METODOLOGIA SI PLANUL DE LUCRU

PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR

CONSTRUIRE GRADINITA 3 CLASE

COMUNA DELENI – JUDETUL CONSTANTA

Beneficiar: PRIMARIA COMUNEI DELENI

Executant: SC LVM CALOR SRL

1
Capitolul I – DATE GENERALE

Denumire obiectivului de investitie:

CONSTRUIRE GRADINITA 3 CLASE

Amplasament: JUD. CONSTANTA, COMUNA DELENI

Str. Petrosani nr. 117A

Titularul investitiei: PRIMARIA COMUNEI DELENI

Beneficiarul investitiei: PRIMARIA COMUNEI DELENI

Proiectant: SC STRUCTURAL ING SRL CONSTANTA

Executant: SC LVM CALOR SRL CONSTANTA

DESCRIEREA INVESTITIEI

Caracteristicile amplasamentului:
Amplasamentul pe care se doreste realizarea investitiei este un teren cu suprafata de 1 047.50 mp, liber de
constructii si situat in intravilanul comunei Deleni.
Conform certificatului de urbanism, categoria actuala de folosinta a terenului este de curti constructii.
Parcela are acces direct din spatiul public, din drumul judetean situat pe latura vestica a amplasamentului.

Tema de proiectare:
Beneficiarul doreste realizarea unei constructii cu functiunea de gradinita, amenajarea incintei,
imprejmuirea aferenta terenului si un bazin vidanjabil pentru evacuarea apelor uzate.

Relatia cu vecinatatile:
Amenajarile ce se doresc a fi realizate vor avea urmatoarele retrageri minime fata de vecinatati :
 retragerea fata de limita vestica = 11.40 m;
 retragerea fata de limita estica = 2.03 m;
 retragerea fata de limita nordica = 2.80 m;
 retragerea fata de limita sudica = 7.15 m.

Capitolul II – DESCRIEREA LUCRARILOR

Caracteristicile constructiei:
 Functiunea: gradinita;
 Dimensiunile maxime la teren: 25.35 m pe latura de Est x 18.30 m pe latura de Sud;
 Regim de inaltime: parter;
 Hmax streasina fata de CTA: + 4.45 m;
 Hmax coama fata de CTA: + 6.77 m;

2
 Aria construita: AC = 387.60 mp;
 Aria desfasurata: AD = 387.60 mp;
 Aria utila: AU = 330.70 mp.
 Volum construit: V = 2 120.00 mc.

ARIA TOTALA CONSTRUITA 387.60 mp

ARIA TOTALA DESFASURATA 387.60 mp
P.O.T. 37.00%
C.U.T. 0.37

Categoria de importanta a lucrarilor este “C” in conformitate cu “Regulamentul privind stabilirea

categoriei de importanta a constructiilor” din H.G. nr. 766/1997.
Gradul de rezistenta la foc este, conform P118-2013, II.
Clasa de importanta a constructiilor conform tabel 5.1. din Normativul P 100-2013 este “III” - normala.

Capitolul III – DESCRIEREA FUNCTIONALA

 P01 Filtru vestiar: S=10.65 mp

 P02 Boxa-izolator: S= 6.75 mp
 P03 Sala grupa: S=48.00 mp
 P04 Hol: S=35.18 mp
 P05 Depozitare: S= 4.18 mp
 P06 Sala grupa.: S=48.00 mp
 P07 Sala grupa.: S=48.00 mp
 P08 G.S. : S=15.06 mp
 P09 Sala polifunctionala: S=47.92 mp
 P10 Depozitare: S=13.50 mp
 P11 Oficiu: S=3.60 mp
 P12 Hol: S= 5.64 mp
 P13 G.S. personal: S= 3.11 mp
 P14 g.s. persoane cu dizabilitati: S= 4.56 mp
 P15 Hol: S= 4.56 mp
 P16 Vestiar personal: S=10.80 mp
 P17 Spatiu tehnic: S= 7.80 mp
 P18 Birou conducere: S=13.39 mp

3
Capitolul IV – SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

Structura de rezistenta va fi formata din cadre de beton armat, alcatuite din stalpi si grinzi, cu inchideri din
zidarie de caramida cu goluri verticale, cu grosimea de 30 cm. Planseele vor fi din beton armat.
Peretii perimetrali exteriori vor fi prevazuti cu termosistem din polistiren expandat, cu grosimea de 10 cm,
plasa de fibra de sticla si tencuiala exterioara.Peretii interiori neportanti cu grosimea de 10 cm vor fi
realizati din placi de gips-carton, pe structura din metal, cu izolatie la interior. Peretii interiori cu grosimea
de 15 cm, vor fi realizati din zidarie de caramida.
Pentru peretii cu grosimea de 15 cm, in zona usilor, se vor folosi buiandrugi ceramici prefabricati, iar
pentru cei cu grosimi de 25 si 30 cm se vor folosi buiandrugi din beton armat.
Infrastructura va fi reprezentata de fundatii continue din beton armat.
Planseul va fi din beton armat. Acoperisul va fi inclinat, cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla
profilata tip tigla. Astereala va fi din scandura, acoperita cu membrana hidroizolanta.
Deasupra planseului peste parter, se va monta termoizolatie din vata minerala.

Finisaje exterioare
Pentru fatade se vor folosi tencuieli decorative acrilice de culoare alba si bej si placari din caramida
aparenta, conform planurilor de arhitectura. Pe anumite zone ale peretilor exterior se vor realiza picture cu
vopsele acrilice. Temele si/sau personajele ce vor fi pictate, precum si modul de amplasare al acestora, se
vor stabili la propunerea executantului cu acordul beneficiarului si al proiectantului.
Peretii plini vor fi termoizolati cu polistiren expandat de 10 cm, plasa de fibra de sticla si tencuiala de
exterior.
Tamplaria folosita va fi din profile PVC pentacamerale, cu ruperea puntii termice si geam termoizolant in
triplu strat cu folie low-e. Tamplaria va avea culoarea maro si va fi prevazuta la exterior cu pervaz din
aluminiu vopsit in culoarea tamplariei.
Acoperisul va fi tip sarpanta din lemn, cu invelitoare din tabla tip tigla. Scurgerea apelor pluviale se va
asigura printr-un sistem de jgheaburi si burlane metalice, vopsite in culoare brun. Pazia va fi din scanduri
de lemn baituit si lacuit. Streasina se va finisa cu scandura baituita si lacuita. Pentru accesul in pod s-a
prevazut o usa tip fereastra de acoperis, cu acctionare din exterior.
Trotuarele vor fi din beton, asigurandu-se o panta minima de 2% spre exteriorul cladirii.
Terasele de la parter, de la cota ±0,00, se vor finisa cu gresie antiderapanta, iar pentru rampa de acces
pentru persoane cu dizabilitati se va folosi beton sclivisit. Atat terasele cat si rampa de acces vor avea
balustrade cu inaltimea de 90 cm, masurata de la pardoseala finita, pentru a preveni accidentarile prin
cadere. Balustradele vor fi metalice, cu mana curenta metalica.
In zona accesului principal, se va monta un gratar stergator, conform planurilor de arhitectura. Acesta va fi
compus dintr-o tava din beton cu polimeri si gratar din otel zincat stantat. Sistemul va fi montat in sapa de
egalizare, astfel incat sa fie la accelasi nivel su stratul finit al pardoselii. In functie de stas-urile
producatorului se pot accepta abateri de la dimensiunile specificate in planurile de arhitectura, dar numai
cu accordul proiectantului.

Finisaje interioare
PARDOSELI

In toate spatiile se vor folosi pardoseli pe baza de rasini epoxidice. La imbinarea dintre pardoseala si pereti
vor fi prevazute plinte din PVC, cu exceptia zonelor unde exista placari cu faianta.
In exploatarea pardoselilor se impune respectarea cerintei B din legea 10 a calitatii in constructii.

4
PERETI SI TAVANE

Peretii interior cu grosimea de 10 cm vor fi realizati din gips-carton. Cei cu grosimi de 15 si 25 cm, se vor
realiza din zidarie de caramida.
Pentru peretii grupurilor sanitare se vor folosi, la interior, placi de gips-carton rezistent la umezeala.
Compartimentarile cabinelor WC din grupul sanitar pentru prescolari, se vor realiza din panouri HPL
dublu laminate.
Toti peretii din gips-carton vor fi dublu placate, pe ambele fete.
Inchiderea ghenelor de instalatii se va face cu pereti de gips-carton de 7 cm, dublu placati doar pe o parte,
foi rezistente la umezeala.
Pentru stratul finit al peretilor si al tavanelor, se va folosi vopsea lavabila
Se vor folosi placari cu faianta pana la inaltimea de 2.20 m pentru spatiile umede, conform tabloului de
finisaje.
Pe peretii salilor de grupa si ai salii polifunctionale, se vor realiza picture cu vopsele acrilice. Temele
si/sau personajele ce vor fi pictate, precum si modul de amplasare al acestora, se vor stabili la propunerea
executantului cu acordul beneficiarului si al proiectantului.

TAMPLARII
Tamplaria interioara va fi din profile PVC si din lemn, conform tabloului de tamplarie. Ferestrele vor fi
prevazute la interior cu pervaze din PVC, in aceeasi culoare ca si tamplaria

BAZIN VIDANJABIL
Va fi prevazuta o constructie destinata depozitarii apelor uzate. Constructia va fi prefabricata si se va
monta ingropat, pe o placa de beton cu grosimea de 20 cm si armata cu plasa sudata, care are ca suport un
strat de piatra sparta cu grosimea de 20 cm.

IMPREJMUIRE
Imprejmuirea se va realiza pe doua tronsoane dupa cum urmeaza:
Tronsonul A cuprinde accesele pietonale si va fi realizat din panouri confectionate din profile metalice,
fixate pe stalpi din beton armat, placati cu caramida aparenta sau similar. Inaltimea totala va fi de 2.10 m,
iar fundatiile vor fi continue, din beton. In zona soclului si a stalpilor, se vor monta elemente prefabricate
tip capac.
Tronsonul B, spre proprietatile vecine, se va realiza din zidarie de BCA si se va finisa cu tencuieli
decorative de culoare alb si placari cu caramida ornamentala. La partea superioara se va monta tigla
ceramica, in vederea scurgerii apelor pluviale. Inaltimea gardului va fi de 2.10 m si va avea fundatii
continue din beton.

AMENAJARE INCINTA
Vor fi prevazute alei pietonale si trotuare de garda.
Se propun lucrari de sistematizare pe verticala in vederea realizarii de accese si circulatii pietonale precum
si a evacuarii eficiente a apelor meteorice. Aceste lucrari vor fi reprezentate de realizarea unui zid de
sprijin si a doua taluzuri.Accesul principal se va realiza din partea Vestica a terenului, dinspre drumul
judetean. Avand in vedere profilul terenului, pentru realizarea accesului spre constructie s-a prevazuta
amenajarea unor trepte din beton. Pentru accesul persoanelor cu dizabilitati, s-a prevazut un acces
secundar, de pe latura de Nord, dinspre drumul national.
Spatiile libere vor fi insamantate cu gazon rezistent la uzura. Pe toata lungimea taluzurilor si a zidului de
sprinjin s-a prevazut plantarea unui gard viu, ce va avea inaltimea de 1.10 m.
Pentru evitarea accidentelor, treptele de acces au fost prevazute cu balustrade metalice. De asemenea se va
monta balustrada metalica si in zona zidului de sprijin, dublanda astfel gardul viu propus.
Pentru iluminarea spatiilor de circulatie exterioare s-au prevazut 8 stalpi de iluminat.
5
Se vor amenaja doua zone de joaca pentru prescolari, prin crearea unor platforme din dale de cauciuc,i
dotate cu diverse tipuri de obiecte pentru joaca. Se vor monta: 1 tobogan, 1 leagan simplu si 3 balansoare
cu arc. Acestea vor fi livrate de catre un furnizor specializat si vor fi insotite de toate documentatiile
aferente (cartea locului de joaca, declaratie de conformitate, certificat de garantie, test initial, date si
cerinte tehnice, raport de incercare, preocedura pentru accident). Ancorarea acestora in pamant se va
realiza cu ajutorul fundatii izolate din beton armat. Detaliile legate de fundare vor fi asigurate de catre
furnizor.

Capitolul V – MODUL DE ASIGURARE AL UTILITATILOR - INSTALATII

5.1. INSTALATII ELECTRICE
Obiectivul va fi alimentat cu energie electrica de la reteaua stradala existenta.
Protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere se realizeaza prin legarea la nulul de protectie, prin
legarea la priza de pamant si prin dispozitive diferentiale de protectie.
Numarul si pozitia locurilor de prize si a lampilor au fost determinate conform prescriptiilor in vigoare,
tinand cont de mobilarea si destinatia incaperilor.
Circuitele de lumina si prize vor avea obligatoriu conductori de faza, nul de lucru si dupa caz, nul de
protectie, colorati in conformitate cu prevederile normativului I7/09.
Pe timpul desfasurarii lucrarilor de constructii-montaj se vor respecta prevederile republicane privind
protectia muncii precum si cele PSI.

5.2. INSTALATII SANITARE

Alimentarea cu apa se va realiza din reteaua edilitara printr-un camin apometric CA, conform
documentatiei de specialitate.
Apele menajere vor fi colectate si deversate in bazinul vidanjabil proiectat.
Apele meteorice se vor capta in guri de scurgere si se vor evacua prin intermediul burlanelor.

5.3. INSTALATII TERMICE SI VENTILATII

Cladirea va fi incalzita cu convectoare electrice.
Prepararea apei calde menajere se va realiza cu ajutorul unui boiler monovalent electric.
Local se vor monta si unitati de aer conditionat tip multisplit.

Capitolul VI – PROTECTIA MUNCII

Executantii si beneficiarul vor respecta LEGEA PROTECTIEI MUNCII Nr. 90 / 1996, inclusiv anexele 1
si 2.
De asemenea va fi respectat si Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, publicat de
M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 9 / N / 15.03.1993.
Legile si normativele mentionate nu sunt limitative. Conducerea santierului este datoare sa ia orice masuri
de protectie a muncii necesare pentru desfasurarea lucrului pe santier in deplina siguranta.

Capitolul VII – PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile prevazute in prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului si subsolului
si nu sunt generatoare de noxe. Dupa terminarea lucrarilor se vor evacua toate materialele ramase de la
lucrare prin intermediul unei firme autorizate de salubrizare.

Capitolul VIII – ASIGURAREA EXIGENTELOR DE CALITATE

8.1. REZISTENTA LA STABILITATE – CERINTA A
Dimensiunile elementelor din beton armat sunt stabilite corespunzator pozitiei in plan, precum si marimii
eforturilor la care sunt supuse.
8.2. SIGURANTA IN EXPLOATARE - CERINTA B
Se respecta prevederile din STAS 6131 privind dimensionarea parapetilor si balustradelor, precum si
STAS 2965 privind dimensionarea scarilor si treptelor.
6
Siguranta cu privire la accesul in cladire
Finisarea zonei de acces se va face cu materiale antiderapante pentru prevenirea alunecarii chiar si in
conditii de umiditate.
Siguranta circulatiei interioare
Accesul si circulatia persoanelor se face pe cai/fluxuri si usi/porti predimensionate, amplasate si executate
in solutii tehnice si cu materiale adecvate pentru prevenirea derapajelor accidentale chiar si in conditii de
umiditate, a lovirii de elementele proeminente si a posibilelor aglomerari.
Iluminarea spatiilor comune se face astfel incat sa asigure un iluminat uniform si sa nu se creeze efectul de
stralucire orbitoare.
Siguranta cu privire la iluminatul natural si artificial
Iluminatul artificial al spatiilor se realizeza potrivit destinatiei acestora.
Iluminatul de siguranta pentru evacuarea spatiilor comune (holuri si scari) va fi de 20% din iluminatul
normal (75-100 lx pentru holuri si respectiv 50-75 lx pentru scari).

