-78 și organizarea căilor de acces
cu porți, lățimea de 5.0 m;
-elaborarea și aprobarea proiectului de execuție a lucrărilor;
-oformarea autorizațiilor și permiselor de execuție a lucrărilor;
-defrișarea stratului vegetal, execuția drumurilor provizorii și organizarea scurgerii apelor
meteorice;
-montarea încăperilor provizorii;
-montarea panoului informativ cu date despre construcția proiectată şi schema de deplasare a
transportului în cadrul șantierului.
3.Perioada de bază cuprinde toate lucrările de construcție, montaj începînd de la lucrările de
terasament pînă la amenajarea teritoriului. Lucrările de betonore de executat cu ajutorul outopompei.
Montarea elementelor metalice ale acoperișului de efectuat cu ajutorul macaralei pe pneuri.

H.Lista lucrărilor supuse proceselor verbale de verificare:

1.Lucrări de terasament:
-defrișarea și recultivarea stratului vegetal;
-pregătirea terenului pentru fundații;
-săpareă tranșeii de fundație;
2.Lucrări de betonore:
-armarea elementelor din beton armat monolit;
-montarea pieselor de înglobare;
-montarea cofrojului și verificarea dimensiunilor;
3.Montarea elementelor metalice:
-rezemarea și prinderea elementelor portante metalice;
-protejarea elementelor metalice contra coroziunii;
-montarea buloanelor;
4.Montorea construcțiilor ușoare de îngrădire:
-monfarea panourilor de perete și aocoperiș izolatoare;
-montarea blocurilor de uși și ferestre;
- ermetizarea pe perimetru a blocurilor de uși și ferestre;
- montarea vitraliilor și a sticlei;
5. Lucrări de izolare:
- pregătirea suprafeței pentru hidroizolare și vopsire;
- hidroizolarea vertical și orizontală a construcțiilor și suprafețelor;
- izolarea termică a construcțiilor.

5
 Capitolul II Decizii arhitecturale constructive
Elementele constructive de bază sunt:
a)Fundația din beton monolit;
b Pereții de soclu (dimensiuni reprezintă piatra de calcar tăiată);
c)Acoperișul se execute din țiglă metalică pe căpriori de lemn;
d)Carcasa.

Principalele criterii pentru care s-a ales adîncimea de fundație a construcției:

- Particularitățile constructive și de exploatare ale structurii;
- Adîncimea de îngheț-dezgheț a zonei climaterice;
- Adîncime de afînare ( adîncimea pe care se produce eroziunea).

2.1 Fundația
Fundația este continua.
1 Absolut- în numărător și
Relativ- în numitor.
2. Efectuarea pregătirii betonului sub fundații, din beton B 7.
4.Hidroizolarea orizontală (G.G.) Executată din mortar cimentos 1: 2 grosime 20mm.
Impermeabilizare verticală (V.G.) acoperire cu bitum fierbinte de 2 ori.
5. Realizarea unei zone oarbe asfalt-beton în jurul clădirii cu grosimea de 1,5m.
6. Umplerea fundațiilor și umplerea zonelor inundate cu umiditate minima. Efectuarea din luturi
locale cu compactare strat cu strat până la p = 1,65 m / m3.
7. Toate lucrările la construcția fundațiilor și inversarea se completează în conformitate cu
cerințele din CHUN 3.02.01- 87.
8. Seismicitatea estimată este de 6 grade.
9. Legarea fundațiilor pentru partiții este specificată în conformitate cu desenele.
10. Beton M100.Compozitie: clasa beton. B7.5 -60%, piatră de dărâmături de roci grele cu o
rezistență la compresiune de 200-300 kg / cm2.

2.2 Pereții portanți

La structurile de tip portant, structura de rezistentă o reprezinta pereții clădirii. Deoarece executia
este mai simpla, cantitatea de beton si armatura este mai mica, putin mai ieftina fata de structura de
tip cadre. Se pune foarte mare accent pe calitatea materialelor din care se realizeaza peretii structurali
(calitatea caramizii din care sunt executati peretii).

Dezavantajul cel mai mare care o prezinta acest tip de structura este faptul ca în timp nu se poate
modifica functionalul ușor. Pentru a modifica un functional la o structura de tip pereți portanți este
necesară o expertiză care decide ce pereți se modifică și ce consolidari suplimentare sunt necesare
pentru a nu micșora rezistenșa clădirii.

