Acoperisul cu sarpanta din lemn

ETAPA  I

1.  ALCATUIREA ACOPERISULUI CU SARPANTA DIN LEMN PE SCAUNE.  ROLUL

SI MODUL DE LUCRU AL ELEMENTELOR

Pentru acoperisul in varianta cu panta mare (cu pod) se poate adopta ca structura de
rezistenta sarpanta din lemn pe scaune, indicata la cladiri cu pereti portanti din zidarie de
blocurimici, a caror latime este de 8,00…13 m.

Sarpanta este ansamblul elementelor de rezistenta si de rigidizare a unui acoperis,

avand ca rol sustinerea greutatii invelitorii si preluarea unor actiuni temporare de la acest nivel
(zapada, vant, greutatea oamenilor), pe care le transmite la elementele de rezistenta ale
cladirii (planseu, pereti etc.).

1.1 - Elementele componente ale unui acoperis cu sarpanta sunt:

         sipcile - suportul direct al invelitorilor autoportante (tigle, placi diverse);

         astereala - o podina de scanduri, cu sau fara interspatii de 12 cm, constituind suportul
invelitorilor neportante (carton asfaltat, tabla etc.);
         capriorii - rigle de sectiune dreptunghiulara, orientate dupa linia de cea mai mare panta a
versantilor, constituind suportul sipcilor sau a asterealei;
         pánele (pana-páne) - grinzi de sectiune dreptunghiulara sau circulara, dispuseorizontal -
constituie suportul capriorilor; panele sunt rezemate direct pe elementele de rezistenta
verticale ale acoperisului sau in nodurile fermelor; pana marginala (de streasina) se numeste
si cosoroaba;
         popii - elemente de rezistenta verticale (sau cu inclinare redusa), avand  sectiune
dreptunghiulara (patrata) sau circulara, care transmit incarcarile de la pane la structura de
rezistenta a cladirii (plansee, grinzi);
         clestii - elemente de rigidizare a sarpantei, prevazute atat in lung cat si transversal
acoperisului; sunt alcatuiti din perechi de sipci, rigle, dulapi sau lemn semirotund, dispuse in
pozitie orizontala;
         contrafisele - elemente de rigidizare inclinate, cu rol de contravantuire, prevazute atat in
lungul acoperisului cat si transversal; pot avea sectiune dreptunghiulara sau circulara;
         talpile - elemente auxiliare scurte, din chituci de lemn (bucati de grinzi ecarisate), prevazute
sub popi, pentru marirea suprafetei de transmitere a incarcarilor la planseu; in unele cazuri, in
 loc de talpi scurte se pot folosi grinzi lungi, dispuse sub un sir de popi, formand cu capriorii
un triunghi.

1.2 - Alcatuirea sarpantei pe scaune

         Denumirea acestui tip de sarpanta provine de la elementul tehnologic de baza - scaunul - cu

care incepe executia (montajul) acoperisului si care constituie reazemele pentru capriori si
celelalte elemente;
        

Scaunul este constituit din pana, popii aferenti in lungul panei si contrafisele

de pe aceeasi directie;
Alcatuirea unui scaun al sarpantei din lemn
AMPLASAREA SCAUNELOR IN CADRUL UNEI SARPANTE

         Scaunele sunt in numar impar pe latimea tronsonului de acoperis (n = 3; 5; …) si au

inaltimi descrescatoare de la creasta spre streasina: scaunul central are inaltimea cea mai
mare, iar scaunele laterale au inaltimi mai mici, corespunzatoare pantei versantilor si
inaltimii aticului.

         Distanta dintre scaune se adopta functie de latimea tronsonului cladirii si de panta

acoperisului, fiind cuprinsa intre 2,25m si 3,0 m.

         Din punct de vedere al rezistentei, sarpantele pe scaune sunt alcatuite din:

     ▪ elemente de rezistenta principale, numite ferme, dispuse pe directia paralela cu latura
mica a tronsonului, la distante de 3…5 m una de alta (in lungul cladirii sau a
tronsonului);
         ▪  elemente de rezistenta secundare intermediare, constituite din perechi de capriori (cate
unul pe fiecare versant), la intervale de 70…90 cm in lungul cladirii;
         ▪  elemente de rezistenta auxiliare (sipci, astereala), pentru sustinerea invelitorii si a
incarcarilor aferente;
         ▪  elemente de rigidizare - clesti si contrafise, dupa ambele directii.