8.3. SECURITATE LA INCENDIU – CERINTA C

Conform Normativului P118/99 construcţia la care facem referinţă intră în categoria clădirilor civile
destinate invatamantului.
Gradul de rezistenta la foc este GRF II - risc mic de incendiu.
Prin proiectare si realizare se vor asigura urmatoarele conditii tehnice de protectie:
- protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama de varsta si starea lor fizica;
- limitarea pierderilor de bunuri;
- preintampinarea propagarii incendiului;
- protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea
bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte negative ale acestuia.

Surse potentiale de aprindere: acestea pot fi datorate actiunii cauzelor naturale (cutremure, fulgere etc.)
sau a activitatilor umane desfasurate in interiorul sau in exteriorul cladirii fara a se lua masuri de prevenire
adecvate.
Imprejurari favorabile producerii incendiului: Nerespectare disciplinei si a prevederilor normelor de
prevenire a incendiilor.
Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor: centrul va fi dotat cu 5 stingatoare
portative tip P6 - 1 buc in fiecare sala de curs, 1 buc in sala polifunctionala si 1 buc in hol, conform ORDIN nr.
88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor - D.G.P.S.I.-003
Instalatiile si echipamentele vor avea asigurat sistemul de captare si scurgere la pamant a electricitatii
statice in conformitate cu reglementarile tehnice specifice. Sistemele de incalzire, iluminare si forta sunt
proiectate in conditii care exclud orice pericol de incendiu.
Interiorul cladirii va fi semnalizat cu lampi luminoase care vor indica directia “IESIRE” in caz de
incendiu.
Cai de acces, evacuare si interventie: in conformitate cu destinaţia clădirii şi numărul maxim de persoane
care se pot afla în aceste spaţii sunt prevăzute următoarele căi de evacuare: 3 usi la parter, latime 1.80m,
0.90m, si 1.00m; acestea vor fi marcate astfel incat sa asigure evacuarea persoanelor intr-un timp cat mai
scurt si in deplina siguranata, in exterior, la nivelul terenului, precum si accesul fortelor de interventie.
Prevederea suprafetelor de debusare in spatiile cu pericol de explozie (de tipul centralelor termice cu
combustibil gazos)
In spatiul tehnic va fi montat un boiler electric. Incaperea va fi prevazuta cu pereti rezistenti la foc, iar usa
de acces va fi rezistenta la foc 60 minute.
.
7
8.4. IGIENA, SANATATE SI MEDIU – CERINTA D
Ventilarea naturala
Activitatile din interiorul cladirii nu sunt generatoare de noxe.
Ambianta termica globala: confortul termic este asigurat pasiv, prin solutiile constructive adoptate
(alcatuiri si materiale utilizate in alcatuirea anvelopei) si activ, prin instalatiile de incalzire si ventilatie
realizate la parametrii normati, in functie de destinatia spatiilor si conform cu prevederile standardului SR
1907/2-97.
Incalzirea spatiilor se va realiza cu ajutorul convectoarelor electrice.
Local se vor monta si unitati de aer conditionat tip multisplit.
Insorirea
Pentru toate incaperile se va asigura aportul necesar de lumina naturala prin dispunerea si dimensionarea
golurilor de ferestre aferente.
Iluminatul artificial
Nivelul de iluminare mediu al fiecarei incaperi va fi asigurat in functie de destinatia acesteia si conform cu
prevederile standardelor STAS 6646/1 si STAS 6646/3.
Se va avea grija la asigurarea factorului de uniformitate si la evitarea efectelor de orbire in cadrul fiecarui
spatiu.
Igiena acustica a mediului interior
Elementele de anvelopa ale cladirii si ale fiecarui spatiu in parte sunt astfel alcatuite incat sa mentina
nivelului de zgomot admis in interior, astfel incat sa nu poata afecta sanatatea utilizatorilor si sa
corespunda cerintelor functionale specifice.
Masurile de protectie acustica sunt luate atat fata de zgomotul exterior, cat si fata de zgomotul produs de
utilajele tehnice din interior, de zgomotul din interiorul fiecarei incaperi si de propagarea zgomotului de la
un spatiu la altul.
Calitatea finisajelor
Materialele folosite pentru finisaje nu contin substante toxice si nu emit gaze nocive periculoase pentru
sanatate. Finisajele vor fi executate din materiale care sa permita curatarea si igienizarea in functie de
destinatia incaperii fara a se deteriora.
Igiena evacuarii apelor uzate: apele menajere si cele meteorice vor fi evacuate prin sisteme de canalizare
proiectate astfel incat sa se evite poluarea apelor subterane sau ale solului.
Protectia mediului inconjurator: profilul ansamblului nu implica nici o emisie de noxe in aer, apa, pe sol si
nici zgomote sau vibratii.
Pentru protectia mediului inconjurator sunt interzise urmatoarele activitati pe intreaga durata de viata a
constructiei (executie, exploatare si post utilizare):
- aruncarea si depozitarea deseurilor menajere in afara amplasamentelor speciale;
- evacuarea de ape uzate in panza de apa freatica.

Se vor amenaja spatiile verzi prin insamantarea cu gazon natural rezistent la uzura.
8.5. PROTECTIA TERMICA, HIDROFUGA, ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA
CERINTA-E
Protectia termica se realizeaza prin alcatuirea generala a peretilor exteriori plini, prin corecta alegere si
dimensionare a tamplariei si prin atentia acordata rezolvarii detaliilor (evitarea crearii de punti termice).
Peretii exteriori plini vor fi alcatuiti din zidarie de caramida de 30 cm grosime. La exterior se vor placa cu
un strat de 10 cm de polistiren expandat.
Ferestrele vor fi realizate cu tamplarie cu rupere de punte termica, cu doua sau trei foi de geam din sticla
clara (sistem termoizolant).
8.6. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI– CERINTA F
Se respecta prevederile din normativul C125-2005 privind proiectarea si executarea masurilor de izolare
fonica si a tratamentelor acustice in cladiri.
Amplasamentul si vecinatatile nu ridica probleme speciale de protectie fonica.
8
Se va realiza izolarea si protectia fonica a spatiilor tehnice, prin folosirea de materiale fonoizolante.
Toate materialele, utilajele si echipamentele utilizate vor avea certificarea calitatii si agrementele tehnice
corespunzatoare.
8.7.MASURI DE PROTECTIE CIVILA
Nu este cazul.
Capitolul IX – INSTRUCTIUNI PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A
CONSTRUCTIILOR SI INTERVENTIILE IN TIMP
Activitatea de urmarire a comportarii in exploatare si interventiile in timp la constructii se vor realiza in
baza:
 HGR 7666/97 – Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor;
 P 130-97-Norme metodologice privind urmarirea constructiilor, inclusiv urmarirea curenta a starii
tehnice a acestora.

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor are ca scop asigurarea cerintelor de siguranta structurala,
functionala si de confort in conformitate cu destinatia constructiei si a partilor componente.
Pentru lucrarile de arhitectura se va asigura urmarirea prin observatii vizuale, cautandu-se identificarea
degradarilor sau avarierilor produse in timpul exploatarii, precum si remedierea lor rapida.
Urmarirea curenta se realizeaza prin revizii periodice (bianuale, anuale) sau revizii operative in caz de
necesitate dupa evenimente speciale ca urmare a fenomenelor naturale (cutremur, furtuni, precipitatii
abundente, inundatii etc.). Reviziile bianuale (primavara si toamna) se vor face in mod special pentru
invelitoare, iar cele anuale pentru inchideri si compartimentari, tamplarie, finisaje interioare si exterioare.
Rezultatul observatiilor se consemneaza in Jurnalul evenimentelor din Cartea tehnica a constructiei.
Organul de control are obligativitatea observarii atente si detaliate a starii constructiei si a instalatiilor
aferente si va stabili masurile ce trebuie luate, cu caracter urgent si de perspectiva pentru remedieri, in
functie de importanta degradarilor sau a avariilor semnalate si de cauza care le-a provocat (necesitatea
unor lucrari de intretinere, de reparatii curente sau necesitatea unor expertize tehnice).
Daca deficientele sau avariile constatate au un caracter evolutiv sau sunt de natura sa provoace accidente,
se vor lua in primul rand si de urgenta masuri pentru punerea in siguranta a constructiei respective si a
vietii oamenilor si pentru limitarea efectelor avariei (oprirea functionarii unor instalatii si echipamente,
salvarea unor bunuri materiale).
Stabilirea solutiilor de remediere si interventiile asupra constructiei in cazul in care este afectata structura
de rezistenta este afectata, se va face de un expert tehnic atestat sau de catre proiectantul initial al
constructiei. Executia se va face pe baza de proiect avizat conform prevederilor Legilor 50/1991 si
10/1995 si a reviziilor ulterioare.
Controlul comportarii in exploatare si a integritatii lucrarilor de arhitectura va avea in vedere in principal:
a. etanseitatea si integritatea inchiderilor si compartimentarilor;
b. starea finisajelor interioare si exterioare;
c. integritatea elementelor secundare ale cladirii;
d. starea izolatiilor la invelitoare.
Remedierea situatiilor de mai sus constituie lucrari de intretinere sau reparatii curente cu exceptia celor
care modifica destinatia cladirii sau a unor spatii si solutii constructive sau care afecteaza structura de
rezistenta si care nu pot fi proiectate si executate decat de personal specializat, pe baza de expertiza
tehnica si cu aprobarile legale.
Precizarile de mai sus nu sunt limitative, in cadrul inspectiilor periodice urmand a fi sesizate si mentionate
in jurnalul evenimentelor toate constatarile care pot conduce la intelegerea fenomenelor ce pot aparea in
comportarea cladirii.

OFERTANT,
SC LVM CALOR SRL
9
 METODOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

ARHITECTURA

2.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE

1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor exteriori de
inchidere si a celor interior de compartimentare, din zidarie.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
Acolo unde există contradictii între Normativ privind alcatuirea, calculul si
recomandarile prezentelor specificatii si cele executarea structurilor de zidarie
din standardele si normativele enumerate mai
jos, instructiunile din specificatii vor avea
prioritate. P2/1985
STAS 10109/1-1982 Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea
elementelor
STAS 1030-1985 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
C17/1982 lnstructiuniior tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
C126 – 75 Normativ pentru alcatuirea si executarea
zidariilor din caramida si blocuri ceramice
C56 – 75 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor
de constructie
P104 – 84 Lucrari de zidarie de caramida
STAS 5185-80 Caramizi si blocuri cu goluri verticale
C56/1985. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor
de constructii si instalatii aferente
D.290/16.08.1977 Normele generale P.S.I. In proiectarea si
realizarea constructiilor

TENCUIELI INTERIOARE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplecate pe
suprafete de zidarie de caramida sau blocurile b.c.a., beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi sau slituri
de marcare instalatii) inclusiv executara gletului de var sau de ipsos.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
1. - STAS 388/95 Ciment Portland
2. - STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
3. - STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane
4. – SR ENV 458-1/1997 Var pentru constructii.
5. - C 18 - 83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
6. - C 17 - 82 Instr. tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
MATERIALE
1. Ciment Portland conf. STAS 388-95
10
2. Apa vezi STAS 790/84
3. Nisip conform STAS 3-87
4. Var pentru constructii – SR ENV 459-1/1997
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE
1. Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment: depozitare in saci la loc uscat ferit de inghet.
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in
bune conditii la tencuieli interioare sunt:
- la mortar de var marca M4T, pana la 12 ore;
- la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intarziator, pana la 10 ore, iar cu
intarziator pana la 16 ore.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu
certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa
care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda
urmatoarelor tasari ale mortarului etalon:
- pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 mm
- aplicarea manuala a mortarelor 9 mm
- aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 mm
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 - 7 mm
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 mm
iar in cazul aplicarii mecanizate, 10 - 12 mm
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7 - 8 mm
iar pentru zidarie din blocuri b.c.a. consistente 13 - 15 mm
EXECUTIA LUCRARILOR
1. Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare,
pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar
suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderente tencuielilor;
- terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;
- suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie
legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
- suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele
prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
- rosturile zidariei de caramida se vor curata pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase)
de beton vor fi aduse in stare rugoasa;
- verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc) sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarii) precum si daca au fost
montate toate piesele auxiliare: ghermele, pranuri, suporti metalici, coltari.
2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
- Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12
cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu o planeitate ce
se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din
care se va executa grundul.
3. Executarea amorsarii
- Suprafetele de beton incl. stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit
din ciment si apa in grosime de 3 mm;

11
- Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de
grund in grosime de 3 mm;
- pe suprafete de b.c.a. spritul se va executa cu mortar de ciment var compozitie 1:025:3 (ciment, var,
nisip);
- pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a
mortarului pentru grund;
- amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o
suprafata rugoasa si aspra la pipait.
4. Executarea grundului
- Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 ore de
la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului
este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului.
- Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltimea de pana la 3 m,
se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
- Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltimea mai mare de 3 m se vor executa de pe
platforme de lucru continue.
- Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Intr. tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor
de zidarie si tencuiala C17-82, fiind de marca M10T - M100T si care se va preciza in piesele desenate.
- Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de tasare, (stalpisori) si se va verifica in timpul
executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.
- Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 m gros. si se va executa dupa zvantarea
primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
- Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscate si sa nu aibe granule
de var neatins.
5 Executarea stratului vizibil
- Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de
pana la 1 mm
- grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp,
iar intre ele, sa se niveleze suprafete de tinci cu drisca.
- grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1 - 3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1
mm.
- gletul de var la incaperile sugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1 mm
de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.
- gleturile de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu
un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
- gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati
strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
- tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea
zidariei.
- la tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de
ciment.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura mai mica de + 5 oC, se vor lua masurile speciale
prevazute in "Bormativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros", indicativ C 16-79

CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR

- Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
- pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului
si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa.
- se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul in
primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa.
12
- rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in
termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.
- incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduce la refacerea
lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale.
- receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor, interioare, prin verificarea:
a. - rezistentei mortarului;
b. - numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m 2;
c. - aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5);
d. - planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese - verbale de lucrari ascunse si se efectueaza
inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
- verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor
intrande si iesinde.
- suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var
neatinse, urme vizibile de reparatii locale.
- muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor
trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale.
- suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea
tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor;
- verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe
suprafata tencuita
- gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin
plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
- grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin
vizibile
aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocnire cu un ciocan de lemn; un sunte
de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si ce necesita verificarea intregii suprafete dezlipite.

