Caiete de Sarcini

DINIAS I.
IONEL
PERSOANA FIZICA AUTORIZATA
TITESTI, JUD. ARGES
COD DE INREGISTRARE FISCALA: 40832489
Tel: 0746/071735; E-mail: diniasionel@yahoo.com
Proiect nr. 11/2021

Contract nr. 4817/16.06.2021
CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE

LUCRARILOR DE DRUMURI
“Aparare de mal din gabioane in amonte si aval de podul fostului CAP, DC83 ,
comuna Titesti, judetul Arges”
2021
1
OPIS CAIETE DE SARCINI
pag.
CAIET DE SARCINI NR.1. – TERASAMENTE……………………………………………………....3
CAIET DE SARCINI NR. 2. – BALAST SI/SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL…………….…..13
CAIET DE SARCINI NR. 3. - FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ

AMESTEC OPTIMAL ……...............…………………………..…......19
CAIET DE SARCINI NR.4. - LUCRARI DIN GABIOANE….....................................……………....28
CAIET DE SARCINI NR. 5. – PARAPETI METALICI..............................................……………….37
CAIET DE SARCINI NR. 6. – LUCRARI DE BETOANE...............................................……….........42
2
CAIET DE SARCINI NR. 1
TERASAMENTE
2021
3
CONŢINUT
CAP. 1. GENERALITATI
1.1. Obiectul si domeniul de aplicare
1.2. Prevederi generale
CAP. 2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. Pământ vegetal
2.2. Pământ pentru terasamente
2.3. Apa de compactare
2.4. Verificarea calităţii pământurilor
CAP. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

3.1. Pichetarea lucrărilor
3.2. Lucrări pregătitoare
3.3. Mişcarea pământului
3.4. Excavaţii pentru calibrarea albiei, gropi de împrumut şi depozite
3.5. Pregătirea terenului de fundare
3.6. Executia umpluturilor.
3.6.1. Prescripţii generale
3.6.2. Modul de execuţie a umpluturilor
3.6.3. Compactarea umpluturilor
3.6.4. Controlul compactării
3.6.5. Executarea lucrărilor pe timp friguros
3.6.6. Execuţia lucrărilor în perioada cu temperaturi ridicate
CAP. 4. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL ŞI ÎNSĂMÂNŢAREA
CAP. 5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
CAP . 6. INTRETINEREA IN PERIOADA DE GARANTIE
CAP. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
4
1.1. OBIECTUL ŞI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru lucrarile de drumuri pentru
investitia “Aparare de mal din gabioane in amonte si aval de podul fostului CAP, DC83 , comuna Titesti, judetul
Arges”.
El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea sapaturilor, umpluturilor,
transporturilor, la compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor precum si controlul calitatii si conditiile la receptie
conform STAS 2914/84 Terasamente-Conditii tehnice generale de calitate.
1.2. PREVEDERI GENERALE
1.2.1. Lucrările de terasamente se vor executa conform detaliilor din proiect.
1.2.2. Antreprenorul trebuie să aibă în vedere măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate,
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.4. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa la zi a probelor şi încercărilor acestor probe cerute prin
prezentul caiet de sarcini cu prescripţii tehnice generale, prin caietul de sarcini cu prescripţii tehnice speciale şi prin
proiectul de execuţie.
1.2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea dirigintelui, verificări suplimentare faţă de prevederile
prezentului caiet de sarcini şi ale proiectului.
1.2.6. Pe timpul execuţiei lucrărilor la apă antreprenorul este obligat să-şi instaleze o miră hidrometrică
proprie,în amplasament, nivelul apei măsurat fiind trecut într-un registru care se va ţine la şantier.
La sfârşitul programului de lucru utilajele şi materialele care au fost puse în operă se vor asigura în locuri ferite
de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea zonei ca urmare a creşterii rapide a nivelului apei pe albia râului.
De asemenea, materialele de masă vor fi aprovizionate în ritmul introducerii lor în operă pentru a aevita
bolcarea albiei şi antrenarea lor în cazul unor viituri.
1.2.7. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice în cadrul
sistemului calităţii, care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.8. Antreprenorul are obligaţia convocării factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse
în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de confirmare a
lucrărilor.
1.2.9. Proiectantul are obligaţia de a stabili prin proiect, fazele de execuţie determinante pentru lucrările
aferente cerinţelor şi de a aprticipa pe şantier la verificărilr de calitate legate de acestea.
1.2.10. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun pentru rectificările necesare.
CAP. 2. MATERIALE FOLOSITE
2.1. PĂMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate se foloseşte pământ vegetal ales din pământurile
vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.
Pentru aceasta pământul vegetal rezultat din decopertarea amprizei lucrarilor şi a gropilor de împrumut va fi
conservat şi utilizat numai pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate.
2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
2.2.1. Categoriile şi tipurile de pământuri, care se întâlnesc cel mai frecvent spre suprafaţa terenului şi în albiile
râurilor şi din care urmează să se execute umpluturile sunt precizate în tabelul 1. Tabel 1
Procentul de Indice de Unghi de
Umiditatea Tipul fracţiuni plasticitat frecare Coeziunea C
W Categoria de pământ argiloase e Ip internă 
8 – 12 Nisipuri şi prafuri nisipoase A  15 0 – 10 25 – 27 0,00 – 0,05
Nisipuri argiloase şi prafuri argilo-
12 – 15 B 10 – 30 5 – 25 22 – 25 0,05 – 0,15
nisipoase
Argile prăfoase, argile nisipoase,
16 – 19 C 30 – 50 15 – 35 15 – 22 0,15 – 0,30
pământuri loessoide
19 – 25 Argile şi argile grase D > 35 > 35 8 - 15 0,30 – 0,60
5
2.2.2. Pământurile rezultate din calibrarea albiei minore care prezintă alte caracteristici geotehnice decât cele
precizate în tabelul 1 vor putea fi utilizate la execuţia lucrărilor de umpluturi în condiţii speciale cu aprobarea
antreprenorului si proiectantului.
2.2.3. Nu se vor utiliza în umpluturi pământurile organice, mâlurile, nămolurile, pământurile turboase şi
vegetale, pământurile cu consistenţa redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75), precum şi pământurile cu
conţinut mai mare de 5% materii organice. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut
de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi etc.).
2.2.4. Umpluturile se vor executa din materiale locale rezultate din excavaţiile utile pentru realizarea gropilor
de împrumut.
Materialele utilizate pot fi extrase atât de deasupra cât şi de sub nivelul apei. Cele extrase de sub nivelul apei se
vor depozita pe mal, pentru pierderea apei în exces până la umiditatea optimă de compactare.
2.3. APA DE COMPACTARE
2.3.1. Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii
organice în suspensie.
2.3.2. Cu acordul antreprenorului, apa sălcie va putea fi folosită la compactare, cu excepţia terasamentelor din
spatele lucrărilor de apărări.
2.3.3. Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se face decât cu aprobarea
beneficiarului, în care caz se vor preciza şi modalitatea de utilizare.
2.4. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

2.4.1. Calitatea pământului se stabileşte pe baza principalelor caracteristici prevăzute în tabelul 2 şi are drept
scop cunoaşterea posibilităţilor de punere în operă.
Tabelul 2
Metodele de
Nr. Frecvenţa
Caracteristici care se verifică Limita determinare conf.
crt. minimă
STAS
1. Granulozitatea Anexa 1 1913/5-85
2. Caracteristici de compactare  d 17-17,4 1913/13-83
3. Limita de plasticitate 1:5000 mc < 35 1913/4-86
4. Parametrii rezistenţei la  14 - 23
forfecare 8942/2-82
c 0,3-0,05
5. Materiale organice < 5% 7107/1/76
2.4.2. Dacă în urma verificării se constată că pământul are calitatea corespunzătoare se emite buletin, iar dacă
se constată o calitate necorespunzătoare se anunţă antreprenorul, beneficiarul şi proiectantul pentru stabilirea de măsuri.
2.4.3. Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.
CAP. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
3.1. PICHETAJUL LUCRĂRILOR
3.1.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la executarea pichetajului conform
planurilor de trasare, a reperilor şi coordonatelor punctelor principale ale traseului.
3.1.2. Odată cu realizarea pichetajului, în afara axelor (digurilor, drumurilor etc.), antreprenorul va materializa
prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
 înălţimea umpluturilor în ax;
 punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
 înclinarea taluzurilor.
3.1.3. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor, de a-i restabili dacă
este necesar.
3.1.4. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către antreprenor, pe
cheltuiala şi răspunderea sa.
6
Această operaţie nu poate totuşi să fie efectuată decât după ce se obţine aprobarea consultantului în scris, cu
cel puţin 24 ore în avans.
3.1.5. Cu ocazia pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, electrice. de
telecomunicaţii, sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor, în vederea mutării sau protejării acestora conform
documentaţiilor tehnice.
3.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

3.2.1.Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita
amprizei:
 defrişări;
 curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
 decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
 asanarea zonei prin îndepărtarea apelor de suprafaţă în adâncime;
 demolarea construcţiilor existente.
3.2.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să scoată
rădăcinile şi buturugile.
Doborârea arborilor şi a pomilor, precum şi transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala
antreprenorului după îndeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor este obligatorie.
3.2.3. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga suprafaţă a
amprizei.
3.2.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei şi a gropilor de împrumut.
3.2.5. Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv. Pământul
vegetal va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutilizării sale.
3.2.6. În porţiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrării, acestea trebuie abătute prin
şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei.
3.2.7. Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în
documentaţia tehnică sau în lipsa acestora, evacuate în depozitul cel mai apropiat, transportul fiind în sarcina
antreprenorului.
3.2.8. Toate golurile rezultate în urma demolărilor sau după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor etc., vor fi
umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor şi compactate metodic pentru a obţine gradul de
compactare cerut prin prezentul caiet de sarcini.
3.2.9. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca consultantul să constate şi să accepte
execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.
3.3. MISCAREA PĂMÂNTULUI
3.3.1. Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în profilele cu
umplutură ale proiectului.
3.3.2. Excedentul de săpătură va fi transportat în depozite definitive.
3.3.3. Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din excavaţia pentru realizarea secţiunii de scurgere
provine din gropi de împrumut, conform prevederilor documentaţiei tehnice.
3.3.4. Dacă se constata in cursul execuţiei lucrărilor că natura pământurilor provenind din albie şi gropi de
împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a
umpluturilor, antreprenorul trebuie să informeze consultantul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a
provenienţei pamantului pentru umplutură.
3.3.5. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor – “Tabloul mişcării
pământului” – care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui volum izolat de debleu sau din groapa de
împrumut considerată în mod individual. El ţine cont de “Tabloul de corespondenţă a pământului” şi de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport.
Acest plan este supus aprobării consultantului în termen de 30 zile de la notificarea ordinului de începere a
lucrărilor.
7
3.4. EXCAVAŢII PENTRU GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE
3.4.1. Gropile de împrumut şi depozitele sunt stabilite prin documentaţia tehnică. Terenurile pe care sunt
amplasate acestea vor fi puse la dispoziţia antreprenorului de către beneficiar.
3.4.2. Taluzurile gropilor de împrumut, se vor executa cu înclinarea de 1:2 … 1:3.
3.4.3. Surplusul de săpătură în zonele cu excavaţii în albie poate fi depozitat după cum urmează:
 fie în depozitele de steril special prevăzute în documentaţia tehnică;
 fie lateral pe maluri, cu aprobarea consultantului şi proiectantului, fiind nivelat, compactat şi taluzat.
În ambele situaţii este necesar să se respecte condiţiile impuse.
3.4.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor
naturale şi nici să rişte antrenarea lor de apă sau să cauzeze, din diverse motive, inundaţii, pagube sau prejudicii
persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste
pagube.
3.4.5. Răspunderea şi despăgubirea pentru ocuparea unor terenuri, altele decât cele prevăzute în documentaţie,
pentru depozite de pământ şi pentru gropile de împrumut, revine antreprenorului.
3.5. PREGĂTIREA TERENULUI DE FUNDARE
În afara lucrărilor de pichetare şi pregătitoare arătate la art. 3.1 şi art. 3.2 mai sunt necesare şi alte lucrări
pregătitoare după cum urmează:
3.5.1. După îndepărtarea stratului vegetal se va face de către antreprenor şi beneficiar o cartare a aprizei
decapate şi se va compara cu datele din proiect. În cazul în care pe suprafaţa decapată se constată depozite de gunoaie
menajere sau industriale sau de materiale rezultate din demolare, acestea se vor îndepărta pe întreaga grosime.
3.5.2. În cazul în care pe ampriza apar lentile de mâl sau de pământuri moi, cu exces de umiditate, grosimea de
material ce se va îndepărta prin excavare, ca şi modul de tratare a zonei respective va fi indicat de proiectant, pentru
fiecare caz în parte.
3.5.3. După realizarea decopertării, conform pct. 3.5.1, 3.5.2, suprafaţa amprizei va fi recepţionată de
beneficiar în sensul incheierii unui proces verbal de lucrări ascunse in registrul de santier. Această recepţie se va face
pe întreaga lăţime a amprizei lucrarii şi pe lungimi care pot varia între 100 şi 150 m.
3.5.5. După încheierea procesului verbal de lucrări ascunse, se trece la compactarea terenului de fundare, cu
cilindru vibrator, cilindru picior de oaie sau compactor pe pneuri, cu respectarea prevederilor art. 3.6.2.
Compactarea terenului de fundare trebuie să se facă astfel încât pe o adâncime de 0,3 m să se realizeze un grad
de compactare de minim 92% faţă de proctor normal.
3.5.6. Recepţia terenurilor de fundare după compactare constituie faza determinantăş prin care se autorizează
începerea umpluturilor .După această recepţie, se va continua realizarea umpluturilor, evitându-se astfel deteriorarea
terenului de fundare prin circulaţia utilajelor, umezire sau creşterea unei noi vegetaţii.
Ca şi recepţia lucrărilor ascunse, autorizarea se va consemna în registrul de şantier.
3.6. EXECUŢIA UMPLUTURILOR
3.6.1. Prescripţii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini, să
fie verificate şi acceptate. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu consemnată în registrul de şantier.
Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Execuţia umpluturilor trebuie să fie întreruptă în cazul in care calităţile lor minimale definite în prezentul caiet
de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de consultant sau reprezentantul sau la propunerea
antreprenorului.
3.6.2. Modul de execuţie a umpluturilor
Umpluturile se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lăţime a
platformei şi în principiu pe lungimi de 50-100 m.
Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei în grosime de 10-20 cm
pentru pământuri necoezive şi de 20 – 30 cm pentru cele coezive, urmând realizarea unui profil longitudinal pe cât
posibil paralel cu profilul definitiv.
Profil transversal al fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura
scurgerea rapidă a apelor de ploaie. În lipsa altor precizări aceste pante vor fi de minim 4%, fără urme sau făgaşuri mai
adânci de 10 cm.
8
La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor
normal cu o variaţie a acesteia de 2 procente dacă umiditatea optimă este mai mare de 12% şi de 1 procent dacă
umiditatea optimă este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale
umidităţii la sursă şi va face recomandări în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea
imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea
optimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.
3.6.3. Compactarea umpluturilor
Compactarea straturilor de 10-20 cm din materiale necoezive se va realiza cu cilindru compactor. Numărul de
treceri pentru compactare se va stabili pentru fiecare tip de material pus în operă, pe piste de încercare de minimum 30
m lungime, care se includ în corpul drumurilor.
Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier.
Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din valoarea
obţinută prin încercarea Proctor normal efectuată anterior asupra materialului respectiv.
Pentru evitarea de zone slabe în corpul drumurilor care nu se pot compacta eficient, se vor respecta
următoarele:
în secţiune transversală se admit decalaje între straturi care se compactează în perioade diferite până la o grosime de
strat;
în profil în lung, umplutura la capetele tronsonului ce se execută se va realiza cu pante de 1:8 – 1:10; zonele rămase
neumplute între tronsoane (breşe) se vor închide tot în straturi succesive, compactarea făcându-se inclusiv pe taluzurile
adiacente breşei;
drumurile de acces de pe coronament spre albie sau spre exterior se vor realiza prin umpluturi în supraprofil.
Zonele de realizare a umpluturilor, vor fi delimitate şi marcate distinct pe teren pentru operaţiunile arătate mai
sus de depunere, împrăştiere şi compactare.
Materialul depus, care a fost murdărit sau dislocat prin circulaţia utilajelor, va fi înlăturat. Eventualele făgaşuri
mai mari de 10 cm sau cruste formate în urma băltirii apei vor fi scarificate, nivelate şi recompactate.
Straturile depuse vor fi numerotate în ordinea depunerii cu precizarea cotelor inferioare şi superioare după
compactare. Depunerea unui nou strat este admisă numai dacă gradul de compactare a fost realizat. Acesta urmează a fi
confirmat de laboratorul de şantier cu luarea la cunoştinţă a consultantului şi şefului punctului de lucru care urmează să
execute noul strat.
Circulaţia cilindrilor compactori va fi dirijată paralel cu axul drumului, fiecare trecere suprapunându-se pe
minim 15 cm peste cea precedentă.
Zonele de întoarcere ale utilajelor vor fi în afara suprafeţelor în curs de compactare.
La întreruperi mai îndelungate ale lucrului suprafaţa ultimului strat va avea asigurată scurgerea apei prin pante
transversale şi va fi compactată cu cilindrul neted.
3.6.4. Controlul compactării
Starea rambleului este controlată prin supravegherea beneficiarului pe măsura execuţiei în următoarele condiţii:
a) controlul va fi strat după strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretică din tabelul 3.
Tabelul 3
Nr. Metodele de determinare
Caracteristici care se verifică Frecvenţa minimă Limita
crt. conf. STAS
1. Granulozitatea Anexa 1 1913/5-85
Pe fiecare strat sau cel
2. Gradul de compactare puţin 1 determinare la min.92, med.95 9850-89
350 mc
3. Umiditatea W0c2% 1913/1-82
4. Parametrii rezistenţei la  14 - 23
forfecare 8942/2-82
c 1:5000 mc 0,3-0,05
5. Indicele de plasticitate < 35% 1913/4-86
Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele pentru determinarea
umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare.
9
Antreprenorul nu va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare corespunzătoare sunt
superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.
3.6.5. Execuţia lucrărilor pe timp friguros
Nu se admite ca în corpul drumurilor să se formeze zone de material îngheţat. Pentru aceasta se vor lua
următoarele măsuri:
- Se întrerupe orice activitate de excavare, transport, împrăştiere şi compactare, dacă temperatura scade zub
–50C;
- Dacă în cursul zilei temperatura creşte peste 0 0C se va verifica dacă straturile superficiale de la sursă sau în
rambleu sunt îngeţate. Reluarea lucrului se va face numai după ce stratul superficial s-a dezgheţat;
- Dacă o perioadă mai scurtă de timp nu se produce dezgheţarea materialului superficial în cursul zilei, iar
temperatura exterioară creşte, materialul îngheţat se va îndepărta atât de la sursă cât şi din corpul
rambleului, neadmiţându-se depunerea unui strat nou peste pământ îngheţat sau folosirea pentru umplutură
a unor materiale îngheţate. La reluarea umpluturilor, odată cu materialul îngheţat, se va evacua de pe
suprafaţa de depunere, eventuala zăpadă şi gheaţă.
În zilele cu temperaturi negative se va renunţa la stropirea materialului pentru asigurarea umidităţii admise,
lipsa de umiditate necesară fiind compensată printr-o compactare suplimentară (mărirea numărului de treceri) pentru a
se atinge gradul de compactare prescris, conform art. 3.6.2.
3.6.6. Execuţia lucrărilor în perioada cu temperaturi ridicate
În această perioadă evaporaţia este intensă şi se reduce conţinutul de apă din stratul în curs de compactare,
rezultând o micşorare a gradului de compactare. Pentru a se evita aceste situaţii, în perioadele când temperaturile sunt
peste 250C se vor lua următoarele măsuri:
- Compactarea se va executa imediat după umectarea straturilor. Dacă în perioada compactării se constată
uscarea stratului superficial, se va continua udarea în timpul compactării cu cca. 2 l/mp;
- În perioadele cu arşiţă se va urmări de către personalul laboratorului starea de umiditate a stratului de
compactare prin probe cu frecvenţa mărită (la cca. 2 ore);
- Dacă stratul împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se va
determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare.
CAP. 4. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL ŞI ÎNSĂMÂNŢAREA

