CAIET DE SARCINI

1. Lucrãri de terasamente
 CAIET DE SARCINI
pentru
Lucrãri de terasamente
1. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea lucrărilor de terasamente necesare la
modernizarea, construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice, precum și a platformelor de parcare şi
staţionare, trotuarelor, pistelor pentru ciclişti etc. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite
la realizarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactării, nivelării şi finisării lucrărilor,
precum şi condiţii legate de controlul calităţii şi de recepţie.

2. Prevederi generale
La realizarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în
vigoare, în mod deosebit a STAS 2914, referitor la condiţiile tehnice generale de calitate pentru
terasamente, respectiv STAS 2916 şi Indicativul P 161 legate de unele aspecte privind protejarea şi
apărarea lucrărilor de terasamente (specificul lucrărilor de protejare şi apărare face obiectul unui caiet
de sarcini separat, funcţie de particularităţile construcţiilor proiectate).
Terenul de fundare şi materialele cu care se realizează terasamentele se studiază şi se
cercetează din punct de vedere geologic, geotehnic şi hidrologic în conformitate cu standardele în
vigoare.
Antreprenorul are următoarele obligaţii principale:
- să asigure prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităţi de specialitate, efectuarea
tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini;
- să efectueze, la cererea beneficiarului, şi alte verificări suplimentare fată de prevederile
prezentului caiet de sarcini;
- să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea
strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
- să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor şi a celorlalte
cerinţe;
- să efectueze la cererea dirigintelui de şantier verificări suplimentare faţă de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala antreprenorului.
Terasamentele se realizează pe terenuri care să le asigure portanţa, să fie durabile, stabile şi
uşor de întreţinut în exploatare.
Forma şi dimensiunile lucrărilor de terasamente, precum şi tipul lucrărilor de apărare şi
protecţie sunt cele prevăzute în proiect.

3. Materiale folosite la realizarea terasamentelor

a. Pământul vegetal se utilizează exclusiv pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi
însământate sau plantate. Pământul vegetal corespunzător pentru favorizarea vegetaţiei provine de la
îndepărtarea terenului vegetal de pe lăţimea amprizei (pe grosimea precizată prin studiul geotehnic) şi
cel adus de pe alte suprafete locale de teren. Nu se va utiliza ca teren de fundare sau pământ în
rambleuri nici un fel de pământ vegetal. Singurul domeniu de utilizare a pământurilor vegetale este cel
de acoperire a suprafeţelor care urmează să fie însămânţate sau plantate.
b. Cenuşa de termocentrală (de haldă) poate fi utilizată la realizarea rambleurilor pentru
drumuri publice de clasă tehnică IV şi V şi străzile de categoria a IV-a, în condiţiile precizate prin
Indicativul CD 129. Fără a se face referiri la totalitatea condiţiilor tehnice şi de calitate, se reţin
următoarele particularităţi:
 - se utilizează în miezul rambleului, taluzurile fiind realizate din pământ pe o grosime de
min.
0,50 m;
- se utilizează în zone în care există halde cu cenuşa de termocentrală, iar pământul
corespunzător este dificil de procurat;
- la partea superioară a terasamentelor se realizează obligatoriu un strat de formă;
- în zone inundabile sau cu nivel ridicat al apelor freatice, la baza umpluturii cu
cenuşă de termocentrală se realizează un strat anticapilar din balast cu grosimea de min. 50 cm
după compactare.
c. Pământurile pentru terasamente se pot procura din diverse surse, cu condiţia
respectării calităţii impuse de normele în vigoare. Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate
conform SR EN ISO 14688-1 care se utilizează la realizarea terasamentelor sunt prezentate în
tabelul 1.
Tabelul 1. Fracţiuni granulare ale pământurilor.
Fracţiuni ale pământului Subdiviziuni Mărimea particulelor, mm
Blocuri mari > 630
Pământ foarte grosier Blocuri > 200 până la 630
Bolovăniş > 63 până la 200
Pietriş > 2,0 până la 63
Pietriş mare > 20 până la 63
Pietriş mijlociu > 6,3 până la 20
Pietriş mic > 2,0 până la 6,3
Pământ grosier
Nisip > 0,063 până la 2,0
Nisip mare > 0,63 până la 2,0
Nisip mijlociu > 0,2 până la 0,63
Nisip fin > 0,063 până la 0,2
Praf > 0,002 până la 0,063
Praf mare > 0,02 până la 0,063
Pământ fin Praf mijlociu > 0,0063 până la 0,02
Praf fin > 0,002 până la 0,0063
Argila ≤ 0,002