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA

CALITATIVA A TENCUIELILOR
Tencuieli driscuite
Max. 2 neregularitati/mp. in orice directie, avand
adancimea sau inaltimea pana la 2 mm
Pana la 1 mm/m si max 3 mm pe toata inaltimea
incaperii
Pana la 1 mm/m si max. 3 mm de element
Pana la 5 mm
Tencuieli gletuite
Max. 2 neregularitati/mp in orice directie, avand
adancimea sau inaltimea pana la 1 mm.
Pana la 1 mm/m si max. 2 mm la toata inaltimea
incaperii.
Pana la 1 mm/m si max. 2 mm pe roata inaltimea sau
lungimea elementului.
Pana la 3 mm

LUCRARI DE TENCUIELI
1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
a) Dupa pozitia lor in constructii:
• Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
• Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.

b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

• Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua
straturi (grund si tinci - strat vizibil);

13
• Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi);
• Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de
tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);
• Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din
fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).
• Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabitz, la tavane false, care mascheaza intradosul planseelor
de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei
straturi (smir, grund si strat vizibil).

c) Dupa modul de finisare al fetei vazute:

Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La
randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
• Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se
intrebuinteaza la inerior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
• Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci);
aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum
si pe surafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.

Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot
adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se
utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu
drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in
care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu
vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
• Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se
prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa
intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra
(similipiatra);
• Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual
sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos
de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa
armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
• Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura
etc.)
• Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste
colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet (E 150 sau similar), ipsos etc.

Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor
functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
Tencuieli subţiri
Aplicarea tencuielilor subţiri se face numai după uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel
de suport prin netezire sau sub formă de stropi. Pe parcursul executării lucrărilor de tencuire se va urmări
ca în corpurile mari (la faţade), tencuielile să se execute cu aceeaşi şarjă de material pentru a nu se
produce diferenţe de nuanţă supărătoare.
14
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face după controlul şi pregătirea prealabilă a
suprafeţelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu se afecta
calitatea lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:
- condiţii de iarnă: tmin = +10°C;
- condiţii de vară: t = +10°C + +30°C;
- umiditate 65%

Controlul calităţii stratului suport şi pregătirea acestuia Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face
la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
- uscarea în limite care să nu afecteze calitatea lucrărilor ulterioare;
- limitarea tasărilor pentru a se evita fisurările şi desprinderile ulterioare ale materialului.

LUCRARI DE TAMPLARIE PENTRU USI SI FERESTRE

1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrările de montaj la tâmplăria din PVC ce
va fi livrată pe şantier de către producător.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Acolo unde există contradictii între Privind instituirea măsurilor speciale
recomandarile prezentelor specificatii si pentru reabilitarea termică a clădirilor de
cele din standardele si normativele locuit multietajate
enumerate mai jos, instructiunile din
specificatii vor avea prioritate. O.U.G.
nr.174/2002
C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficienţilor
globali de izolare termică la clădirile de
locuit"
RAL GZ 716/1 "Asigurarea calităţii ferestrelor din PVC"
ALPROM-1995
P118-99 Normativ de siguranta la foc a
constructiilor
STAS 9322-73 Tamplarie pentru constructii civile si
industriale. Terminologie
STAS 4670-74 Modularea constructiilor. Goluri pentru
usile si ferestrele cladirilor de locuit si
social-culturale
STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventional a
fetei usilor si ferestrelor, a sensului de
rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor
simbolica
C185-78 Instructiuni tehnice privind manipularea,
livrarea, depozitarea, transportul si
montarea in constructii a ferestrelor si
usilor de balcon PVC

3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.

- Uşile de acces cu funcţiune de evacuare în caz de incendiu vor fi obligatoriu cu deschidere către exterior.
- Toate uşile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-închidere

Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi de exterior , ferestre si chepenguri:
15
- Profile PVC - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3 W/m 2K;
- Glafuri de exterior din aluminiu vopsit in camp electrostatic – la ferestre;
- Glafuri de interior din PVC – la ferestre;
- Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate 250 KN/cm.
- Feronerie fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG 607/3 "Asigurarea
calităţii feroneriei batante şi oscilobatante"
- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat
GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor fi livrate
cu 3 chei.
- Geam termoizolator va fi realizat din trei foi de sticlă etanseizate, distanţate printr-o baghetă de aluminiu de
16mm. Spaţiul creat între cele trei foi de geam este un mediu gazos – aer sau argon.
- Sticla geamului termoizolant va fi de tip low-e, cu urmatoarele caracteristici:
 coeficient de transfer termic: 1,1W(m²K)
 coeficient de izolare fonica: 40 dB
 punct de roua – temperatura la care se formeaza condens pe geam: 48,2° Celsius (50% umiditate
interioara, temperatura interioara de 21°)
- Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5. se vor fixa pe intreaga
lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
- Înăţimea minimă a profilelor va fi 60mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0mm (±0,2 mm).

Nota: Tamplaria va fi confectionata dupa dimensiunile luate la fata locului de catre executant.

16
4. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor. Se vor aseza
pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi
oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria/geamul să nu sufere deformări care ar putea
să strice sau să impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele
abrazive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale
etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita.
Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de certificat de
calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv .
Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie
să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.
5. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLARE
5.1. Generalitati
Tamplaria se va monta in golurile pregatite. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem
pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul
trebuie sa fie finisat inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca
fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit
ca model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea
lor.
5.2. Lucrari in afara santierului
Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea
protectiva).
Montarea garniturilor - îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie
suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Toata tamplaria este livrata pe santier, montata si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara
santierului.
5.3. Montarea
Pregatirea ramei.
Daca se folosesc dispozitive de prindere,acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama exterioara, incepand de
la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea
prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza.
Daca glafurile s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu
suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesubt in cadru.
Este important ca sistemele de fizare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea
grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se
depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru.
Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă de
structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar
daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime.
- Intr-o prima faza se vor monta prinderile din otel ce vor asigura tocurile.
- Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca este
adecvata.
- Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara,
gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de
600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate
colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporare se pot desface.
- Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va
depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.

17
- Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite
drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului
si avand grija sa nu se deterioreze geamul.
- Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.
- Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect
trebuie rectificat.

Finisare:
Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de
baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si
fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de
suprafaţă protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei.
Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită.
Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termala. Spuma
trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare agolului
si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca
rosturile sa fie etansate cu filer.
Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de
drenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine
detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din
lana, daca este necesar un finisaj lucios.
Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante
sunt:
- Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina
posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.
- Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc
de polizare si se finiseaza cu perie.
- Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare.

Siguranta pe santier:
Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda
utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte adecvata de
protectie cand se manipuleaza geamuri.
6. ASIGURAREA CALITATII
Producatorul tâmplăriei din PVC va respecta următoarele cerinţele de performanţa :
- Certificarea sistemului de management al calităţii pentru producerea tâmplăriei conform ISO 9001 :
2008 (existenţă Certificatului pentru sistemul de management al calităţii asigură autoritatea contractantă
că firma conduce şi coordonează corespunzator procesul de producţie astfel încât performanţele stabilite
de producătorul de sistem sau/şi de agrementul tehnic sunt realizabile de către firma ofertantă)
- Certificare sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru activitatea de
producere/montaj tâmplărie conform OHSAS 18001-2007 (existenţa Certificatului sistemului de
management al sănătăţii şi securităţii operaţionale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea
contractantă că firma ofertantă va lua toate măsurile stabilite pentru sistem astfel încât riscurile de
producere a acccidentelor pe şantier să fie minime)

Se vor ataşa la Cartea tehnică a construcţiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a
materialelor puse în opera şi atestatele de producător sau montator.
La execuţie se vor folosi doar materiale şi produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, care aplică prevederile Directivei
europene 89/106/CEE.

18
Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus
de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul şi desene detaliate la scară. Producţia poate incepe
numai dupa verificarea pe teren şi aprobarea acestora.
Tâmplăria nu trebuie să producă zgomot sau vibraţii audibile ca urmare a vântului, curenţilor de aer sau
traficului auto.
Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi şi fără
impurităţi mecanice.
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea
suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton
si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită mai mare de 50g, se vor utiliza
dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de
la producătorul de sticlă cu depunere Low-E că dispune de dotarea necesară procesării acestui tip de
geam.
După ce structura de bază a fost terminată, verificarea consta in:
- Contractorul trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, dimensiunile rezultate fizic (in urma
executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la recepţia materialelor;
- Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de
baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica
masurile ce trebuie luate

Verificarea pe parcursul execuţiei:

- Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri
- Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.

Verificarea după montaj:

- se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu spumă
poliuretanică, etanşarea cu silicon.
- verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării
geamului, a funcţionalităţii ferestrelor;
- mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip
bară vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru
a preveni vătămarea (>8cm)

LUCRARI DE FINISAJE LA FATADE

1. GENERALITATI
Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea tencuielilor decorativesi placarilor
cu caramida aparenta.Se vor aplica standardele si normativele in vigoare.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Acolo unde există contradictii între Normativ pentru executarea
recomandarile prezentelor lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
specificatii si cele din standardele si
normativele enumerate mai jos,
instructiunile din specificatii vor
avea prioritate. C3-76
STAS 9110 78 Pietre natural fasonate pentru
constructii; Reguli de verificare a
calitatii
19
3.MATERIALE
3.1. Tencuiala decorativa
Tencuiala decorativa, dura cu aspect mat, are la baza rasina sintetica in dispersie apoasa si agregate
minerale cu dimensiunea 1,5mm;aspect masa pastoasa, omogena;disponibila in mii de culori prin nuantare
computerizata pe masini de colorat.
Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material.
Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea vopselei, textura si alte
caracteristici distinctive relative la tipul de vopsea de exterior specificat.
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la
terminologia standard a producatorului.
Materialele auxiliare si accesoriile vor fi conform standardelor in vigoare si recomandarilor producatorului
vopselei.
3.2. Caramida aparenta
Specificatii tehnice:
-Aspect finisaj:fata despicata (naturala)
-Dimensiuni valabile:240X71X11mm
Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material.
Asezarea placilor va fi conform desenelor de stereotomie din proiectul de executie.
Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea placilor, textura si alte
caracteristici distinctive relative la tipul de caramida aparenta specificat.
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la
terminologia standard a producatorului.
Materiale de montaj si accesorii
-Adeziv flexibil pentru caramida aparenta
-Chit pentrurosturi
-Lichid incolor de impregnare caramida aparenta

5.EXECUTIE
5.1.Tencuiala decorativa
Se va examina starea stratului suport pe care se va executa tencuiala decorativa .Nu se va incepe lucrarea
inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare.
Inainte de aplicarea tencuielii,lucrarile de grunduire precum si lucrarile de reparatii la acestea trebuie sa
fie incheiate iar suprafetele suport trebuie sa fie uscate, curate, rezistente, plane si fara denivelari.
Daca pe suprafata ce urmeaza a fi tencuita exista inglobate elemente metalice, acestea vor fi mai intii
grunduite. Inainte de aplicare trebuie obligatoriu finalizate lucrarile premergatoare (hidroizolatii, elemente
de indepartare temporara a apei, protectiile de glafuri, inchiderile la atic, cofretele pentru instalatiile
electrice si de gaze, trotuarele).
Inainte de utilizare continutul din recipient se amesteca foarte bine. Se aplica un singur strat, cu fierul de
glet din otel inoxidabil si drisca neteda din material plastic .Consumul este de 2,3 -3,0 Kg/m 2
Se vor repara sau inlocui suprafetele patate sau deteriorate in orice mod sau care nu sunt identice cu
suprafetele adiacente.Reparatiile se vor executa conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme
de inlocuire.
Curatarea suprafetelor se va executa numai conform specificatiilor producatorului vopselelor.
Timp de uscare: 1-2 ore uscare la atingere si 2-3 zile uscare in profunzime.
Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, eventual se va curata suprafata, numai prin procedeele si
materialele recomandate de producator.
5.2.Caramida aparenta

20
Se va examina starea stratului suport pe care se va monta caramida aparenta. Nu se va incepe lucrarea
inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Suprafata ce urmeaza a fi placata trebuie sa fie stabila,
uscata si curata.Nu se poate efectua montajul pe o suprafata lucioasa si neteda.
Sablarea asupra suportului are ca rezultat indepartarea stratului superficial, contaminat sau vopsit,
deschiderea porilor, cresterea rugozitatii suprafetei si in consecinta si cresterea aderentei urmatoarelor
straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.
Pentru placarea suprafetelor cu caramizi aparente se vor folosi doar adezivi flexibili, pentru placari grele,
de la producatori consacrati.
Adezivul va fi intins intr-un strat subtire, pe suprafata de placat, cu o gletiera cu dinti.
Deasemenea se va aplica adeziv si pe spatele placutelor tot cu gletiera cu dinti, in asa fel incat adezivul sa
umple canalele pentru aderenta.
Placutele se vor fixa prin apasare puternica si usoara miscare stanga-dreapta.
In urma fixarii nu trebuie sa mai ramana bule de aer in masa adezivului.
Nu este necesara o amorsare prealabila.
Pentru a obtine rosturi uniforme se vor fixa cativa ''stalpi'' din loc in loc, iar intre acestia se va folosi sfoara
de nivel.
Dimensiunile recomandate pentru rosturi sunt:
- pentru placile inguste ( latime 52mm) 10 mm
- pentru placile late ( latime 71mm) 12mm

Prin folosirea adezivilor recomandati, placutele nu vor mai aluneca pe suprafata ( perete) si astfel nu se va
folosi nici un fel de ghidaj.
Distribuirea placutelor se va face de la colt pana la o deschidere (fereastra, usa) sau intre deschideri.La
capat de rand si la marginea deschiderilor se evita folosirea bucatilor mici.
Se recomanda folosirea jumatatilor sau a elementelor de colt. Acestea vor produce un aspect perfect de
zidarie a peretelui.
Rosturile suprafetelor placate se vor executa din mortar fara saruri dizolvabile. Acesta se prepara ca un
mortar semiuscat si se aplica cu ajutorul fierului de rostuit.
Prima data se executa rosturile orizontale, apoi cele verticale. Dupa aceea urmeaza finisarea imbinarii
rosturilor orizontale cu cele verticale.
Mortarul in surplus ce ajunge pe fata placutelor se indeparteaza usor cu o perie.
Locul unde au fost montate placile trebuie ferit de ploaie pana cand adezivul se va usca complet.Placile
trebuie protejate de ploaie cu minim 24 de ore inainte de montarea lor.
Placile trebuie montate la temperaturi cuprinse intre 5ºC si 25ºC.
Abaterile admisibilepentru suprafete finisate vor fi +0,3mm fata de dreptarul de 2m.

6.ASIGURAREA CALITATII
Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect,
cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de
productie si calitate.
Executantul va fi o firma experimentata, careutilizeaza numai personal calificat in executia unor lucrari
similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul vopselelor.
Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de vopsea de exterior necesara.
Inainte de inceperea executiei vopsitoriilor la exterior se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare
tip de vopsea specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice,
precum si calitatile materialului si executiei.
Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul
general.Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii
mostrelor.Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general.
Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea
lucrarii finale.Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier.Mostrele
21
scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii
terminate.
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un
laborator de incercari atestat.Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in
standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.
Tencuielile decorative se vor livra si executa in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform
specificatiei proiectului de executie.
Se va avea in vedere respectarea indicatiilor privind suprafetele ce urmeaza sa primeasca acest tip de
finisaj si planeitatea suprafetelor finisate.