Lucrările de protejare a taluzurilor se vor executa imediat după efectuarea finisării (politurii) lor.
Îmbrăcarea cu pământ vegetal şi însămânţare se execută ori de câte ori pământul ce trebuie protejat nu conţine
substanţe care să asigure încolţirea şi dezvoltarea vegetaţiei.
Înfrăţirea pământului vegetal pe taluzul terasamentului se asigură prin trepte de înfrăţire. Executarea treptelor
de înfrăţire se face de sus în jos, iar pământul vegetal se aşterne de jos în sus.
Grosimea stratului de pământ vegetal este de 10 cm. Pământul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă
de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire.
După aşternerea pământului vegetal se execută însămânţare pentru înierbare. Reţeta de seminţe se va stabili în
fiecare caz în parte, funcţie de natura pământului ce constituie terasamentele respective, de climă, expunere etc.
După însămânţare taluzul este greblat şi tasat cu un mai plat sau cu rulou.
Executarea lucrărilor de îmbrăcaee cu pământ vegetal este, în principiu, suspendată pe timp de ploaie.
În lipsa precipitaţiilor atmosferice este obligatorie întreţinerea umidităţii pe o perioadă de minimum 30 de zile
prin stropirea cu apă sau fixarea cu emulsii bituminoase cu soluţii chimice.

Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de lucru. Controlul
constă în:
 control vizual;
 control dimensional prin metode topo-geodezice;
10
 controlul calităţii materialelor în surse şi respectiv după punerea în operă, efectuat în laboratoarele de şantier
ale sucursalelor, societatea şi laboratoare centrale;
 controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor.
Controlul vizual se va referi în special la: înlăturarea stratului vegetal din ampriza lucrarilor, înlăturarea buturugilor,
rădăcinilor din terenul de fundare şi din materialul de umplutură, depistarea zonelor cu terenuri mâloase sau deşeuri şi
îndepărtarea acestora, precum şi a zonelor cu exces de umiditate, schimbarea naturii terenului de fundare şi a
materialului din surse, modul de depunere, împrăştiere şi compactare a materialelor în corpul rambleului ,etc.
Constatările vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate în registrul de şantier al
consultantului în care se vor prevedea şi măsurile locale ce trebuie luate.
Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru şi va consta din:
 pichetarea axului şi amprizei tronsonului în lucru şi profile transversale din 50 m în 50 m, ori de câte ori se
schimbă relieful profilelor ridicate la nivelul terenului de fundare;
 determinarea cotelor fiecărui strat de depunere după compactare.
Grosimea fiecărui strat va fi verificată la fiecare 1000 mp de strat. Ea trebuie să corespundă grosimii stabilite pe
tronsonul experimental pentru tipul de pământ şi utilaje folosite la compactare.
La dimensiunile geometrice prevăzute în proiect se admit următoarele toleranţe:
la cotele platformei nu se admit toleranţe negative;
la taluzurile acoperite cu pământ vegetal şi înierbate: 5 cm.
Controlul prin încercările de laborator se va face pe probe conform tehnicilor de încercare standardizate, sau
prin metode simplificate, rapide ce se vor conveni între laboratoarele centrale de specialitate, beneficiar, proiectant şi
antreprenor.
Tipurile de încercări, frecvenţa acestora şi laboratoarele de încercări sunt după cum urmează:
Pentru terenul de fundare se va determina
 curba granulometrică a terenului;
 gradul de compactare cu o frecvenţă de 1 probă la 2000 mp suprafaţă.
 Compactarea Proctor normal pentru aceste terenuri se va determina prin încercări în laboratoare.
Pentru materialele la sursă (în strat dacă este deasupra apei şi respectiv în depozit dacă sursa este sub nivelul
apei) se vor face următoarele determinări la frecvenţe:
 curba granulometrică, 1 determinare la 5000 mc;
 încercarea Proctor normal, 1 determinare la 5000 mc sau ori de câte ori se schimbă natura materialului;
 conţinutul de materiale organice, 1 determinare la 10.000 mc sau ori de câte ori este necesar, procentul maxim
admis 3% din greutate;
 conţinutul de substanţe solubile (sare, gips), 1 determinare la 50.000 mc şi ori de câte ori se consideră necesar;
 Ip pentru argile, argile nisipoase, argile prăfoase şi prafuri argiloase, 1 determinare la 5000 mc;
 granulometria si grad de compactare, 1determinare la 500 mc.
CAP. 6. ÎNTREŢINEREA ÎN PERIOADA DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa lucrările
necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor şi a digurilor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o
proastă execuţie a lucrărilor.
În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a consultantului
toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabilă.

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei
recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
7.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a
executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini conform STAS
2914/84 Terasamente-Conditii tehnice generale de calitate.
În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii
execuţiei la faza imediat următoare.
11
Recepţia pe faze se efectuează de către consultantul lucrarii şi şeful de punct de lucru, documentul ce se
încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
 trasarea şi şablonarea lucrării;
 decaparea stratului vegetal;
 compactarea terenului de fundaţie;
 execuţia umpluturilor care se autorizează trimestrial pentru continuarea lucrărilor.
Ultimele două constituie faze determinante şi la recepţie participă pe lângă cei arătaţi mai sus, proiectantul şi
inspectoratul din partea Inspecţiei de Stat în Construcţii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei
de recepţie preliminară sau finală.
7.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ
La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei
preliminare a lucrărilor verificându-se:
 concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie;
 natura pământului din umpluturi;
 concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
 nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
 nu este realizat gradul de compactare pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
 nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
 se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor
etc.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.
7.3. RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au fost întreţinute
corespunzător.
Intocmit,
ing. I. Dinias
12

FUNDATII DE BALAST SI/SAU
DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
2021
13
CUPRINS
I. GENERALITATI
a. Domeniul de aplicare
b. Prevederi generale
II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE
III. MATERIALE FOLOSITE
3.1.1. Granulometrie
3.1.2. Continutul de parti fine
3.1.3. Calitatea partilor fine
3.1.4. Densitatea granulelor
3.1.5. Absortia apei
3.1.6. Agregatul (balast)
3.1.7.Laboratorul Antreprenorului
3.1.8. Depozitarea agregatelor
3.1.9. Apa necesară compactării
IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
4.1. Verificarea elementelor geometrice

4.2. Verificarea executiei lucrarilor
4.3. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie
4.4. Verificarea uniformitatii executiei
V. RECEPTIA LUCRARILOR
14
Straturi din agregate naturale - balast
I. GENERALITATI
a.Domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia si recepţia straturilor de fundaţie din
balast in vederea reafacerii structurii rutiere executate la lucrarea: “Aparare de mal din gabioane in amonte si
aval de podul fostului CAP, DC83 , comuna Titesti, judetul Arges”.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute
în SR EN 13242+A1:2008 si de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400-84.
b. Prevederi generale
Stratul de fundaţie din balast se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin
proiect si variază conform prevederilor STAS 6400-84, între 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea
strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor
încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va dispune întreruperea
execuţiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
La executarea straturilor de agregate naturale, se vor respecta prevederile STAS 6400-84, memoriile tehnice si
plansele prezentului proiect.
II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE

a. Fundatii din balast
Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia tersamentelor, conform STAS 2914-84.
Asternerea balastului se va face in straturi de maxim 15 cm grosime (inainte de compactare), se va adauga apa
pentru asigurarea umiditatii optime de compactare determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83. Nu se va executa stratul superior de fundatie inainte de receptia stratului inferior.
La compactarea fundatiei se vor avea in vedere urmatoarele:
- parametrii utilajelor de compactare sa fie conform prevederilor din STAS 9348-80, STAS 9652-80 si STAS
9831-80;
- deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara, fara serpuiri, iar intoarcerea lor sa nu se faca pe portiunile care se
compacteaza sau care sunt de curand compactate;
- fasiile succesive de compactare sa se suprapuna pe minim 20 cm latime;
- numarul de treceri va asigura un grad de compactare de minim 98% din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 93% din punctele de masurare si
de minim 95% in toate punctele de masurare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare se corecteaza cu materiale
de aport de acelasi tip si se recompleteaza.
III. MATERIALE FOLOSITE

Agregatele din prezentul caiet de sarcini folosite la executia fundatiilor din balast sunt agregate obtinute prin
prelucrarea materialelor naturale, artificiale sau reciclate.
Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform SR EN 933-1, trebuie sa se supuna cerintelor din
3.1.1.1., corespunzator marimii agregatului d/D.
Tabel 1 – Cerinte generale de granulometrie
Procent de trecere exprimat ca masa Categorie
Agregat Dimensiune
2D 1,4D b
D d d/2 G
- 100 85 la 99 - - GA85
Amestec d=0
100 98 la 100 80 la 99 - - GA80
agregat si D > 6,3
100 75 la 99 - - GA75
15
3.1.1.1. Agregat mixt
Agregatele mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare stabilite in tabelul 1.
Deviatiile limita ale sortarii tip pentru fiecare granulatie de agregat fin si agregat mixt trebuie sa respecte cerintele
categoriilor mentionate in tabelul 3.
Tabelul 2 – Categorii de tolerante ale sortarii tip declarate de producator pentru agregate mixte.
Abateri limita
Categoria
Procent de trecere exprimat ca masa
Agregat mixt
Sita D Sita D/2 Sita de 0,063 mm
GTA
±5 ±10 ±3 a GTA10
±5 ±20 ±4 b GTA20
±7,5 ±25 ±5 c GTA25
Nu se solicita GTANR
Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria ISO565/R20 se va folosi cea
mai apropiata sita din serie.
NOTA – Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 1.
a
Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 3)
b
Exceptie pentru categoria f3, f5 si f7 (vezi tabelul 3)
c
Exceptie pentru categoria f3, f5, f7 si f8 (vezi tabelul 3)

Continutul de parti fine pentru agregatul mixt, trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in
tabelul 3.
Tabelul 3 – Categorii pentru valorile maxime ale continutului de parti fine
Fractia de masa care trece Categoria
Agregat
pe sita de 0,063 mm f
≤3 f3
≤5 f5
≤7 f7
≤9 f9
Mixt
≤12 f12
≤15 f15
>15 fDeclarata
nu se solicita fNR
Cand continutul de parti fine dintr-un agregat depaseste o fractiune de masa de 3% si exista o dovada de
utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita, agregatele pot fi evaluate
pentru determinarea efectelor negative ale partilor fine, conform anexei A din SR EN 13242+A1:2008.
Densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097 – 6:2003, capitolele 7, 8, sau 9, functie de
granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
Absorbtia apei trebuie determinata conform SR EN 1097 – 6:2003, capitolele 7, 8, sau 9 functie de marimea
granulei si de rezultatele declarate.
3.1.6.Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea
si constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după
efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele
prezentului caiet de sarcini.
3.1.7.Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calităţii balastului sau balastului amestec optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
-într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
3.1.8.Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesara
si de eşalonarea lucrărilor.
16
In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel
încât sâ se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
In cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde
prevederilor din tabelul 1, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor
calitative prevăzute.
3.1.9. Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse,
dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.
IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Se vor verifica:
- elementele geometrice conform STAS 6400-84, pct. 2.6.
Pantele transversale si declivitatile in profilul longitudinal ale suprafetei straturilor de fundatie trebuie sa fie
aceleasi cu ale imbracamintilor sub care se executa.
Panta transversală a fundaţiei de balast este cea a îmbrăcămintii sub care se execută, prevăzută în proiect.
Denivelările admisibile sunt cu +/-0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea
respectivă si se măsoară la fiecare 25 m distantă.
4.1. Verificarea elementelor geometrice