Cele mai multe pământuri sunt compozite, alcătuite dintr-o fracţiune granulară principală
şi din fracţiuni granulare secundare. Acestea sunt denumite cu un termen principal, care
corespunde fracţiunii principale şi cu unul sau mai mulţi termeni de calificare, care descriu
fracţiunile secundare, de exemplu: pietriş nisipos sau argilă cu pietriş. Fracţiunile granulare
principale determină proprietăţile geotehnice ale pământurilor. Fracţiunile granulare
secundare şi cele următoare nu determină proprietăţile geotehnice ale pământurilor, dar le
influenţează.
Evaluarea plasticităţii şi identificarea unui pământ ca praf sau argilă se va face prin
încercări specifice de laborator, care permit sa se clasifice pământul ca fiind cu plasticitate
redusă sau cu plasticitate ridicată.
La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m se pot folosi la baza acestora
blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea de max. 0,50 m, cu condiţia respectării
următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp;
- realizarea unei umpluturi omogene de pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin
2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.
Categoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la realizarea terasamentelor,
conform STAS 2914, sunt prezentate în tabelele 2 şi 3. Conform acestor prevederi, pentru
pământurile a căror calitate este mediocră se va analiza comportarea lor la îngheţ-dezgheţ,
precum şi influenţa condiţiilor hidrologice asupra comportării acestora în terasamente.
Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice
locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ.
 Tabelul 2. Materiale pentru terasamente. Categoriile şi tipurile de pământuri.

Granulozitate Indice de
Coeficient Calitate
Conţinut în părţi fine, în % din masa plasticitate, Umflare
Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de de neuni- material
Simbol totală pentru: Ip, pentru liberă
pământuri formitate, pentru
d<0,005 d<0,05 d<0,25 fracţiunea UI , %
Un terasamente
min. min. min. sub 0,5 mm
1.Pământuri necoezive cu foarte puţine părţi fine,
grosiere fracţiunea neuniforme (granulozitate
mai mare de 2 mm continuă) insensibilitate la îngheţ- 1a >5 Foarte bună
reprezintă mai mult de dezgheţ şi la variaţiile de <1 <10 <20 0
50 % umiditate
idem 1a, însă uniforme <5
1b Foarte bună
(granulozitate continuă)
2.Pământuri necoezive cu părţi fine, neuniforme
medii şi fine (granulozitate continuă)
(fracţiunea mai mică sensibilitate mijlocie la îngheţ- 2a >5 Foarte bună
de 2 mm reprezintă dezgheţ, insensibile la variaţiile <6 <20 <40 <10
mai mult de 50 %) de umiditate
Nisip cu pietriş, nisip idem 2a, însă uniforme
mare mijlociu sau fin (granulozitate discontinuă) 2b <5 Bună
3.Pământuri coezive cu multe părţi fine, foarte
medii şi fine sensibile la îngheţ-dezgheţ,
(fracţiunea mai mică fracţiunea fină prezintă umflare 3a - <40 Mediocră
de 2 mm reprezintă liberă (respectiv contracţie)
mai mult de 50 %) cu redusă
liant constituit din <6 <20 <40 >10
idem3a, însă fracţiunea fină
pământuri coezive.
prezintă umflare liberă medie sau
Nisip cu pietriş, nisip
mare 3b - >40 Mediocră
mare, mijlociu sau fin
cu liant prăfos sau
argilos
Tabelul 3. Materiale pentru terasamente. Categoriile şi tipurile de pământuri.

