CONSTRUCTII DIN LEMN

-SARPANTA-

• ING. MAZILU VASILE-TEODOR

• ANUL 1, GRUPA 2 -CCIA
• PROGAM DE STUDIU - T.M.L.C.
• MATERIA: TEHNOLOGII PENTRU CONSTRUCTII DIN LEMN
• ANUL UNIVERSITAR 2022-2023
• PROFESOR INDRUMATOR: BRICIU MONICA
 GENERALITATI

Ansamblul unei constructii ce acopera partea superioara a acesteia este numit acoperis.

Acoperisurile sunt de doua tipuri: acoperisuri plane (de tip terasa) - prezinta o panta foarte redusa ce nu poate fi
observata, pentru scurgerea apei rezultate din precipitatii sau alte surse; si mai avem acoperisuri tip sarpanta -
prezinta o panta mare a acoperisului.

Acoperisul tip sarpanta este alcatuit din trei elemente: sarpanta, invelitoarea si accesoriile.

Sarpanta este componenta fundamentala a acoperisului si este compusa din elementele portante care sustin
invelitoarea si accesoriile.
Invelitoarea reprezinta componenta acoperisului cu rol de protectie impotriva intemperiilor atmosferice (ploaie,
zapada, vant etc.). Invelitorile cele mai utilizate sunt metalice (tabla simpla sau tabla ondulata), ceramice (tigla
ceramica), lemnoase (sindrila de lemn) si bituminoase (sindrile bituminoase).
Accesoriile sunt acea parte a unui acoperis cu rolul de a colecta apa rezultata in urma intemperiilor si a o transporta
in zona inferioara a cladirii.
Sarpantele pot fi confectionate din lemn, metal sau beton (acestea reprezinta cele mai raspandite materiale din care poate
fi construita o sarpanta). Sarpantele din lemn, caci ele sunt subiectul articolului de fata, sunt cele mai intalnite tipuri de
sarpanta in domeniul constructiilor, fiind usor de executat, sunt usoare si prezinta o rezistenta ridicata la solicitarile
invelitorilor de orice tip. Singurul dezavantaj al sarpantelor din lemn este pericolul de incendiu, insa inlaturarea acestui
dezavantaj este posibila prin tratarea lemnului cu substante ignifuge.

LEMNUL UTILIZAT LA SARPANTE

Cele mai utilizate categorii de lemn, in tara noastra, sunt rasinoasele, dintre acestea se foloseste bradul si molidul, dar se
foloseste si material lemnos din categoria foioaselor precum fagul si stejarul.

Bradul si molidul prezinta caracteristici de rezistenta foarte apropiate. Stejarul prezinta caracteristici foarte ridicate atat
mecanice cat si la intemperii, fiind cu mult superior materialului lemnos provenit din rasinoase, acesta prezentand si o
rezistenta ridicata la atacul ciupercilor si insectelor. Fagul prezinta o durabilitate scazuta si de aceea este mai rar folosit in
constructii.

Umiditatea lemnului este si ea o caracteristica importanta a lemnului pentru sarpante. Este indicat ca umiditatea sa fie in jur
de 18% pentru ca lemnul sa poata fi utilizat cu succes in constructii. Daca acesta prezinta o valoare mai mare a umiditatii
decat cea recomandata este necesara uscarea acestuia.
 PRINCIPALELE COMPONENTE ALE UNEI SARPANTE DIN LEMN

Popii
Sunt componentele verticale sau, in unele cazuri, cu inclinatie redusa ce transmit incarcarea de la pana la planseu sau grinda.
Pot avea sectiuni rotunde, patrate sau dreptunghiulare si se gasesc cu urmatoarele dimensiuni in cm: 12x12, 12x15, 15x15 si
cu sectiune rotunda - F 10 cm, F 12 cm, F 14 cm.
Panelele
Sunt elementele dispuse orizontal ce reprezinta suportul de sustinere al capriorilor. Acestea se gasesc comercializate cu
urmatoarele dimensiuni in cm: 12x12, 12x15, 10x15, 15x15, 15x17, 15x19, 17x19, 19x25.
Capriorii
Sunt elementele sarpantei ce formeaza linia pantei acoperisului si constituie suportul asterialei sau sipcilor. Distantele dintre
capriori sunt cuprinse intre 70 - 90 cm. Sectiunile capriorilor sunt de mai multe dimensiuni in cm: 7,5x10, 7,5x12, 10x12,
10x15, 12x12, 12x15, 12x19, 15x15, 15x17, 15x19, 19x19.
Contrafisele
Sunt componente de fixare si intarire a panei sau clestilor de pop, pozitionate inclinat (45°, de preferat).
Talpa
Este elementul ce transmite incarcatura de la pop la planseu sau grinda, fiind elemente scurte de lemn. In schimbul acestora
se pot utiliza grinzi de lemn dispuse sub un sir de popi.
Clestii
Sunt componente orizontale ale sarpantei cu rol de intarire a acoperisului.
Astereala
Este un strat de scanduri aplicat pe capriori (pe partea exterioara) ce constituie suportul invalitorii atunci cand se foloseste
tabla clasica pentru invelirea acoperisului. Distanta intre scandurile asterealei poate varia intre 0 - 12 cm.
Sipcile
Sunt elementele sarpantei ce se folosesc numai atunci cand invelitoarea acoperisului este din tigla sau tabla ondulata. Acestea
pot fi aplicate direct pe capriori sau peste astereala.