CAIET DE SARCINI – IZOLATII

1.GENERALITATI
Prevederile prezentului capitol se refera la executarea urmatoarelor izolatii:
a) termo-hidroizolatii placa baza, fundatii si soclu
b) termoizolatii pereti exteriori
c) hidroizolatii spatii umede (grupuri sanitare)
d) termo-fonoizolatii pereti gips-carton
e) hidroizolatie sub invelitoare
f) termo-fonoizolatie plansee

Lucrarile din acest capitol sunt lucrari ascunse.

Lucrarile prevazute in acest capitol vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea lucrarilor
anterioare, dupa cum urmeaza:
- structurile din beton, in cazul izolatiilor la soclu si fundatii
- zidaria peretilor exteriori in cazul termoizolatiei peretilor exteriori
- structura peretilor de gips-carton, in cazul termo-fonoizolatiilor la pereti gips-carton
- placile suport din beton armat, in cazul termoizolatiilor si hidroizolatiilor la plansee

Lucrarile descrise mai sus si care preced izolatiile se vor efectua, verifica si inregistra conform
prevederilor capitolelor aferente.
In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separat prevazute in
descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate
drept prestatii suplimentare.

MATERIALE
3.1. Hidroizolatii placa parter, fundatii si soclu
3.1.1. Termo-hidroizolare sub placa parterului se realzeaza pe stratul de pietris/nisip de egalizare, prin
pozarea unei membrane HDPE, reliefata, cu banda de etansare. Peste membrana HDPE se
aseazapolistirenul extrudat.
3.1.2. Termo-hidroizolatiile fundatiilor si a soclului se vor executa cu membrane bituminoase si
membrane HDPE, pe lateralele fundatiei si pe soclu.
Membrana HDPE va avea banda de etansare bituminoasa, elastica, pe interiorul uneia dintrelaturile
lungi, protejata, pana la utilizare, de o banda de hartie.
Pentru fixarea membranei se vor utiliza:
- cuie cu rondele indicate sau furnizate de producatorul membranei;
- benzi de etansare din mastic bituminos, altele decat cele fixate pe membrana – latime aprox.50mm;
- profil plastic semi-rigid, pentru inchidere in partea superioara, indicat/furnizat de producatorul
membranei.

22
Consumurile specifice ale materialelor de mai sus vor fi stabilite conform fiselor tehnice, de catre
antreprenor.
Membrana HDPE va avea urmatoarele caracteristici:
Greutate specifica min. 650,0 g/m2
Grosime totala, inclusiv proeminentele min. 8,0 mm
Rezistenta la tractiune (rupere) longitudinal min. 350,0 N/5cm
Rezistenta la tractiune (rupere) transversal min. 350,0 N/5cm
Rezistenta la compresiune min. 300,0 kN/m2
Alungirea la rupere min. 20,0 %
Volum aer (intre proeminente) min. 5,5 l
Conditii lucru -30 oC - +60 oC.
Membrana folosita in cazul 3.1.2. va avea pozata/fixata pe fata exterioara:
- o membrana geotextila din poliester, cu urmatoarele caracteristici:

Greutate specifica min. 65,0 g/m2

Rezistenta la tractiune min. 850,0 N/5cm
Alungirea la rupere min. 40,0 %
- o plasa de fibra de sticla, cu urmatoarele caracteristici

Greutate specifica min. 165,0 g/m2 44

23
Membrana bituminoasa va fi o membrana de tip SBS (Stiren-Butadien-Stiren), in conformitate cu SR
EN 13707 si avand urmatoarele caracteristici:
Stabilitatea la cald SR EN 1110 min. 110 oC
Flexibilitatea la rece SR EN 1109 min. -10 oC
Forta de tractiune la rupere SR EN 12311-1
Longitudinal min. 500 N/5cm
Transversal min. 500 N/5cm
Alungirea la rupere SR EN 12311-1
Longitudinal min. 32 %
Transversal min. 32 %
Rezistenta la perforare statica SR EN 12730 min. 15 kg
Greutatea SR EN 1849 4 kg/m2
Armatura impaslitura de poliester.
Membrana va fi aplicata pe suport dupa aplicarea prealabila a unui grund bituminos de aderenta
indicat/furnizat de producatorul membranei.
Pentru termoizolatie se va folosi polistiren extrudat cu:
- fete liste si falt, in cazul (3.1.1.)
- fete striate si cant drept, in cazul (3.1.2.).

In ambele cazuri, polistirenul ca fi conform SR EN 13164 , obtinut prin tehnologia cu CO 2 si va avea

urmatoarele caracteristici:
Rezistenta la compresiune, deformatie 10% (SR EN 826) min. 300,0 kPa (t/m 2)
Coductivitatea termica (SR EN 12939, λ) max. 0,037 W/m x K
Stabilitatea dimensionala la temperatura si umiditate (SR EN 1604)max. 5,0 %
Absorbtie vapori prin difuzie (SR EN 12088) max. 3,0 %
Rezistenta la inghet-dezghet (SR EN 12091) max. 1,0 %
Comportarea la foc (SR EN 13501-1) clasa E
Densitate (SR EN 1602) min. 30,0 kg/m3
Grosime 100,0 mm.
Deasupra solului polistirenul va fi fixat mecanic folosindu-se dibluri cu rondele (cu miez metalic) de
lungime minima 200mm.
3.2.Termoizolatie pereti exteriori
Termoizolatia peretilor exteriori este un sistem cuprinzand: materialul termoizolant, adezivul de lipire a
acestuia, masa de spaclu, plasa de fibra de sticla de armare a masei de spaclu, profilele de sustinere,
protectie pentru rosturi de dilatatie, finisaj.
Materialul termoizolant va fi polistiren expandat conform SR EN 13163, avand urmatoarele
caracteristici:
Rezistenta la compresiune, deformatie 10% (SR EN 826) min. 80,00 kPa (t/m 2)
Coductivitatea termica (SR EN 12939, λ) max. 0,04 W/m x K
Stabilitatea dimensionala la temperatura si umiditate (SR EN 1604)max. 0,40 %
Absorbtie vapori prin difuzie (SR EN 12088) max. 4,00 %
Rezistenta la inghet-dezghet (SR EN 12091) max. 1,00 %
Comportarea la foc (SR EN 13501-1) clasa B
Densitate (SR EN 1602) min. 15,00 kg/m3
Grosime 100,00 mm
Pentru captusirea glafurilor tamplariei exterioare se vor folosi placi din polistiren extrudat cu fete striate,
conform SR EN 13164 si obtinut prin tehnologia cu CO2.. Acest material va avea urmatoarele
caracteristici:
Rezistenta la compresiune, deformatie 10% (SR EN 826) min. 250,0 kPa (t/m 2)
Coductivitatea termica (SR EN 12939, λ) max. 0,033 W/m x K
Rezistenta la forfecare 190kPa
24
Absorbtie vapori prin difuzie (SR EN 12088) max. 3,0 %
Rezistenta la inghet-dezghet (SR EN 12091) max. 1,0 %
Comportarea la foc (SR EN 13501-1) clasa F
Densitate (SR EN 1602) min. 30,0 kg/m3
Grosime 20,0 mm.
Mortarul adeziv va avea rol si de masa de spaclu (va fi folosit si la lipirea si la spacluireapolistirenului) si
va fi de clasa C.1.TE (SR EN 12004), respectand SR EN 13499.
Bazå Combinatie de ciment cu compusi
minerali si råsini sintetice
Proportia amestecului: 5 - 5,5 litri apå/25 kg praf
Timp de punere în operå: 2,5 - 3 ore
Temperatura de punere în operå: de la +5°C pânå la +30°C
Timp deschis: max 20 min
Rezistenta la temperaturå: de la -30°C pânå la +70°C
Conductivitate termicå (l) max 0,85 W/mK
Consum
- lipire 4 - 5 kg/ m²
- spåcluire 4 - 5 kg/ m²
Acoperire cu tencuialå decorativå dupå min. 72 ore
Aderentå dupå 28 zile > 0,5 N/ mm²
Aderentå la polistiren >0,08N/nm² (ruperea polistirenului)
Plasa de fibra de sticla care se va folosi va avea greutatea specifica minima 165g/m 2.
Profile:
- Profil metalic protejat prin galvanizare, tip U, cu picurator, care va fi montat orizontal, la baza
termosistemului (de-asupra soclului).
- Profil de protectie/ranforsare colturi exterioare - Profilul este din PVC-dur sau Polistirolavand proprietati
de difuzie datorate gaurilor practicate pe ambele axe longitudinale - se aplica direct pe termoizolatie, prin
lipirea si chituirea cu masa spaclu a benzii de plasa fibra sticla, cu care este echipat si care asigura o
ranforsare ulterioara superioara. Pe ambele laturi profilul are (sudate prin tehnica ultrasonica) cate doua
ghidaje pentru tencuire - benzi/excrescente netede si paralele.
- Profil pentru rost de dilatatie intre termosistem si tocurile tamplariei exterioare –acesta va asigura
realizarea unui racord sigur, prin simpla presare. Banda autoadeziva din poliester (PE) realizeaza un rost
rezistent la intemperii si raze ultraviolete (UV).
- Profile pentru rosturi de dilatatie ale cladirii si acoperiri ale acestora. Profilele sunt prevazute cu banda
plasa fibra sticla pentru ancorarea in masa de spaclu si ranforsare, respectiv au prevazute ghidaje pentru
tencuire.In zona de conexiune a profilelor se va executa o suprapunere a foliei de legatura pe distanta de
cca 5 cm care se va fixa de profilul anterior cu ajutorul unei benzi autoadezive.Elementele din PVC se
introduc unul in celalalt cu ajutorul elementelor de legatura.

3.3. Hidroizolatii spatii umede

Se va executa hidroizolarea pardoselilor folosind un mortar impermeabilizant elastic, bicomponent,
avand urmatoarele caracteristici:
Rezistenta la incovoiere la 28 de zile min. 2,000 N/mm 2
Rezistenta la compresiune la 28 de zile min. 14,500 N/mm 2
Aderenta la beton 1,350 N/mm2
Impermeabilitatea la apa (coeficient de capilaritate) 0,021 g/dm 2x minut1/2
3.4. Termo-fonoizolatii pereti gips-carton
Termoizolatia va fi executata din vata minerala:
Conductivitate termica (SR EN 12667, λ) max. 0,040 W/mxK
Rezistenta la circulatia aerului (r) min. 5kPa .s/m2
Clasa rezistenta la foc (SR EN 13501-1) A1
25
Grosimea 40mm.
3.5. Hidroizolatii la invelitoare
Hidroizolatia va fi executata din foi bitumate aditivate (o foaie impaslitura fibre de sticla aditivate cu
plastomeri tip I4 si o foaie de tesatura de fibre de sticla aditivata cu plastomeri tip T4).
Termo-fonoizolatii plansee
Termoizolatia la plansee va fi executata din:
- Polistiren extrudat de 5cm – sub placa parterului
- Vata mineral 15 cm – peste placa parterului

Specificatii tehnice - polistiren extrudat

Conductivitate termica (SR EN 12667, λ) 0,033 W/mxK
Rezistenta la compresiune minim 300 KPa
Clasa de combustibilitate C1
Grosimea 50 mm ; 150mm
Specificatii tehnice – vata minerala
Conductivitate termica (SR EN 12667, λ) max. 0,040 W/mxK
Rezistenta la circulatia aerului (r) min. 5kPa .s/m2
Clasa rezistenta la foc (SR EN 13501-1) A1
Grosimea 40mm

5.EXECUTIE
5.1 Lucrari de hidroizolatii
Hidroizolarea sub placa parterului
- membrana HDPE va fi pozata peste stratul de pietris, cu proeminentele in jos;
- fasiile de membrana se vor suprapune cel putin 20cm si se vor imbina, prin clipsarea proeminentelor,
unele in altele, in zona benzii de etansare;
- in cazul in care banda de etansare lipseste (imbinari transversale sau utilizare fasii) se va folosi o banda
suplimentara de etansare;
- imbinarea va fi asigurata prin comprimare folosind un ciocan de cauciuc;
- dupa ce toata membrana a fost corect pozata pe toata suprafata, se va poza, pe membrana, armatura,
folosind distantierii
- practic, hidroizolatia cu membrana HDPE va avea rolul unui cofraj pierdut.

Hidroizolarea fundatiei
- se va tine cont de faptul ca acestea se vor executa pana la inaltimea soclului (vezi planse)
- membrana bituminoasa se va lipi de suport, dupa aplicarea grundului; lipirea se va face la cald, fiecare
doua fasii verticale alaturate fiind suprapuse 8-10cm si lipite la cald, fiecare pe cea anterioara
- innadirile pe orizontala nu sunt permise – fasiile vor fi numai verticale
- membrana va fi lipita pana la marginile fiecarei muchii verticale, urmand ca peste cele doua membrane
lipite (de-o parte si de alta a muchiei) sa se execute un ranforsaj din acelasi tip de membrana, lipit la cald,
10cm peste fiecare membrana (stang si dreapta)
- polistirenul extrudat va fi pozat pe hidroizolatie fixandu-se provizoriu (pana la executarea umpluturii) cu
mastic bituminos, aplicat in puncte, respectiv fixandu-se mecanic, definitiv, cu cuie cu rondele, in partea
aferenta soclului;
- membrana HDPE va fi pozata peste termoizolatie, cu proeminentele spre interior (spre termoizolatie) si
avand membrana geotextila (pana la soclu), respectiv cea de fibra de sticla (in dreptul soclului) spre
exterior; consecutiv pozarii se va fixa si mecanic folosind cuie cu rondele indicate/furnizate de
producatorul membranei (aprox.1 cui/mp, functie de indicatiile producatorului membranei), inainte de
fixarea cu fiecare cui se va executa etansarea umpland golul in care urmeaza sa intre rondela cu mastic
bituminos
26
47

27
- pozarea membranei HDPE se va face lasandu-se aproximativ un metru, pe verticale, in partea de jos a
fundatiilor, in plus; suplusul fiind indoit, rodund, pe fundul gropii de fundare, astfel incat umplutura sa fie
peste acest surplus; suplusul de membrana geotextila va fi indoit invers;
- fasiile verticale de membrana vor fi suprapuse, fiecare peste cea anterior montata, min.20cm, etansan-du-
se imbinarile prin banda longitudinala de etansare (a carei hartie de protectie a fost detasata) si
executandu-se si imbinarea mecanica dintre fasii (prin clipsarea proeminentelor in goluri, ca la a1)
- ultima petrecere, a ultimei fasii verticale pe prima, se va face cu suprapunere minim 50cm
- in cazul fiecarei imbinari verticale, daca nu exista banda de etansare pe intradosul uneia dintre fasiile de
suprapus, se va realiza etansarea cu banda suplimentara;
- in momentul fixarii membranei HDPE se va fixa si geomembrana, fasiile suprapunandu-se 10cm;
- deasupra solului, peste membrana HDPE va fi fixata mecanic de suport, folosinduse cuie speciale cu
rondela; inainte de fiecare fixare se va umple cu mastic bituminos locasul in care va intra rondela dupa
care va fi aplicat, in partea superioara profilul special de inchidere superioara care va fi fixat mecanic si
etansat cu mastic bituminos
- membrana HDPE, avand plasa de fibra de sticla fixata, se va inchide superior cu un profil din PVC semi-
rigid furnizat/indicat de producatorul mebranei; fixarea se va face cu cuie autoforante(eventual furnizate
de furnizorul profilului)

Hidroizolarea spatiilor umede:

Inaintea aplicarii in camp a pastei impermeabilizante se vor ranforsa zonele in care solicitarile mecanice
sunt mari:
- se aplica banda speciala de ramforsare, la intalnirea sub unghi (plan) a doua suprafete – intalnirea
pardoselii cu peretii
- se aplica ranforsaje speciale pentru colturi exterioare si interioare - toate colturile rezultate dinintalnirea
planelor, respectiv ranforsaje speciale in jurul conductelor si tevilor.
- toate ranforsarile se vor executa cu materialele indicate de producatorul mortarului impermeabilizant.
- aplicarea ranforsajelor se face prin aplicarea unui strat subtire de pasta impermeabilizanta pe suport si
pozarea ramforsajului, respectiv presarea acestuia cu fierul de glet fara dinti.