Suprafata straturilor de fundatie se verifica in profil transversal si longitudinal pentru a corespunde datelor si
abaterilor limita prevazute la pct. 2.6. din STAS 6400-84.
Latimea straturilor de fundatie se verifica conform STAS 2900-89 si STAS 1598/1/2-89 si daca corespunde
datelor din proiectul de executie. Verificarile se fac la distante de maixmum 200 m una de alta. Abaterile limita la
latime pot fi +/-5cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor tranvsersale ale proiectului.
Grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda datelor prevazute in proiectul de executie al lucrarii si
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje, cel putin unul la 200m de drum. Grosimea
stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Cotele profilului longitudinal se verifica in ax cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor din proiect.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, fată de cotele din proiect pot fi de +/-10mm.
4.2. Verificarea executiei lucrarilor

Se verifica respectarea proceselor tehnologice prevazute la pct.3 din STAS 6400-84.
Se verifica compactarea straturilor de fundatie.
Straturile de fundatie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel:
- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V sa se realizeze un grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata cf. STAS 1913/13-83 in cel putin 93% din puntele de
masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III pana la realizarea unui grad de compactare de minimum 100%
din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel
putin 95% din punctele de masurare si de minimum 98% in toate punctele de masurare.
Densitatea efectiva se determina prin inlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15-75 si STAS 12288-85.
Umiditatea se determina conform STAS 1913/1-82.
Verificarile se vor face in cel putin un punct la 250 m lungime de banda de drum.
4.3. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie se efectueaza prin masurari cu
deflectometrul cu pirghie conform reglementarilor legale in vigoare.
Conform normativ CD31-2002, valorile admisibile ale deflexiunilor sunt conf. Tabelului 4:
Tabelul 4
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
fundaţie din
balast sau balast Strat de formă Pământuri de tipul (conform SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007)
)
17
amestec optimal Conform Nisip prăfos, Praf nisipos, Argilă prăfoasă,
h(cm) STAS 12253-84 nisip argilos praf argilos-nisipos, argilă nisipoasă,
(P3) praf argilos (P4) argilă prăfoasă nisipoasă (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
4.4. Verificarea uniformitatii executiei se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu pirghie, conform
reglementarilor legale in vigoare.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calităţii execuţiei
lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie, a valorii
deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de
variaţie (Cv).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea
coeficientului de variaţie este sub 35%.
Toate operatiile care privesc controlul calitatii materialelor si al executiei lucrarilor conform reglementarilor
prezentului caiet de sarcini, vor fi urmarite si verificate de beneficiar.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor specificate in prezentul caiet de sarcini vor fi
tinute la zi in documentatia de executie a santierului, ce va constitui documentatia de control in vederea receptiei
lucrarilor.
V. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia straturilor de fundatie se executa in trei etape: pe faze, la terminarea lucrarilor si la sfarsitul perioadei
de garantie.
Receptia pe faze se efectueaza astfel:
La terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea unui strat component, imediat superior.
Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale
si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei lucrarilor si capacitatea portanta la nivelul stratului
executat.
Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator, facandu-se eventualele
remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului urmator pana cand nu se executa aceste remedieri.
La terminarea executiei straturilor de fundatie si inainte de executarea imbacamintei, se efectueaza aceleasi
verificari ca si la receptia pe faza.
Rezultatele se consemneaza intr-un proces verbal de receptie respectand aceleasi indicatii aratate mai sus.
Receptia preliminara a fundatiei se face o data cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
reglementarilor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de
documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cate doua pe
kilometru sau in aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea grosimii si calitatii imbracamintei.
Receptia la sfarsitul perioadei de garantie
Receptia finala a stratului de fundatie se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a
comportarii acesteia.
Receptia la sfarsitul perioadei de garantie se va face conform reglementarilor legale in vigoare.
Receptia se va face si conform NORMATIV C56-85.
Intocmit,
18
ing. Dinias Ionel

FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU

DE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
19
2021
Fundatii din piatra sparta
CUPRINS
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
2. PREVEDERI GENERALE
3. MATERIALE
3.1. Agregate naturale
3.1.1.1. Agregatul grosier
3.1.1.2. Agregat fin si mixt
3.1.2. Forma agregatului grosier
3.1.3. Procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor rotunjite din agregate
3.1.6. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier
3.1.7. Rezistenta la uzura a agregatului grosier
3.1.10. Agregatele
3.1.11. În timpul transportului
3.1.12. Laboratorul santierului
3.2. Apa
3.3. Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundatie
4. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

4.1. Masuri preliminare
4.2. Executarea straturilor de fundatie din piatra sparta
5. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
6.1. Elemente geometrice

6.2. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
6.3. Verificarea compactarii
6.4.Verificarea calitatii materialelor
7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
7.1. Recepţia pe faze

7.2. Recepţia preliminară a fundaţiei
7.3. Recepţia finală
20
Fundatii din piatra sparta
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din piatră
spartă in vederea refacerii sistemului rutier la lucrarea: “Aparare de mal din gabioane in amonte si aval de podul
fostului CAP, DC83 , comuna Titesti, judetul Arges”.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în
SR EN 13242+A1:2008, SR EN 13285:2011 si de stratul de piatra realizat conform STAS 6400-84.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea fundatiei din piatra sparta din alcătuirea sistemelor rutiere
nerigide pentru drumuri si strazi.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Fundatia din piatra sparta sort 0-63mm (agregate naturale de balastiera prelucrate prin concasare) se
realizeaza într-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect.
2.2. Stratul din piatră sparta se aseaza peste fundatia de balast gata executata (dupa receptia stratului de balast).
2.3. Fundatia din piatra sparta sort 40-80mm se realizeaza în doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm
de balast si un strat superior din piatra sparta de minimum 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84 (pct. 2.1.1 si
tabelul anexat la STAS).
2.4. Pe drumurile/strazile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de
îmbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta se
va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, acesta preia si functia de substrat drenant,
asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
2.5. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea
tuturor încercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.6. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
2.7. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
3. MATERIALE
3.1. Agregate naturale
Agregatele din prezentul caiet de sarcini folosite la executia fundatiilor din piatra sparta sunt agregate obtinute
prin prelucrarea materialelor naturale utilizate pentru lucrari de drumuri.
Pentru execuţia fundaţiilor din piatră sparta din prezentul proiect se utilizează piatră spartă sort 0 – 63 mm
(agregate naturale de balastiera prelucrate prin concasare).
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la
aer, apa sau înghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform SR EN 933-1, trebuie sa se supuna cerintelor din
3.1.1.1. si 3.1.1.2., corespunzator marimii agregatului d/D.
Sunt permise combinatii a doua sau mai multe dimensiuni adiacente de agregat sau agregat mixt.
Tabelul 1 – Cerinte generale de granulometrie
Procent de trecere exprimat ca masa Categorie
Agregat Dimensiune
2Da 1,4Db c Dd dc e d/2b c G
Agregat d=1 100 98 la 100 85 la 99 0 la 15 0 la 5 GC 85 - 15
grosier si D > 2 100 98 la 100 80 la 99 0 la 20 0 la 5 GC 80 – 20
d=0 100 98 la 100 85 la 99 - - GF 85
Fin
si D = 6,3 100 98 la 100 80 la 99 - - GF 80
- 100 85 la 99 - - GA 85
Amestec d=0
100 98 la 100 80 la 99 - - GA 80
agregat si D > 6,3
100 - 75 la 99 - - GA 75
21
a
Pentru dimensiuni ale agregatelor in care D este mai mare de 63 mm (ex. 80 mm si 90 mm) se aplica numai
cerintele referitoare la sita de 1,4 D, deoarece nu exista site de seria ISO 565/R20 mai mari de 125 mm.
b
Atunci cand sitele calculate ca 1,4 D si d/2 nu se regasesc ca marimi de sita in seria ISO 565/R20, se vor adopta
urmatoarele dimensiuni de sita mai mari respectiv mai mici.
c
Pentru utilizari speciale pot fi stabilite cerinte aditionale.
d
Procentul de trecere D poate fi mai mare de 99%, dar in astfel de cazuri, producatorul trebuie sa documenteze si
sa declare sortarea tip inclusiv sitele D, d, d/2 si sitele din setul de baza plus setul 1 sau setul de baza plus setul 2,
intermediare intre d si D. Sitele cu un raport de 1,4 ori mai mic decat urmatoarea sita mai mica pot fi excluse.
e
Limitele pentru procentul de trecere d pot fi modificate de la 1 la 15 pentru G C 85 – 15 si de la 1 la 20 pentru G C
85 – 20, cand este necesar sa se obtina un agregat bine sortat.
3.1.1.1. Agregatul grosier

Toate agregatele grosiere trebuie sa respecte cerintele generale de sortare stabilite in tabelul 1 corespunzatoare
valorilor d/D.
Pentru agregatele grosiere sortate la care d/D=2 se aplica urmatoarele cerinte complementare pentru procentul
de trecere pe sita de dimensiune medie:
- toate sorturile trebuie sa se incadreze intre limitele generale date in tabelul 2.
- abaterile limita ale sortarii tip care trece pe sita mijlocie declarata de producator trebuie sa respecte cerintele
categoriilor din tabelul 2.
Pentru cazul particular in care agregatul grosier are D/d<2 nu vor fi cerinte in plus fata de cele stabilite in
tabelul 1.
Tabelul 2 – Categorii ale limitelor generale si tolerantelor agregatelor grosiere pentru site mijlocii
Limite generale si tolerante pentru sitele mijlocii (procentul
Site mijlocii masei care trece) unde D/d≥2 Categoria
D/d
mm Deviatiile limita ale sortarii tip GT
Limite generale
declarate de producator
25 la 80 ±15 GTC25/15
<4 D/1,4
20 la 70 ±15 GTC20/15
≥4 D/2 20 la 70 ±17,5 GTC20/17,5
3.1.1.2. Agregat fin si mixt
Agregatele fine si mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare stabilite in tabelul 1.
Deviatiile limita ale sortarii tip pentru fiecare granulatie de agregat fin agregat mixt trebuie sa respecte
cerintele categoriilor mentionate in tabelul 3.
Tabelul 3 – Categorii de tolerante ale sortarii tip declarate de producator pentru agregate fine si agregate
mixte.
Abateri limita
Categoria
Procent de trecere exprimat ca masa
Agregat fin Agregat mixt
Sita D Sita D/2 Sita de 0,063 mm
GTF GTA
±5 ±10 ±3 a GTF10 GTA10
±5 ±20 ±4 b GTF20 GTA20
±7,5 ±25 ±5 c GTF25 GTA25
Nu se solicita GTFNR GTANR
Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria ISO565/R20 se va folosi cea mai
apropiata sita din serie.
NOTA – Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 1.
a
Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 7)
b
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5 si f7 pentru agregate mixte (vezi tabelul
7)
c
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5, f7 si f8 pentru agregate mixte (vezi
tabelul 7)
3.1.2. Forma agregatului grosier

Forma agregatelor grosiere trebuie determinata in termenii indicelui de aplatizare, asa cum este stabilit in SR
EN 933-3. Indicele de aplatizare trebuie sa reprezinte incercarea de referinta pentru formei agregatelor grosiere.
Indicele de aplatizare trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 4.
22
Tabelu 4 – Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare.
Categoria
Indice de aplatizare
Fl
≤ 20 Fl20
Indicele de forma determinat conform SR EN 933-4 trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata
in tabelul 5.
Tabelul 5 – Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de forma
Categoria
Indice de forma
Sl
≤ 20 Sl20
3.1.3. Procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor rotunjite din agregate grosiere
Procentul de particule sfaramate sau zdrobite si de particule total rotunjite din agregatele grosiere, determinat
conform SR EN 933-5, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 6.
Agregatele obtinute prin sfaramarea rocilor pot fi asimilate ca fiind din categoria C 90/3 si nu necesita o incercare
suplimentara.
Tabelul 6 – Categorii pentru procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor rotunjite din agregate
grosiere.
Fractiunea de masa de Fractiunea de masa de
Categoria
particule particule
sfaramate sau zdrobite total rotunjite
C
% %
de la 50 pana la 100 de la 0 pana la 10 C90/10
Continutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat conform cu categoria relevanta
specificata in tabelul 7.
Tabelul 7 – Categorii pentru valorile maxime ale continutului de parti fine
Fractia de masa care trece Categoria
Agregat
pe sita de 0,063 mm, % f
Grosier <2 f2
Fin ≤3 f3
Mixt ≤3 f3

Cand continutul de parti fine dintr-un agregat depaseste o fractiune de masa de 3% si exista o dovada de
utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita, agregatele pot fi evaluate
pentru determinarea efectelor negative ale partilor fine, conform anexei A din SR EN 13242+A1:2008.
3.1.6. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier

Rezistenta la fragmentare se determina in termenii coeficientului Los Angeles, asa cum este stabilit in SR EN
1097 – 2, capitolul 5. Metoda de incercare Los Angeles reprezinta incercarea de referinta pentru determinarea
rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul
8. Tabelul 8–Categorii pentru valorile maxime ale coeficientilor Los Angeles
Categorie
Coeficient Los Angeles
LA
≤ 30 LA30
Rezistenta la fragmentare prin impact determinata conform SR EN 1097 – 2 capitolul 6, trebuie declarata conform
cu categoria relevanta stabilita in tabelul 9.
23
Tabelul 9 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la impact
Valoarea incercarii la impact Categoria
% SZ
≤22 SZ22
3.1.7. Rezistenta la uzura a agregatului grosier

Rezistenta la uzura a agregatului grosier (coeficientul micro – Deval, M DE) determinata conform SR EN 1097 –
1, trebuie declarata conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 10.
Tabelul 10 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la uzura
Categoria
Coeficientul micro-Deval
MDE
≤20 MDE 20

Densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097 – 6, capitolele 7, 8, sau 9, functie de granulatia
agregatului si de rezultatele declarate.