Componente sarpanta
1 - popi;
2 - pana de creasta;
3 - pana curenta;
4 - pana de strasina (cosoroaba);
5 - caprior;
6 - contrafisa;
7 - talpa;
8 - clesti;
9 - astereala;
10 - sipci transversale;
11 - sipci longitudinale.
 TIPURI DE SARPANTE DIN LEMN

In functie de marimea, complexitatea si modul cum vrem sa folosim acoperisul sarpantele de lemn sunt de mai multe
feluri. Cele mai intalnite tipuri de sarpante din lemn sunt: sarpantele simple sau pe capriori, sarpantele pe scaune,
sarpantele cu frangere de panta si sarpantele pe grinzi cu zabrele.

Sarpantele simple

Sarpantele simple sau pe capriori sunt

cele mai simple tipuri de sarpante. La cestea
capriorii sunt asezati pe pana de creasta si
pana de strasina (cosoroaba).
Acestea acopera un spatiu foarte mic
de pana la 6 m, iar distanta interax a
capriorilor este de 70-90 cm. Rigiditatea
acoperisului in aceasta situatie este asigurata
de contravantuiri (pot fi din scanduri)
inclinate ce leaga mai multi capriori in
functie de lungimea contravantuirii.
Sarpantele pe scaune

Sunt acele sarpante din lemn ce folosesc ca structura

de rezistenta "scaunele". Scaunul este un ansamblu de
elemente din lemn precum: pane, popi, talpi si contrafise.

In functie de peretii interiori, de latimea acoperisului

sau de sectiunea transversala a acestuia, sarpantele pe
scaune pot fi de nenumarate tipuri. Sistemul sarpantei pe
scaune este compus din popi pe care reazma panele, pe
pane reazma, de o parte si de alta cate un caprior, iar
capriorii sunt legati, intr-o zona centrala, prin clesti. Clestii
sunt formatiuni de rezistenta alcatuite din doua elemente cu
sectiune dreptunghiulara si sunt pozitionati pe o parte si pe
cealalta a popilor si capriorilor.

In lungul acoperisului scaunele sunt pozitionate la

intervale cuprinse intre 3,5 si 5 m, in spatiul dintre scaune
se gasesc doar perechi de capriori cu intervale de 70 - 90
cm asezati pe panele. Rezistenta in lungul acoperisului este
oferita de contrafisele pozitionate oblic intre popi si panele.
Sarpantele cu frangere de panta

Aceste tipuri de sarpante din lemn sunt folosite la cladirile cu poduri spatioase, mari, oferind mansarde foarte incapatoare.
Sarpantele pe grinzi cu zabrele

Aceste sarpante se folosesc la acoperisul

cu deschideri mari de pana la 12 m si sunt
alcatuite din ferme cu zabrele de lemn. Fermele
cu zabrele de lemn sunt grinzi formate din bare
de lemn ce se unesc in puncte, aceste puncte
sunt denumite noduri.

Barele grinzilor sunt de trei feluri: bare

verticale, bare inclinate si bare pe contur sau
talpi. Distanta dintre doua noduri consecutive
reprezinta un panou al grinzii cu zabrele.

In functie de conturul grinzilor cu zabrele

acestea pot fi de mai multe feluri: sub forma de
semicerc, triunghiulare, poligonale sau
dreptunghiulare.
ALCATUIREA ACOPERISULUI CU SARPANTA DIN LEMN PE SCAUNE. ROLUL SI MODUL DE LUCRU AL
ELEMENTELOR

ALCATUIREA SARPANTEI PE SCAUNE

Denumirea acestui tip de sarpanta provine de la elementul tehnologic de baza - scaunul - cu care incepe executia
(montajul) acoperisului si care constituie reazemele pentru capriori si celelalte elemente;
Scaunul este constituit din pana, popii aferenti in lungul panei si contrafisele de pe aceeasi directie;
 AMPLASAREA SCAUNELOR IN CADRUL UNEI SARPANTE