Utilizarea buiandrugilor urmarește asigurarea conlucrării dintre plinurile de  zidărie și sporirea

rigidizării peretelui în ansamblu. Înglobați în sistemul de centuri, ei pot indeplini local functiunile
unor centuri înalte. Buiandrugii din peretii care preiau încarcarile seismice se execută din beton armat
avînd înaltimea egala cu grosimea peretelui. În mod obisnuit buiandrugii se realizează prin sporirea
înaltimii centurii în dreptul golurilor
6
 2.3 Pereții despărțitori
Un perete despartitor este, practic, un perete care delimiteaza si împarte spatiul unei incaperi in
mai multe zone. 
Pentru a face diferența, acest tip de perete nu are rol de susținere, iar eventuala îndepărtare a
acestuia nu va afecta structura construcției. Tocmai din acest motiv, astfel de pereți pot fi construiți
dintr-o multime de materiale.
În proiectul dat pereții despărțitori sunt din cărămidă cu grosimea de 0,150mm. Ei duc doar
încărcătura proprie pe înălțimea etajului de 2,75m.
Cărămida se numara printre cele mai vechi materiale de constructie și este, în general, indicată
pentru cei care isi doresc o anumita stabilitate, care nu plănuiesc schimbări in viitorul apropiat și, în
egală masură, cauta un material rezistent și atipic.

2.4 Stâlpii
Stâlpii sunt elemente structurale portante (in cazul structurilor in cadre), verticale, realizate de
regula din beton armat.
Cofrarea stîlpilor se face cu verificarea atentă a verticalitatii, rigiditatii, etanșeității cofrajului.
Trebuie prevăzute ferestre de vizitare la baza stâlpului si pe inaltimea acestuia la intervale de
maximum 1,5 m.
Armarea stalpilor se face de regula cu carcase asamblate, alcatuite din bare verticale si etrieri
legati pe toata inaltimea, cu exceptia zonei de imbinare cu barele de legatura din fundatie, unde etrierii
se monteaza ulterior.
Inainte de taiere, barele trebuie curatate de rugina, avand grija ca dupa curatare sectiunea barelor
si dimensiunile profilelor sa se incadreze in limitele impuse de standardul de produs.
Legarea armaturilor se face cu sârma la incrucisarile barelor si la colturile etrierilor. Asezarea
carcasei in cofraj trebuie facuta cu grija pentru a nu o deforma sau misca elementul de cofraj ramas
deschis.
Se leaga partea de jos cu barele de legatura din fundatii sau din stalpii de la nivelul anterior, se
pozitioneaza si leaga etrierii pe zona de suprapunere a barelor.
Se verifica distanta dintre armaturi, se pun distantierii (acestia au un rol foarte important deoarece
asigura stratul de acoperire cu beton al armaturii) si se inchide cofrajul.

Inainte de inceperea betonarii stalpilor este necesara verificarea:

 starii betonului de la baza stalpului (curat, fara parti care se desprind, rugos);
 integritatea, rigiditatea si etanseitatea cofrajelor;
 pozitionarea si stabilitatea armaturii ce va fi inglobata in beton etonarea stâlpilor se face
in mod curent de la partea superioara.

Este interzisă turnarea betonului prin cădere de la înălșimi mai mari de 1,5 m. Daca turnarea nu se
face cu pompa de beton, trebuie create ferestre in cofraj pentru introducerea furtunului cat mai
aproape de pozitia de turnare.
Când betonul turnat ajunge la nivelul ferestrei, aceasta se astupă de către dulgher si se fixeaza
bine pentru a nu fi impinsa de presiunea betonului, turnarea continuand prin fereastra urmatoare.

7
 Indiferent de modul de turnare, betonarea se face fara intreruperi.Se accepta rosturi de lucru
numai in pozitiile stabilite de proiectant (de regula in zona bazei acestora). Nu se admit rosturi de
lucru înclinate rezultate din curgerea libera a betonului.

Betonul se vibreaza la fiecare strat de 30-40 cm grosime cu vibratoare de interior sau, in cazul
sectiunilor mici de stalpi (de exemplu 40x40 cm), cu vibratoare de cofraj. In acest caz cofrajele
trebuie prevazute cu sisteme de prindere pentru vibratoare. Daca nu se poate aplica vibrarea mecanica,
se admite si compactarea manuala a betonului, cu o vergea, concomitent cu baterea cofrajului pe
exterior cu un ciocan de lemn cu putin sub nivelul betonului turnat.
In timpul compactarii trebuie evitata ciocanirea armturii pentru a nu o deplasa.
Compactarea se considera incheiata in momentul in care la suprafata betonului nu mai apar bule
de aer si apare un strat subtire de apa.
Nu este recomandata folosirea curenta a compactarii manuale, avand in vedere in special ca prin
vibrarea mecanica a betonului se asigura o masa compacta, cu porozitate scazuta a betonului, care
conduce la:
- rezistente mecanice mai mari;
- impermeabilitate sporita;
- rezistenta la inghet-dezghet;
- obtinerea suprafetelor mai netede, fara alveole.