Absorbtia apei trebuie determinata conform SR EN 1097 – 6, capitolele 7, 8, sau 9 functie de marimea granulei
si de rezultatele declarate.
3.1.10. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca
acestea au calitatea corespunzatoare.
3.1.11. În timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate în conditii care sa le fereasca de
imprastiere, impurificare sau amestecare.
3.1.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul
santierului.
3.2. Apa
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar în
acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule în suspensie.
3.3. Controlul productiei de agregate înainte de realizarea straturilor de fundatie
Producatorul trebuie sa dispuna de un sistem de control al productiei de agregate care sa respecte cerintele din
Anexa C la SR EN 13242.
Inregistrarile tinute de producator trebuie sa indice ce proceduri de control al calitatii sunt puse in functiune in
cursul productiei de agregate.
Controlul calitatii agregatelor se va face în conformitate cu prevederile tab. 11.
Tabel 11 – Frecvente minime ale incercarii pentru determinarea proprietatilor generale

Para Metoda de Frecventa
Caracteristici graf Note/referinte incercare minima a
incercarii
1. Granulozitate 4.3 EN 933-1 1 pe saptamana
2. Forma agregatului grosier 4.4 Frecventa incercarii se EN 933-3 1 pe luna
aplica la agregatele EN 933-4
24
sfaramate sau sparte.
Grecventa incercarii
pentru pietris de rau
depinde de origine si
poate fi redusa
3. Procent de particule 4.5 Numai pentru pietris EN 933-5 1 pe luna
sfaramate brut
4. Continut de parti fine 4.6 EN 933-1 1 pe saptamana
5. Calitatea partii fine 4.7 EN 933-8 1 pe saptamana
EN 933-9
6. Rezistenta la fragmentare 5.2 EN 1097-2 2 pe an
7. Rezistenta la uzura 5.3 EN 1097-1 2 pe an
8. Densitatea granulelor 5.4 Metoda de incercare EN 1097-6 1 pe an
depinde de marimea capitolele 7,8
granulelor agregatului sau 9
9. Absortia de apa 5.5 Metoda de incercare EN 1097-6 1 pe an
depinde de marimea capitolele 7,8
granulelor agregatului sau 9
11. Rezistenta la inghet- 7.3 EN 1097-6 1 la 2 ani
dezghet EN 1367-1
EN 1367-2
12 Substante periculoase*. C.3.3 Cand se solicita,
In particular: emisii de C.4 in caz de
metale grele suspiciune
* Daca nu se specifica altfel, numai cand este necesar pentru scopurile marcarii CE (a se vedea anexa ZA din SR EN 13242)
4. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
4.1. Masuri preliminare

4.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini si normele tehnice in vigoare pentru realizarea acestor lucrari.
4.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a
stratului de fundatie.
4.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor
din fundatii – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
4.1.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in
registrul de laborator.
4.2. Executarea straturilor de fundatie din piatra sparta

4.2.1. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
4.2.2. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat, in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte, compactarea
se executa cu cilindri compresori cu rulouri netede de 6t, dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri sau
vibratoare de 10… 14 t;
4.2.3. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se împaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi
urmeaza umplerea prin înnoroire a golurilor ramase dupa împanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.
4.2.4. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta se acopera cu un
material de protectie (nisip grauntos sau savura).
4.2.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se
corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou.
4.2.5. Fundatiile din piatra sparta se vor executa conform STAS 6400-84. Calitatea agregatelor va fi conform
SR EN 13242+A1:2008, SR EN 13285:2011.
5. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
25
5.1. În timpul executiei straturilor de fundatie ale drumului se vor face verificarile si determinarile aratate în
tabelul 12, cu frecventa mentionata în acelasi tabel.
În ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
5.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate
maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 12
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE
crt VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE
CARE SE VERIFICA ÎN LUCRU CONF. STAS
1. Încercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal - STAS 1913/13
2. Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata
- strat balast de 2000 mp de strat STAS 1913/1
- strat piatra sparta amestec optimal
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata
- toate tipurile de straturi de 2000 mp de strat -
4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S
- toate tipurile de straturi zilnic -
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 pct. ptr. suprafete <
determinarea greutatii volumice pe teren 2000 mp si minim 5 pct. pt. STAS 1913/15
- strat balast suprafete > 2000 mp de strat STAS 12288
- strat piatra sparta amestec optimal
6. Verificarea compactarii prin încercarea cu p.s. în fata minim 3 încercari la o
compresorului suprafata de 2000 mp STAS 6400
7. Determinarea capacitatii portante la nivelul superior în cate doua puncte situate în
al stratului de fundatie profiluri transversale la
- toate tipurile de straturi de fundatie distante de 10 m unul de altul Normativ
pt. fiecare banda cu latime de CD 31-2002
7,5 m
6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
6.1. Elemente geometrice
6.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face prin sondaje, cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la
fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
6.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta în proiect.

Verificarile se fac la distante de maixmum 200 m una de alta iar abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.
6.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a îmbracamintii sub care se executa, prevazuta în
proiect.
Abaterea limita la panta este ±4%, în valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
26
6.1.4. Declivitatile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbracamintilor sub care se executa.
Cotele profilului longitudinal se verifica in ax cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor din proiect.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
6.2. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelărilor suprafetei fundatiei se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie si denivelările admise pot fi
de maximum ± 2,0 cm, fată de cotele proiectate;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect si denivelările admise pot fi
de maximum ± 1,0 cm, fată de cotele proiectate.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
6.3. Verificarea compactarii

6.3.1. Straturile de fundatie din piatra sparta trebuie compactate pana la realizarea înclestarii maxime a
agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte
utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata în fata utilajului cu care se executa
compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari
sau deformari.
6.3.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile
deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
6.4.Verificarea calitatii materialelor –se face pe toată durata execuţiei lucrărilor, conform prevederilor
standardelor respective de materiale.
Verificarea se face de catre laboratorul autorizat de specialitate.
Recepţia straturilor de fundaţie se execută în trei etape : pe faze, preliminare şi finale.
7.1. Recepţia pe faze se efectuează astfel :
7.1.1. La terminarea execuţiei unui strat component şi înainte de executarea unui strat component, imediat
superior. Cu această ocazie se verifică respectarea proceselor tehnologice aplicate în execuţie, lăţimi, grosimi, pante
transversale şi suprafaţare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuţiei lucrărilor şi capacitatea portantă la nivelul
stratului executat.
Se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator.
Se încheie proces verbal de recepţie conform reglementărilor legale în vigoare, specificându-se eventualele
remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului următor până când nu se execută aceste remedieri.
7.1.2. La terminarea execuţiei straturilor de fundaţie şi înainte de executarea îmbrăcămintei, se efectuează
aceleaşi verificări ca şi la recepţia pe fază.
Rezultatele se consemnează într-un proces verbal de recepţie respectând aceleaşi indicaţii arătate mai sus.
7.2. Recepţia preliminară a fundaţiei se face o dată cu recepţia preliminară a întregii lucrări conform
reglementărilor legale în vigoare.
Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă de
documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe fază, întocmite în timpul execuţiei lucrărilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundaţie, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, câte două pe
kilometru sau în aceleaşi puncte în care se fac sondaje pentru verificarea grosimii şi calităţii îmbrăcăminţii.
7.3. Recepţia finală a stratului de fundaţie din piatra sparta se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea
perioadei de verificare a comportării acesteia.
Recepţia finală se va face conform reglementărilor legale în vigoare.
Intocmit,
27
ing. Dinias Ionel

LUCRARI DIN GABIOANE
2021
28
CONŢINUT
CAP. 2. GABIOANE SI SALTELE GABIOANE

2.1. Materiale-Conditii tehnice si calitative
2.1.1. Alcatuire
2.1.2. Materiale
2.1.2.1. Otel-Beton
2.1.2.2. Plasa de sarma
2.1.2.3. Agregate naturale
2.1.3. Descrierea lucrarilor de aparare de mal din gabioane

2.1.4. Executia gabioanelor
2.1.5. Tolerante si abateri limita admisibile la lucrarile de gabioane
3.1. Controlul de calitate al materialelor la furnizor

3.2. Controlul intern al materialelor pe santier
3.3. Controlul calitatii lucrarilor
3.4. Urmarirea comportarii in timpul executiei lucrarilor
3.5. Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor
4.1. Receptia la terminarea lucrarilor

4.2. Receptia finala
CAP. 5. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
5.1. Desfiintarea santierului
CAP. 6. PROTECTIA MEDIULUI
29
Lucrari din gabioane
1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se va aplica la executia lucrarilor din gabioane din cadrul proiectului “Aparare de
mal din gabioane in amonte si aval de podul fostului CAP, DC83 , comuna Titesti, judetul Arges”.
În cazul constatării unor abateri de la prezenta documentaţie proiectantul şi beneficiarul vor putea
dispune întreruperea lucrărilor, antreprenorul fiind obligat la refacerea lucrărilor necorespunzătoare.
Antreprenorul este obligat să efectueze toate încercările de laborator şi verificările prezentate în acest
caiet de sarcini, precum şi încercările şi verificările suplimentare pe care, pe parcursul execuţiei, proiectantul
sau beneficiarul le vor considera necesare.
La execuţie se vor respecta prevederile standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care
acestea din urmă completează şi nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să organizeze autocontrolul calităţii lucrărilor pe toate fazele de execuţie.
Beneficiarul, prin inspectorii de şantier, este obligat să supravegheze realizarea corectă pe faze a
lucrărilor şi să semnaleze proiectantului abaterile constatate.
Capitolul prezent nu cuprinde placarea cu beton a gabioanelor şi filtru de geotextil.
Documente de referinţă
1. Legea nr.10/1995-Legea privind calitatea în construcţii cu modificarile si completarile ulterioare.
2.NP 067/2002 – Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor
ferate şi podurilor;
3.SR EN 13242+A1:2008: Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie
civilă şi în construcţii de drumuri;
4. SR EN 12670/2002 – Pietre naturale pentru construcţii;
5. STAS 2543/76 – Plase cu ochiuri pătrate;
6. SR438-1:2012- Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton laminat la cald. Mărci şi
condiţii tehnice de calitate
7. SR 438-2:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă trefilată;
8. SR 438-3:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate;
9. SR 438-4:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil periodic obţinută
prin deformare plastică la rece
10. SR EN 10244-2:2009 – Sârmă rotundă trefilată din oţel, utilizată în scopuri generale.
2. GABIOANE ŞI SALTELE DE GABIOANE

Aceste lucrări constau in aprovizionarea, transportul şi montarea la faţa locului a materialelor care
alcătuiesc un gabion sau o saltea de gabioane.
Lucrările de gabioane au următoarele caracteristici:
 sunt structuri elastice capabile să reziste în condiţii date de solicitările la care sunt supuse, ele putînd
prelua sarcini destul de mari;
 sunt structuri drenante capabile să preia şi să evacueze apele;
 sunt structuri la care deformaţia asigură conlucrarea tuturor elementelor fără a se diminua rezistenţa;
 sunt structuri cu o durată de funcţionare relativ mare, care pot fi considerate cu caracter permanent;
 se pot executa in orice anotimp şi nu necesită măsuri speciale cu excepţia placării cu beton;
 intră in funcţiune imediat, pe măsura executării lucrărilor;
 forma şi dimensiunile gabioanelor sunt diverse, în funcţie de tipul de lucrare, configuraţia şi natura
terenului.
30
2.1. – Materiale – Condiţii tehnice şi calitative
2.1.1. Alcătuire
Gabioanele sunt cutii alcătuite dintr-un schelet metalic (carcase) confecţionat din oţel beton pe care
se înfăşoară plasa de sârmă zincată şi care se umplu în amplasament cu piatră brută sau bolovani de râu.
Cutiile pentru gabioane se confecţionează fie direct pe amplasament, fie acolo unde este mai
convenabil, după care se montează în amplasament, în funcţie de condiţiile specifice, manual, cu o macara
sau alte mijloace.
Cutiile de gabioane se vor executa din cadre şi armături longitudinale din oţel beton OB37 sau PC 52.
Plasa de sârmă va fi zincată (Zn),conform STAS 2543/76 de tipul l (latura ochiului) x d (diametrul
sârmei) x L (lăţimea plasei) si se va fixa de cadre de oţel beton printr-o cusătură cu sârmă zincată cu
diametrul de 2.8mm.
Plasa de sârmă zincată va fi în conformitate cu planşele din proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.
Aceste tipuri de gabioane se vor folosi conform planşei cu secţiuni tip funcţie de zonele pe care
acestea se aplică.
2.1.2. Materiale
Principalele materiale care intră în alcătuirea gabioanelor sunt:
- oţel - beton pentru carcase;
- plase de sârmă pentru cutii;
- bolovani de rau pentru umplerea cutiilor din gabioane .
2.1.2.1. Oţel - beton

Oţelurile beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SR 438-1:2012; SR 438-
2:2012; SR438-3:2012; SR 438-4:2012.
Livrarea oţelului beton pe şantier se face conform prevederilor legale în vigoare însoţită de:
-certificatul de calitate emis de producător (dacă livrarea o face producătorul);
-certificate de garanţie corespunzătoare loturilor care se livrează (dacă livrarea se face pe bază de
aprovizionare).
În cazul în care lipseşte certificatul de calitate sau există dubii asupra calităţii oţelului aprovizionat se
va proceda la determinarea caracteristicilor reale (în principal rezistenţa la tracţiune şi sudabilitatea) de către
un laborator de specialitate.
Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat operaţia de control a calităţii este obligatorie şi va
consta din:
-constatarea certificatului de calitate sau garanţie;
-verificarea dimensiunilor secţiunii ţinând seama de reglementările normativelor în vigoare (SR 438-
1:2012; SR 438-2:2012; SR438-3:2012; SR 438-4:2012 şi NE 019/99 anexa VI-1-A5.);
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
Frecvenţa verificărilor se face conform normativ NE 019/99 anexa VI-1-A5.
Oţelurile vor fi depozitate pe tipuri şi diametre şi se va urmări:
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea;
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Oţelul beton livrat în colaci si trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare, fără
a se deteriora însă profilul.
La intinderea cu troliul, alungirea maximă nu va depãşi 1 mm/m.
Înãdirea barelor prin sudură se va face conform instrucţiunilor tehnice pentru sudarea armăturilor din
oţel - beton , indicativ C 28 / 83 .
Barele care se sudează se vor curăţa cu perii de sârmă până la obţinerea unui luciu metalic pe
lungimea înădirii prin sudare, precum şi pe suprafeţele transversale ale capetelor ce se sudează.
31
2.1.2.2. Plasa de sârmă
Plasa va fi din sârmă zincată conform STAS 2543-76 cu ochiuri patrate sau conform STAS 2542-82
cu ochiuri hexagonale.
Dimensiunile plaselor precum diametrul au o toleranţă de + 5 % .
Grosimea sârmei este de 2,8 mm, cu toleranţă de 2 % .
Sârma de legătură (împletire) va fi aceeaşi ca şi sârma din gabioane.
Plasa de sârmă trebuie să nu prezinte omisiuni la impletire. Se admite o singură ruptură de sârmă pe
25 m2 .
Vârfurile spirelor trebuie să se găsească în acelaşi plan, atunci când plasa este întinsă.
Capetele spirelor la marginile laterale ale plasei vor fi tăiate drept şi îndoite spre spirele din care
provin.
Abaterea limită de la perpendicularitatea laturilor ochiului va fi de ±50 .
Plasele din sârmă de oţel cu ochiuri pătrate se livrează în suluri fără miez.
Pentru lăţimi ale plasei mai mari de 1500 mm, capătul liber al plasei se leagă cu sârmă în 5 ...7 locuri
la distanţe egale între ele.
La marginea sulului se ataşează o etichetă de tablă cu următoarele specificaţii:
- marca de fabrică sau determinarea producătorului;
- notarea plasei cu excepţia denumirii;
- lungimea;
- masa netă a sulului;
La livrare, produsul va fi însoţit de un certificat de calitate întocmit conform dispoziţiilor legale in
vigoare.
Încărcarea, transportul şi descărcarea plaselor de sârmă se vor face cu grijă, evitându-se turtirile şi
deformarea lor.
2.1.2.3. Agregatele naturale

