DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAA

Data : 15.06.2016

SCOP

PTE-8-EXECUTIA LUCRARILOR PT DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR

 Prezenta procedur are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor
necesare pentru executia dispozitevelor de scurgere si evacuarea apelor de

suprafata in cadrul obiectivului asfaltare strazi in comuna Sutesti,jud Valcea-

rest de executat

2. DOMENIU

Procedura se aplic de ctre toate formaiile ce concur la executia

dispozitevelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata , de la

aprovizionare pn la punere n oper in cadrul obiectivului asfaltare

strazi in comuna Sutesti,jud Valcea-rest de executat

3. DEFINIII

Definiiile i abrevierile utilizate n prezenta procedur sunt cele prezentate n

n proiectul tehnic de executie.

4. DOCUMENTE DE REFERIN

Legea 10/1995 Legea calitatii in constructii, modificata si completata de

Legea 177/2015
C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
Instructiuni producatori ;
Agremente Tehnice.

6.PROCEDURA

PREVEDERI GENERALE
Anterprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si
tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
Anterprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor
ncercrilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
n cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de
sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea execuiei lucrrilor si luarea
masurilor necesare ce se impun.

PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau
a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al
drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata
apropiere a lucrarilor.

PTE-8-EXECUTIA LUCRARILOR PT DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR

Pichetarea se face de catre Antrepenor pe baza planurilor de executie, pe care
le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer ,consemnandu-se in
registrul de santier.

EXECUTIA SAPATURILOR

Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie. Ele

vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executie lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei,
pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea santului,
inaltimea si inclinarea taluzurilor) precum si a amplasamentului acestora fata de
axul drumului sau de muchia taluzurilor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de
epuismente acestea cad in sarcina Antrepenorului in limitele stabilite prin
caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de
Beneficiar.

PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor sunt cele indicate in proiectul de
executie, stabilite de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei,
natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie pentru
evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antrepenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta
longitudinala minima va fi:
- 0,25% in teren natural
- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate

Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care

panta lor
depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt prezentate
in tabelul 1:

Tabel 1
Denumirea principalelor tipuri de pamant Panta maxima
admisa %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5

Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa

nisipuri prafoase si argiloase 1
nisipuri argiloase nisipoase 2
argile prafoase si nisipoase 3
Pamanturi necoezive grosiere:
pietris 2-20 mm 3
bolovanis 20-200 mm 4
blocuri >200 mm 5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si
fina: 0,5
nisip fainos si fin 0,05-0,25 mm 1
nisip mijlociu mare 0,25-2,00 mm 2
nisip cu pietris

PTE-8-EXECUTIA LUCRARILOR PT DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR

Pantele maxime pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 2.
Tabel 2

Tipul protejarii santului, rigolei Panta Panta maxima

maxima

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5

5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de

nisip de maximum 5cm grosime, betonul
fiind: 12
- clasa BC 10 12

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu

mortar de ciment sau pereu din dale de
beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15

Casiuri pe taluzuri inalte din pereu zidit din

piatra bruta cu mortar de ciment sau din
elemente prefabricate cu amenajare 67
corespunzatoare la piciorul taluzului

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate
in tabelul 2 se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate
in tabel.
Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul
de executie acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o
neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind
natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului
lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor
si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe stratul de balast, stratul de beton
marca si grosimea prevazute in proiect pe tronsoane cu rosturi, avand
dimensiunile prevazute in proiect.Betonul turnat trebuie protejat impotriva
soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si
dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa atat cat este nevoie in
functie de conditiile atmosferice.

PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat,
sau balast, fie pe un strat de beton, conform prevederilor din caietul de sarcini
speciale sau a proiectului de executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in
documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antrepenor si
acceptate de Inginerul lucrarii.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

CIMENT

PTE-8-EXECUTIA LUCRARILOR PT DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR

Cimenturile pentru mortare i betoane vor fi conform prescripiilor standardelor
n vigoare n Romnia.
La prepararea betoanelor i mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri
de ciment care trebuie sa corespunda condi iilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1
- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1
- ciment hidrotehnic Hz 35

Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghe-

dezghe n stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea
apelor de suprafa este aratat n tabelul 3 pentru betoane i n tabelul 4 pentru
mortare de ciment.

Tabel 3

Nr. Condiiile de execuie sau clasa Tipul de Tipul de ciment

crt betonului beton
caracteristicile elementelor P40 Pa35 M30 Hz 35

1 Elemente sau construcii C

12/15
Oricare I R U I
cu gropi mai mici de 1,5 m
Oricare U R I I
C16/20 -C25/30

2 Elemente sau construcii C

12/15
masive avand grosimea
Oricare I R U U
C16/20 -C25/30 egala sau mai
Oricare U U I R
mare de 1,5
m

3 Elemente sau construcii C

28/35 >C32/40din betoane Armat U I I I
superioare Armat U I I I

PTE-8-EXECUTIA LUCRARILOR PT DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR

 Nota: R - ciment indicat a se utiliza
U - ciment utilizat in locul celui indicat
I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice

Tabel 4
Nr. Tipul de ciment
Cr
Indicat Utiliza
t.
Tipul de mortar a se bil in
utiliza lipsa
celui
indicat
1. Mortar de zidarie sau F 25 M 30
tencuiala de marca 50
2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35
3. Mortare de completarea Pa 35 M 30
rosturilor dintre elementele
prefabricate
Cimenturile folosite trebuie s satisfac condiiile artate n tabelul 5.
Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine se vor
utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul
de sarcini speciale in funcie de lucrare.

Condiiile tehnice de recepie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.
n timpul transportului de la fabrica la antier ( sau depozit intermediar), manipulrii si
depozitarii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificri cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de
calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depi 45 zile de la data livrrii de ctre
productor.
Cimentul rmas in depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat dect
dup verificarea strii de conservare a rezistenelor mecanice la 2 (7 zile).
Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunztor.

Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la

prepararea betoanelor sau mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
Antreprenorului.
Controlul calitii cimentului de ctre Executant se face in conformitate cu prevederile
din caietul de sarcini.
AGREGATE
Pentru prepararea mortarelor i a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-63 mm
- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatr spart 8-25 sau 8-40
mm.
Agregatele trebuie sa provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sa fie inerte i s nu conduc la efecte duntoare asupra
cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescripii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietri sau piatr spart trebuie
s ndeplineasc condi ii din tabelul 6.
 Tabel 6
Caracter Condiiil Observaii
istici e minime
de
admisibilit
ate
Formula
granulelor
b/a 0.66 Agregatele care nu ndeplinesc
c/a 0.33 aceste condi ii vor putea fi
folosite numaidup o ncercare
prealabil a betonului

Din punct de vedere al coninutului de impuriti agregatele trebuie s respecte

prevederile din tabelul 7.
Tabel 7

Denumirea impuritii Condiii de admisibilitate

Nisip natural sau de concasaj Pietris sau piatra

Corpuri strine - sparta
resturi animale sau Nu se admit Nu se admit
vegetale, pcura, uleiuri
Pelicula de argil Nu se admit Nu se admit
sau alt material
aderent pe granulele 1% -
agregatelor 0,5 -
Mica, %, max
Crbune, %, max
 Humus ( culoarea soluiei de hidroxid galben galbende sodiu)
Argil n buci, % max. 1% 0,25
Pri levigabile, %, max. 2% 0,5
Sulfai sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observaii: n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia

n nisip i pietri verificndu-se ncadrarea n condiiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s ndeplineasc condiiile de
admisibilitate indicate n tabelul 8.
Tabel 8

Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate

Densitate aparenta, kg/mc, min 1800
Densitate in gramada in stare afanata 1200
si uscata kg/mc, min Porozitate totala 2
pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau
piatra sparta max Volum de goluri in 40
stare afanata pentru: 45
- nisip % max 55
- pietris % max 60
- piatra sparta % max 15
Rezistenta la strivire % 0,80
- in stare saturata, min
- in stare uscata, max 90
Coeficientul de inmuiere dupa 10
saturare, min

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar

continutul in granule care trec, respective raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza
sortul nu trebuie sa depaseasca 105, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe
ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 9.
Tabel 9

Sortul de nisip Treceri in % prin sita sau ciurul de:

0.2 0.5 1 2 3.15 7.0
0 - 2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -
0 - 3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -
0 - 7 min. 2 - 20 - 56 100
max. 21 - 70 - 87 100
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 10.
 Tabel 10

Balastul Treceri, in % prin sita sau ciurul de :

pentru
betoane 3.15 5 16 20 D max.
0 - 31 min. 20 - 55 - 80
max. 50 - 85 - 100
0 - 71 min. 10 - 35 - 80
max. 30 - 65 - 100
0 - 40 min. - 30 - 55 80
max. - 60 - 85 100
0 - 63 min. - 25 - 45 80
max. - 25 - 80 100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea

si constanta calitii acestor materiale.
Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat ca acestea
sunt corespunztoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pstrate in
condiii care sa le fereasc de impurificare.
Controlul calitii agregatelor de ctre Antreprenor se face in conformitate cu
prevederile tabelului 19.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitii agregatelor astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - ntr-un
registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
2.1.3 APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provin din reeaua

publica sau alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa ndeplineasc condiiile
tehnice prevzute in tabelul 11 conform SR EN 1008:2003.
Modelele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008:2003. Verificarea se va
face de ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor.
In timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa sa se polueze cu detergeni, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 11

Caracteristici chimice si Conditii de admisibilitate

fizice 4
Continutul total de saruri 2
gr/1 max. Sulfati gr. 0,5
SO42/litru max. 0,5
Substante organice gr/litru 0,5
max. 0,5
Cloruri gr.CL/litru max. 3
Azotati gr.NO3/dm3 max.
Magneziu gr.MG2/dm3 max
Materii in suspensie gr.
max.
 OTEL BETON
Armaturile pentru beton armat pe santier sau elemente prefabricate din beton armat

realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel
beton cu
profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici
un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul aprovizionat.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment
aprovizionat.

ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA SANTURILOR

La amenajarea santurilor din elemente prefabricate se vor folosi elemente prevazute
in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton respectand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in
caietul de sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta
fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Beneficiar, fie din beton
turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
BETON
Personalul implicat n activitatea de producere i control al betonului va avea
cunotinele i experiena necesar i va fi atestat intern pentru aceste genuri de
activitate.
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultant al tuturor constituentilor in
malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduce in betoniera in ordinea urmatoare: - agregatele cu cele
mai mari dimensiuni
- cimentul
- nisipul
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni - apa
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: - malaxor
cu axa verticala 10 tururi
malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C12/15, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi
determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie
masurate cel putin o data pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite.
In cazul betonului livrat de la staie, atunci cnd este specificat n contract, investitorul
i executantul sau reprezentanii acestora pot s aib dreptul s verifice la productor buna
funcionare a echipamentelor i instalaiilor i de asemenea s verifice dac betonul n
momentul livrrii ndeplinete condiiile tehnice cerute i dac bonul de livrare conine toate
informaiile necesare.
Verificarea efectuat nu trebuie utilizat de staia de betoane ca dovad a controlului calitii
betonului i nu absolv staia de preparare a betoanelor de rspunderea livrrii unui beton
conform cerinelor i nici nu va exclude o respingere ulterioar a betonului de ctre client.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de
executie.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului
de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de
timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va pus in
opera in intervalul stabilitate, sau la care se va dovedi ca a inceput preiza, va fi indepartat din
santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosare inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie puse in opera prin
vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi
pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea
prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul va stabili tinand seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor si de natura cimentului folosit, temperaturile sub care
turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor
care previn degradarile de inghet.