Granulozitate Indice de
plasticitate Calitate
Umflar
Denumirea şi caracterizarea Simbo , material
e liberă
principalelor tipuri de pământ l Conform nomogramei Casagrande Ip, pentru pentru
UI, % terasamente
fracţiunea
sub 0,5 mm
4.Pământuri Anorganice cu
coezive: compresibilitate şi
nisip umflare liberă
4a <10 <40 Mediocră
prăfos, praf reduse, sensibilitate
nisipos, mijlocie la îngheţ-
nisip dezgheţ
argilos, praf anorganice cu
argilos compresibilitate
nisipos, mijlocie şi umflare
praf argilos, liberă reduse sau 4b <35 <70 Mediocră
argilă medii, foarte
prăfoasă sensibile la îngheţ-
nisipoasă, dezgheţ
argilă
anorganice (MO >5
prăfoasă,
%)* cu
argilă,
compresibilitate şi
argilă grasă
umflare liberă
4c ≤10 <40 Mediocră
reduse şi
sensibilitate
mijlocie la îngheţ-
dezgheţ
anorganice cu 4d >35 >70 Rea
compresibilitate şi
umflare liberă mare,
 sensibilitate
mijlocie la îngheţ-
dezgheţ
anorganice (MO >5
%)* cu
compresibilitate
mijlocie şi umflare
4e <35 <75 Rea
liberă redusă sau
medie, foarte
sensibile la îngheţ-
dezgheţ
anorganice (MO >5
%)* cu
compresibilitate
mare, umflare liberă 4f - >40 Foarte rea
medie sau mare,
foarte sensibile la
îngheţ-dezgheţ
 Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi
hidrologice, la orice grosime de terasament, fără a se lua măsuri speciale. Aceste pământuri pot fi
utilizate în orice condiţii climaterice, hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea
lor necesitând o tehnologie adecvată.
În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau
foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5
g/cm3, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau
cu lianţi (var, cenuşă de termocentrală etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată
lăţimea platformei, la o adâncime de min. 20 cm în cazul pământurilor rele şi de min. 50 cm în
cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică
de 1,5 g/ cm3. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie
de condiţiile locale concrete, de către specialiştii implicaţi.
Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea
lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici etc. pe o grosime de min. 15 cm, sau când pământul
din patul drumului are umiditatea relativă Wo > 0,55 se va executa un strat de separaţie din
geotextil, rezistent şi permeabil. Wo se calculează cu relaţia urnătoare:
W - umiditate naturală, %
Wo = (1)
WL - limita de curgere, %
Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d
(anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5 %) a căror calitate conform tabelului 3 este rea,
este necesar ca alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza în rambleuri pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile
turboase si vegetale, pământurile cu consistentă redusă (care au indicele de consistentă sub 0,75
%), precum şi pământuri cu un conţinut mai mare de 5 % de săruri solubile în apă. Nu se vor
introduce în umpluturi, bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în
putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi etc.).
Laboratorul şantierului sau laboratorul autorizat aflat sub contract cu constructorul are
obligaţia să verifice şi să ţină evidenţa calităţii pământului folosit. Încercările de laborator care se
efectuează sunt în concordanţă cu caracteristicile menţionate în tabelele 2 şi 3. Se vor determina
caracteristicile precizate în tabele 2 şi 3 cu frecvenţele minime precizate în tabelul 4, la care se
adaugă caracteristicile de compactare.
Tabelul 4. Frecvenţa verificării caracteristicilor pământurilor pe şantier.
Nr. Caracteristici care se Standarde
Frecvente minime
crt. verifică respectate
1 Granulozitate 1913/5
2 Limita de plasticitate 1913/4
În funcţie de eterogenitatea pământului utilizat
Densitatea uscată
3 însă nu va fi mai mică de o încercare la fiecare 1913/3
maximă
5.000 m3
Coeficientul de
4 SR EN 933
neuniformitate
Caracteristicile de Pentru pământurile folosite în rambleurilor din
5 1913/13
compactare spatele zidurilor şi pământurile folosite la
protecţia rambleurilor, o încercare la fiecare
6 Umflarea liberă 1913/12
1.000 m3
 O încercare la fiecare:
Sensibilitate la 3
7 - 2.000 m pământ pus în operă în rambleu 1709/3
îngheţ-dezgheţ
- 250 m de drum în debleu
8 Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1

Laboratorul de şantier va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator efectuate.
Pământul pentru realizarea rambleurilor va proveni din săpăturile realizate în debleuri sau
din gropi de împrumut, cu respectarea condiţiilor de calitate impuse de prezentul caiet de sarcini.
Nu se va utiliza un alt pământ decât cel stabilit la începutul lucrărilor decât cu avizul
proiectantului şi al beneficiarului.
Pământul provenit din debleuri sau din gropi de împrumut poate fi depozitat în apropierea
şantierului până la realizarea rambleurilor, cu avizul dirigintelui de şantier. Se va evita sporirea
umidităţii pământului şi schimbarea caracteristicilor sale prin păstrarea în depozite.
d. Pământuri pentru straturi de protecţie. Pământurile care se vor folosi la realizarea
straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie să aibe calitătile pământurilor care se
admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste
pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

4. Sector experimental
Înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor se recomandă realizarea unui sector
experimental pentru definitivarea tehnologiei de lucru în raport cu pământurile, utilajele,
condiţiile locale etc. existente pe şantier. Lungimea sectorului experimental este de min. 30 m
pentru fiecare tip de pământ şi grosime de strat adoptate, iar la evaluarea parametrilor de lucru şi
de verificare a calităţii lucrărilor vor participa toţi factorii implicaţi în derularea lucrărilor, cu
menţionarea rezultatelor în registru de şantier. Dirigintele de şantier şi antreprenorul vor verifica
împreună dacă caracteristicile fizice-mecanice şi geometrice (formă, dimensiuni) ale sectorului
experimental sunt în conformitate cu prevederile proiectului şi caietelor de sarcini. Dacă
rezultatele testelor de laborator sunt corespunzătoare, dirigintele de şantier aprobă continua
lucrărilor după tehnologia testată, cu condiţia păstrării utilajelor, tipului de pământ, grosimi
straturilor etc. De fiecare dată când se schimbă condiţiile de lucru este necesară realizarea unui
nou sector experimental.
În timpul probelor, toate rezultatele vor fi înregistrate la fel şi felul echipamentului, viteza
şi intensitatea tasării etc. Diferitele tipuri de echipament vor fi testate pentru aceiaşi operaţie în
timpul testului de probă.
Antreprenorul trebuie să supună acordului beneficiarului, cu cel puţin 8 zile înainte de
începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ folosit,
care permite obţinerea după compactare a gradelor de compactare solicitate prin caietul de
sarcini, folosind utilajele de compactare existente pe şantier.