           Fermele acoperisului sunt alcatuite din:

▪  una sau mai multe elemente verticale de rezistenta numite popi, in
numar impar (n =1; 3; 5; … pe un sir transversal), constituind reazeme
(suport) pentru pane; popii au la baza talpi pentru transmiterea incarcarilor;

▪ cate o pereche de capriori (de o parte si de cealalta a crestei),

solidarizati intre ei la o cota intermediara cu elementele orizontale duble -
numite clesti - prevazuti in sens transversal acoperisului, de o parte si de
alta a celor doi capriori si a popilor aferenti si
▪  contrafise, elemente inclinate la 45°, pe directia transversala.

FERMA LA UN ACOPERIS CU SARPANTA PE SCAUNE DIN LEMN

1.3 - Elemente constructive privind sarpanta pe scaune

a -  Invelitori uzuale - tipuri si dimensiuni

■     1 -  tigle solzi:                       35,0 x 17 x 1 cm;

■     2 -  tigle trase:                       39,0 x 22 x 1 cm;
■     3 -  tigle presate (profilate):  40,5 x 24 x 1 cm;
■     4 -  tabla zincata:  0,55 mm; 0,5 mm; rar 1 mm.

b -  Panta acoperisului - se adopta aceeasi pentru toti versantii si este functie de natura
invelitorii (gradul de etanseitate la apa a acesteia).

             Se urmareste indepartarea cat mai rapida a apei de pe acoperis, pentru a preveni sau a se
diminua infiltrarea prin invelitoare, deci panta se adopta cu atat mai mare cu cat etanseitatea la
apa a invelitorii este mai redusa.
 PANTA INVELITORII

Panta minima Pante uzuale

        MATERIALUL (cm/m (cm/m

(°) (°)
) )
Tigle solzi cu
60 31 7090 3542
dispunere simpla
Tigle solzi cu 24
45 5570 2935
dispunere dubla

Tigle trase 45 24 5570 2935

Tigle presate 35 20 4570 2435

Tabla zincata  7  4 1540   922

Azbociment
plan:

- dispunere 45 24 5070 2735

simpla
35 20 4570 2435
- dispunere
dubla
 1.4 - Elemente geometrice (sectiuni, dimensiuni, distante)

ELEMENTE GEOMETRICE DE BAZA LA SARPANTA PE SCAUNE

a -  Sipcile

         ■    Sectiuni uzuale: 2,4x3,8cm; 2,4x4,8cm; 2,8x4,8cm;

2,8x5,6cm;    3,3x3,6cm;  3,8x5,8cm;  5,8x5,8cm; 5,8x7,6cm
         ■   Distanta dintre sipci (ds) pe versantul acoperisului se adopta:

1-  tigle solzi cu dispunere simpla: 14,0 cm;

2 - tigle solzi cu dispunere dubla:   17,0 cm;
3 - tigle profilate presate, 2 straturi: 17,5 cm;
4 - tigle profilate trase, in 2 straturi: 16,5 cm.

b - Astereala (podina de scanduri)

                         ■  grosimi:  2,2cm (rar); 2,4cm; 2,8cm; 3,8cm; 4,8 cm

                     ■  cu sau fara interspatii de 12 cm.

              c - Capriorii (elemente de rezistenta inclinate)

                         ■  sectiuni:  7,5x10cm;
7,5x12cm; 10x12cm; 10x15cm; 12x12cm; 12x15cm; 12x19;
15x15; 15x17cm; 15x19; 19x19 cm;
                   ■  distante dintre capriori (dc):  7090 cm.

              d - Panele (elemente de rezistenta orizontale)     

                         ■ sectiuni: 10x15cm; 12x12cm; 12x15cm; 15x15cm; 15x17cm; 15x19cm; 17x19cm;

19x25cm;

                         ■  distante (pe versantul acoperisului):   (dp)  4,0 m.

            e - Popii (elemente de rezistenta verticale)     

                         ■ sectiuni:  -
circulare cu
diametre  10cm;  12cm;  14cm, sau 
                                    - dreptunghiulare cu 12x12cm; 12x15 cm; 15x15
cm.

     ■  distante:  - transversal:   2,25…3,0 m;
                                          -
longitudinal:  3…5 m (rar 6 m).

f - Contrafisele (elemente de solidarizare inclinate)

■    sectiuni:  10x12cm; 10x15cm; 12x15cm

                    sau  10 cm;  12;  14 cm;

■   inclinarea contrafiselor: 45 °

■   lungimi: lcf  = 1,41• (70…100) cm.

              g - Clestii (elemente de solidarizare orizontale)

                         ■   cate 2 bucati:      7,5x12cm; 7,5x15cm; 7,5x10cm; 2,8x15cm,

                         (perechi)           sau sectiuni semirotunde  10/2…14/2 cm;

              h - Talpile scurte (sub popi)

                  ■   sectiuni:    12x15cm; 15x15cm; 15x19cm; 15x25cm;

                  ■   lungimi:    lt  = 50…60 cm.