5.2. Termoizolatii :
Termoizolarea peretilor exteriori:
Evaluarea suprafeţei existente
Înainte de începerea lucrărilor, trebuie verificată calitatea suprafeţei existente. Trebuie să fie rezistentă,
uscată, curată, să nu existe substanţe care să scadă gradul de aderenţă, cum ar fi grăsimile, bitumurile etc.
Murdăria existentă şi straturile cu o rezistenţă scăzută trebuie îndepărtate. Acestea pot constitui un loc
ideal pentru formarea ciupercilor. Curăţaţi suprafaţa şi aplicaţi produsul antifungic. Aderenţa tencuielii
existente se verifică prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arată că în acel loc tencuiala trebuie
îndepărtată.
Amorsarea suprafeţelor absorbante
Suprafeţele care au un grad de absorbţie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie amorsate cu grund
universal şi apoi se lasă să se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evită uscarea prea rapidă a adezivului cu care
sunt fixate plăcile de polistiren. Amorsa mai are următoarele proprietăţi: fixează praful, întăreşte suprafaţa,
nu se diluează, timp de uscare 4h, consum: 0,1-0,2 l/mp.
Fixarea profilelor de soclu
- Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de măsură: nivela cu trepied, teodolitul laser
- Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60
- Diblurile se vor monta din 30 în 30 cm pe lungimea profilului
- Montarea profilelor asigură orizontalitatea perfectă a placajului

28
- Abaterile de planeitate ale peretelui se compensează prin folosirea unor distanţieri de plastic cu grosimi
variabile
- Îmbinările între profile se realizează cu piese speciale de îmbinare

Pregătirea mortarului adeziv

- Adevizul se va prepara prin amestecare cu apă curată, în raport de 6,5 litri/25 kg. Amestecul se face
electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu paleţi
- Dacă această condiţie nu este respectată, adezivul ăşi va pierde din proprietăţi, iar efectul nu va fi cel
dorit

Aplicarea adezivului pe plăci termoizolante

Metoda patului de adeziv
- Adezivul se va aplica pe placa de polistiren în strat continuu, cu ajutorul unei mistrii zimţate
- Mărimea dinţilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm
- Adezivul nu se va aplica pe muchiile plăcilor

Metoda prin puncte

- Se foloseşte când suprafaţa suport prezintă denivelări mai mari de 15 mm
- Se stabileşte mărimea denivelărilor
- Adezivul se va aplica continuu pe marginea plăcii şi în puncte, pe centrul acesteia
- Adezivul nu se va aplica pe muchiile plăcilor

Fixarea plăcilor termoizolante

După aplicarea mortarului trebuie fixată placa pe perete şi apăsată cu ajutorul unei gletiere mari. Plăcile
trebuie montate în asize una lângă alta, pe o singură suprafaţă. La colţuri trebuie menţinută continuitatea
plăcilor. Aşezarea plăcilor se face întocmai ca o zidărie de cărămidă. Plăcile de polistiren vor fi lipite
astfel încât să depăşească muchia golului cu cel puţin o dată grosimea plăcii. Nu se admite ca rosturile
dintre plăcile din dreptul golului să intre în prelungire cu muchia golului. Dacă apar rosturi la îmbinările
dintre plăci acestea trebuie astupate în mod obligatoriu cu spumă poliuretanică.
Verificarea poziţionării plăcilor
După montarea plăcilor de polistiren se va face controlul planeităţii şi verticalităţii.
Controlul planeităţii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafaţă, iar al verticalităţii cu un boloboc.
Şlefuirea suprafeţei plăcilor termoizolante
- Dacă plăcile de polistiren sunt lăsate neprotejate de radiaţiile UV mai mult de 2 săptămâni, înainte de
aplicarea masei de şpaclu, acestea trebuie şlefuite din nou şi curăţate
- Dacă se constată mici denivelări în zonele de îmbinare dintre plăci, acestea vor fi eliminate prin şlefuire
- Şlefuirea se va face cu hârtie abrazivă sau cu peria de sârmă

Fixarea plăcilor de termoizolaţie în dibluri

- Se dau găuri pe suprafaţa faţadei egale cu diametrul diblului după min. 24 ore de la lipirea plăcilor
- Diblurile se vor fixa provizoriu în găuri
- Se introduc cuiele de expandare în găurile diblului prin lovire cu ciocanul
- Forţa de smulgere a diblurilor din perete trebuie să fie > 0,2 KN
- Necesarul este de 6-8 buc / mp
- Diblurile se bat astfel încât rozeta să fie înglobată în placa de polistiren
- Capetele diblurilor vor fi şpăcluite

Armarea suplimentară a uşilor şi ferestrelor

- La colţurile ferestrelor şi uşilor se montează profil de colţ armat cu plasă de fibră
- La muchiile superioare ale uşilor şi ferestrelor se montează profilul de fereastră cu picurător
29
- La glafurile uşilor se foloseşte polistiren extrudat de 2 cm grosime
- Colţurile ferestrelor şi uşilor se armează suplimentar cu benzi din plasă de fibră dispuse la 45 0 (deoarece)
în acele zone sunt concentrări de eforturi
- Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm
Armarea cu plasă de fibră de sticlă a sistemului de termoizolaţie
Plasa de fibră de sticlă se aplică în fâşii cu lăţimea de 1m , pe toata înălţimea faţadei.
- Fâşiile de plasă se vor suprapune 10 cm una peste cealaltă
- Plasa de fibră de sticlă se înglobează prin presare dinspre centru către marginile fâsiei, de sus în jos
- Înglobarea se face cu ajutorul mistriei zimţate
- După înglobare, masa de şpaclu se lisează cu ajutorul gletierei

Formarea marginilor
- Marginile se formează cu ajutorul gletierei unghiulare

Masa de şpaclu finală

- După înglobarea completă, se va aplica masa de şpaclu finală
- Masa de şpaclu finală constituie suportul pentru tencuiala decorativă
- După uscare (minim 24 ore) aceasta se şlefuieşte cu hârtie abrazivă până se obţine o suprafaţă netedă

Termoizolarea si hidroizolarea planseelor:

Lucrarile de izolatii (termohidroizolatii sau hidroizolatii) se executa pe placa de beton, care se rectifica (se
realizeaza o sapa de mortar daca e cazul) pentru realizarea unei suprafete perfecte.
Stratul suport de beton rectificat sau sapa din mortar va fi amorsat in 2 straturi cu o emulsie sau solutie de
bitum din minimum 600 g/, peste care se aseaza stratul de difuzie de vapori din impislitura bitumata
perforata IBP 1200 lipit cu adeziv la rece. Aplicarea amorsajului se face in cazul emulsiei anionice pe
stratul umezit iar in cazul solutiilor bituminoase pe suport bine uscat. Bariera de vapori se aplica pentru a
asigura migrarea vaporilor spre exterior si a impiedica condensul in stratul de izolatie termic si va fi
alcatuita dintr-un strat de caserare din impislitura sau tesatura de sticla bitumata (la umiditate interioara
sub 60% si greutatea termoizolatiei peste 70 kg/mp). Bariera trebuie sa acopere complet partea interioara a
stratului de izolatie termica.
Difuzarea vaporilor catre exterior la terasa se face prin intermediul :
- barierei de vapori
- stratului de difuzie
Stratul de difuzie de sub hidroizolatie se executa cu foile nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu
partea blindata pe suport. Nu se aplica in dolii si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de scurgere si
strapungerilor.
Asigurarea evacuarii catre exterior a vaporilor de sub straturile de difuzie se face la acoperisurile fara atice
prin prelungirea straturilor de difuzie sub sorturile de tabla, iar la cele cu atice prin fisii de 50 cm latime la
distante de 1 m.
La deschideri mai mari de 12 m, evacuarea vaporilor de sub stratul de difuzie se face prin intermediul
deflectoarelor (1 la 100 mp suprafata amplasate pe zonele cele mai inalte ale acoperisurilor).
Peste termoizolatia protejata cu un strat de caserare din impislitura/tesatura de sticla bitumata sau hartie
kraft, pentru a impiedica absorbtia apei din mortar, se realizeaza un strat suport pentru hidroizolatie din
beton sau mortar de ciment armat cu plasa STM, care se amorseaza cu solutie bituminoasa in benzina sau
emulsie bituminoasa in doua straturi (min 600 g/mp).
Stratul suport al hidroizolatiei se verifica din punct de vedere al planeitatii conform STAS 2355-87; in
cazul in care nu sunt intrunite conditiile de planeitate, se vor executa rectificari corespunzatoare.
Hidroizolatia din foi bitumate aditivate (o foaie impaslitura fibre de sticla aditivate cu plastomeri tip I4 si
o foaie de tesatura de fibre de sticla aditivata cu plastomeri tip T4) lipite cu flacara se realizeaza prin
topirea stratului de bitum aditivat al materialului, datorita temperaturii flacarii rezultate prin arderea
30
gazului lichefiat cu ajutorul unor arzatoare. Foliile sunt protejate din fabricatie cu filer de calcar pe o fata
si folie de polietilena pe cealata. Se va urmari ca derularea sulului si retragerea concomitenta a arzatorului
sa se faca cu viteza potrivita pentru ca bitumul de pe foi sa se topeasca uniform fara sa curga de pe sul.
Foaia cu bitum topit se preseaza pe stratul suport prin greutatea sulului iar la capetele sulului si pe
marginea sa, se preseaza cu mistria usor incalzita.
Petrecerile foilor vor fi de minimum 10 cm in sens longitudinal iar la capetele sulului de minimum 15 cm.
In punctele mai solicitate (dolii guri de scurgere, strapungeri, rosturi de dilatatie) hidroizolatia se intareste
cu un strat suplimentar din fisii de tesatura bituminata lipita cu bitum.
Se vor executa si izola corespunzator chepengurile prevazute in proiectul de executie.

CONFECTII METALICE
1.GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice de executie pentru balustradele metalice.
2.MATERIALE SI STANDARDE DE REFERINTA
- Balustrade metalice din otel laminat conform N.I. ale producatorilor respectând proiectul de detaliu – se
vor livra vopsite si grunduite in camp electrostatic – culoare gri.
3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT
Confectiile metalice se livreaza de catre producator in ansamble sau subansamble conform proiectelor,
gata grunduite, prevazute dupa caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel prin prinderi.
Depozitarea se va face in soproane inchise fiind ferite de murdarie, lovire sau degradare pâna la punerea
lor in opera.
Transportul se va face cu auto-platforme, manipularea cu atentie pentru evitarea deformatiilor, lovirii, etc.
4. MONTAJ
Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei tehnologice la locul
de montaj si de prindere in elementele de constructie.
Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor metalice,
conform proiectului.
Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante intre elemente de
constructii, etc) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce se impun.
Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de montaj in cazul fixarii
acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc.
Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre
produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de
proiect.
Montajul definitiv se face conform proiectului cu piese de fixare cu suruburi, prin sudura etc pentru
obtinerea unor elemente constructive ce vor participa la constructia respectiva atât functional cât si estetic.
Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu tolerantele
admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului.
Dupa verificarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice când acestea nu au tratamente
speciale pe suprafata lor (nichelari, cromari, etc). Pentru aceasta se va verifica starea grundului anticoroziv
si care se reface atunci când acesta nu prezinta un grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari,
etc). Apoi se realizeaza finisarea prin vopsire .
5.CONTROLUL CALITATII
Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasaca imbinarile pieselor precum si
metodologia de verificare a calitatii acestora sunt cele prevazute in “Normativul pentru verificarea calitatii
lucrarilor de constructii si de instalatii aferente” indicativ C 56-75 capitolul 15 punctul 2.
Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina sau ateliere se va face conform
“Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor” indicativ C 56-75 capitolul 15 punctul 3.
Verificarea calitatii lucrarilor de montare:
a) inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare cuprinde:
- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
31
- verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
- existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea montajului,
prevazute in desenele tehnice inclusiv pozitionarea elementelor de legatura, sustinere sau ancorare.
b) pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:
- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiectare;
- verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de montaj.
Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C 56-75, anexa 15.3 (asimilat) tinându-se
seama de abaterile limita ale elementelor brute sau finite ale constructiei continute in anexa 4.1. la
Normativul C 56-75.
- receptia partilor ce devin ascunse se va consemna intr-un proces verbal si conditioneaza inceperea
operatiunilor urmatoare;
- verificarea sudurilor ce se fac la montare sa corespunda indicatiilor din proiect.
c) la terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
- certificatele de calitate ale confectiilor metalice
- procesele verbale de lucrari ascunse, buletine de incercari, dispozitii de santier, etc.;
- procese verbale de receptie a lucrarilor;
- piese scrise si desenate ale proiectului cu toate modificarile si completarile de pe parcursul executiei.
Verificarea directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si alte verificari
cerute de Normativul C 56-75, care se vor consemna in procesele verbale.
Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in Normativul C 56-75 fiind
consemnate in procese verbale incheiate intre executant si investitor (dirigintele lucrarii).

AMENAJARE INCINTA
1.GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se referă la conditiile tehnice de executie a lucrărilor de executare a aleilor
pietonale si a trotuarelor de garda din elemente vibropresate din beton si executarea platformelor
exterioare finisate cu cauciuc.
3.1.Elemente vibropresate din beton
Materialele folosite la pavaje trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prescrise în standardele
respective sau să posede certificatul de calitate al furnizorului în conformitate cu agrementarea MLPAT
pentru cele din beton, astfel: - Elemente vibropresate din beton clasa C32/40 necarosabile;
- Masticuri bituminoase STAS 183-72.
- Ciment C8/10
Pavelele din beton sunt de diferite forme şi dimensiuni funcţie de furnizor. Pentru folosirea acestor tipuri
de pavele furnizorul trebuie să posede agrementare de la Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajarea
Teritoriului (MLPAT). Pavele din beton prin forma lor sunt de două tipuri:
 pavele autoblocante;
 pavele care nu sunt autoblocante.

Grosimile minime sunt:

 6 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi carosabile;
 2.5-4.5 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi pentru trotuare (accidental carosabile).

Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare şi curţi unde nu circulă
vehicule grele. În profil transversal bombamentul se realizează conform SR 6978-95, iar în profil
longitudinal conform STAS 863-85.
Pantele transversale sunt:
 pentru pavaje din pavele normale şi abnorme: 3%;
 pentru pavaje din calupuri şi din beton: 2,5%;
32
 în pieţe, platforme şi locuri de parcare: 1...2,5%.