Decofrarea stalpilor se face cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru preluarea sarcinilor
(in functie de condiitile atmosferice, de regula 2-3 zile de la turnare).
Desfacerea cofrajului trebuie realizata cu grija, pentru a evita preluarea brusca a incarcarilor,
ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului din care este construit cofrajul.
În proiectul dat stîlpii verticali sunt cu dimensiunile 400*400*2 750. Aceștia sunt executați din
beton armat. Casă data are 14 stîlpi.

2.5 Planșeul
Planșeul este un element constructiv care face parte din grupa elementelor de rezstență. Acesta
preia greutățile specific pereților despărțitori și de a le transmite pereților portanți. Planșeul la casa de
locuit este din beton armat cu dimensiunile 400*1000*2700.
Aceasta este cea mai simplă formă de a construi un plașeu din beton armat. Planșeul simplu de
beton armat trebuie armat întotdeauna în două straturi și pe două direcții. Asta înseamnă că vom avea
o armătură de oțel în partea de sus a grosimii betonului și una în partea de jos a grosimii betonului.
Armătura trebuie să fie striată și ancorată.
Armătura planșeelor simple din beton armat este ancorată în grinzi și centuri. Este important să
avem grijă cu această ancorare. Planșeele simple sunt relativ subțiri, iar cele susținute doar de stâlpi au
tendințe de străpungere. Adică stâlpul poate străpunge un planșeu prea subțire. Planșeul ia forma unei
membrane de beton armat într-un perimetru marcat de grinzi și centuri. El poate fi armat pe o direcție
sau pe două direcții, dar întotdeauna pe două straturi.

2.6 Scările
Scările sunt elemente constructive „alcătuite din plane orizontale numite drepte, așezate denivelat
cu scopul de a asigura accesul între etaje.
Scările se compun din:
8
 1. Rampe
2. Drepte
3. Contratrepte.
Accesul la nivelul rampei va fi treptele și contratreptele turnate din beton armat rezemat pe o
placă turnată în panta.
Rampa va fi turnată monolit. La scările spre intrarea principală este îngrădită cu balustrade cu o
înălțime de 90 cm, pentru ca sa fie comode pentru circulație.
Cel mai important rol al scării exterioare este sa permite accesul la etajele superioare ale unei
cladiri, atunci când este vorba despre o locuința cu mai multe etaje. Decizia construirii unei scari
exterioare poate fi luata din mai multe motive, intre care:
 lipsa spatiului necesar pentru constructia unei scari in interiorul cladirii
 adaugarea unor camere noi sau chiar a unor etaje noi la cladirea existenta, care nu erau
incluse in proiectul initial de constructie
 accesul separat in camerele de la etajele superioare ale cladirii, fara trecere pe la parter -
se intalneste, in mod frecvent, in pensiuni sau in casele in care locuiesc mai multe familii.
Iata care sunt principalele parti componente ale unei scari. Sunt valabile pentru orice tip de scara,
fie interioara, fie exterioara:
 Rampa scarii - este principalul element de constructie al unei scari, fie ea
exterioara sau interioara. Este intotdeauna inclinat la un anumit unghi si poate sa aiba
sau nu trepte, in functie de rolul lui. In mod obisnuit, rampa face legatura intre etaje, sau
intre etaje si podest, daca scara este prevazuta cu asa ceva.
 Vangul - este o grinda laterala sau centrala, care se asaza de-a lungul marginilor
(sau pe mijlocul) scarii si ofera sustinere pentru trepte. In functie de model si de
particularitatile scarii, aceasta poate fi prevazuta cu unul sau doua vanguri.
 Podestul sau zona de odihna - este un spatiu orizontal, aflat de obicei la
jumatatea unei scari, care permite intoarcerea in alta directie a rampei urmatoare. Are si
rolul de a permite persoanelor care urca sau coboara sa se opreasca, in cazul in care e
nevoie.
 Treapta - este portiunea plana pe care punem piciorul atunci cand urcam scara.
 Contratreapta - este latura verticala a unei trepte.
 Parapetul sau balustrada - este un element de siguranta care elimina riscul
caderii in gol a persoanelor care circula pe scara. Pentru a oferi protectia necesara,
parapetul sau balustrada trebuie sa aiba inaltimea intre 80 si 110 centimetri.