5. Apa de compactare
Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină
materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul proiectantului, cu
excepţia compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.
Adăugarea eventuală a unor produse destinate să faciliteze compactarea, nu se va face
decât cu aprobarea beneficiarului, urmând se vor preciza modalităţile de utilizare şi rezultatele
care se urmăresc a se obţine.

6. Caracteristicile de compactare şi gradul de compactare

 Determinarea caracteristicilor de compactare pentru pământul utilizat la realizarea
terasamentelor este obligatorie, iar respectarea acestora pe şantier trebuie urmărită cu rigurozitate
(verificarea caracteristicilor efective de compactare şi determinarea gradului de compactare).
Caracteristicile de compactare pentru pământul utilizat în rambleuri se determină într-
un laborator de specialitate (laboratorul antreprenorului sau într-un alt laborator pe bază de
contract încheiat de antreprenor) înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Caracteristicile de
compactare vor fi cele determinate prin încercarea Proctor normal, conf. STAS 1913/13. Se
determină:
- ρdmax care reprezintă densitatea în stare uscată maximă obţinută din curba Proctor, în kg/m3;
- wopt, care reprezintă umiditatea optimă de compactare (corespunzătoare lui ρdmax), în %.
Caracteristicile efective de compactare pe teren se determină de laboratorul şantierului sau
de către un alt laborator autorizat care are încheiat contract cu antreprenorul. Încercările care se pot
realiza prin mai multe metode (metoda volumetrului cu nisip, metoda densimetrului cu membrană,
metode nedistructive etc.) urmăresc determinarea următoarelor caracteristici:
-
ρdef, care reprezintă densitatea în stare uscată efectivă a stratului rutier realizat,
determinată pe întreaga grosime a acestuia, în kg/m3;
-
wef, care reprezintă umiditatea efectivă a materialului din stratul rutier, în %.
Gradul de compactare se determină prin relaţia următoare:

La realizarea rambleurilor sau debleurilor, gradului de compactare obţinut trebuie să

respecte condiţiile din tabelul 5.
Tabelul 5. Valorile admisibile ale gradului de compactare.
Zona verificată din Pământuri
terasament Necoezive Coezive
Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi
permanente semipermanente permanente semipermanente
Gradul de compactare, în %
a. Primii 30 cm ai
terenului natural de
sub rambleu cu
înălţimea de:
- h <2,00 m 100 95 97 93
- h >2,00 m 95 92 92 90
b. În corpul
rambleurilor la
adâncimea h sub
patul drumului:
- h<0,50 m 100 100 100 100
- 0,5 <h <2,00 m 100 97 97 94
- h >2,00 m 95 92 92 90
c. În debleuri pe
adâncimea de 30 cm 100 100 100 100
sub patul drumului
 Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sub îmbrăcăminţile din beton de
ciment şi de 4 % sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în maximum 10 % din punctele de
măsurare.
Gradul de compactare se va determina strat după strat prin încercări la 250 m de
platformă (3 determinări la 250 m de platformă) şi se va menţiona în registrul de şantier.
Numărul de treceri ale utilajelor de compactare va fi cel stabilit pe sectorul experimental.
Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporţie mai mare de
50 % şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate
determina, se va putea considera gradul de compactare Proctor Normal de 100 % atunci când
după un anumit număr de treceri, stabilit pe sectorul experimental, echipamentul de compactare
cel mai greu nu lasă urme vizibile pe suprafaţa stratului.

7. Măsuri preventive
Dacă se utilizează mai multe tipuri de pământuri pentru realizarea rambleurilor atunci se
vor urmări îndeplinirea următoarelor măsuri:
- în profilul transversal pământul de aceeaşi natură se va împrăştia uniform pe toată
lăţimea rambleului;
- modificarea naturii pământului în profil longitudinal se va realiza treptat pentru
ameliorarea influenţa diferenţei de compactare dintre cele două pământuri;
- pe verticală pământurile de calitate mai bună se vor utiliza în straturile superioare ale
rambleului.

8. Pichetarea traseului
De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate
de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de
nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei drumului (cel puţin câte doi reperi
pe km).
În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea
lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi
şi a reperilor de pe teren.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea şi completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou în cazul
planurilor fotogrametrice. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor
transversale, la o distantă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe.
Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil
longitudinal, de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.
Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, antreprenorul va materializa
prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în axă, de-a lungul traseului drumului;
- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzurilor.
Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor şi are
obligaţia de a-i restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar.
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi
aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