4.EXECUTIE
Fundatii pentru pavaje
Pentru acestea se va realiza urmatorul sistem:
 8 cm grosime macadam (piatra sparta sort 25÷63 mm);
 15 cm grosime fundatie piatra sparta (piatra sparta sort 63÷80 mm);
 10 cm grosime substrat de nisip (granulatie 0÷7 mm).

Pavaje (trotuare si alei din pavele vibropresate )

Pavajele nu se vor executa pe fundaţii îngheţate. Fundaţia pavajelor se verifică înainte de aşezarea
pavelelor conform STAS 6400-84. Pe fundaţiile din beton pavajele se execută numai după ce betonul
atinge cel puţin 80% din rezistenţa sa la 28 zile conform STAS 1275-88.
După executarea încadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşează un strat de nisip de 7-10cm care se
nivelează şi se pilonează, apoi se aşterne un al doilea strat de nisip afânat, în care se aşează pavelele
sortate, fixându-le prin batere cu ciocanul. Aşezarea pavelelor din beton se face cu 2 cm mai sus decat cota
finala a pavajului, iar a pavelelor vibropresate – cu 1cm mai sus..
După aşezarea pavelelor se face prima batere cu maiul la uscat, bătându-se bucată cu bucată, verificându-
se suprafaţa cu dreptarul şi şablonul şi corectându-se eventualele denivelări. Pentru calupurile din beton se
foloseşte placa vibratoare. Se împrăştie apoi pamant,pietris, humus, nisip sau chiar amestecatura pe toată
suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se freacă cu peria, împingându-se 55

33
nisipul în rosturi până la umplerea lor.După această operaţie se execută a doua batere cu maiul şi se
cilindrează cu un cilindru compresor de 6,,,8 tone, după ce s-a aşternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm
grosime. Neregularităţile rămase după această operaţie, se suprimă prin scoaterea pavelelor şi revizuirea
grosimii stratului de nisip, adăugându-se sau scoţându-se material. Baterea se face cu un mai mecanic sau
cu unul manual de circa 30 kg, la pavele normale şi abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru
calupurile din beton se foloseşte obligatoriu placa vibratoare.
Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execută cu nisip argilos care este periat şi udat.
5. Pardoseli exterioare din cauciuc
Suprafata acoperita cu pardoseli din cauciuc este multifunctionala, placile preluand si rolul de strat de
compensare, suprafata de rezistenta si suprafata de uzura.
Stratul support pe care poate fi montata pardoseala din cauciuc poate fi orice substrat solid:
- Direct pe pamant, iarba, pietris ( cum este cazul de fata)
- Direct pe beton, sapa (indifferent de starea acestora)
- Direct pe membrana hidroizolatoare
- Direct pe suprafete metalice, din lemn sau ceramic

Se recomanda sa nu se aseze acest tip de pardoseala in zone in care apa balteste timp indelungat. Ea este
antiderapanta chiar daca exte expusa o perioada mare de timp apei, dar durata sa de viata creste daca, din
cand in cand, in cicluri repetate, apa o lasa sa se usuce.
Pardoselile din cauciuc sunt foarte usor de dimensionat, cu orice tip de cutit sau fierastrau electric sau
manual. Dimensionarea se face astfel incat placile sa se integreze in geometria suprafetei, chiar daca este
vorba de ocolirea burlanelor, stalpilor de iluminat, trunchiurilor de copaci, pieselor obiectelor montate in
locurile de joaca pentru copii.
Pardoselile din cauciuc nu necesita obligatoriu lipirea de stratul suport si rostuirea intre placi, deoarece ele
sunt stabile datorita propriei greutati si a aderentei foarte bune.
In functie de anotimp si temperatura, dimensiunea placilor se modifica, astfel incat, inainte de montajul lor
definitiv, se recomanda o montare provizorie pe pozitie, pentru aclimatizare ( umiditate, temperatura).
Cand se executa montajul definitiv, se va tine cont la inchiderea marginilor, ca fiecare placa de
1000x1000mm are nevoie la montaj de ±3mm, deoarece placile se pot dilata sau micsora, in functie de
temperature la care sunt expuse.
Pardoselile din cauciuc se intretin foarte usor, datorita proprietatilor de exceptie. In functie de suprafata,
curatarea se poate realiza cu perii de orice fel, mature, lavete, jet de apa, cu sau fara deteregenti. Ele sunt
rezistente la apa fierbinte si nu pastreaza pete dupa curatarea resturilor de mancare sau grasimi.
CONTROLUL CALITATII
Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în standardele
respective. Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executate de un laborator
de specialitate, pe probe luate conform prescripţiilor din standardele respective.
Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenţă de organul de control tehnic.
Înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile prevăzute.
Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile, mărimea rosturilor,
încadrarea pavajelor conform prescripţiilor din prezentul standard.
În profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aşezat pe axa drumului sau
străzii şi pe primul rând de pavele de lângă bordurile de încadrare sau de lângă rigolă.
În profil transversal, verificarea se face cu un şablon având profilul drumului sau străzii. Verificarea se
face din 25 în 25 m.
Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pană gradată având lungimea de 30 cm, lăţimea de max. 3
cm şi grosimea la capete de 1,5 cm şi 9 cm. Pana are înclinarea de 1/4.
Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel. La pavaj din elemente vibropresate de
beton pentru trotuare si alei pietonale,după terminarea operaţiunilor de execuţie a pavajelor, rosturile pot
pot avea maxim 3 mm. Se admit denivelari in lungul strazii, sub dreptarul de 3m, de maxim 5mm.

34
Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidenţele de şantier (cartea construcţiei, carnet de măsurători,
registru de laborator etc.) care alcătuiesc documente de control.
Recepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, a
prevederilor din prezentul standard şi a datelor din proiectul lucrării. Pavajele se recepţionează atunci când
toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.

REZISTENTA

TERASAMENTE

Obiectul specificatiei.
In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice pentru lucrarile de terasamente, constând in sapaturi,
incarcarea in mijloace de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamântului.
Concepte de baza.
Executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila, sau nu este justificata.
Pentru sprijinirea sapaturilor se vor utiliza de regula, elemente de inventar modulate, concepute pentru un
domeniu larg de utilizare si cu posibilitati de refolosire.
Elemente de proiectare.
Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect, pe baza studiului geotehnic si
specificate pe planurile de fundatii si constatarile executantului la efectuarea sapaturilor, in ceea ce
priveste stratificatia terenului de fundatie, natura apei subterane, obstacolele intâlnite (hrube, umpluturi
locale, canalizari, etc.), vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. in
astfel de situatii nu se va continua lucrul fara acordul scris al proiectantului. La executarea de sapaturi
lânga cladiri existente, daca se constata ca ipotezele luate in considerare in proiect pentru asigurarea
stabilitatii cladirilor existente nu corespund, executantul va opri lucrarile pâna la obtinerea acordului
proiectantului asupra modificarilor de solutii ce se impun.

CATEGORII DE LUCRARI
- Operatiuni pregatitoare executiei lucrarilor de sapatura.
- Executia lucrarilor de sapatura.
- Executia lucrarilor de umpluturi si compactari.
- Protectia lucrarilor de terasamente executate.

MATERIALE SI PRODUSE.
- Agregate minerale sortate
- Balast
- Pamânt pentru umplutura.

ACCESORII.
- Dulapi metalici executati din tabla ambutisata sub forma de chesoane rigidizati cu nervuri interioare
din tabla si spraituri pentru sprijiniri.

35
- Cadre verticale portspraituri hidraulice.
- Panouri metalice portglisiere.
- Panouri metalice cu role de ghidare.
- Distantieri orizontali extensibili pentru sprijiniri.

TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.

- Transportul pamântului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate.
- Depozitarea pamântului necesar pentru umplutura se va face in imediata apropiere a punctelor de lucru.
- Depozitarea resturilor rezultate din operatiunile de defrisare si curatire a terenului se va face in locurile
pentru care s-a obtinut avizul primariei.

Generalitati.
- La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile invecinate
zonelor de lucru.
- Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente,
executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului pentru sapatura.
- Dezafectarea retelelor de instaltii subterane se va face numai cu acordul proiectantului si acordul scris
al beneficiarului.
- Când turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa de fundare, sapatura va fi oprita la o
cota mai ridicata decât cota finala in functie de calitatea terenului.

Operatiuni pregatitoare executiei lucrarilor de sapatura.

inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:
- defrisarea plantatiei existente pe amplasament;
- demolarea unor structuri existente pe amplasamente;
- curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale;
- gropile care ramân dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamânt compactat;
- se vor executa rigole sau santuri de garda pentru dirijarea apelor superficiale in afara zonelor de lucru;
- inainte de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea pozitiei fundatiilor proiectate pe
amplasament.

Executia lucrarilor de sapatura.

- Executarea sapaturilor cu pereti verticali deasupra nivelului apelor subterane se va face cu respectarea
urmatoarelor adâncimi:
- 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive;
- 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
- Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, ternul din jurul sapaturii nu trebuie sa fie incarcat si sa sufere
vibratii.
- Pamântul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minimum 1 m de marginea gropii de
fundatie.
- Executantul va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si impotriva surparii
malurilor.
- Pamântul in exces se va incarca in mijloace de transport cu utilaje specializate sau manual in functie de
volumul de pamânt rezultat din sapatura.

36
- La sapaturile cu pereti in taluz, cu adâncimi pâna la 2 m (pamânt cu umiditate naturala sub 12 - 18 % )
panta taluzului sapaturii (tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala) nu trebuie sa depaseasca
valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamânturi:
- nisip , balast 1/1;
- nisip argilos 1/1,25;
- argila nisipoasa 2/3;
- argila 1/2;
- loess 4/3;
- roca friabila 2/1 - 4/1 ;
- stânca 4/1 - 7/1 ;
- in cazul sapaturilor manuale cu adâncime peste 2 m, taluzul trebuie executat in trepte, prevazându-se pe
inaltimi banchete, care sa permita evacuarea pamântului prin relee. Banchetele vor avea latimea de 0,6 -
1,0 m si distantele pe verticala intre ele de cca.2 m .
- Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza când nu este posibila sau economica
sapatura in taluz, sau când adâncimea sapaturii depaseste conditiile de executie ale sapaturilor cu pereti
verticali nesprijiniti.
- Sprijinirea sapaturilor la a adâncime pâna la 5 m se executa cu elemente metalice de inventar conform
normelor in vigoare.
- Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane sau in terenuri cu infiltratii puternice de apa se va
face prin sprijinirea peretilor de fundatie cu palplanse metalice cu sau fara ancoraj.
- La ancorarea palplanselor, peretii adânci turnati in teren se vor utiliza numai atunci când fac parte din
lucrarea definitiva.
- indepartarea apei se va realiza prin epuismente directe prin pomparea directa a apei din gropile de
fundatie sau epuismente indirecte prin coborârea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi filtrante
si filtre aciculare amplasate in afara contururilor excavate.

Executia lucrarilor de umplutura si compactare.

- Umpluturile compactate intre fundatii, la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor executa de regula
cu pamântul rezultat din lucrarile de sapatura.
- Este interzisa realizarea umpluturilor din pamânturi cu umflaturi si contractii mari, mâluri, prafuri, argile
moi cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari, etc.
- Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pâna la cota prevazuta in proiect, se vor executa
imediat dupa decofrarea fundatiilor.
- Dupa stabilirea utilajului si numarului de treceri, a grosimii stratului si a umiditatii optime a
pamântului, se va trece la compactarea efectiva a straturilor pâna la realizarea grosimii umplurii.

Protectia lucrarilor de terasamente executate.

- intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze, crengi,
buruieni si când este cazul de zapada.
- in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de
fundatie trebuie lasat sa se zvânte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei (betonare), iar
daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi.
- in perioada de timp friguros, sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate impotriva
inghetului.

CONDITII DE PROTECTIA MUNCII.

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele
prescriptii:
- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu
Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.
37
- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.
- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul
1233 /D/1980.
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.19).

Se interzice cu desavârsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru dezghetarea pamântului, fie
pentru incalzirea muncitorilor.

Verificari in vederea receptiei.

- La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se va verifica pentru fiecare fundatie in parte
dimensiunile si cotele de nivel realizate.
- Se vor verifica Procesele verbale de lucrari ascunse semnate de executant si proiectant referitoare la:
- modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si
specificatiilor tehnice;
- probele de laborator pentru verificarea ternului sub cota de fundare
(cel putin una la 200 m2 suprafata de sapatura si minimum 3 pentru
fiecare obiect).
- Se va verifica daca lucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile conform
specificatiilor tehnice.

Remedieri .
- Proiectantul va decide in cazul unor nerespectari ale prevederilor din proiect si ale prezentelor
specificatii, care sunt masurile de remediere locale sau de mai mare intindere, in functie de natura si
amploarea deficientelor constatate.
- Costurile presupuse de eventualele lucrari de remediere vor fi suportate de executant.

Documente incheiate la receptie.

La incheierea lucrarilor si remedierilor necesare se va incheia intre proiectant, executant si beneficiar un
Proces Verbal de receptie finala a lucrarilor executate.

MASURATORI SI DECONTARE

Decontarea lucrarilor de terasamente se va face in baza cantitatilor de lucrari executate, confirmate de

masuratorile elaborate in cadrul proiectului de executie.

LUCRĂRI DIN BETON ŞI BETON ARMAT

La executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor respecta prscripţiile tehnice în vigoare dintre care
cele principale sunt :
- Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat – indicativ
NE 012-99, aprobat de MLPAT cu nr. 59/N/24.08.1999;

COFRAREA

Cofrajele se alcătuiesc astfel încât să se asigure rezistenţa, rigiditatea şi stabilitatea necesare.

Panourile de cofraj se montează fără rosturi, pentru a se evita scurgerea laptelui de ciment.

38
Înainte de turnare, cofrajele se vor curăţa de betonul vechi şi se vor unge cu decofrant pe bază de emulsie
de parafină.
Decofrarea se va face numai după întărirea betonului în limitele prevazute în „Codul de practică pentru
executarea lucrărilor din beton şi beton armat „ indicativ NE 012- 99 cap. 14;

ARMĂTURA

Se va folosi oţel beton OB 37, PC 52, (STAS 438 / 89). Nu se vor folosi oţeluri superioare la armături
constructive.
Controlul si recepţia armăturii se va face la atelierul de armătură şi la locul de punere în operă.
Toleranţele admise pentru armături sunt cele din codul NE 012 – 99, cap.10.6. anexa II.2.

BETONUL

Betonul necesar executării construcţiei se va obţine ca beton marfă de la o societate specializată, atestată
conform prevederilor legale în vigoare. Materialele utilizate la confecţionarea betonului marfă vor
corespunde STAS-urilor şi normativelor în vigoare.
Caracteristicile betonului marfă necesar lucrării se vor transmite furnizorului (staţiei de betoane) de către
executant, conform prevederilor din planurile de execuţie, corelat cu volumul şi timpul de turnare efectiv
necesar şi cu factorii climaterici ( ploaie, timp călduros /
friguros, etc.).
Materialele utilizate la confecţionarea betonului marfă, vor corespunde STAS-urilor şi normativelor în
vigoare, respectiv :
- pentru ciment STAS 1500–78, STAS 388–80, Cod NE 012-99, cap 4.1.şi anexa IV.1
- pentru agregate STAS 1667–76, Cod NE 012-99, cap4.2 şi anexa I.4, STAS 4606/80
- pentru apă STAS 790 – 84, Cod NE 012 - 99, cap. 4.3.
- pentru aditivi Cod NE 012 - 99, cap. 4.4. anexa I.3.
Stabilirea compoziţiei betonului se va face de către laboratorul de specialitate al furnizorului, conform
prevederilor din Cod NE 012 – 99.