Piatra brutã sau bolovanii de rau se întrebuinţează la umplerea gabioanelor.
Agregatele naturale (piatra brută sau bolvani de rau) trebuie să aibă următoarele caracteristici :
 porozitatea aferentă rocii < 1,0 % sau între 1-5%;
 absorbiţia la apă la presiune normală < 0,5%;
 rezistenţa la compresiune conform SR EN 1926/2007 (61-120 N/mm2);
 rezistenţa la şoc mecanic de 7,1 – 10 N/mm2 ;
 uzură mică prin frecare pe cale uscată;
 roci de calitate bună cu coeficient de calitate 11,1...13;
 roci semigrele cu densitate aparentă între 1,80 şi 2,25 g/cm 2 şi roci grele având densitatea aparentă
cuprinsă între 2,25 şi 3 gr/ cm2 ;
 rezistenţa îngheţ-dezgheţ (conform SR EN 12371/2010).
Agregatele trebuie să provină din roci sedimentare şi să satisfacă următoarele condiţii:
- să nu prezinte urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică;
- să fie omogenă în ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică;
Piatra folosită la umplerea saltelelor de gabioane va avea dimensiunile cuprinse între 8- 15 cm şi
greutatea maximă de 25 kg/buc iar cea folosita la umplerea gabioanelor va fi de maxim 50 kg/buc.
Pentru piatra brută ce este livrată din carieră organizată se vor emite certificate de calitate pentru
fiecare transport în parte, conform legilor în vigoare.
Se interzice introducerea în lucrare a pietrei brute cu amestec de pământ şi steril, a anrocamentelor ce
depăşesc sortul prescris.
2.1.3. – Descrierea lucrărilor de apărări de mal din gabioane

Ordinea de execuţie a lucrărilor este următoarea:
- lucrări pregătitoare;
32
- excavarea şi nivelarea amplasamentului;
- amplasarea geotextilului pe fundul saltelei sau in spatele zidului de gabioane, odată cu executarea
zidului de gabioane;
- executarea şi montarea cutiilor saltelelor de gabioane;
- umplerea cutiilor saltelelor de gabioane cu piatră brută sau bolovani de rau;
- montarea cutiilor pentru gabioane şi umplerea lor cu piatră brută sau bolovani de rau ;
- realizarea umpluturii în spatele apǎrǎrii de mal (acolo unde este cazul).
Lucrările pregătitoare constau în:
- curăţirea terenului din amplasamentul lucrării de iarbă şi buruieni, frunze şi crengi, defrişarea de
tufişuri şi arbuşti;
- înainte de începerea lucrărilor de bază se va verifica dacă in amplasament există trasee de cable,
conducte, altele decât cele indicate pe teren, sau alte obiective care ar putea fi afectate de lucrările
proiectate; în astfel de situaţii se va proceda la devierea sau protecţia acestora;
- săpăturile pentru pozarea lucrărilor se vor executa pe tronsoane de 10-20 m în ordinea stabilită în
proiect, manual şi mecanizat;
- la terminarea lucrărilor se va întocmi proces verbal de verificare a cotei de fundare;
2.1.4. – Executia gabioanelor

Gabioanele se vor executa după verificarea şi acceptarea de către consultant a dimensiunilor şi
calităţii acestora.
In primă fază, plasa se va monta pe fundul şi laturile cutiei, plasa capacului rămâne rulată în partea
din faţă, urmând să se deruleze spre spatele cutiei şi să se fixeze după umplerea cutiei cu piatră. La legarea
împletiturii de cadrele metalice se va face coaserea cu sârmă strâns, la fiecare ochi de plasă astfel încât să
rezulte o structură rezistentă la deformare.
Feţele vecine a două gabioane vor fi perfect lipite utilizând în acest scop un levier de lemn. Cei patru
pereţi verticali vor fi cusuţi cu sârmă zincată. De asemenea pereţii vecini a două gabioane vor fi cusuţi.
Cu sârma de legătură se coase fiecare ochi; introducerea sârmei de legătură se va face cu o bară de
lemn şi un cleşte pe care se rulează extremitatea firului liber.
Saltelele se vor monta astfel încât între ele să nu rămână spaţii goale.
Saltelele sau gabioanele cu înălţimea de 1,00 m şi 0,50 m vor fi prevăzute cu 2 rânduri de legături.
Faţa gabionului umplut trebuie să fie orizontală cu o toleranţă de 2 - 3%. Cusătura pe margini nu
trebuie să aibă un pas mai mare de 30 cm.
Se vor lega cu sârmă cusând toate laturile gabionului de laturile vecine.
Dimensiunile minime ale pietrei trebuie sã fie de 1,5 ori mai mari decât dimensiunea maximă a
ochiului plasei, dar nu mai mari de 8 - 10 cm pentru salteaua de gabioane si intre 15-40 cm pentru gabioane.
Umplerea se va executa manual, prin aşezare, urmărindu-se realizarea unei zidării uniforme la
peretele frontal şi împănarea pietrelor şi umplerea golurilor astfel incât să nu apară deformaţii ulterioare.
In cazuri excepţionale, când la umplere se utilizează şi piatră cu dimensiuni sub 15 cm, aceasta se va
aşeza în mijlocul cutiei, constituind miezul umpluturii.
La suprafaţa gabionului (partea de sus) se vor aşeza pietre mici şi plate.
La ziduri în execuţie, după umplerea gabioanelor din primul rând, se aşează şi se coase plasa de sârmă
de cadrul metalic şi se montează al doilea rând de gabioane în şah peste primul rând din formaţie cu detaliile
de montare a gabioanelor şi se repetă celelalte operaţii pn la ultimul rând.
2.1.5. Toleranţe şi abateri limită admisibile la lucrările de gabioane

Lucrările de gabioane se execută in tronsoane de 15 m.
Pregătirea terenului şi montarea gabioanelor se vor face pe tronsoane cu lungimi de maxim 15-20 m.
Abaterile limită pentru fiecare tronson la elevaţii :
- cota ±2 cm;
- lungime ±4 cm;
33
- lăţime ±2 cm;
- abaterile înclinării paramentelor faţă de proiect ±3 cm;
- poziţionare în plan ±3 cm;
3. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

In cazul lucrarilor de aparare care necesita volum mai mare de lucrari, la care sunt necesare cantitati mari
de materiale, antreprenorul va delega un reprezentant la furnizor in vederea verificarii calitatii si cantitatii
fiecarui sortiment ce urmeaza a fi livrat. Se va urmari ca fiecare lot de livrare sa fie insotit de un certificat de
calitate al materialului, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare, prin care producatorul garanteaza
caracteristicile de calitate conditionat de regulile in ce priveste transportul, manipularea si depozitarea
materialelor.

Controlul intern al materialelor livrate la santier este o obligatie permanenta a antreprenorului. El se exercita sub autoritatea
sefului de santier, a tuturor esaloanelor de executie.
Antreprenorul are obligatia sa asigure efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor pentru materialele
care vor fi puse in opera in cadrul, fie a laboratorului propriu santierului, fie la un laborator autorizat. El va tine
evidenta la zi a probelor si incercarilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini, prin caietul de
prescriptii tehnice speciale si a proiectului.
Daca consultantul constata ca sunt necesare verificari suplimentare fata de caietele de sarcini si ale
proiectului, antreprenorul este obligat sa le efectueze.
3.3. Controlul calităţii lucrărilor

- verificarea tasării platformei de lucru şi a măsurilor luate pentru scurgerea apelor meteorice;
- verificarea terenului de fundare care, constă în verificarea naturii şi stării de consistenţă a terenului de
fundare;
- verificarea cutiilor din plasă, cu dimensiuni, confecţionare şi aşezare pe teren;
- verificarea pe tot parcursul execuţiei a dimensiunilor în plan şi secţiune, a calităţii materialelor puse în
operă.
3.4. Urmărirea comportării în timpul execuţiei lucrărilor

Este necesară pentru cunoaşterea continuă a aptitudinilor pentru exploatare :
- modul de comportare a construcţiilor în comparaţie cu prevederile proiectului;
- măsurile ce trebuie luate în vederea opririi eventualelor fenomene ce ar putea duce la avarierea sau
distrugerea construcţiilor.
3.5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a

acestora.
După finalizarea lucrărilor, antreprenorul trebuie să facă profile de referinţă (postexecuţie).
Beneficiarul are obligaţia de a urmări comportarea în timp a construcţiei. In acest sens va face şi
vizualizare periodică la un interval de 6 luni si in mod obligatoriu după viituri, sau scurgeri masive de gheţuri
şi va face profile transversale prin lucrare, care se vor compara cu profilele de referinţă.
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se certifica
faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului ai ale documentatiei de
executie.
34
Receptia lucrarilor de constructii, in conformitate cu Hotararea nr. 273 din 14 iunie 1974 (publicata in
Monitorul Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994), se realizeaza in doua etape:
 receptia la terminarea lucrarilor
 receptia finala
4.1. Receptia la terminarea lucrarilor

Antreprenorul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevezute in contract.
Comisia de receptie examineaza executarea lucrarilor in conformitate cu respectarea prevederilor din
autorizatia de construire, cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie, precum si cu avizele
eliberate de autoritatile competente.
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si prezenta in fata comisiei de
receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie,
inclusiv recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei.

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie,
perioada de garantie fiind cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
 beneficiarul
 comisia de receptie numita de beneficiar
 proiectantul lucrarii
 antreprenorul
5. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

5.1. Desfiintarea santierului
Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajarile aferente organizarii
de santier proprii.
Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta anterioara a terenului pe
care s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere
de reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curatirea locului din ampriza
lucrarilor executate atat la uscat, cat si in albie.
6. PROTECTIA MEDIULUI
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative asupra solului, microclimatului apelor de suprafata,
vegetatiei, faunei, zgomotului si peisajului.
Tratarea directa a degradarilor taluzurilor ca simptom imediat, implica eforturi in directia identificarii
si abordarii tuturor factorilor semnificativi.
Potentialul de degradare a taluzurilor este dictat de stabilitatea acestora si de capacitatea eroziva a
apei de precipitatii si de infiltratii.
Solutiile pentru problemele specifice degradarii taluzurilor trebuie sa ia in considerare caracteristicile
sistemului de lucrari de protectie si consolidare existente in zona si comportarea acestora in timp.
Proiectele trebuie sa fie conforme cu necesitatile de aparare potrivite potentialului eroziv al zone
aferente.
Amplele cercetari efectuate in ultima vreme indica faptul ca tehnicile manageriale care emuleaza
natura si lucreaza in concordanta cu procesele naturale sunt mai economice si mai capabile de a atinge scopul
propus.
35
In perspectiva unei dezvoltari durabile, pentru a rezolva problemele eroziunii malurilor, trebuie
respectate cerintele protectiei mediului. Esenta tehnologiilor ecologice consta in utilizarea plantelor vii ca
material de constructie.
Impactul lucrărilor în perioada de exploatare
Tipul de impact Efecte

Impactul asupra apelor de - reducerea proceselor de eroziune a
suprafaţă taluzurilor
Impactul asupra Impactul asupra apelor subterane
- poluări accidentale
mediului fizic şi a calităţii apelor de suprafaţă
Impactul asupra versanţilor - creşterea gradului de stabilitate
Impactul asupra peisajului - este perceput pozitiv în zona
Impactul asupra - nesemnificativ. Se poate resimţi
Impactul asupra folosirii apei
mediului uman numai în caz de poluări accidentale
Intocmit,
ing. Dinias Ionel
36
PARAPETI METALICI
2021
37
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca parapetii
metalici la lucrarea: “Aparare de mal din gabioane in amonte si aval de podul fostului CAP, DC83 , comuna
Titesti, judetul Arges”.
1.1. Parapetul de siguranta este prin definitie un dispozitiv de protectie a vehiculelor montat pe acostamentul
sau pe banda mediana a drumului pentru separarea sensurilor de circulatie si ghidarea optica a vehiculelor in
trafic.
1.2. Parapetele metalice galvanizate montate in zonele de drum, la care in imediata vecinatate a platformei
sunt amplasate constructii, care pot periclita siguranta circulatiei (de exemplu pile de pasaje superioare) sau
care pot fi deteriorate datorita iesirii vehiculelor de pe platforma drumului, trebuie sa fie urgent inlocuite
atunci cand sunt distruse.
1.3. Parapetele sunt elemente constructive definite conf. STAS 1948/1 – 1991, amplasate pe sectoare de drum
periculoase, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma drumului si pentru ghidarea
optica a acestora si siguranta circulatiei rutiere.
1.4. Parapetele se amplaseaza in afara latimii platformei drumului sau in cadrul latimii acostamentului
conform reglementarilor in vigoare, dar si pe zona mediana a partii carosabile, in scopul separarii sensurilor
de circulatie si eliminarii pericolului de accidente frontale.
Nivelul de
severiotate a
Incercari de impactului
Amplasament Nivel de acceptare Latime de
protectie lucru maxima Deflexiune ASI THIV Deformatia
W(m) a maxima A-ASI≤ parapetului de
1,0 siguranta
B-ASI≤
1,4
H4b sau
TB81+TB11 w6( w≤2.1m)
Lucrari de L4b 1.10m TB 11 TB 11 TB 81
arta
H1 sau
L1 TB42+TB11 W4( w≤1.3m) 1.40m TB 11 TB 11 TB 42
Zona laterala H2 sau

H3 sau
1.5. Parapetele metalice conform prevederilor STAS 1948/1 – 1991 sunt definite ca “Parapete deformabile “
(glisiere) si care, potrivit anexei B - STAS 1948/1 – 1991 pot fi de tip: - semigreu, greu si foarte greu, conf.
fig. 10, 11 si 12 din Anexa B la STAS 1948/1 – 1991. Parapetele metalice se executa din elemente metalice si
ele permit, in general, alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei rotilor autovehiculelor si revenirea
acestora pe partea carosabila.
Parapetii de siguranta a circulatiei vehiculelor vor avea urmatoarele caracteristici tehnice definite conform
SR
EN 1317:
38
2. PARAPETI METALICI
Fise tehnice si detalii de executie produse agrementate
2.1.CLASIFICARE
Dupa materialul din care sunt confectionati, parapetii pot fi metalici sau din beton. Dupa functionalitate,
parapetii se impart :
 Parapeti de siguranta ai pietonilor
 Parapeti de siguranta a circulatiei vehiculelor;
 Parapeti combinati.
2.2. FORMA SI DIMENSIUNI Parapetii propusi se vor prezenta schematizat in proiect, urmand ca detaliile
de executie de la producatori sa fie incorporate in contract dupa verificarea conformitatii acestora cu
prevederile prezentului Caiet de Sarcini si cu Normativele in vigoare Se vor avea in vedere urmatoarele
aspecte:
Alcatuirea parapetilor va permite inlocuirea facila a elementelor componente deteriorate, fara afectarea
elementelor structurale cu care conlucreaza;
- Dispunerea parapetilor nu va afecta elementele ale caror deteriorare a continuitatii duce la afectarea
performantelor proiectate (hidroizolatii de poduri, elemente de scurgerea a apelor etc);
- Dispunerea de rosturi de dilatatie care sa preia atat diferentele de dilatatii
dintre tabliere si parapeti cat si rotirile tablierelor;
- Dispunerea de rosturi de deformatie care asigure continuitatea functionala a parapetului.
2.3.AMPLASARE
Amplasarea parapetilor se va face conform proiectului si va fi definitivata in functie de tehnologia
furnizorului aprobat.
2.4. MATERIALE MATERIAL METALIC