8. Lucrări pregătitoare
 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea şi
completarea pichetajului. Lucrările pregătitoare cuprind: defrişări; curăţirea terenului de resturi
vegetale şi buruieni, decaparea şi depozitarea pământului vegetal, asanarea zonei drumului prin
îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime, demolarea construcţiilor existente în zona
drumului.
Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi
arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în
caz că este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Prezenţa pomilor în zona de lucru este notificată beneficiarului, Autorităţii Forestiere şi
Agenţiei Locale de Mediu, solicitând instrucţiuni pentru tăierea unor astfel de pomi.
Scoaterea buturugilor si rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime mai mică
de 2,00 m, precum şi la debleuri.
Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga
suprafaţă a amprizei.
Decaparea pământului vegetal se realizează pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a
gropilor de împrumut, respectiv pe grosimea terenului vegetal (precizată prin studiul geotehnic
sau alte studii de teren şi laborator).
Pământul decapat şi orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea
reutilizării.
Pe sectoarele de drum unde apele de suprafaţă se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în
afara amprizei. În general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare şi
evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarea eventualelor construcţii existente se va executata până la adâncimea de 1,00
m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu
grijă, pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în
lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina.
Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi
rădăcinilor etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru rambleuri, cu obţinerea gradul de
compactare prevăzut.
Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca beneficiarul să constate şi
să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare
trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

9. Mişcarea pământului
Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în
profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, antreprenorul trebuie să prezinte
beneficiarului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
mişcare a terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante etc.).
Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizării
rambleurilor, precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite
(în sensul cap. 3) vor fi transportate în depozite definitive.
Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de
supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării beneficiarului.
 Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de
împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de
execuţie a rambleurilor, antreprenorul trebuie să informeze beneficiarul şi să-i supună spre
aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de
măsurători şi teste de laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea
cantităţilor de pământ ce se vor exploata.
La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile cap. 3 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, antreprenorul poate
întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondentă a pământului” prin
care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de
împrumut.
Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de
mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi
izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de “Tabloul de
corespondentă a pământului” stabilit de beneficiar, dacă aceasta există, ca şi de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi de prescripţiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus aprobării beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de începerea lucrărilor.

10. Gropi de împrumut şi depozite de pământ

În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect
sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face antreprenorul, cu acordul
beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea
exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă beneficiarul consideră că este necesar,
cererea trebuie să fie însoţită de:
- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor cap. 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi analizele de
laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
şi/sau pentru gropile de împrumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul va respecta următoarele reguli:
- pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit
conform prevederilor proiectului;
- crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a
beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura
evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri
sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;
- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3 % spre exterior şi o
pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu
înclinarea de 1:1,5...1:3,0; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut
nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa
superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale
celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină
aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora să nu
se provoace înzăpezirea drumului.
Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită
stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare.
În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a
înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca antreprenorul să poată pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele
de pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina antreprenorului.

11. Realizarea debleurilor

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să fi
fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către beneficiarul lucrării. Aceste acceptări
trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.
Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează,
se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.
Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar
asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie
beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala antreprenorului.
La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa
progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea
destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni
umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de
începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.
În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite
şi nu este de portanţă prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe
cheltuiala beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de
compactare de 100 % Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal.
Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de
prevederile proiectului, antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa beneficiarului
neconcordanţa constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor
şi modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la debleuri pentru adâncimi de max.
12,00 m sunt redate în tabelul 6, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.
Tabelul 6. Înclinarea taluzurilor de debleu.
Natura materialelor din debleu Înclinarea taluzurilor
 Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase,
1,0:1,5
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri mărnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pământuri macroporice (loess si pământuri loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de alterabilitate şi
1,0:1,5...1,0:1,0
de adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă de la 1,0:0,1 până la poziţia
în ce priveşte stabilitatea verticală sau chiar în consola

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice

nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea
taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu
sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi de rocile dislocate a căror stabilitate este
incertă.
Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,
antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp beneficiarul.
Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal,
pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5).
În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, antreprenorul
va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după
explozii să se obţină: degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei, respectiv cea mai mare
fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor. Pe timpul întregii
durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special după explozie,
taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părţile de
rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. După execuţia
lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta
nu este atinsă, antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.
Tolerantele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata
de 3,00 m sunt precizate în tabelul 7.

Tabelul 7. Toleranţe admise la suprafaţa platformei din debleu.

Tolerante admise
Profil
Roci necompacte Roci compacte
Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în funcţie de natura rocii

Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată
la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi
de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va
trebui compactat aşa cum este arătat anterior.
Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la
umezeală, beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
 - în perioada ploioasă: extragerea verticală;
- după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în apă va
fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fi
fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător, de către dirigintele de şantier al lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu, să fie menţionate în registrul de şantier.
Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime, şi pe măsură ce avansează, se
realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.
Dacă apare că stabilitatea pământurilor nu este asigurată, antreprenorul trebuie să ia
de urgenţă măsuri de consolidare şi să prevină imediat inspectorul de şantier.
În timpul realizării debleurilor, antreprenorul este obligat să conducă lucrările de
aşa manieră ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor, să nu fie
degradate sau înmuiate de apele meteorice. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de
debleu de la partea de jos a rampelor profilului în longitudinal.