Aceste mijloace fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de
cel putin +10C timp de 72 ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea intrerupta datorita friguluinva trebui in prealabil sa se
demoleze betonul deteriorate.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de precautini elementare vor fi luate
in acest scop:
- temperatura cimentului sa nu depaseasca 40C - utilizarea apei reci
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperature betonului sub 35C, Beneficiarul
va intrerupe turnarea betonului.
Dupa terminarea prizei suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa.
Beneficiarul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea
betonului si conditiile climatice.

INCERCAREA SI CONTROLUL BETONULUI

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate in orice moment sa
ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din malaxor sau betoniera si de fiecare
data cand Inginerul o va considera necesar, un minimde 12 probe in vederea urmatoarelor
incercari conform tabelului 12.

Tabel 12

Rezisten 7 28
ta zile zile
- 3 3
compresiu
ne
- 3 3
intindere

Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei

varste, Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea
calitatii materialului sau a conditiilor de fabricatie si de a proceda la o noua incercare de a
relua lucrarile de betonare.

Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand cont de rezultatele obtinute,

de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care
dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata sau trebuie sa fie modificata sau
consolidata.
Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala
Antreprenorului.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Materialele propuse de Antrepenor sunt supuse incercarilor preliminarii de informare si
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune de informare a tuturor
lucrarilor rutiere.
Incercarile preliminarii de informare sunt executate pe esantioane de materiale
provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzura propusa de Antrepenor. Natura lor si
frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate, completat cu dispozitiile din caietul de sarcini
speciale.
Incercari preliminarii care cuprin studii de compozitie a betoanelor precum si incercari
de studii care sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in
prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenta incercarilor de reteta si nfrecventa lor sunt stabilite pentru fiecare
material in parte completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini,
completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in
depozit in afara santierului prin grija Inginerului.

RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula

unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse care
necesita sa fie controloate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru
cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, etc. acestea vor fi supuse si receptiei pe faze de
executie.
RECEPTIA PE FAZE

In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare care se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea tercerii executiei la faza imediat urmatoare.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cat si comisiei de receptie preliminara sau finala.

RECEPTIA PRELIMINARA La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va

proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se:
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de
sarcini speciale si a proiectului tehnic
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost
efectuate in totalitate

daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora

conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile
consemnate in cursul executiei de catre organele de control
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub odservatie unde s-au constatat unele
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile,

daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

7. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
7.1. Responsabil lucrari
7.1.1.Responsabilul de lucrari raspunde de calitatea operatiilor efectuate
7.1.2.Organizeaza locurile de munca si procesele de productie astfel incat sa creeze conditii
necesare pentru executarea lucrarilor
7.1.3.Conlucreaza permanent cu proiectantul , beneficiarul, organele de control a calitatii
pentru prevenirea neconformitatiilor si a stingerii neconformitatilor aparute in decursul
executie
7.1.4.Sa indrume si sa coordoneze activitatea muncitorilor pentru respectarea detalilor de
executie a Procedurilor Tehnice de Executie, a realizarii cerintelor calitative impuse in caietele
de sarcini pe fiecare categorie de lucrari.
7.1.5. Intocmeste procese verbale de lucrari ascunse, receptie calitativa
7.1.6.Sa efectueze receptia pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru din subordine.

7.2. RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUTIA ATESTAT

7.2.1. ntocmeste planul de control a calitatii pentru lucrarea de care raspunde
7.2.2. Verifica existenta la lucrare, numai a planselor si detaliilor de executie aprobate de
specialisti, verificatori de proiecte atestati;
7.2.3. Participa mpreuna cu responsabilul de lucrari si dirigintele de santier la fazele
determinante

8. INREGISTRARI

8.1. Certificate de calitate

8.2. Proces verbal de lucrari ascunse