Scaunele sunt in numar impar pe latimea tronsonului de acoperis (n = 3; 5; …) si au inaltimi descrescatoare de la

creasta spre streasina: scaunul central are inaltimea cea mai mare, iar scaunele laterale au inaltimi mai mici,
corespunzatoare pantei versantilor si inaltimii aticului.
Distanta dintre scaune se adopta functie de latimea tronsonului cladirii si de panta acoperisului, fiind cuprinsa intre
2,25m si 3,0 m.
Din punct de vedere al rezistentei, sarpantele pe scaune sunt alcatuite din:
- elemente de rezistenta principale, numite ferme, dispuse pe directia paralela cu latura mica a tronsonului, la distante
de 3…5 m una de alta (in lungul cladirii sau a tronsonului);
- elemente de rezistenta secundare intermediare, constituite din perechi de capriori (cate unul pe fiecare versant), la
intervale de 70…90 cm in lungul cladirii;
- elemente de rezistenta auxiliare (sipci, astereala), pentru sustinerea invelitorii si a incarcarilor aferente;
- elemente de rigidizare - clesti si contrafise, dupa ambele directii.
 FERMA LA UN ACOPERIS CU SARPANTA PE SCAUNE DIN LEMN

Elemente constructive privind sarpanta pe scaune

a - Invelitori uzuale - tipuri si dimensiuni
- tigle solzi: 35,0 x 17 x 1 cm;
- tigle trase: 39,0 x 22 x 1 cm;
- tigle presate (profilate): 40,5 x 24 x 1 cm;
- - tabla zincata: 0,55 mm; 0,5 mm; rar 1 mm.
b - Panta acoperisului - se adopta aceeasi pentru toti versantii si este functie de natura invelitorii (gradul de etanseitate
la apa a acesteia).

Se urmareste indepartarea cat mai rapida a apei de pe acoperis, pentru a preveni sau a se diminua infiltrarea prin
invelitoare, deci panta se adopta cu atat mai mare cu cat etanseitatea la apa a invelitorii este mai redusa.
 ELEMENTE GEOMETRICE (SECTIUNI, DIMENSIUNI, DISTANTE)

ELEMENTE GEOMETRICE DE BAZA LA SARPANTA PE SCAUNE

a. Sipcile

- Sectiuni uzuale: 2,4x3,8cm; 2,4x4,8cm; 2,8x4,8cm; 2,8x5,6cm; 3,3x3,6cm; 3,8x5,8cm; 5,8x5,8cm; 5,8x7,6cm

- Distanta dintre sipci (ds) pe versantul acoperisului se adopta:
1- tigle solzi cu dispunere simpla: 1,0 cm;
2 - tigle solzi cu dispunere dubla: 17,0 cm;
3 - tigle profilate presate, 2 straturi: 17,5 cm;
4 - tigle profilate trase, in 2 straturi: 16,5 cm.
b. Astereala (podina de scanduri)
- grosimi: 2,2cm (rar); 2,4cm; 2,8cm; 3,8cm; 4,8 cm cu sau fara interspatii de 12 cm.

c. Capriorii (elemente de rezistenta inclinate)

- sectiuni: 7,5x10cm; 7,5x12cm; 10x12cm; 10x15cm; 12x12cm; 12x15cm; 12x19; 15x15; 15x17cm; 15x19; 19x19 cm
- distante dintre capriori (dc): 7090 cm.

d. Panele (elemente de rezistenta orizontale)

- sectiuni: 10x15cm; 12x12cm; 12x15cm; 15x15cm; 15x17cm; 15x19cm; 17x19cm; 19x25cm;
- distante (pe versantul acoperisului): (dp) 4,0 m.

e. Popii (elemente de rezistenta verticale)

- sectiuni: - circulare cu diametre F 10cm; F 12cm; F 14cm, sau
- dreptunghiulare cu 12x12cm; 12x15 cm; 15x15 cm.
- distante:
- transversal: 2,25…3,0 m;
- longitudinal: 3…5 m (rar 6 m).
 f. Contrafisele (elemente de solidarizare inclinate)
- sectiuni: 10x12cm; 10x15cm; 12x15cm sau F 10 cm; F F 14 cm;
- inclinarea contrafiselor: 45 °
- lungimi: lcf = 1,41• (70…100) cm.

g. Clestii (elemente de solidarizare orizontale)

■ cate 2 bucati: 7,5x12cm; 7,5x15cm; 7,5x10cm; 2,8x15cm, (perechi) sau sectiuni semirotunde F 10/2…14/2 cm;

h. Talpile scurte (sub popi)

- sectiuni: 12x15cm; 15x15cm; 15x19cm; 15x25cm;
- lungimi: lt = 50…60 cm.

Deoarece incarcarile aferente acoperisurilor cladirilor de locuit de dimensiuni moderate, de tipul vilelor, sunt relativ
reduse, se recomanda adoptarea unor elemente componente de sectiuni mai mici, respectiv din prima parte a sirurilor de
valori recomandate la fiecare categorie.
Pentru elementele de rezistenta, sectiunile astfel adoptate se verifica prin calcul, rezultand sectiuni finale care pot fi
diferite de cele alese initial.
Va multumim pentru timpul
acordat !