9. Realizarea rambleurilor
Înainte de începerea lucrărilor de rambleu se realizează o serie de lucrări
pregătitoare suplimentare celor prevăzute anterior, astfel:
- când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20 %, antreprenorul
va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea stratului prescris
pentru umplutură, distanţate la max. 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4 % spre
exterior. Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de beneficiar;
- pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute anterior, sau
pe terenuri de portantă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului
pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal
conform prevederilor din tabelul 5.
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate
în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de
dirigintele de şantier. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în
caietul de şantier.
Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise
de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de beneficiar sau
reprezentantul său, la propunerea antreprenorului.
Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului,
pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se
segregările şi variaţiile de umiditate şi granulometrie.
Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei
(sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea
unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va
fi plană şi va avea o pantă transversală de 3…5 % către exterior, iar suprafaţa ultimului
strat va avea panta prescrisă conform prevederilor caietului de sarcini.
La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea optimă de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la
sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi
necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-si
reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului
aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.
Compactarea rambleurilor va urmări realizarea gradului de compactare Proctor
Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.
Controlul compactării terasamentele trebuie verificate pe fiecare strat, cu
respectarea frecvenţei de verificare din tabelul 8.

Tabelul 8. Frecvenţa verificărilor de compactare.

Frecvenţa minimală
Denumirea încercării Observatii
a încercărilor
Încercarea Proctor Normal 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare pământ
Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m de platformă pe strat
Determinarea gradului de
3 la 250 m de platformă pe strat
compactare

Laboratorul antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate

rezultatele privind încercarea Proctor Normal, determinarea umidităţii şi a gradului de
compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de
compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise.
Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.
Profilurile transversale şi taluzurile trebuie să fie executate de aşa manieră încât
după cilindrare acestea trebuie să corespundă proiectului, cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate
din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu
sunt dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundare cu capacitatea portantă
corespunzătoare vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală indicate
în tabelul 9.
Tabelul 9. Înălţimile maxime pe care taluzul poate avea panta 1:1,5.
Natura materialului în rambleu Hmax, m
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de

compactare indicat în tabelul 5.
În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 9, dar numai
până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de
1:1,5, iar pe restul înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale
râurilor, ale văilor si în bălti, unde terenul de fundare este alcătuit din particule fine şi
foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu
un coeficient de stabilitate de 1,3...1,5.
Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundare cu capacitate portantă redusă,
vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, hmax pe verticală indicate în tabelul 10, în
funcţie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundare.
 Tabelul 9. Panta taluzului de rambleu funcţie de tipul terenurilor de fundare dificile.
Caracteristicile terenului de fundare:
a) Unghiul de frecare internă în grade
Panta o 10 o 15 o
terenului 5
b) coeziunea materialului, kPa:
de fundare
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înălţimea maximă a rambleului, hmax, m:
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Tolerantele de execuţie pentru suprafaţarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele:

- platformă fără strat de formă: +/- 3 cm;
- platformă cu strat de formă: +/- 5 cm;
- taluz neacoperit: +/- 10 cm.
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3,00 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fată de cea proiectă, este de + 50 cm.
Pentru pământuri sensibile la apă, beneficiarul va putea solicita antreprenorului
următoarele:
- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut
cu un grad de umiditate convenabil;
- un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în
exces prin evaporare;
- tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces de
apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri
succesive. Pentru aceste pământuri beneficiarul va putea impune antreprenorului măsuri speciale
pentru evacuarea apelor.
În cazul terenurilor stâncoase se va urmări:
- materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăştia şi nivela astfel încât să se obţină o
umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri;
- straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcţie de dimensiunea
materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un
caz, să depăşească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor
conţine blocuri mai mari de 0,20 m;
- blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus
vor fi fracţionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea
lor în depozite definitive;
- granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă.
Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturilor din materiale stâncoase, prezentând un
procentaj de goluri ridicat, este interzisă.
- rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 120…160 kN cel puţin, sau cu
utilaje cu şenile de 250 kN cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă,
suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor;
- controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S (Q reprezintă
volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în m3 după compactare, iar S este suprafaţa
compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele
experimentale). Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare
controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obţin module de
cel puţin 500 bari şi un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Încercările se vor face de antreprenor într-
un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.
- platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi tolerante ca şi în cazul
debleurilor în material stâncos. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure
fixarea blocurilor pe cel puţin jumătate din grosimea lor.
În situaţia unor rambleuri din pământuri nisipoase se va urmări:
- rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor,
în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat
la gradul de compactare prescris (tabelul 5) va putea fi folosit numai după corectarea
granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării prescrise;
- straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obţinerea unei
umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar;
- platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se tolerantele arătate anterior. Aceste
tolerante se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzurile nisipoase.
Prescripţii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de
sprijin etc.) se referă la:
- în lipsa unor indicaţii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu
excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1,00 metru, măsurată de la zidărie,
mărimea maximă a materialului de carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii;
- rambleul se va compacta mecanic, la prescripţiile din tabelul 5 şi cu asigurarea
integrităţii lucrărilor de artă. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării
beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă
întinderea zonei lor de folosire.
Protecţia împotriva pentru rambleuri se referă la obligativitatea antreprenorului de a
asigura protecţia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi, a căror
intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece
ani. Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată
staţie pluviometrică.