Materialul metalic din alcatuirea parapetilor de siguranta a circulatiei vehiculelor va avea urmatoarele
caracteristici minime:
a) Structura de rezistenta (lisa, stalp etc): otel marca S235, clasa de calitate JR;
b) Suruburi: clasa calitate 4.6;
c) Alte piese metalice: otel marca S235, clasa de calitate J2.
Toate piesele metalice vor fi protejate prin galvanizare conform planurilor de executie ale
producatorului in unitatea care uzineaza parapetele, cu exceptia zonelor de imbinare pe santier care se
protejeaza “in situ”. Caracteristicile acoperirilor protectoare Având în vedere durata de folosinţă precum şi
clasa de agresivitate a mediului, se stabileşte ca pentru această lucrare, categoria de protecţie să fie I (durată
lungă), ceea ce corespunde unei durate de viaţă a acoperirii protectoare de 8-15 ani, conf. STAS 10702/1-83 «
Protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane – Acoperiri protectoare - Condiţii tehnice
generale » si SR EN ISO 12944-5 /2008 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurilor de
otel impotriva coroziunii , Sisteme de vopsire. Sistemul de protecţie anticorozivă preconizat se compune din
3 straturi după cum urmează:
- un strat de grund epoxidic bicomponent bogat în zinc, cu grosimea de 50 μm;
- un strat intermediar de protecţie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 μm;
- un strat de finisare acrilo-poliuretanic de înaltă performanţă, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate mare şi
cu pastrarea îndelungată a luciului şi culorii, cu grosimea de 50 μm; Grosimea totală a sistemului de protecţie
pentru suprafeţele exterioare este de min 150 μm. Protecţia anticorozivă se aplică după sablarea suprafeţelor
la gradul 2 de curăţire, conform STAS10166/1 - 77. Piesele metalice inglobate in beton se protejeaza
anticoroziv cu produse specifice acestui tip de protectie. Materialul metalic din alcatuirea parapetilor de
siguranta ai pietonilor va avea urmatoarele caracteristici minime:
a) Structura de rezistenta (lisa, stalp, zabrelute etc): otel marca S235, clasa de calitate J2;
b) Suruburi: clasa calitate 4.6.
39
3. BETON (SIMPLU SI/SAU ARMAT) Betoanele si armaturile folosite pentru executia parapetilor vor
respecta prevederile Caietelor de Sarcini emise pentru aceste materiale.
4. CONTROLUL EXECUŢIEI MONTAREA STALPILOR

Stalpii se vor monta cu respectarea cotelor si pantelor longitudinale la intervalele indicate in planurile
de executie ale producatorilor. In sectoarele de drum in curba, stalpii se vor monta cu adaptare la curba.
Capetele vor fi executate in conformitate cu plansele de executie ale producatorului. Lungimea stalpilor
instalati si intervalul dintre acestia sau dintre console trebuie sa respecte plansele de executie. Nu se admite
gaurirea sau sudarea stalpilor fara un acord obtinut in prealabil de la furnizor. Stalpii se vor introduce sau fixa
in confomitate cu specificatiile producatorului.
5. MONTAREA LISELOR DIN OTEL Se vor utiliza elemente care sa permita executia in limitele de
tolerante indicate in desenele de executie. Cu exceptia pieselor speciale de capat, utilizate pentru a termina un
tronson de parapet, lisele vor fi cele indicate in desenele de executie. Nu se admit poansonarea, gaurirea,
debitarea sau sudarea in teren fara un acord obtinut in prealabil de la furnizor. Lisele se vor monta astfel incat
bolturile de la rosturile de dilatare sa fie amplasate in centrul gaurilor. Lisele se vor asambla cu rosturile de
inadire suprapuse in sensul traficului. Ele trebuie fixate pe stalpi cu bolturi galvanizate, saibe si piulite de
marimea si tipul indicate in plansele de executie. Bolturile de la rosturile de dilatatie trebuie stranse atat cat
este necesar pentru a permite elementelor de lisa sa alunece longitudinal unele peste altele. Bolurile trebuie sa
fie suficient de lungi pentru a iesi din piulita cu minim 6mm. Exceptand cazurile in care sunt necesare unele
reglaje, bolutile nu trebuie sa depaseasca pilulita cu mai mult de 13mm. Dupa ce este terminata operatiunea
de montare a liselor de parapete, acestea se vor spala cu apa curata sub presiune.
6.EXECUTIA PARAPETILOR EXPUSI TRAFICULUI

Orice sector de parapet care se scoate pentru modificari trebuie inlocuit in 5 (cinci) zile calendaristice de la
data la care a fost scos. Instalarea liselor se va face astfel incat elementele fixe si stalpii sa fie protejati de
trafic tot timpul, prin fixarea liselor si a tuturor accesoriilor metalice aferente.
7. CONTROLUL CALITATII PENTRU RECEPTIE Calitatea otelului se va verifica utilizand testele din
STAS 9236. Se va preleva cate o proba de material pentru testare la fiecare 10000 m pentru drum si la poduri
( sau cel putin la un pod de pe intreaga lucrare). Proba va consta din testarea materialuluui pentru orice parte
componenta a parapetilor. Se va preleva pentru testare cate o proba de material anticoroziv la intervale de
5000m. Fixarea elementelor cu ajutorul bolturilor se va verifica in conformitate cu cerintele furnizorului.
Parapetii de siguranta vor respecta prevederile SR EN 1317 in ceea ce priveste clasele de performanta si
capacitatea de protectie.
8.DOCUMENTE DE REFERINTA
 Normativ AND 591-2005 „Catalog de sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei la
drumuri si autostrazi”
 STAS 1948/1-91 - Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii generale de proiectare
şi amplasare pe drumuri
 SR 1948-2:1995 - Lucrări de drumuri. Parapete pe poduri. Prescripţii generale de proiectare şi
amplasare
 SR EN 1317-1:2011 - Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 1: Terminologie şi prevederi
generale pentru metodele de încercare
 SR EN 1317-2:2010 - Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de performanţă, criterii de
acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru parapetele de siguranţă
 SR EN 1317-3:2011 - Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 3: Clase de performanţă, criterii de
acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru atenuatorii de impact
40
 SR ENV 1317-4:2002 - Dispoz itive de protecţie la drumuri. Partea 4: Clase de performanţă, criterii
de acceptare a încercărilor la şoc şi metode de încercare pentru extremităţile şi dispozitivele de prindere a
parapetelor de siguranţă
 SR EN 10025 - Produse laminate la cald din oţeluri de construcţii
 STAS 9236-80 - Benzi late din oţel laminate la cald în rulouri.
 Normativ AND 593/2012 pentru sisteme de protectie, pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri
si autostrazi.
Intocmit,
ing. I. Dinias
41
LUCRARI DE BETOANE
2021
42
CUPRINS
CAP. 1. GENERALITĂŢI
1.1. Obiectul şi domeniul de aplicare
1.2. Prevederi generale
CAP. 2. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE LA
PREPARAREA BETOANELOR
2.1. Cimenturi
2.2. Agregate
2.3. Apa
2.4. Aditivi
2.5. Armături
2.6. Controlul calităţii materialelor înainte de prepararea betoanelor
CAP. 3. BETOANE
3.1. Cerinţe privind caracteristicile betoanelor
3.2. Compoziţia şi utilizarea betoanelor
3.3. Caracteristicile betonului proaspat
3.4. Caracteristicile betonului intarit
3.5. Cerinte de baza privind compozitia betonului
3.6. Prepararea betonului
3.7. Reguli generale de betonare
CAP. 4. COFRAJE
CAP. 5. MORTARE
CAP. 6. ELEMENTE PREFABRICATE
CAP. 7. FILTRE DIN GEOTEXTIL
CAP. 8. ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE
8.1 Controlul de calitate al materialelor la furnizor
8.2. Controlul intern al materialelor pe şantier
8.3. Controlul execuţiei lucrărilor
8.4. Urmărirea comportării în timp a lucrărilor
9.1. Recepţia la termen a lucrărilor
9.2. Recepţia finală
CAP. 10. DESFIINŢAREA ŞTINERULUI
CAP. 11. PROTECŢIA MEDIULUI
43
CAP. I. GENERALITATI
1.1. OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea betoanelor folosite pentru investitia “Aparare de mal din
gabioane in amonte si aval de podul fostului CAP, DC83 , comuna Titesti, judetul Arges”.
El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la realizarea lucrarilor de beton
tehnologiile de executie, controlul calitatii materialelor etc. Materialele şi standardele folosite la întocmirea
prezentului caiet de sarcini sunt cele în vigoare şi sunt obligatorii, în măsura în care nu contravin prevederilor
acestui caiet de sarcini.
1.2. PREVEDERI GENERALE
1.2.1. Lucrările se vor executa conform detaliilor din proiect.
1.2.2. Antreprenorul trebuie să aibă în vedere măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate,
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.4. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa la zi a probelor şi încercărilor acestor probe cerute prin
prezentul caiet de sarcini cu prescripţii tehnice generale, prin caietul de sarcini cu prescripţii tehnice speciale şi prin
proiectul de execuţie.
1.2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea consultantului, verificări suplimentare faţă de
prevederile prezentului caiet de sarcini şi ale proiectului.
1.2.6. Pe timpul execuţiei lucrărilor la apă antreprenorul este obligat să-şi instaleze o miră hidrometrică
proprie,în amplasament, nivelul apei măsurat fiind trecut într-un registru care se va ţine la şantier.
La sfârşitul programului de lucru utilajele şi materialele care au fost puse în operă se vor asigura în locuri ferite
de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea zonei ca urmare a creşterii rapide a nivelului apei pe albia râului.
De asemenea, materialele de masă vor fi aprovizionate în ritmul introducerii lor în operă pentru a evita
blocarea albiei şi antrenarea lor în cazul unor viituri.
1.2.7. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice în cadrul
sistemului calităţii, care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.8. Antreprenorul are obligaţia convocării factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse
în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de confirmare a
lucrărilor.
1.2.9. Proiectantul are obligaţia de a stabili prin proiect, fazele de execuţie determinante pentru lucrările aferente
cerinţelor şi de a participa pe şantier la verificările de calitate legate de acestea.
1.2.10. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun pentru rectificările necesare.
CAP. 2. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR
2.1. Cimenturi
La prepararea betoanelor utilizate la lucrarile de betonare santuri si rigole, conform precizarilor STAS 6102-86, care
sunt in contact permanent sau periodic cu apa, se va utiliza un tip de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de
calitate, conform prevederilor standardelor respective, precum si a normativului cu indicativ NE 012 .
Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac, transportat în vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau în vagoane de CF tip 7 VC cu descărcare pneumatică, însoţit de un certificat de calitate.
Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a obtine aprobarea
beneficiarului. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii, indicate si aprobate de
diriginte.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor
si a normativelor specifice (SR EN 196/6/2010).
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform
prevederilor din normativul NE 012, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a
calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau incaperi
special amenajate. Pana la terminarea efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.
44
Depozitarea cimentului vrac se va face in celule tip siloz corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva
conditiilor meteorologice si in care nu au fost depozitate alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturi cu
adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de
conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile conform SREN 196-1/2006.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza de
livrare conform normativ NE 012;
- inainte de utilizare de catre un laborator autorizat.
2.2. Agregate
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice specifice (SR EN 12620/2008 si dupa caz
SR EN 12620/2013-2002 si SR EN 12620/2013-2001).
Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform
reglementarilor in vigoare : SR EN 12620/2003.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in
prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea
amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe
pamant sau platforme balastate.
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in NE 012, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS
4606/80.
2.3. Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice mentionate in SR EN
1008/2003. Nu se admite utilizarea apei de mare sau a apelor minerale.
Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba
caracteristicile apei.
Se interzice utilizarea la prepararea betoanelor a apei de mare sau a apei cu saruri minerale.
In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri,
argile, etc.
2.4. Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata
fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii sau modificarii proprietatilor betonului in stare proaspata sau intarita.
2.5. Armaturi
Oţelurile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SREN 438/1/2012, 438/2/2012 şi 438/3,4/2012 se
utilizează următoarele tipuri:
- OB 37 – armături de rezistenţă sau constructive;
- PC 52 – armături de rezistenţă.
Pentru oţeluri din import, este obligatorie existenţa certificatului de calitate, în care se va menţiona tipul de oţel
echivalent din SREN 438/1,2,3.
În cazul când există dubiu asupra modului în care s-a făcut echivalarea, oţelul se va putea utiliza pe baza încercărilor de
laborator, însuşite de proiectant.
2.6.Livrarea
Se realizează conform prevederilor în vigoare, însoţită de certificatul de calitate. Când livrarea se face de către o bază
de aprovizionare, trebuie însoţită de certificate de garanţie, corespunzătoare loturilor pe care le livrează.
2.7.Depozitarea
Depozitarea se face separat, pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate, asigurându-se:
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;
- evitarea murdăririi cu pământ;
- asigurarea identificării uşoare a fiecărui sortiment.
2.8.Controlul calităţii
Operaţia de control conform NE 012, si consta in:
45
- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire pe dorn
-verificarea caracteristicilor mecanice
2.9.Fasonarea armăturilor
Se face în strictă concordanţă cu proiectul. Se trece la fasonarea armăturilor, de către executant, după
analizarea posibilităţilor practice de montare, fixare, betonare şi compactare.
Dacă se consideră necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea poziţiilor de armare.
Armăturile ce se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în care scop se vor îndepărta eventualele impurităţi şi
rugina de pe suprafaţa barelor, cu ajutorul periei de sârmă.
După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile limită,
conform NE 012.
Oţelul beton, livrat în colaci şi bare îndoite, înainte de tăiere şi fasonare, va fi îndreptat prin întindere cu troliul,
fără a se depăşi o alungire de 1 mm/m.
Barele tăiate şi fasonate, vor fi etichetate şi depozitate, astfel încât să nu fie confundate şi să li se asigure
păstrarea formei, până în momentul montării.
Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizată, se recomandă montarea şi betonarea armăturilor
în max. 15 zile de la fasonare.
Armăturile se termină, cu sau fără ciocuri, conform proiectului.
Pentru armăturile netede, având diametrul “d”, ciocul se îndoaie la 180°, cu raza interioară de min. 1,25d şi
porţiunea dreaptă de capăt de min. 3d.
Pentru armăturile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90 o, cu raza interioară de minim 2d şi porţiunea
dreaptă de capăt, de minim 7d.
Îndoirea barelor înclinate se face după un arc de cerc, de rază cel puţin 10d.
Capetele barelor înclinate, trebuie să aibă o porţiune dreaptă, cu o lungime de cel puţin 20d, în zonele întinse, şi
cel puţin 10d, în zonele comprimate.
În cazul etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2d. La fasonarea si montarea barelor de armatura nu se vor depasi
urmatoarele abateri:
Fasonarea cercurilor şi îndoirea armăturilor, se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri.
- distanta intre axele barelor:  5 mm
- lungimea barelor fata de proiect:  5 mm pentru barele cu lungimeamai mica de 1 m
 20 mm pentru barele cu lungimea mai mare de 1 m
Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
2.10.Montarea armăturilor
Montarea armăturilor, începe numai după:
- recepţionarea cofrajelor;
- acceptarea de către consultant a fişei tehnologice de betonare.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să asigure menţinerea acesteia în
timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre etc.).
2.6. Controlul calitatii materialelor inainte de prepararea betoanelor
Materialele destinate prepararii betoanelor pentru lucrarile de aparare sunt supuse la incercari preliminare de
informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.1
Tabel nr.1
Frecventa minima
Actiunea,procesul de Metode de
Materialul verificare sau caracte- La aproviz. mat. in: Inainte de determinare
rsticile ce se verifica .depozit de rezerva utilizarea conform STAS
.statii de betoane materialului
0 1 2 3 4
AGREGATE Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat
certificatul de calitate sau - -
certificatul de garantie
46
Parte levigabila O proba la max. 500 mc O proba pe sch.pt.
pentru fiecare sursa fiecare centrala de 4606-80
beton
Humus La schimbarea sursei - 4606-80
Corpuri straine: In cazul in care se observa Ori de cate ori apar