Dozajul de ciment, raportul apă/ciment (a/c), dozajul de aditivi, curba granulome- trică vor fi cele
corespunzătoare mărcii solicitate de executantul lucrării, cu respectarea prescripţiilor din Cod NE 012 -
99 .
Controlul calităţii betonului preparat, care va fi menţionat în documentele de livrare, va fi conform STAS
1759 - 88 şi STAS 1275 - 88.
Condiţiile tehnice de livrare, recepţie şi control, se vor efectua cu întocmirea documentelor prevăzute de
legislaţia în vigoare.

TRANSPORTUL BETONULUI PROASPĂT

Transportul betonului se va face cu autoagitatoare. Se admite folosirea basculantelor cu condiţia ca

acestea să fie etanşe şi la locul de descărcare să se asigure reomogenizarea amestecului.
Încărcarea betonului în mijloacele de transport se face direct din buncărul staţiei de betoane.
Timpul total de la preparare şi până la punerea în operă a betonului trebuie să fie mai mic decât timpul de
priză. Dacă transporul betonului se face pe timp friguros, cu tempera-turi negative sau arşiţă (> + 25 C)
cu autobasculanta, se vor lua măsuri de protecţie termică.
Dacă timpul e ploios, se vor lua măsuri de acoperire a betonului.
Durata maximă de transport a betonului va fi de 30 minute.
39
 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

Punerea în operă a betonului se va face numai după recepţionarea montajului armăturilor.

Punerea în operă a betonului se face conform normativ NE 012 - 99, cap.12 cu anexele IV.1, IV.2.
Betonul trebuie pus în lucru într-un interval de 15-30 min. de la aducerea pe şantier.
Controlul calităţii betonului se va face conform STAS 1275-88 şi normativ C54-84
Betonarea se întrerupe dacă temperatura exterioară scade sub + 5 C, sau creşte peste +
30C, la o umiditate relativă mai mică de 40 %.
Betonarea pe timp călduros necesită o atenţie deosebită pentru împiedicarea deshidratării superficiale a
betonului. (Se vor acoperi suprafeţele betonate cu prelate sau panouri de cofraj etc.).

PROTEJAREA BETONULUI PROASPĂT

Asigurarea condiţiilor favorabile de întărire şi reducerea deformaţiilor din contrac-ţie, se face prin
menţinarea umidităţii betonului min. 7 zile, protejând suprafaţa liberă, prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie,
- stropirea periodică cu apă,
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Protejarea betonului proaspăt după turnare, va respecta prevederile normativului NE 012 - 99, cap.15.
ANALIZAREA REZULTATELOR ÎNCERCĂRILOR PE BETOANE

Determinarea caracteristicii betonului se va face conform normativ NE 012 - 99, cap. pe betonul proaspăt
şi prin încercări, privind rezistenţa la compresiune la 7 (28) zile, pe cuburi de probă prelevate la punctul
de lucru.
Analiza rezultatelor privind rezistenţa la compresiune pe cuburile de probă, se va efectua la primirea
acestora, intervenind după caz conform prevederilor legale.

CONDIŢII TEHNICE, TOLERANŢE

Dimensiunile geometrice ale construcţiilor sunt cele din proiect. Abaterile limită de la dimensiunile
proiectate conform Cod NE 012-99, anexa III.1.

PIESE METALICE ÎNGLOBATE

Se vor confecţiona şi monta conform prevederilor din proiect.

Recepţia pieselor se va face în atelier verificând dimensiunile elementelor
componente şi materialul din care s-a debitat, grosimea şi lungimea cordoanelor de sudură..

Piesele metalice se vor curăţa pentru a asigura aderenţa la beton.

Fixarea pieselor în cofraj se va face astfel încât să nu se deplaseze în timpul
betonării.

CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Verificările se execută pe faze înainte de începerea betonării, în timpul execuţiei şi după terminarea
turnării. Respectarea succesiunii acestor verificări asigură luarea din timp a unor măsuri de remedieri.

40
 Conform prevederilor legale, pe faze de lucrări, se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse,
semnate de cei în drept (executant, beneficiar prin diriginţi şi proiectantul, pentru fazele determinante).

PREVEDERI FINALE

Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative şi nu exclud obligativitatea respectării de
către constructor şi beneficiar şi a altor acte normative, în vigoare la data executării lucrărilor.

LUCRÃRI DE INSTALATII ELECTRICE

PREZENTAREA SOLUTIEI TEHNICE

SITUATIA EXISTENTA SI VIITOARE
Imobilul prezentat in acesta documentatie este o constructie veche cu destinatia de minihotel, reabilitata
prin proiectul de fata se transformat in bloc de locuinte collective. Din punct de vedere al instalatiilor , in
zona exista retele de distributie a energiei electrice, care pot asigura alimentarea obiectivului .
Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua furnizorului de energie electrica printr-un racord
subteran , intr-un F.D.C.P. prevazut cu 15 locuri de contor, 14 pentru apartamente si unul pentru utilitati
comune, amplasat in porticul deschis al imobilului si in care se vor monta grupurile de masura .
Din F.D.C.P. vor pleca spre tablourile generale ale imobilului coloanele de alimentare .
Coloanele vor fi realizate din cabluri armate , de tipul CYABY 3 x 6 pentru apartamente si CYABY 5 x 6
pentru utilitatile comune , pozate ingropat , cu respectarea cerintelor specificate in NTE 007 / 000 / 008 ,
privind distantele intre cablurile electrice si instalatiile aferente altor utilitati .
Tabloul pentru utilitati comune T.U. va fi amplasat la parterul cladirii , pe partea stanga a usii de acces si
va fi executat in confectie de tip Prisma G Plus, aparent, usa transparenta, plastroane si va fi securizat
astfel incat sa aiba acces numai personalul abilitat. Din tabloul de utiltati comune se va alimenta
iluminatul pe scara, iluminatul holurilor si interfonul.
Coloanele de plecare spre apartamente vor fi realizate din pozat prin ghenele tenologice , prin care vor fi
pozate si circuitele aferente instalatiilor de curenti slabi .
In ghenele tehnologice cablurile vor fi pozate pe pat metalic sau in canal PVC cu capac , avandu-se in
vedere ca in ambele cazuri sa existe separatie intre circuitele de curenti slabi si celelalte circuite .
Pentru accesul in imobil a fost prevazuta o instalatie de interfon , cu actionarea usii de intrare din fiecare
apartament .
Proiectul alimentare cu energie electrica a consumatorului, va fi intocmit in conformitate cu solutia de
alimentare din Avizul Tehnic de Racordare , de o societate autorizata ANRE sau de catre personalul
furnizorului de energie electrica, avand la baza datele energetice din prezenta documentatie.
Tablourile de distributie –generalitati
Tablourile electrice vor cuprinde :
- intrerupator general pentru alimentarea tabloului , dimensionat conform puterii cerute
- intrerupatoare automate cu protectie magnetica si termica pentru circuitele de lumina
- intrerupatoare automate cu protectie magnetica si termica pentru celelalte circuite de prize

INSTALATII DE ILUMINAT SI PRIZE

Pentru realizarea unui iluminat ambiental s-au respectat conditiile impuse de
standarde privind nivelul de iluminare, temperatura de culoare a surselor de lumina, indicele de redare a
culorilor.
Numarul si pozitia corpurilor de iluminat au fost stabilite in vederea asigurarii nivelului minim de
iluminare necesar in fiecare incapere in functie de destinatia ei ‚
S-a urmarit , pe cat posibil , realizarea unui coeficient de uniformitate mai mare de 75 % in plan util .

41
Circuitele de lumina s-au dimensionat in varianta maximala, cea in care aparatele de iluminat sunt
echipate cu lampi incandescente sau cu halogen, dar este preferabila folosirea lampilor fluorescente
compacte, in acest caz putand obtine o reducere a consumului pentru iluminat cu aprox. 75%.
Lampile fluorescente vor avea culoarea luminii calda (Tc=4000K) si indicele de redare a culorii Ra zonele
de acces in fiecare incinta. Locurile de lampa se vor cabla si prevedea cu dulie cu soclu E27 si bec de 60
sau 100W, exceptie facand locurile de lampa prevazute pentru iluminat fluorescent .
Pentru iluminatul pe casa scarii , si la intrarea in imobil se vor utiliza lampi cu senzori de miscare .
Circuitele de iluminat si prize se vor executa ingropat, sub tencuiala peretelui, prin peretii de zidarie, de
gips carton sau/si prin sapa de egalizare, cu conductoare de tip FY1,5mmp sau FY 2,5 mmp, respectiv
cabluri cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYY -F 2x1,5mmp, CYY- F 1x2,5 , CYY- F 3x2,5 CYY-
F 3x6, protejate in tuburi IPEY dimensionate corespunzator diametrului conductorului sau se vor executa
aparent prin tub de protectie de tip IPEY acolo unde este cazul.
Toate aparatele electrice vor corespunde categoriei de mediu a incaperilor in care se monteaza.
Astfel aparatele de iluminat, prizele si intrerupatoarele vor avea grade de protectie la praf si umezeala
corespunzator zonei de montaj, dupa cum urmeaza:
- bai, grupuri sanitare: IP 55;
- zona exterioara cladirii – IP54
Corpurile de iluminat s-au prevazut astfel :
-au prevazut corpuri de iluminat de tip plafoniera , aplica 1x60/100W, cu grad de protectie IP55, echipate
cu surse incandescente.
-au prevazut corpuri de iluminat tip aplica
1x60/100W cu grad de protectie IP55, echipate cu surse incandescente
-au prevazut corpuri de iluminat tip aplica 1x60/100 W montate aparent, echipate cu surse incandescente
si grad de protectie IP20.
Corpurile de iluminat sunt alimentate cu conductoare tip Fy 1,5 sau cablu
Cyy-f 3x1,5 pozate in tuburi de protectie tip IPEY montate ingropat in peretii de zidarie. Cablul CYY –f 3
x1,5 se va poza peste plafoanele false .
Nota: cotele de montaj se vor corela cu planurile de arhitectura.
Inaltimea de montaj a intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 0,8 m sau 1,2 m de la pardoseala finita
dupa caz, iar modalitatea de pozare va fi ingropat sau aplicat in functie de zona de aplicare.
In zona paturilor intrerupatoarele vor fi montate la inaltimea de 0,5 m fata de nivelul pardoselii finte .
Circuitele de prize vor fi realizate cu conductoare tip Fy 2,5 sau cablu Cyy-f 3x2,5, pozate in tuburi de
protectie tip IPEY montate ingropat in peretii de zidarie sau prin sapa, dupa caz.
Prizele pentru aparatele de aer conditionat se vor monta la o inaltime de 2 m , iar cele pentru hote ,
aparatura din bucatarii , masinile de spalat si uscat , centralele termice la 1,5 m fata de nivelul pardoselii
finite .
Pentru echipamentul electric de camp, prize, intrerupatoare, etc., se recomanda a se folosi echipament
modular pentru a realiza un sistem compact de prize si intrerupatoare, iar pentru echipamentul electric din
tablou se recomanda a se folosi echipament modular compact in confectie metalica sau policarbonat cu
usa din sticla securizata.
Alegerea si achizitionarea corpurilor de iluminat se va face numai cu acordul beneficiarului,
respectiv arhitectului.
INSTALATII DE PROTECTIE SI PRIZA DE PAMANT
S-au prevazut urmatoarele masuri de protectie:
- protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere; aceasta s-a realizat prin
legarea carcaselor metalice ale echipamentelor electrice la nulul de protectie (N) si suplimentar la centura
interioara de impamantare (T) ;
- protectia diferentiala pe circuite sau grupuri de circuite, care realizeaza scoaterea de sub tensiune in caz
de scurgeri accidentale de curent;
PRIZA DE PAMANT