10. Realizarea şanţurilor şi rigolelor

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se
secţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei.
Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz
nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase. Paramentele
şanţului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminentă să fie tăiate.
La sfârşitul şantierului şi înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgări şi blocuri căzute.

11. Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele
din profil longitudinal şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimile prevăzute în proiect.
În ceea ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:
- la lăţimea platformei: +/- 0,05 m, faţă de axă, +/- 0,10 m, pe întreaga lăţime şi +/- 0,50
m, la ampriza rambleului;
 - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului şi se verifică în
toate profilurile transversale considerate;
- pe suprafaţa taluzului neacoperit: +/- 0,10 m;
- denivelări locale sub dreptarul de 3,00 m: +/- 0,05 m.
Dacă execuţia structurii rutiere nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două pante, cu
înclinarea de 4 % spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele
desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4 %.

12. Acoperirea cu pământ vegetal

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în
prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a
fixa pământul de aport. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi
umezit înainte de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu
un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe
timp de ploaie.

13. Drenarea apelor subterane

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi
evacuate gravitaţional.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi
definite prin dispoziţii de şantier de către beneficiar şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor
alte dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.

14. Întreţinerea în timpul termenului de garanţie

În timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe
cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţină scurgerea apelor, şi să
repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuţii.
În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă, la
cererea scrisă a beneficiarului, şi toate lucrările de remediere necesare, pentru care
antreprenorul nu este răspunzător.

15. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării axei, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundare (de sub rambleu);
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor aşternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a
verificărilor efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor
obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost
finalizat şi aprobat de dirigintele de şantier.
Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate, până la
acoperirea acestora cu stratul următor.
Verificarea trasării axei şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare
se va efectua înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se
respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilă fiind de +/-0,10 m în
raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregătirii terenului de fundare (sub rambleu) se realizează înainte
de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal şi
compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului de
fundare.
Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2.000 m2 suprafeţe compactate. Natura şi
starea solului se vor testa la minim 2.000 m3 umplutură. Verificările efectuate se vor
consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se şi
eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu
pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m
unul după altul, în trei puncte (stânga, axă, dreapta). La nivelul terenului de fundare se
consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică, corespunzătoare
vehiculului etalon de 115 kN, se încadrează în valorile din tabelul 10, admiţându-se depăşiri
în cel mult 10 % din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul
terenului de fundare, în funcţie de tipul terenului, sunt indicate în tabelul 10.
Tabelul 10. Valorile admisibile ale deflexiunii Benkelman la nivelul patului drumului.
Tipul de pământului Valoarea admisibilă a deflexiunii, dadm, 0,01 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă
450
nisipoasă, argilă