 Deoarece incarcarile aferente acoperisurilor cladirilor de locuit de dimensiuni moderate,
de tipul vilelor, sunt relativ reduse, se recomanda adoptarea unor elemente componente de
sectiuni mai mici, respectiv din prima parte a sirurilor de valori recomandate la fiecare categorie.

Pentru elementele de rezistenta, sectiunile astfel adoptate se verifica prin calcul,

rezultand sectiuni finale care pot fi diferite de cele alese initial.
 Sarpante din lemn
Ansamblul unei constructii ce acopera partea superioara a acesteia este numit acoperis. Acoperisurile sunt de
doua tipuri: acoperisuri plane (de tip terasa) - prezinta o panta foarte redusa ce nu poate fi observata, pentru
scurgerea apei rezultate din precipitatii sau alte surse; si mai avem acoperisuri tip sarpanta - prezinta o panta
mare a acoperisului.

Acoperisul tip sarpanta este alcatuit din trei elemente: sarpanta, invelitoarea si accesoriile.

Sarpanta este componenta fundamentala a acoperisului si este compusa din elementele portante care sustin
invelitoarea si accesoriile.

Invelitoarea reprezinta componenta acoperisului cu rol de protectie impotriva intemperiilor atmosferice (ploaie,

zapada, vant etc.). Invelitorile cele mai utilizate sunt metalice (tabla simpla sau tabla ondulata), ceramice (tigla
ceramica), lemnoase (sindrila de lemn) si bituminoase (sindrile bituminoase).

Accesoriile sunt acea parte a unui acoperis cu rolul de a colecta apa rezultata in urma intemperiilor si a o
transporta in zona inferioara a cladirii.

Sarpantele pot fi confectionate din lemn, metal sau beton (acestea reprezinta cele mai raspandite materiale din
care poate fi construita o sarpanta). Sarpantele din lemn, caci ele sunt subiectul articolului de fata, sunt cele mai
intalnite tipuri de sarpanta in domeniul constructiilor, fiind usor de executat, sunt usoare si prezinta o rezistenta
ridicata la solicitarile invelitorilor de orice tip. Singurul dezavantaj al sarpantelor din lemn este pericolul de
incendiu, insa inlaturarea acestui dezavantaj este posibila prin tratarea lemnului cu substante ignifuge.

Lemnul utilizat la sarpante

Cele mai utilizate categorii de lemn, in tara noastra, sunt rasinoasele, dintre acestea se foloseste bradul si
molidul, dar se foloseste si material lemnos din categoria foioaselor precum fagul si stejarul.
Bradul si molidul prezinta caracteristici de rezistenta foarte apropiate. Stejarul prezinta caracteristici foarte
ridicate atat mecanice cat si la intemperii, fiind cu mult superior materialului lemnos provenit din rasinoase,
acesta prezentand si o rezistenta ridicata la atacul ciupercilor si insectelor. Fagul prezinta o durabilitate scazuta
si de aceea este mai rar folosit in constructii.

Umiditatea lemnului este si ea o caracteristica importanta a lemnului pentru sarpante. Este indicat ca umiditatea
sa fie in jur de 18% pentru ca lemnul sa poata fi utilizat cu succes in constructii. Daca acesta prezinta o valoare
mai mare a umiditatii decat cea recomandata este necesara uscarea acestuia.

Principalele componente ale unei sarpante din lemn

Componente sarpanta
1 - popi; 2 - pana de creasta; 3 - pana curenta; 4 - pana de strasina (cosoroaba); 5 - caprior;
6 - contrafisa; 7 - talpa; 8 - clesti; 9 - astereala; 10 - sipci transversale; 11 - sipci longitudinale.
( + mareste imaginea )

Popii
Sunt componentele verticale sau, in unele cazuri, cu inclinatie redusa ce transmit incarcarea de la pana la
planseu sau grinda. Pot avea sectiuni rotunde, patrate sau dreptunghiulare si se gasesc cu urmatoarele
dimensiuni in cm: 12x12, 12x15, 15x15 si cu sectiune rotunda - F 10 cm, F 12 cm, F 14 cm.

Panelele

Sunt elementele dispuse orizontal ce reprezinta suportul de sustinere al capriorilor. Acestea se gasesc
comercializate cu urmatoarele dimensiuni in cm: 12x12, 12x15, 10x15, 15x15, 15x17, 15x19, 17x19, 19x25.

