MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

LUCRAREA 1
BAZELE PROIECTĂRII PODURILOR

PODUL este o construcție inginerească care asigură continuitatea unei căi de

comunicație (cale ferată, șosea) peste un obstacol natural sau artificial, lăsând un spațiu liber
sub pod pentru asigurarea continuității obstacolului traversat.

SUPRASTRUCTURA este partea din construcția podului care susține direct calea și
care realizează spațiul de liberă trecere.

INFRASTRUCTURA este partea din pod care susține suprastructura și transmite

încărcările la terenul de fundație (pile, culei):

 CULEEA este elementul de construcție situat la ambele capete ale podului,

asigurând atât susținerea suprastructurii, cât și racordarea cu terasamentele
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

 PILA este elementul intermediar de susținere a suprastructurii

 FUNDAȚIA este elementul de construcție destinat să transmită încărcările la

terenul de fundare

CLASIFICAREA PODURILOR:

1. După materialul de construcție al suprastructurii:

 Poduri de lemn
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

 Poduri masive (suprastructura realizată din zidărie de piatră, cărămidă sau

poduri din beton, beton armat sau beton precomprimat)
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
 Poduri metalice (suprastructura realizată integral sau în cea mai mare parte din
metal)

2. După importanța deschiderilor

 Podețe – deschiderea sau suma deschiderilor este mai mică de 5 m
(Deschidere = porțiunea dintr-un pod cuprinsă între două infrastructuri succesive)

 Pod mic – deschiderea sau suma deschiderilor cuprinsă între 5 și 20 m

 Pod mijlociu – deschiderea sau suma deschiderilor cuprinsă între 21 și 50 m

 Pod mare – deschiderea sau suma deschiderilor cuprinsă între 51 și 100 m
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
 Pod foarte mare – cel puțin o deschidere peste 100 m sau suma deschiderilor
peste 100 m

3. După scopul construirii:

 Puntea – podeț pentru trecerea unui singur șir de pietoni

 Pasarela – pod cu lățime redusă, destinat circulației pietonale

 Poduri de șosea – susțin o cale rutieră și sunt prevăzute cu trotuare pietonale

 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

 Poduri de cale ferată – susțin linii de cale ferată, simple, duble sau multiple

 Poduri combinate – suprastructura susține o cale rutieră și o cale ferată. Pot fi:
juxtapuse (căile alăturate) sau suprapuse

 Poduri pasaje – permit ca un drum să traverseze denivelat o altă cale de

comunicație. Dacă susține o șosea este pasaj superior, iar dacă susține o cale
ferată este pasaj inferior
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

 Poduri de încrucișare (nod rutier)

 Poduri pentru conducte

 Apeducte – susțin conducte de alimentare cu apă

 Viaducte – poduri peste văi adânci, pentru înlocuirea rambleelor înalte, care ar
deveni costisitoare
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

 Estacade – ridică calea deasupra unei zonei de teren amenajate pentru a utiliza
spațiul liber de sub pod

4. După durata proiectată:

 Poduri definitive sau permanente

 Poduri semidefinitive sau semipermantente (infrastructură definitivă și

suprastructură provizorie)
 Poduri provizorii
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
5. După poziția căii:
 Poduri cu calea sus

 Poduri cu calea la mijloc

 Poduri cu calea jos

6. După modul de alcătuire a suprastructurii:

 Poduri pe grinzi
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

 Poduri pe cadre sau poduri pe arce

 Poduri cu structură compusă oțel-beton

 Poduri hobanate
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
 Poduri suspendate

7. După mobilitate:
 Poduri fixe
 Poduri mobile

8. După forma axei în plan:

 Poduri în aliniament
 Poduri în curbă

9. După oblicitate:
 Poduri normale
 Poduri oblice
 Poduri longitudinale
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

10. După forma axei căii pe pod, în elevație:

 Poduri în palier
 Poduri în declivitate
 Poduri în pantă și contrapantă

ADMINISTRATORII PODURILOR:

Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței,

drumurile publice se împart în următoarele categorii:

 Drumuri de interes național

 Drumuri de interes județean
 Drumuri de interes local
Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind
drumurile naționale, care asigură legătura cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu
obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine, și pot fi clasificate ca:

 Autostrăzi
 Drumuri expres
 Drumuri internaționale ”E”
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
 Drumuri naționale principale (drumuri care leagă capitala cu orașele reședință
de județ, legăturile dintre acestea și cu principalele puncte de trecere a frontierei
și drumuri la care MZA>3500 vehicule fizice în 24 ore)
 Drumuri naționale secundare
Drumuri de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind
drumurile județene care asigură legătura între:

 Reședințele de județ cu municipiile, cu orașele, cu reședințele de comună, cu

stațiunile balneoclimaterice și turistice
 Orașe și municipii, precum și între acestea și reședințele de comună
 Reședințele de comună
Drumuri de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe
teritoriul căreia se află și pot fi clasificate ca:

 Drumuri comunale care asigură legătura între reședința de comună și satele

componente, între oraș și satele care îi aparțin, precum și între sate
 Drumuri vicinale
 Străzi
Ministerul Transporturilor este administratorul drumurilor de interes național, direct sau
prin CNAIR – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.
Administrarea drumurilor județene se asigură de către Consiliile Județene prin DJDP –
Direcția Județeană de Drumuri și Poduri.

Administrarea drumurilor de interes local se asigură de către Consiliile Locale pe raza

administrativ – teritorială a acestora.

TEMA PROIECT 1:
Găsiți un pod de la voi din zonă, faceți poze, identificați principalele elemente
componente, realizați o prezentare succintă în care să descrieți structura conform clasificărilor
prezentate astăzi și identificați administratorul structurii.