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face în corelaţie

cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de
capacitate portantă scăzută.
Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi constă în
determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2 şi 3 (granulozitate,
coeficient de neuniformitate, limite de plasticitate, cantitatea de materii organice, conţinutul de
săruri solubile şi umflarea liberă), cu respectarea frecvenţelor din tabelul 4. De asemenea,
Indicativul AND 530 prevede un număr minim 3 teste complete (dispuse stânga, axă şi dreapta)
pentru fiecare 2.000 m2 de strat din corpul terasamentului, respectiv pentru fiecare 1.500 m2 de
strat din zona activă (considerată pe o adâncime de 50 cm sub stratul de formă).
În cazul unor rambleuri mai înalte de 6,00 m este necesară determinarea unghiului de
frecare interioară şi a coeziunii, conform STAS 8942/2 pe probe compactate la caracteristici
Proctor normal la 95 % grad de compactare. Caracteristicile obţinute vor fi folosite la calculele
de verificare a stabilităţii.
Verificarea grosimii straturilor aşternute prevede măsurarea grosimii acestor straturi,
aceasta trebuind să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ
respectiv şi utilajele folosite la compactare.
Verificarea compactării umpluturilor constă în determinarea gradului de compactare
pentru fiecare strat de pământ pus în operă, pe toată grosimea stratului pus în operă. Conform
Indicativului AND 530 se prevede verificare într-un număr de 3 puncte distincte (dispuse stânga,
axă şi dreapta în secţiuni diferite) pentru fiecare 2.000 m2 de strat din corpul terasamentului,
respectiv pentru fiecare 1.500 m2 de strat din zona activă (considerată pe o adâncime de 50 cm
sub stratul de formă). Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit
notei de la tabelul 5.
Conform STAS 2914, la stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu,
verificarea gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga,
axă, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o
lungime de maxim 250 m.
În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în
tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului
respectiv.
Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului neputând fi efectuată.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei
terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilitătii, cu
ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului, cu admiterea toleranţelor
precizate anterior.
Când măsurarea cu deflectometrul cu pârghie nu este posibilă, antreprenorul va putea
folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de proiectant.
În cazul utilizării metodei de determinare a modulului de deformaţie liniară prevăzută în
STAS 2914/4, frecventa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim
250 m lungime.
Conform Indicativului AND 530 capacitatea portantă la nivelul unui strat al
terasamentului se caracterizează prin:
-
modulul de elasticitate dinamic al pământului (Ep, MPa/m2);
-
modulii statici Ev (MN/m2) şi modulul de reacţie (K0, MN/m3);
-
indicele californian de capacitate portantă (CBR, %);
-
deflexiunea elastică determinată cu pârghia Benkelman (dadm, 1/100 mm).
Dintre primele trei caracteristici, Normativul recomandă determinarea pentru structuri
rutiere suple sau mixte a modulului de elasticitate dinamic şi/sau a modulilor Ev, iar pentru
viitoare structuri rutiere rigide a modulului de reacţie, cu placa statică.
Se recomandă e o frecvenţă a încercărilor de 3 puncte la 1.500 m2 de strat din zona activă
pentru primele trei tipuri de încercări, respectiv un număr de 100 puncte de măsurare pe fiecare km
de bandă de circulaţie de zonă activă (adică cu distanţe de 20 m între punctele de măsurare),
pentru determinarea deflectometriei cu pârghia Benkelman.
În cazul aplicării uneia din primele trei determinări, valorile de admisibilitate se vor
stabili de factori implicaţi în derularea proiectului, cu luarea în considerare a caracteristicilor de
deformabilitate considerate în calculele de dimensionare. În cazul aplicării metodei cu pârghia
Benkelman, valorile minime admise sunt cele prevăzute în tabelul 10.
Trecerea la realizarea primului strat de fundaţie se va efectua numai după îndeplinirea
condiţiile de calitate prevăzute.

16. Recepţia lucrărilor

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (recepţii pe
faze de excuţie), unei recepţii la terminarea lucrării şi unei recepţii finale.
Recepţia pe faze de execuţie. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrări
ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în
constructii, aprobat cu HG 272. Se va verifica dacă partea de lucrări ce se receptionează s-a
executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de
prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie un proces-verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către beneficiar şi antreprenor, iar documentul ce se
încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea şi pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundare;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea
umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;
- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
Registrul de procese-verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de
control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini
speciale şi a proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul drumului.
Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului, cât şi pe fiecare
strat în parte (atestate de procesele-verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor,
ravinări ale taluzurilor etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna în procesul-verbal încheiat, în care se va stabili modul şi
termenele de remediere.
Receptia la terminarea lucrărilor, se face pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273.
La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele
şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a întregii lucrări, în
condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 343/2017.
 DOCUMENTE DE REFERINTA

CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și

deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
PD 161-1985 Proiectarea lucrărilor hidrotehnice pentru apărarea
drumurilor, căilor ferate și podurilor
AND 589-2004 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de
drum. Lucrări de terasamente
CD 129-2013 Normativ pentru execuția terasamentelor rutiere din
cenușă de termocentrală
AND 530-2012 Instrucțiuni privind controlul calității terasamentelor
SR EN ISO 14688/1-2004/AC-2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi
clasificarea pământurilor partea 1. Identificare şi
descriere.
SR EN ISO 14688/2-2005/C91-2007 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi
clasificarea pământurilor. Partea 2. Principii pentru
o clasificare.
STAS 1709/1-1990 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări
de drumuri. Adâncimea de îngheț în complexul
rutier. Prescripții de calcul.
STAS 1709/2-1990 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări
de drumuri. Prevenirea si remedierea degradărilor
din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.
STAS 1709/3-1990 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări
de drumuri. Determinarea sensibilității la îngheț a
pământurilor de fundație. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-1982 Teren de fundare. Determinarea umidității.
STAS 1913/3-1976 Teren de fundare. Determinarea densității
pământurilor.
STAS 1913/4-1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de
plasticitate.
STAS 1913/5-1985 Teren de fundare. Determinarea granulozității.
STAS 1913/12-1988 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor
fizice si mecanice ale pământurilor cu umflări si
 contracții mari.
STAS 1913/13-1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15-1975 Teren de fundare. Determinarea greutății volumice
pe teren.
STAS 2914-1984 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice
generale de calitate.
STAS 2914/4-1989 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Determinarea
modulului de deformaţie liniară
STAS 9824/3-1974 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor
publice
STAS 2916-1987 Lucrări de drumuri și căi ferate. Protejarea
taluzurilor și șanțurilor. Prescripții generale de
proiectare
HG 343/2017 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestor

Intocmit,
Ing. Vrabie Iulian