2.7 Regimul interior
Casa este de tip P+1E, de aceea are mai multe odăi
1. Dormitoare-8 6. Antreu-1
2. Camera de zi-4
3. Bloc sanitar-2
4. Bucătărie-4
5. Casa scării-1

2.8 Acoperișul
Acoperișul este un ansamblul constructiv amplasat în partea superioară a clădirii, care face parte
împreună cu pereții exteriori și unele elemente constructive de sistemul de închidere al clădirii.
Elementele constructive ale acoperișului sunt:

9
 • Stratul de învelitoare a acoperișului este executat din tablă cutată pe căpriori de lemn,
acoperișul are suprafața de 285.00 m^2
• Racordările acoperișului și îmbinarea acoperișului cu pereții se realizează cu ajutorul tablei
zincate
• Sistema de evacuare a apelor pluviale de executat din tablă de oțel zincată prevopsit cu finisaj
polimetric, jgheaburi- diametrul 150mm, burlane- diametrul 100mm. Lungimea totală a jgheaburilor-
41.00m l. lungimea totală a burlanelor- 28.00m l.
• Canalul pentru evacuarea apelor pluviale – 7 bucăți
• De instalat elemente pentru reținerea zăpezii, lungimea totală- 30.00 m l.
• Unghiul de pantă- 7 -10-15 grade.

2.9 Tâmplăria uși și ferestre

Ușile și ferestrele au un rol important intr-o construcție, cu ajutorul acestora se reduce pierderea
de energie din casă. Este de o importanță strategică să se utilizeze doar uși și ferestre cu minimalizarea
pierderilor de căldură din interior. Cu ajutorul geamurilor toate încăperile primesc lumină naturală.
Ușile și ferestrele sunt din PVC. Ușile servesc pentru izolarea încăperilor.

2.10 Finisarea exterioară și interioară

Finisarea exterioară este compusă din:

 Perete din blocuri mici de calcar 8=400 mm

 Strat de adeziv pentru lucrări de exterior
 Diblu de fixare 8 buc/m^2
 Strat armat cu plasa de fibre de sticlă
 Strat de adeziv pentru lucrări de exterior
 Tencuiala decorativă -2mm

Finisarea interioară
Nr. Încăpere Tavan Pereți Pardoseală
pe Suprafața,m Finisaj Suprafața, Finisaj Suprafața, Finisaj
plan ^2 m^2 m^2
13 coridor 17,11 52,83 Vopsea 17,11 Parchet
14 Antreu 9,59 31,03 lavabilă de 9,59 laminat
15 Coridor 2,54 9,23 interior 2,54
16 WC 1,90 15,75 Placa 1,90 Gresie
17 WC 2,12 15,75 ceramică 2,12 antiderapa
ntă
18 Camera 9,59 Vopsea 31,03 Vopsea 9,59
pentru copii lavabilă de lavabilă de Parchet
19 Salon 22,42 interior, glet de 44,61 interior 22,42 laminat
20 Baie 3,73 ipsos pe 21,30 Placă 3,73 Gresie
21 Baie 3,59 ghipsocarton 21,12 ceramică 3,59 antiderapa
ntă
22 Dormitor 10,66 33,16 Vopsea 10,66
23 Dormitor 10,92 36,00 lavabilă de 10,92 Parchet
24 Dormitor 10,92 36,00 interior 10,92 laminat

10
25 Dormitor 10,92 36,00 10,92

Capitolul III Caracteristicile planului general

Planul general are menirea de a arăta clădirea proiectată și tot ce este necesar pentru a satisface
confortul locatarilor.

În planul general este arătat

- Orientarea planului geografic prin înscrierea direcțiilor cardinal
- Raza vântului, cotele de nivel
Indicii tehnico-economici ai planului general
- Suprafața terenului 5) - Volumul construcției
-Suprafața casei de locuit 6) - Suprafața utilă.
-Densitatea construcției 7) - Hotarul terenului
- Suprafața zonei verzi

Proiectul de execuție este îndeplinit în conformitate cu normativele și regulile în vigoare și

asigură criteriile de bază a calității construcțiilor, reglementate de ”Legea privind calitatea în
construcție” (Nr. 721-XIII de la 02.02.1996
1. Rezistență și stabilitate
2. Siguranța în exploatare
3. Siguranța la foc
4. Igiena și sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului înconjurător
5. Izolație termică, hidrofugă
6. Protecția împotriva zgomotului

Concluzie
Generalizând proiectul executat am studiat fiecare element constructiv în parte, rolul clădirii,
materialele din care pot fi executate, diversitatea de soluții care rezultă din condițiile de amplasare a
clădirilor, principalii factori ce influențează construcția.

În final am obținut următoarele competențe profesionale

- Pot să identific structurile de rezistență a unei construcții
- Cunosc elementele de finisaj conform proiectului
- Pot să prezint și să analizez planul general de situație
- Pot citi proiectul arhitectural
- Cunosc semnele convenționale.

Bibliografie
1.https://mathaus.ro/blog/scarile-exterioare-tipuri-materiale-etape-de-constructie-art85#article-link-
art85Paragraph4
2. https://www.constructosu.eu/5-tipuri-de-plansee-construite-din-beton-armat/
3. https://www.construiesc-singur.ro/cum-construiesc/stalpi/

11