Analiza si interpretarea

12.01.12

Analiza reliefului pe imagini. Analiza aplicatiei in geomorfologie

Relieful prin caracteristicile sale este un element al mediului geografic prezent in aproape toate imaginile satelitare si aeriene care constituie obiectul analizei. De ce? Pentru ca suprafata topografica, prin configuratia ei este rezultatul direct sau indirect al interactiunii dintre factorii externi (cu rol de agenti geomorfologici) si roca respectiv structura geologica (cu rol de factori pasivi). Cele mai evidente legaturi intre agenti, procese si forme de relief le intalnim pe imaginile din deserturi, deoarece actiunea agentilor externi asupra rocilor, si formatiunilor geologice in general, este nemijlocita. Adica, unde nu exista soluri, nu exista vegetatie. I Analiza pe imagini a configuratiei retelelor de drenaj. Retelele de drenaj reprezinta totalitatea sistemeleor de organisme prin care apa se scurge in mod organizat si care sunt polarizate de catre un colector (rau, canal) sau de catre o zona. Primul element legat de reteaua de drenaj, ce poate fi sesizat pe o imagine, il constituie densitatea retelei, complexitatea acesteia in raport cu terenul pe care se suprapune. Exemplu, in zonele cu roci putin permeabile (argile, marne), retelele sunt de regula foarte dense, complexe Romania, Cp. Moldovei, mergand spre Iasi sunt marne si implicit alunecari de teren din cauza lor. In zone cu roci permeabile, reteaua de drenaj exista dar cu o configuratie mai clara, mai simpla, deoarece o parte insemnata din apa se pierde in masa rocilor (zonele carstice, cu nisipuri). II Configuratia spatiala a elementelor retelei de drenaj care arata pe de-o parte specificul geomorfologic al acelei regiuni (ex. zona montana, zona litorala ppt) si pe de alta parte arata prezenta in anumite situatii a interventiei antropice (ex. talvegurile naturale au o configuratie complexa sinuoasa, meandrata dupa caz in timp ce talvegurile amenajate sunt drepte, sau au o configuratie geometrica). III Prezenta unor discontinuitati la nivelul configuratiei retelei de drenaj care sunt impuse de schimbarea conditiilor geologice in care s-au adancit talvegurile (roca, structura, tectonica prezenta faliilor). *vale de anticlinal/vale de ax de anticlinal *GRABEN = forma negativa de relief; un fel de oala inconjurata de munti; depresiune Tipuri de retele de drentaj prezente pe imagine Configuratia/patternurile retelei de drenaj interpretata pe imagini ofera informatii in plus privind morfogeneza (geneza reliefului) si gradul de evolutie al acestuia. Cu alte cuvinte, anumite patternuri ce apar pe imagine ne pot da informatii privind modul de formare a retelelor de drenaj. Exista 8 tipuri de retele de drenaj ce pot fi identificate pe imagini si care pot exprima o anumita tipologie genetica a reliefului pe care s-a instalat. Drenajul dendritic este caracteristic in principal zonelor cu roci greu permeabile in care se sesizeaza cu dificultate anumite diferentieri litologice si structurale (de regula zone cu formatiuni geologice omogene). Dendros = arbore. In general cand avem flis, marne, argila (roci monotone), apar aceste forme dendritice.

Analiza si interpretarea Drenajul paralel de intalneste tot in roci omogene, pentru ca e un caz particular al celui dendritic, insa paralelismul talvegurilor explica o anumita influenta structurala. Exemplu: talvegul pe trasee de falii sau flexuri paralele. O alta situatie poate fi data de suprafetele structurale(de strat) modelate in roci omogene (ex. gresii, Pod Sucevei), care au configuratia unei spinari de cuesta, regiuni de campie recent inaltate avand o anumita omogenitate geologica. Drenajul de tip gratar (trelis) este o combinatie intre cel dendritic si cel rectangular caracterizand de obicei regiuni cu structuri geologice cutate paralele, cum e de pilda relieful apalasian(creste ascutite formate din cuartite). Talvegurile principale au un anumit paralelism intr-un stadiu incipient de evolutie subliniind foarte clar diferentele structurale si litologice. Adica, vaile se vor adanci fie pe aniniamente de roci moi, fie asa in structuri sinclinale (adica in acele cute negative), colectand retele secundare oarecum paralele de pe versanti. Prezenta solului si a vegetatiei in diferite sectoare ale imaginilor exprima faptul ca rocile respective sunt alterabile in raport cu rocile mai dure care apar de regula la zi. Drenajul rectangular/tip tabla de sah talvegurile formeaza pe spatii largi o retea rectangulara(in unghiuri drepte) fara a cuprinde sectoare cu drenaj dendritic. De regula caracterizeaza zone cu structuri faliate de horsturi si grabene in care horsturile sunt delimitate de falii (muntii) iar grabenele sunt formatiuni/structuri joase separate de horsturi prin sectoare de vale adancite pe falii. Relief cu o structura in tabla de sah. Apar in masive montane hercinice (depr. Caransebesului, Semenicul e horst; Cp. Crisurilor; Cp. Somesului). *grabenele sunt considerate si bazine de acumulare Drenajul radial este un tip de drenaj divergent care se suprapune unor forme de relief circulare, cel mai tipic exemplu fiind conurile vulcanice. Sau, in anumite situatii, corpurile magmatice impulsive, de forma circulara. Reteaua inelara de drenaj e redata mai ales de structuri boltite de tipul domurilor sau brahianticlinalelor. Prin analogie, aceste structuri se aseamana cu niste anticlinale dar ca au forma circulara dar pot avea si forma ovala catre lenticulara (si atunci se numesc brahianticlinale). Retelele circulare concentrice specifice domurilor se formeaza prin erodarea boltii domului si adancirea treptata pe capetele stratelor cu duritati diferite a unei retele de drenaj avand configuratie de inele concentrice. Adancirea continua pana la miezul domului unde poate fi atins samburele de sare care apare in imagini cu alte culori sau tonuri de culoare fata de rocile din cadrul domului.

12.01.12

SARAMUUUURA!!! Sarea alb-albastruie, gresia galben cenusie, argila cenusie.

Drenajul multi bazinal/endoreic Drenajul contorsionat/neorganizat.