42
Se va realiza o priza de pamant naturala prin sudarea unei platbenzi Ol Zn 40 x 4 mm de armaturile
fundatiilor pentru stalpii cladirii .
La priza de pamant se vor lega si partile metalice (conducte de apa, conducte de gaze, conducte de
incalzire, conducte de canalizare etc.).
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie mai mica de 4 Ω (rezultat in urma masurarii
dovedit cu buletin de incercare). Daca la masurare se constata o valoare mai mare, aceasta se va completa
cu electrozi batuti in pamant si uniti cu platbanda OLZn 40x4 – priza de pamant artificiala, pana cand este
Priza de pamant artificiala se va executa prin ingroparea in pozitie verticala, la o adancime de circa 50 cm
sub nivelul terenului amenajat, a electrozilor prefabricati si se vor conecta intre ei cu o platbanda OLZn
40x4 mm.
Conditiile de realizare a prizei de pamant sunt conforme cu Normativul I.20.
CURENTI SLABI
Principalele categorii de curenti slabi cu care se va dota imobilul vor asigura
urmatoarele functiuni:
- voce-date
- televiziune
- telefonie
- interfon ( video – interfon )
CABLAJ TELEFONIE SI INTERNET
Proiectul cuprinde cablajul retelei interioare de telefonie , internet si televiziune. ROMTELECOM sau alt
furnizor de telefonie , internet si televiziune va asigura legarea acesteia la reteaua publica. Proiectul de
racord telefonic va fi comandat de beneficiar la ROMTELECOM sau alt distribuitor local. In proiect este
cuprins cablajul de baza, iar elementele active de retea vor fi livrate de furnizorul de servicii agreat dupa
contractare, alimentarea acestora cu energie electrica se va face din tabloul general.
Pe verticala si pe orizontala distributia se va realiza individual din punctul de racord cu cabluri de tip
TYEY-F 1x2x0,8.
Fiecare priza RJ11 se conecteaza cu cablu tip TYEY-F 1x2x0,8, iar la priza de date RJ45 se va conecta
cablu UTP categoria 5e 4x2x0,5; cablurile vor fi protejate in tuburi IPEY pana la firida telefonica,
respectiv rack-ul de date montate la parterul imobilului .
Cablul aferent instalatiilor de curenti slabi va fi montat prin tub de protectie de tip IPEY pozat ingropat.
In proiect este cuprins numai cablajul de baza, iar elementele active de retea precum vor fi dimensionate si
livrate de furnizorul de servicii agreat dupa contractare.
4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I.
4.1. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Pentru protectia impotriva socurilor prin atingeri directe, toate elementele conductoare de curent ale
instalatiilor electrice aflate in mod normal sub tensiune, vor fi inacesibile unei atingeri intamplatoare prin
amenajari speciale.
Pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingeri indirecte, toate elementele metalice ale
echipamentelor electrice care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge accidental sub
tensiune datorita unui defect, vor fi legate atat la priza de pamant (T) , cat si la nulul retelei electrice (N),
pentru realizarea schemei de protectie TN, conform STAS 12604/1987 si STAS 12.604/1990.
Pentru perioada de exploatare, in vederea asigurarii conditiilor normale de munca cat si pentru evitarea
accidentelor, conform legislatiei in vigoare (NRPM, STAS 2604,17/1990) sau prevazut:
- asigurarea confortului vizual prin instalatii adecvate de iluminat
- protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta realizata prin:
alimentate la tensiunea de 230V au fost
prevazute cu nul de protectie), iar carcasele metalice ale corpurilor de iluminat si
ale consumatorilor electrici s-au legat la bornele de nul de protectie ale tablourilor
din care se alimenteaza, prin conductorul de nul de protectie s-au legat prin conductor flexibil MYF la
centura interioara de legare la pamant) diferentiale montate pe fiecare circuit in tablouri.
categoria de pericol de incendiu in care functioneaza.
43
MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
Prin proiect s-a urmarit prevederea solutiilor tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau extinderea
incendiilor.
In acest scop s-au urmarit masurile care sa respecte prescriptiile I.7/2011. Pentru separarea pe medii cu
categorii de risc de incendiu diferite, se vor etansa toate trecerile de cabluri si circuite electrice prin pereti
si plansee, conform prevederilor normelor tehnice P.118/1983 si Normativului I.7/ 2011.
La instalarea cablurilor si circuitelor electrice in cladire se vor respecta distantele minime prescrise fata de
alte instalatii conform normelor.
Masuri pentru perioada de exploatare
Pentru perioada de exploatare s-au prevazut:
- materiale si aparataj corespunzator categoriei de risc de incendiu a spatiilor in care
acestea se monteaza , conform documentatiei de arhitectura .
- protectia circuitelor si a consumatorilor la suprasarcina si la scurtcircuit prin sigurante automate,
dimensionate corespunzator si intrerupatoare automate cu relee termice reglate adecvat.
Masuri pentru perioada de executie
Pentru perioada de executie masurile respective se stabilesc de catre elaboratorul
documentatiei de organizare a santierului si de catre unitatea de executie.
INDICATII PENTRU RECEPTIE SI PUNERE IN FUNCTIONARE
Receptia si darea in functionare se vor face numai dupa ce se constata realizarea masurilor de protectie a
muncii si a celor de paza si stingere a incendiilor conform prevederii proiectului si scenariului de siguranta
la foc.
Orice modificare necesara a proiectului se va efectua numai cu acordul proiectantului, cele de mai sus
nefiind limitative, ci trebuie sa fie completate de catre beneficiar in functie de necesitati si de modul de
organizare.Receptia lucrarilor se va realiza conform celor prevazute in Normativul C.56/1985 si in
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; aprobat de H.G.R.
273/1994, precum si cu asigurarea etapelor de confirmare a calitatii prevazute in programul pentru
controlul calitatii executiei lucrarilor de instalatii indicat in Normativul C.56/1985.
Executantul instalatiilor electrice va pune la dispozitie beneficiarului cartea tehnica a instalatiei , care va
cuprinde certificatele de calitate si garantie ale materialelor si echipamentelor utilizate , buletinele de
masurare a rezistentei de izolatie a cablurilor si conductoarelor si buletinul de masurarea prizei de pamant.
INSTRUCTIUNI DE EXPOLATARE SI INTRETINERE A INSTALATIILOR ELECTRICE
Firida de bransament , tablourile de distributie vor fi securizate , la acestea neavand acces decat
electricieni autorizati sau organele PSI , in caz de nevoie .
Toate aparatele electrice ( doze , prize , intrerupatoare , contactoare , ect.) vor fi verificate periodic si de
cate ori este nevoie vizual si vor fi inlocuite cand acestea prezinta defectiuni ( imbatraniri , carbonizari ,
spargeri , etc. )
In tablourile de distributie si in firida de bransament se vor utiliza numai sigurante calibrate cu valori
prevazute in proiect .
Nu se vor introduce in instalatiile electrice consumatori cu puteri mai mari decat cele specificate in
schema monofilara .
Verificarea instalatiei de legare la pamant va consta in urmatoarele operatiuni :
- masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant odata pe an
- masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant cu dezgroparea locala prin sondaj se va face odata
la 5 ani .

Este obligatorie masurarea rezistentei de dispersie dupa fiecare reamenajare , reparare a prizelor de
pamant sau dupa fiecare permutare a utilajelor electrice . Toate masuratorile vor fi efectuate de catre
unitati autorizate .
Inlocuirea tuturor aparatelor electrice uzate se va face numai in lipsa tensiunii , pe circuitul respectiv
lucrarile fiind efectuate numai de catre electricieni autorizati .
44
Corpurile de iluminat vor fi curatate odata pe an , iar la exteriorul cladirii de cel putin doua ori pe an .
La instalatiile de iluminat se vor face verificari si controale cel putin in urmatoarele termene :
- Rezistenta de izolatie in portiunea dintre doua sigurante vecine , intre orice conductor si pamant sa fie de
cel putin 0,5 MΩ
- Tablourile electrice vor avea aplicate pe usi , in interior , schemele monofilare , cu specificatia destinatiei
fiecarei sigurante
- Nu se vor face modificari ale instalatiei electrice fara avizul proiectantului si al beneficiarului .
- In exploatare se vor respecta normele in vigoare .

LUCRÃRI DE INSTALATII SANITARE

Prezenta documentaţie prezintă soluţia aleasă pentru sistemul de instalaţii sanitare a obiectivului
˝Construire gradinita 3 clase˝ din Com. Deleni.
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii vor trebui respectate 6 cerinte de
calitate in conceperea, realizarea si mentinerea pe toata durata de existenta a constructiei:
- rezistenta si stabilitate;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
- izolatie termica, hidrofuga si economia de energie;
- protectie impotriva zgomotului.

2. Alimentarea cu apa a instalatiilor din cladire

Alimentarea cu apă rece se va face din reţeaua stradala prin intermediul căminului apometric (CA
care este echipat cu robinet de inchidere, golire, filtru si apometru) printr-un racord din ţeavă de
PEHD .
Tevile pentru apa rece si apa calda vor fi din polipropilena cu insertie de Al. Apa calda menajera se va
prepara cu ajutorul unui boiler electric amplasat in camera tehnica.
Conductele de apă rece si apa calda vor fi prevazute cu robineţi de închidere şi izolate cu tuburi din
spuma de polietilena.
Ţevile montate liber se izoleaza cu tuburi din spumă de polietilenă 10mm grosime pentru conducte de
apă rece si 20mm grosime pentru conducte de apă caldă.
La trecerea conductelor prin plansee si pereti se vor monta tuburi de protectie. Prinderea si sustinerea
conductelor de elementele de constructie se realizeaza cu console cu bratara de sustinere, ancorate în
perete sau în planseul superior. Golurile de trecere ale conductelor prin peretii exteriori ai constructiei
vor fi închise etans. Ordinea tehnologica a operatiilor, regulilor si prescriptiilor de detaliu sunt date în
instructiunile tehnologice ale fiecarui furnizor de sistem.
3. Canalizarea apelor menajere, pluviale si accidentale

45
Scurgerea apelor menajere se va face gravitational prin tuburi şi piese din polipropilena
fonoabsorbanta montate în sapa pardoselii, ingropat in zidarie, aparent in ghene si în canale de
protecţie.
Nu se admite racordarea nici unui obiect sanitar la canalizare fara un sifon intermediar cu garda
hidraulica. Schimbarile de directie vor fi realizate numai prin coturi la 45º.
Racordurile exerioare se vor face prin intermediul caminelor pentru ape menajere ce vor fi conectate
la reteaua exterioara de canalizare. Caminele folosite vor fi camine din PP DN 600. Conductele
exterioare vor fi de tipul PVC KG. Evacuarea caminelor se va face intr-un bazin vidanjabil din
poliesteri armari cu fibra de sticla cu capacitatea de 20mc.
4. Generalităţi
Conductele pentru apa rece şi caldă se pot înlocui cu conducte din alte materiale, cu condiţia să fie
agrementate şi să respecte diametrele din planuri.
La trecerea conductelor prin pereţi şi planşee se vor monta ştuţuri de trecere.
După procurarea de către beneficiar a tipurilor de obiecte şi armături, se vor poza racordurile de apă
şi canalizare.
5. Instalatii de protecţie contra incendiului
Având in vedere caracteristicile obiectivului, STAS 1478/1990, normativul I.9-94, P.118/2-2013,
cladirea nu necesita instalatii de stingere a incendiilor.
Stingatoare incendiu. Se vor amplasa stingatoare tip P6 - 1 buc in fiecare sala de curs, 1 buc in sala
polifunctionala si 1 buc in hol, in total 5 buc stingatoare tip P6.
6. Normative şi precizări privind calitatea lucrărilor
Executarea tuturor lucrărilor de instalaţii se face cu personal specializat şi autorizat pentru astfel de
lucrări.
În timpul execuţiei se vor respecta prevederile normativelor I9/94, STAS 1478/90, P118, C56/2002,
P7/2000.
Conform HG 766/97 privind asigurarea calităţii în construcţii, se fac următoarele precizări:
- obiectivul se încadrează in categoria de importanţă a construcţiilor NORMALĂ – “C”, iar modelul
de asigurare a calităţii va fi nr. 2, ce va fi cuprins în manualul de asigurare a calităţii, elaborat de
executantul lucrărilor;
- pentru toate lucrările ascunse, se vor încheia între beneficiar şi executant, procese-verbale cu
specificarea tipului lucrării şi a măsurilor luate în timpul execuţiei.

Conform prevederilor ISC Constanţa, pentru fazele determinante si efectuarea probelor de presiune la
toate tipurile de instalaţii, executantul va chema proiectantul şi delegatul ISC Constanţa.
Executarea tuturor lucrărilor cuprinse în prezenta documentaţie, va începe numai după ce beneficiarul
a obţinut toate avizele ce sunt cerute prin legea 10/95.
În execuţie şi exploatare se vor respecta:
- Norme republicane şi departamentale de TSM în construcţii;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/99.

46
 LUCRÃRI DE INSTALATII TERMICE
Prezenta documentatie prezinta solutia aleasa pentru sistemul instalatii de incalzire a obiectivului:
CONSTRUIRE GRADINITA 3 CLASE, STR PETROSANI, NR 117 A, COM DELENI, JUD
CONSTANTA.
Solutia aleasa pentru incalzirea, racirea si prepararea apei calde menajere pentru acest obiectiv se
compune din : convectoare electrice pentru incalzirea spatiilor montate pe perete, aparate de aer
conditionat tip split cu inverter si un boiler monovalent electric.
In grupurile sanitare unde nu exista suprafata vitrata spre exterior se vor monta ventilatoare de
extractie si tubulatura aferenta.
I. Instalaţii termice interioare.
Calculul pierderilor de căldură s-a făcut conform SR 1907-1/1997 şi SR 1907-2/1997 pentru zona
climatică II şi zona eoliană III .
Coeficienţii de transmisie ai căldurii au fost determinaţi în funcţie de caracteristicile termice ale
elementelor de construcţie conform STAS 6472-3/1989.
În urma calcului termic a rezultat un necesar termic pentru încălzire dupa cum urmeaza : Q înc = 30500
W
Incalzirea constructiei se va realiza cu convectoare electrice . Trebuie folosite convectoare care
incalzeste aerul la o temperatura mai mica de 60 de grade Celsius si temperatura panoului frontal mai
mica de 55 de grade Celsius chiar si la capacitate maxima. Carcasa sa aibe colturilor rotunjite pentru
a preveni accidentarea datorata caderii prin coliziune. Sa prezinte un grilaj in spatele iesirii de aer
cald si o plasa cu ochiuri mici pentru protectia degetelor, prevenind accidentarea si introducerea
oricarui tip de obiect strain in radiator. Panoul de comenzi sa fie protejat cu capac de protectie.
Boilerul electric pentru prepararea apei calde se va monta in camera tehnica.

II. Materiale si echipamente

Materialele, agregatele si aparatele utilizate vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in
standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor si vor satisface conditiile tehnice
impuse de proiect.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
 certificatul de calitate al furnizorului

 fise tehnice de detaliu

 instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare
 certificatulde garantie
Echipamentele vor corespunde mediului in care vor fi montate.
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor tehnice ISCIR vor trebui sa corespunda si
prevederilor acestora, iar cele care sunt supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de
Metrologie Legala, sa fie insotite de certificatul de atestare.

III. Instructiuni de intretinere si exploatare

Prin exploatarea instalatiilor trebuie sa fie asigurate nivelurile minime de performanta rezultate din
cerintele de calitate ale Legii 10/1995 privind calitatea in constructii.
Exploatarea convectoarelor electrice si boilerului electric se face conform reglementarilor in vigoare
si instructiunilor tehnice ale producatorului echipamentelor.
Se recomanda ca exploatarea acestora sa se faca in regim automat.
Se vor supraveghea:

47
 sistemele de siguranta si avertizare
 parametrii aerului
 tensiunea si curentul absorbit

Periodic se vor verifica prizele si circuitele aferente.

IV. Supravegerea instalatiei

Intrucat instalatia nu este complet automatizata, nu este admisa nesupravegherea nepermanenta,
aceasta intrand in sarcina beneficiarului.

V. Norme şi condiţii pentru asigurarea calităţii

Executarea lucrărilor de instalaţii se va face cu personal calificat şi autorizat pentru astfel de lucrări.
In timpul execuţiei se vor respecta prevederile Normativelor
- I.13/2002-normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;
- Ghidul de performanta pentru instalatii, volumul I elaborat de IPCT SA editia 1996;
- HG 766/97 privind asigurarea calitatii in activitatea de constructii;
- Legea nr. 10/1995 - privind asigurarea calitatii in activitatea de constructii;
- Legea nr. 177/2015 - pentru modificarea si completarea legii nr. 10/1995 privind calitatea in
constructii;
- Legea nr. 180/2015 – pentru modificarea si completarea ordonantei de urgenta a guvernului nr.
18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte;
- P. 118/99 -normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- STAS 7132/86 instalatii de incalzire centrala - Masuri de siguranta a instalatiilor de incalzire
centrala cu apa avand temperatura T max = 115 gr. C;
- I.13-1/02 - normativ privind exploatarea instalatiei de incalzire centrala;
Pentru toate lucrările ascunse se vor încheia, între executant şi beneficiar, procese verbale cu
specificarea tipului lucrării şi a măsurilor luate în timpul execuţiei.
Conform prevederilor IJCLPUAT Constanţa, pentru faza determinantă, efectuarea probelor de
presiune la toate tipurile de instalaţii, executantul va chema proiectantul şi delegatul IJCLPUAT
Constanţa.
Executarea tuturor lucrărilor cuprinse în prezenta documentaţie, va începe numai după ce beneficiarul
a obţinut toate avizele ce sunt cerute de Legea 10/1995.

VI. Masuri de protectia muncii

In executie si exploatare se vor respecta:
- Normele republicane si de protectia muncii
- Norme departamentale de protectia muncii M.I.C. editia 1982, parte B, cap. B, si cap.12
- Norme de tehnica a securitatii muncii
 Norme generale de paza contra incendiilor – P.118/2-2013 Normativ privind siguranta la foc a
constructiilor, Partea a II-a – Instalatii de stingere a incendiilor
 Dispozitiile generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor O.G. P.S.I. -
001/1999.

OFERTANT,
SC LVM CALOR SRL

48