-argila in buc. prezenta lor factori de
-argila aderenta impurificare dar
-continut carbune si mica cel putin o data pe 4606-80
saptamana
Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc pt. O proba la 400 mc
fiecare sort si fiecare sursa beton si ori de cate ori
apar factori care pot
modifica granulozita-
tea sorturilor, dar cel 4606-80
putin o data pe
saptamana
Densitatea in gramada in O proba la 200 mc
stare afanata si uscata - 4606-80
conform STAS 4606/80
Umiditatea - O proba la 200 mc
beton ori de cate ori
se observa o schim-
bare cauzata de
con-ditiile meteo,
dar cel putin o data SREN
pe zi 12620/2008
CIMENTUL Examinarea datelor inscrise La fiecare lot aprovizionat

in certif.de cali-tate sau
certif. de garantie - -
Stabilitatea conform SREN O determinare la fiecare
196-3 transport, dar nu mai putin de o
determinare la 100 t pe o proba
medie - SREN
196/3/2006
Timpul de priza O determinare la fie-care
transport. dar nu mai putin de o
determ. la 100 t pe o proba
medie - SREN
196/3/2006
Rezistente mecanice la 2 (7) O proba la 200 t daca livrarea
zile se efectueaza in loturi mai
mici de 100 t.
O proba la 500 t daca livrarea - SREN
se face in loturi mai mari de 196/1/2006
100 t
47
Rezistente mecanice la 28 O proba la 200 t daca livrarea
zile se efectueaza in loturi mai
mici de 100 t. - SREN
O proba la 500 t daca livrarea 196/1/2006
se face in loturi mai mari de
100 t
Prelevarea de contraprobe care La fiecare lot aproviz.
se pastraza pentru 45 zile probele se iau impre-una cu
(pastrate in cutii metalice sau delegatul bene-ficiarului sau - SREN
pungi de polietilena sigilate al ISCLPUATcare va sigila 196/1/2006
contraproba
Starea de conservare numai O determinare la fiecare 2 probe pe siloz
daca s-a depasit termeneul de transport, dar nu mai putin de o (sus si jos) sau
depozitare, sau au intervenit determinare la 100 t pe o proba dupa max. 50 t
factorii de alterare medie ciment consumat
Verificarea duratei de La fiecare lot
depozitare aprovizionat
ADITIVI Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
documentele de certifi-care a de aprovizionare
calitatii emise de furnizor -
si/sau producator
Densitatea solutiei conform O proba la fiecare
reglementarilor tehnice in - sarja preparata
vigoare (daca aditivul se
prepara la statie)
APA Compozitia chimica O proba la ince-
- perea lucrarilor
daca apa nu SR EN
provine dintr-o 1008/2003
sursa potabila
OTEL Confruntarea datelor înscrise în La fiecare lot aprovizionat - -
certificatul de calitate
CAP. 3. BETOANE
3.1. Cerinte privind caracteristicile betonului
Compozitia unui beton a fost aleasa in asa fel incat cerintele si durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform
tabelului nr. 2.
Cerintele minime de asigurare a durabilitatii pentru beton in functie de clasele de expunere
Tabel nr. 2
Clasa Agregate Tip de ciment
Grad de Grad de Raport
de Clasa de beton rezistente la Aer*** conform
impermeabilitate, gelivitate A/C,
expu- min. inghet- antrenat Tabelelor din
min. min. max.
nere dezghet anexa I.2
1 C 18/22,5 P8 G 100 da da 0,45 I.2.2
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinat pe cilindru sau cub sunt prezentate in NE 012.
Cerintele de durabilitate necesare pastrarii caracteristicilor fizico-chimice pe durata de serviciu sunt legate de
permeabilitatea betonului.
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului, caracterizata prin gradul de gelivitate in functie de numarul de cicluri de
inghet-dezghet trebuie sa se incadreze in prevederile NE 012.
In acest sens gradul de impermeabilitate va fi stabilit in functie de clasa de expunere in care se incadreaza
constructia. Nivelele de performanta la impermeabilitate sunt prezentate in NE 012.
48
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului, caracterizata prin gradul de gelivitate in functie de numarul de cicluri
de inghet-dezghet trebuie sa se incadreze in prevederile NE 012.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile datorita contractiei betonului obisnuit in conditii normale
de intarire este de 0,25%.
Durabilitatea unui beton poate fi raportata la clasa sa de rezistenta, la compozitia sa, in particular la tipul de
ciment, raportul A/C maxim, gradul de impermeabilitate, contractia axiala si rezistenta la inghet-dezghet.
Raportul A/C va fi mic la expuneri mai severe la care este supusa structura din beton.
Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asigurarii alcalinitatii betonului, conditie necesara pentru
protectia impotriva coroziunii armaturii din beton si pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspat la raport A/C
dat.Valorile pH-ului sunt mai mari de 12 pentru elementele din beton armat si mai mari de 12,5 pentru elementele din
beton precomprimat.
Valorile recomandate pentru raportul A/C maxim pentru diferite clase de expunere sunt prezentate in tabelul
nr. 2, iar pentru dozajul de ciment in tabelul nr. 3.
Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerintelor de durabilitate
Tabel nr. 3
Grad de Dozaj minim de ciment (kg/mc) pentru
Clasa de expunere
agresivitate Beton simplu Beton armat
2 b - 300 325
3.2. Compozitia si utilizarea betoanelor
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la executia elementelor sau structurilor din beton
simplu, beton armat si beton precomprimat.
Se vor avea in vedere reglementarile cuprinse in prescriptii tehnice indicativ NE 012 aprobat de MLPAT.
Calitatea betonului este definita prin clase.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului fck, fcil/fck, fcub, care este
rezistenta la compresiune N/mm2 la 28 zile, determinata conform SR EN 12.390/1,2,3,4,6 pe cilindri de 150/300 mm
sau cuburi de 150 mm, sub a carui valoare se pot intalni statistic cel mult 5% din rezultate.
Incercari preliminare
In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi utilizat la executia lucrarilor, antreprenorul va lua masuri
ca prin laboratorul propriu sau un alt laborator de specialitate sa fie efectuate incercarile preliminare necesare. Dotarea
laboratorului va fi asigurata corespunzator determinarilor ce trebuie efectuate, atat la inceperea lucrarilor, cat si pe parcursul
executiei.
Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea ei
la conditiile santierului pastrand caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer si
rezistentele mecanice aratate in tabelele de mai jos.
3.3. Caracteristicile betonului proaspat
Tabel nr. 4
INCERCAREA
DETERMINAREA CARACTERISTICII VALOAREA SE EFECTUEAZA
CF.STAS
Consistenta
- prin metoda tasarii mm T2; T3 3010; 7020
- prin metoda gradului de compactare (Waltz Gc) 1,26 – 1,45 SR EN 12350/2,4/2009
Densitatea aparenta a agregatelor kg/dm3 2,3 – 2,9
Continutul de aer inclus % vol. (5%) 3,5 – 6%
Rezistenta la 28 zile minima N/mm2
- fc preliminara cilindru 14,5 – 58
- fc preliminara cub 18 - 73
49
3.4. Caracteristicile betonului intarit
Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice, fck, cil (fck cub), care este rezistenta la
compresiune determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de
150 mm la varsta de 28 de zile sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei facuta
in prezenta reglementare tehnica are in vedere pastrarea epruvetelor conform SR EN 12.390/1,2,3,4,6-02.
Tabel nr. 5
Clasa de rezistenta a betonului C 18/22,5
fck cil. 18
fc cub 22,5
C 140/86 Bc 22,5
Rezistenta la penetrarea apei
SR EN 206/1/2002 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de permeabilitate.
Tabel nr. 6
Adancimea limita de patrundere a apei (mm)
100 200 Presiunea apei (bari)
Gradul de impermeabilitate
P410 P420 4
P8 10
P820 8
Rezistenta la inghet dezghet.
In SR EN 206/1/2002 sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul de gelivitate.
Tabel nr. 7
Gradul de gelivitate al betonului Numar de cicluri inghet-dezghet
G 100 100
3.5.Cerinte de baza privind compozitia betonului
Compozitia betonului trebuie sa fie astfel alcatuita incat in conditiile unui dozaj minim de ciment si ale unor
caracteristici in stare proaspata ale betonului, impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de
rezistenta, durabilitate sau a altor cerinte speciale prevazute prin proiect.
Parametrii compozitiei betonului sunt:
 tipul de ciment
 tipul de aditivi
Raportul A/C maxim pentru realizarea clasei betonului se stabileste in functie de clasa cimentului si de gradul de
omogenitate al betonului conform NE 012
 dozajul de ciment minim conform normativ NE 012
 consistenta betonului
3.6.Prepararea betonului
Prepararea betonului se face in statia de betoane.
Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate, avand compartimente separate si amenajate si marcate pentru numarul necesar de
sorturi rezultate in functie de granula maxima utilizata.
- silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei pe un interval de
maxim 3 zile
- instalatii pentru spalarea agregatului
- centrala de beton in buna stare de functionare
50
- buncare de descarcare a betonului preparat
- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport
- laborator amenajat si dotat corespunzator pentru confectionarea probelor
- nomenclatorul si frecventa operatiilor si incercarilor efectuate de laborator
- laboratorul trebuie sa fie autorizat conform Legii 10/1995 a MLPAT si NE-012
Antreprenorul va prezenta Comisiei de atestare, numita pentru a verifica indeplinirea conditiilor prevazute mai
sus, lista reglajelor de efectuat la centrala de beton, care va controla in special:
- verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice
- functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-inchidere) a agregatelor si cimentului
- starea malaxoarelor, in special uzura paletilor
- automatismul functionarii
Toate aceste verificari se vor face fara a prepara beton.
Experimentarea prepararii betonului in statie
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare pentru a verifica, folosind
mijloacele santierului, ca reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de
sarcini.
Probele pentru verificari se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile
aratate la stabilirea compozitiei betonului.
Prepararea propriu-zisa a betonului
- Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automata cu urmatoarele
caracteristici:
a) Precizia cantitatilor citite sau inregistrate:
- pe sorturi ±5%
- pe agregatul total ±2%
- ciment ±3%
- apa de amestecare ±1%
- apa totala ±3%
- aditivi ±5%
b. Inregistrarea cantaririlor
c. Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare (in special pe santierele mari)
d. Dozarea aditivilor - idem, dozarea apei
In general se recomanda dozarea gravimetrica (cu balante cu parghii, cu arcuri sau cu doze tensometrice).
In cazul betonierelor mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 litri, care prepara betoane de clasa  C 12/15
este permisa si dozarea volumetrica, cu acceptul scris al beneficiarului ca sistem alternativ avandu-se in vedere:
- pentru agregate se poate folosi ca unitate de masura cupa betonierei, gradata in prealabil, sau cutii etalonate;
- pentru ciment se poate folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate sau ambele procedee simultan;
- pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.
Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi 5% pentru agregate si aditivi si respectiv 3% pentru ciment si
apa.
Amestecarea betonului se va face utilizand betoniere cu amestec fortat sau cu cadere libera.
51
Ordinea introducerii materialelor componente in betoniera, ca si durata de amestecare se vor face conform
prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv. Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea
ultimului component.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5oC si 30oC.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon sa fie maxim 20
minute.
La terminarea schimbului sau la intreruperea prepararii betonului mai mult de o ora se va spala in mod obligatoriu
toba betonierei cu jet puternic de apa.
- Transportul betonului se va face cu autoagitatoare (la betoane cu tasarea peste 5 cm) si cu autobasculante cu
bena, amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 cm).
Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment.
Masuri speciale in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile

Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte cand:
- temperatura aerului scade sub +5oC;
- ploua intens, fapt ce poate conduce la degradarea suprafetei betonate;
- la temperaturi exterioare peste 30oC si umiditatea aerului sub 40% se vor lua masuri de racirea apei si protejare a
suprafetei de beton.
Atunci cand temperatura aerului este peste +20 oC si umiditatea relativa sub 50 % se vor lua masuri pentru
mentinerea umiditatii suprafetei betonului proaspat.
- In perioadele de timp friguros se poate prevedea utilizarea de acceleratori de priza si/sau de intarire, numai cu
avizul unui laborator de specialitate si sub controlul competent al santierului.
Controlul betonului pus in opera

In cursul prepararii betonului la statia de betoane :
Tabel nr. 8
Metode de
Actiunea, procesul de verificare sau
Materialul Frecventa minima determinare
caracteristici ce se verifica
conform STAS
0 1 2 3
Consistenta De doua ori pe schimb si tip de
beton si la inceputul prepararii
Betonul proaspat Temperatura daca este prevazuta ca o 4 determinari pentru fiecare tip de SREN 12350/2,4
cerinta (incadrare in limitele 5oC-30oC) beton si schimb de lucru
Continutul de nisip 0-3 din beton Facultativ

Determinarea rezistentei la compresiune O proba de 100 mc dar nu mai mult
pe epruvete cilindrice/cubice la varsta de 6 probe pe zi.
de 28 zile Pentru C8/10 o proba la 50 mc dar SREN
nu mai mult de 15 probe pe zi 12390/1,2,3,4,6
Betonul intarit C>8% minim o proba pe zi/schimb tip