Capriorii

Sunt elementele sarpantei ce formeaza linia pantei acoperisului si constituie suportul asterialei sau sipcilor.
Distantele dintre capriori sunt cuprinse intre 70 - 90 cm. Sectiunile capriorilor sunt de mai multe dimensiuni in
cm: 7,5x10, 7,5x12, 10x12, 10x15, 12x12, 12x15, 12x19, 15x15, 15x17, 15x19, 19x19.

Contrafisele

Sunt componente de fixare si intarire a panei sau clestilor de pop, pozitionate inclinat (45°, de preferat).

Talpa

Este elementul ce transmite incarcatura de la pop la planseu sau grinda, fiind elemente scurte de lemn. In
schimbul acestora se pot utiliza grinzi de lemn dispuse sub un sir de popi.

Clestii

Sunt componente orizontale ale sarpantei cu rol de intarire a acoperisului.

Astereala

Este un strat de scanduri aplicat pe capriori (pe partea exterioara) ce constituie suportul invalitorii atunci cand
se foloseste tabla clasica pentru invelirea acoperisului. Distanta intre scandurile asterealei poate varia intre 0
- 12 cm.

Sipcile

Sunt elementele sarpantei ce se folosesc numai atunci cand invelitoarea acoperisului este din tigla sau tabla
ondulata. Acestea pot fi aplicate direct pe capriori sau peste astereala.

Tipuri de sarpante din lemn

In functie de marimea, complexitatea si modul cum vrem sa folosim acoperisul sarpantele de lemn sunt de
mai multe feluri. Cele mai intalnite tipuri de sarpante din lemn sunt: sarpantele simple sau pe capriori,
sarpantele pe scaune, sarpantele cu frangere de panta si sarpantele pe grinzi cu zabrele.

Sarpantele simple

Sarpantele simple sau pe capriori sunt cele mai simple tipuri de sarpante. La cestea capriorii sunt asezati pe
pana de creasta si pana de strasina (cosoroaba).

Acestea acopera
un spatiu foarte
mic de pana la 6
m, iar distanta
interax a
capriorilor este de
70-90 cm.
Rigiditatea
acoperisului in
aceasta situatie
este asigurata de
contravantuiri (pot
fi din scanduri)
inclinate ce leaga
mai multi capriori
in functie de
lungimea
Sarpanta simpla sau pe capriori ( + mareste imaginea )
contravantuirii.

Sarpantele pe scaune

Sunt acele sarpante din lemn ce folosesc ca structura de rezistenta "scaunele". Scaunul
este un ansamblu de elemente din lemn precum: pane, popi, talpi si contrafise.

In functie de peretii interiori, de latimea

acoperisului sau de sectiunea transversala a

Sarpanta pe scaune ( + mareste imaginea )

acestuia, sarpantele pe scaune pot fi de nenumarate tipuri. Sistemul sarpantei pe scaune este compus din
popi pe care reazma panele, pe pane reazma, de o parte si de alta cate un caprior, iar capriorii sunt legati, intr-
o zona centrala, prin clesti. Clestii sunt formatiuni de rezistenta alcatuite din doua elemente cu sectiune
dreptunghiulara si sunt pozitionati pe o parte si pe cealalta a popilor si capriorilor.

In lungul acoperisului scaunele sunt pozitionate la intervale cuprinse intre 3,5 si 5 m, in spatiul dintre scaune
se gasesc doar perechi de capriori cu intervale de 70 - 90 cm asezati pe panele. Rezistenta in lungul
acoperisului este oferita de contrafisele pozitionate oblic intre popi si panele.

Sarpantele cu frangere de panta

Aceste tipuri de sarpante din lemn sunt folosite la cladirile cu poduri spatioase, mari, oferind mansarde foarte
incapatoare.

Sarpantele pe grinzi cu
zabrele

Aceste sarpante se folosesc la

acoperisul cu deschideri mari de pana
la 12 m si sunt alcatuite din ferme cu
zabrele de lemn. Fermele cu zabrele
de lemn sunt grinzi formate din bare
de lemn ce se unesc in puncte,
aceste puncte sunt denumite noduri.

Barele grinzilor sunt de trei

feluri: bare verticale, bare
inclinate si bare pe contur sau

Sarpanta cu frangere de panta ( + mareste imaginea )

Sarpanta cu frangere de panta pe grinzi cu zabrele ( + mareste imaginea )
talpi. Distanta dintre doua noduri consecutive reprezinta un panou al grinzii cu zabrele.

In functie de conturul grinzilor cu zabrele acestea pot fi de mai multe feluri: sub forma de semicerc,
triunghiulare, poligonale sau dreptunghiulare.