beton in ambele cazuri SREN
12390/8/2009
Determinarea gradului de Daca este prevazuta in compo- 3518/2009
impermeabilitate sau gelivitate zitia betonului, dar nu mai putin
de doua probe pe obiect
La locul de punere in opera
Betonul proaspat la Examinarea documentului de transport La fiecare transport -
descarcarea in
mijlocul de Consistenta O proba pentru fiecare tip de beton
52
si schimb de lucru, dar cel putin o SREN
proba la 20 mc de beton 12350/2,4/2009
transport
Temperatura daca este prevazuta ca o 4 determinari pentru fiecare tip de
cerinta tehnica (5oC-30oC) beton si schimb de lucru
Determinarea rezistentei la compresiune Daca este prevazut in proiect o SREN
pe epruvete cilindrice/cubice pentru proba pe schimb 12390/1,2,3,4,5,6
verificarea rezistentelor de control pe
faze
Pentru fiecare tip de beton, parte
Determinarea rezistentei la compresiune SREN
de structura dar cel putin o proba
pe epruvete cilindrice/cubice pentru 12390/1,2,3,4,6
pe zi de turnare si nu mai putin de
verificarea clasei betonului
o proba la:
Betonul intarit - 300 mc pentru C6/7,5
- 100 mc (200) pentru C 8/10 – SREN 12390/8 SR
C 16/20 3518-2009
- 50 (100) mc pentru clase >
Determinarea gradului de C16/20
impermeabilitate
O proba la 300 mc dar nu mai putin de
Determinarea gradului de gelivitate doua probe la fiecare obiect
O proba la 1000 mc
3.7. Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betoane poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea urmatoarelor conditii:
 compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar;
 sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese
inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare;
 au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi cofraje si armaturi( dupa caz)
 suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara
asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane ;
 nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.);
 in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa nu se
acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul; trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un
interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute.
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
La executie se vor respecta prevederile normativul NE 012 referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel ca betonarea sa se faca
fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor se va stabili prin proiect.
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea
umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin:
 mentinerea in cofraje;
 acoperirea cu materiale de protectie;
 stropirea periodica cu apa;
 aplicarea de pelicule de protectie.
53
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu
este o diferenta mai mare de 12oC.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin
caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime
recomandate in normativul NE 012.
CAP.4. COFRAJE
Cerinte de baza
- Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in
proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate:
- Sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structuri si a nu afecta capacitatea sa
portanta.
- Sa fie puse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii cat si realizarea unei compactari
corespunzatoare a betonului.
- Sa fie proiectate si montate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
- Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea
elementelor de beton cofrate.
- Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului.
- Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere trebuie aplicate in straturi
uniforme. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul sau sa corodeze cofrajul.
- Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.
- Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofrajului.
- Manipularea, transportul si depozitarea se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor.
- Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de
cofraj.
Tipuri de cofraje, dimensionare, transport
- Se pot confectiona din: lemn sau produse din lemn sau polimeri si trebuie sa corespunda reglementarilor in
vigoare;
- Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in “Ghidul pentru
proiectarea si utilizarea cofrajelor”;
- Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea
lor;
- Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea proviorie;
- verificarea si corectarea pozitiei panorilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Rosturile de lucru
Rosturile de lucru trebuie evitate sau daca nu se pot evita, acestea vor fi pozitionate prin proiect sau procedura de
executie.
54
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim deoarece acestea diminueaza rezistenta la intindere si forfecare in
comparatie cu restul structurii.
Rosturile de lucru se vor realiza tinandu-se seama de urmatoarele:
- suprafata rosturilor la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe axa acestora;
- tratarea rosturilor se poate face prin:
 spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului;
 cu peria de sarma pentru inlaturarea impuritatilor, dupa care se va uda.
Rosturile pentru structurile impermeabile trebuie sa fie impermeabile.
Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru se fac conform NE 012.
Decofrarea
Decofrarea se face dupa ce betonul a atins o anumita rezistenta:
- partile laterale se decofreaza cand betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2;
- fetele interioare se decofreaza atunci cand rezistenta betonului a atins 70% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m si
85% pentru elemente cu deschideri mai mari;
- popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa:
95% pentru elemente cu deschidere de maxim 6 m
112% pentru elemente cu deschidere de 6 – 12 m
115% pentru elemente cu deschidere mai mare de 12 m.
CAP. 5. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
Mortarele pentru rezemarea casetelor prefabricate si pentru zidul din moloane va fi de marca M 100, având
un dozaj de ciment M 30 sau Pa 35 de 400 kg ciment la mc de nisip.
5.1. Prepararea mortarului de ciment
Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este masurat în ladite sau in roabe, a caror capacitate prezinta
un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala
din scânduri sau panouri metalice pâna la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, în mod progresiv, cu o stropitoare,
amestecând cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua pâna când mortarul devine perfect
omogen.
In toate cazurile, mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framântat cu mâna, sa formeze un
bulgare usor umezit ce nu curge între degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matări, s.a.,
delegatul beneficiarului poate sa accepte si alte consistente.
CAP. 6. ELEMENTE PREFABRICATE
Elementele prefabricate din beton armat se vor executa la baza de productie, conform proiectului de executie.
Elementele prefabricate se vor realiza din beton C18/22,5/ respectându-se elementele geometrice date in proiectul de
execuţie si in conditiile impuse in proiect.
Elementele prefabricate se vor confectiona in tipare matalice sau de lemn, care sa conduca la obtinerea unor bune
suprafete si care vor fi unse cu agenti de decofrare.
La receptionarea si verificarea tiparelor se va avea in vedere incadrarea în abaterile admise conform STAS 7721-90 si
SREN13369.
Verificarea tiparelor se va face de preferinta cu ajutorul sabloanelor.
Armarea elementelor prefabricate va corespunde planselor din proiectul de executie.
Nu se admite modificarea sortimentelor de otel, a diametrelor sau a numarului de bare fara avizul proiectantului.
Betonul destinat elementelor prefabricate se va stabili prin incercari preliminare, conform prevederilor NE 012
55
Tehnologia adoptata pentru betonarea elementelor va asigura obtinerea unii beton de calitate, corespunzator
prevederilor din proiect, asigurându-se realizarea formei si aspectului in limitele tolerantelor prescrise.
Decofrarea elementelor prefabricate se va face la termenul prevazut, verificat prin incercari preliminare.
Decofrarea se executa cu grijă pentru ca sa nu se rupa muchiile si sa nu se deterioreze tiparele.
Dupa decofrare si ridicarea acestora se va nota pe fiecare element numarul de ordine din registrul de evidenta.
Elementele care trebuie transportate vor fi marcate si vor fi transportate folosindu-se piese de fixare pentru a mentine
pozitia elementelor pe tot parcursul.
Asezarea elementelor in depozit se face in stive, prevazându-se distantieri in acelasi plan vertical.
CAP. 7. INCERCARI SI CONTROALE

In cazul lucrarilor de sprijiniri (consolidari) care necesita volum mai mare de lucrari, la care sunt necesare
cantitati mari de materiale, antreprenorul va delega un reprezentant la furnizor in vederea verificarii calitatii si cantitatii
fiecarui sortiment ce urmeaza a fi livrat. Se va urmari ca fiecare lot de livrare sa fie insotit de un certificat de calitate al
materialului, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare, prin care producatorul garanteaza caracteristicile de
calitate conditionat de regulile in ce priveste transportul, manipularea si depozitarea materialelor.
Controlul intern al materialelor livrate la santier este o obligatie permanenta a antreprenorului. El se exercita
sub autoritatea sefului de santier, a tuturor esaloanelor de executie.
Antreprenorul are obligatia sa asigure efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor pentru materialele care
vor fi puse in opera in cadrul, fie a laboratorului propriu santierului, fie la un laborator autorizat. El va tine evidenta la
zi a probelor si incercarilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini, prin caietul de prescriptii tehnice
speciale si a proiectului.
Daca consultantul constata ca sunt necesare verificari suplimentare fata de caietele de sarcini si ale proiectului,
antreprenorul este obligat sa le efectueze.
7.3. Controlul executiei lucrarilor
Daca lucrarile verificate nu corespund, se remediaza defectele la termenul stabilit de comun acord între beneficiar,
proiectant si antreprenor, dupa care se face o nouă verificare, majorându-se procentul de verificare la 25 %.
Independent de încercările preliminare de informare şi încercările de reţetă privind calitatea materialelor
elementelor care intervin în construcţia lucrărilor se efectuează încercările de control de calitate.
Acestea sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă specificate în tabelul următor:
Tabel nr. 10
Categoria de
Denumirea lucrării Natura încărcării control
Frecvenţa
A B C
Betoane >C 8/10 - studiul compoziţiei x x - pentru betoane de clase >C
- încercări de compresiune x x x 8/10
- încercări de întindere x x x -pe părţi din lucrare
Cofraje - controlul dimensiunilor de amplasare - înaintea betonării fiecărui
x
element
Armături - controlul poziţiei armăturilor x - înaintea betonării
Lucrări de apărare - amplasamentul lucrărilor x x
- dimensiunile şi calitatea lucrărilor x x - înaintea betonării fiecărui
- profilul longitudinal, secţiunea şi grosimea x x element
protejării
A - Incercări preliminare de informare
B - Incercări de control de
C - Incercări de control de recepţie
Verificarea aspectului suprafetei taluzurilor se face cu ochiul liber, pe cel putin 20 % din lungimea acestora.
Lucrarile realizate nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 5 cm, deci trebuie corectate elementele care fac
exceptie pentru o buna etanseitate si impermeabilizare.
Verificarea rosturilor se face cu ochiul liber pe cca. 20 % din lungimea lucrarilor.
56
Betoanele turnate pe loc trebuie sa nu prezinte fisuri, segregari pronuntate. Verificarea aspectului betoanelor
turnate pe loc se face cu ochiul liber pe toata suprafata lucrarilor de acest fel.
7.4. Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este necesara pentru cunoasterea continua a aptitudinilor pentru
exploatare cat si pentru completarea cunostintelor asupra raspunsului constructiilor la solicitarile din exploatare si din
actiunea mediului ambiant, in scopul perfectionarii metodelor de calcul si proiectare.
Actiunea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor, are ca scop obtinerea de date in vederea
stabilirii:
- modului de comportare a constructiilor in comparatie cu prevederile proiectelor si instructiunilor de
exploatare;
- masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii sau opririi eventualelor fenomene ce ar putea duce la
avarierea sau distrugerea constructiilor;
- programului si volumului de lucrari si reparatii a constructiilor in asa fel incat cheltuielile si pierderile de
productie sa fie minime;
- volumului de informatii care poate fi folosit pentru amenajari similare in functiune, precum si pentru
proiectarea altor amenajari ce urmeaza a se executa.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde
ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice.
Astfel, dupa finalizarea lucrarii, constructorul trebuie sa faca profile de referinta.
Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a constructiei. In acest sens se va face o vizualizare
periodica la un interval de sase luni sau dupa viituri sau scurgeri masive de gheturi si profile transversale prin lucrare,
care se vor compara cu profilele transversale.
Aceste prevederi sunt elaborate pe baza urmatoarelor acte normative:
 Legea nr. 10/24-01-1995 “Lege privind calitatea in constructii”
 HGR nr. 766/1994-A 3
 “Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor”
 “Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acesteia. Norme de intocmire a cartii
tehnice aconstructiei”
 STAS 2745-90 “Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice”
 STAS 10493-76 “Marcarea si sistematizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor
si terenurilor”
 STAS 4294-73 “Marci pentru nivelment si pentru triangulatie geodezica”
Fata de cele relatate, se pot sublinia urmatoarele aspecte:
- Activitatea de urmarire in timp este obligatorie prin lege;
- Urmarirea comportarii in timp trebuie facuta organizat si constant prin observatii si masuratori facute
de unitati specializate;
- Situatiile deosebite de comportare se vor rezolva pe baza unor documentatii elaborate de proiectantul
initial sau de alte institutii specializate in baza unei expertize.
- Pe baza rapoartelor de observatii si masuratori vor putea fi intocmite programe de reparatii si
intretinere a lucrarii.
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se certifica faptul
ca antreprenorul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului ale documentatiei de executie.
Receptia lucrarilor de constructii, in conformitate cu Hotararea nr. 273 din 14 iunie 1994 (publicata in
Monitorul Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994), se realizeaza in doua etape:
- receptia pe parcursul execuţiei
- receptia finala
57
8.1. Receptia pe parcursul executiei
Recepţia pe parcursul executiei se face de catre beneficiar, antreprenor şi proiectant si consta in receptia pe
faze determinante.
Se incheie un “proces verbal de receptie” pe faze determinante, care cuprinde:
- amplasamentul lucrarii
- natura si starea terenului de fundare
- dimensiunile fundatiei cu abaterile fata de proiect
- cota de fundare
- dimensiunile elevatiei
- marca betonului, tipul de element prefabricat folosit, abaterile
- calitatea materialelor folosite
Se vor stabili zonele cu remedieri necesare si termenele de remediere a acestora.
Se vor mentiona in procesele verbale planşele si proiectul dupa care au fost executate lucrarile.
În caz de necesitate pentru restabilirea remedierilor se vor întocmi schite ajutatoare, care vor face parte
integranta din procesul verbal de receptie.
Comisia de receptie examineaza executarea lucrarilor in conformitate cu respectarea prevederilor din
autorizatia de construire, cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie, precum si cu avizele eliberate de
autoritatile competente.
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si prezenta in fata comisiei de receptie
punctul sau de vedere privind executia constructiei.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie,
inclusiv recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei.
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada
de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
- consultantul
- comisia de receptie numita de consultant
- proiectantul lucrarii
- antreprenorul.
CAP. 9. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajarile aferente organizarii de
santier proprii.
Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta anterioara a terenului pe care
s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere de
reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curatirea locului din ampriza lucrarilor
executate atat la uscat, cat si in albie.
CAP. 10. PROTECTIA MEDIULUI
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative asupra solului, microclimatului apelor de suprafata, vegetatiei,
faunei, zgomotului si peisajului.
Solutiile pentru problemele specifice degradarii taluzurilor trebuie sa ia in considerare caracteristicile
sistemului de lucrari de protectie si consolidare existente in zona si comportarea acestora in timp.
Proiectele trebuie sa fie conforme cu necesitatile de aparare potrivite potentialului eroziv al zonei aferente.
Amplele cercetari efectuate in ultima vreme indica faptul ca tehnicile manageriale care emuleaza natura si
lucreaza in concordanta cu procesele naturale sunt mai economice si mai capabile de a atinge scopul propus.
In perspectiva unei dezvoltari durabile, pentru a rezolva problemele eroziunii malurilor, trebuie respectate
cerintele protectiei mediului. Esenta tehnologiilor ecologice consta in utilizarea plantelor vii ca material de constructie.
58
Impactul lucrărilor în perioada de exploatare
TIPUL DE IMPACT EFECTE
Impactul asupra apelor de suprafaţă - reducerea proceselor de eroziune a taluzurilor
Impactul asupra apelor subterane şi a calităţii
Impactul asupra - poluări accidentale
apelor de suprafaţă
mediului fizic
Impactul asupra versanţilor - creşterea gradului de stabilitate
Impactul asupra peisajului - este perceput pozitiv în zona
Impactul asupra - nesemnificativ. Se poate resimţi numai în caz de
Impactul asupra folosirii apei
mediului uman poluări accidentale
Intocmit,
ing. I. Dinias
59

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DINIAS I.

Proiect nr. 11/2021

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE

CAIET DE SARCINI NR.1. – TERASAMENTE……………………………………………………....3

CAIET DE SARCINI NR. 2. – BALAST SI/SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL…………….…..13

CAIET DE SARCINI NR. 3. - FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ

CAIET DE SARCINI NR.4. - LUCRARI DIN GABIOANE….....................................……………....28

CAIET DE SARCINI NR. 5. – PARAPETI METALICI..............................................……………….37

CAIET DE SARCINI NR. 6. – LUCRARI DE BETOANE...............................................……….........42

CAIET DE SARCINI NR. 1

CAP. 2. MATERIALE FOLOSITE

CAP. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

CAP. 4. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL ŞI ÎNSĂMÂNŢAREA

CAP. 5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

CAP . 6. INTRETINEREA IN PERIOADA DE GARANTIE

CAP. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

2.4. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

3.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

CAP. 4. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL ŞI ÎNSĂMÂNŢAREA

CAP. 5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

CAP. 6. ÎNTREŢINEREA ÎN PERIOADA DE GARANŢIE

CAP. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

CAIET DE SARCINI NR. 2

II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE

III. MATERIALE FOLOSITE

IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

4.1. Verificarea elementelor geometrice

II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE

III. MATERIALE FOLOSITE

3.1.2. Continutul de parti fine

IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

4.1. Verificarea elementelor geometrice

4.2. Verificarea executiei lucrarilor

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE

CAIET DE SARCINI NR. 3

FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU

Fundatii din piatra sparta

4. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

5. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.1. Elemente geometrice

7.1. Recepţia pe faze

3.1.1.1. Agregatul grosier

3.1.2. Forma agregatului grosier

3.1.5. Calitatea partilor fine

3.1.6. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier

3.1.7. Rezistenta la uzura a agregatului grosier

3.1.8. Densitatea granulelor

3.1.9. Absortia apei

3.1.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

Tabel 11 – Frecvente minime ale incercarii pentru determinarea proprietatilor generale

4. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

4.1. Masuri preliminare

4.2. Executarea straturilor de fundatie din piatra sparta

5. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.1. Elemente geometrice

6.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

6.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta în proiect.

6.2. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

6.3. Verificarea compactarii

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE

CAIET DE SARCINI NR. 4