RELIEFUL

STRUCTURAL
 Structura geologică reprezintă modul de
aşezare al stratelor şi a altor corpuri de roci din
scoarţa terestră şi raporturile dintre acestea.

Agenţi dominanţi: structura geologică;

schimbări de temperatură; apa ; gravitaţia;
Procese geomorfologice predominante:
pluviodenudarea; dezagregarea; eroziunea
fluviala si torenţială; prăbuşiri, alunecări;
1. Relieful pe structuri
orizontale(tabulare)
Stratele sunt orizontale sau apropiate de
orizontală şi au
grosime şi alcătuire diferită. Specificul
reliefului în această structură este impus de:
simetria formelor, energia de relief relativ
redusă, alternaţa stratelorSTRAT
dure cu DUR
FOARTE cele moi;

STRAT DUR

STRAT MOALE
a. pe stratele dure se vor forma terase
structurale, iar la capetele lor, abrupturi;
b. pe stratele moi, sub aceste abrupturi, se vor
forma suprafeţe cu pante mai line.

c. între văi, interfluviile sunt netede,

formând platouri sau suprafeţe
structurale. Când adâncimea văilor, în
astfel de platouri, depăşeşte 1000 m, văile se
numesc canioane (ex. canionul Colorado).
 Forme de relief:
a. Văile:
Văile - simetrice şi înguste în strate de roci
dure şi omogene (chei, defilee, canioane etc);
-simetrice şi largi în stratele alcătuite din roci
moi;
- simetrice cu versanţi în trepte, în structura cu
strate ce au rezistenţă diferită;
b. Interfluviile:
- plate în podişurile alcătuite din roci dure
- rotunjite când predomină rocile cu rezistenţă
redusă.
 Forme de relief:

c. Versanţii:
- abrupţi în rocile omogene dure;
- lini în roci omogene moi
- cu caracter complex (alternaţa de roci
dure şi moi);
Formele de relief:
2. Relieful pe structuri monoclinale
Expun eroziunii, atât pe versanţii, cât mai ales
pe interfluvii, o alternanţă de strate dure şi moi

Tipuri de văi:
1.Văi consecvente= conforme cu direcția înclinării
stratelor.
2.Văi subsecvente= perpendiculare pe direcția
înclinării stratelor
3.Văi resecvente=dezvoltate pe direcție inversă
văii consecvente
4. Văi obsecvente=dezvoltate pe direcție contrară
înclinării stratelor
Văile subsecvente sunt asimetrice având
un versant lin, şi un altul abrupt.

Între văile subsecvente vecine apar

interfluvii numite cueste
 Forme de relief:

1. Cuesta = Formă de relief ca un povârniș,

apărută într-o
regiune în care stratele cu roci dure alternează
cu cele
moi, datorită eroziunii apelor curgătoare și
retragerii
treptate a versanților
 Forme de relief
2. Văi in structuri monoclinale – consecvente (Vc),
subsecvente (Vs); obsecvente(Vo);
3. Hogbackul – interfluviu relativ simetric, unde
stratele au inclinare peste 60°, suparafata
structurală şi fruntea au căderi similare;
4. Depresiunea subsecventa (Ds),favorizata de
alternanța stratelor dure cu cele moi;
hogback
3. Relieful dezvoltat pe structuri cutate
Cutele sunt ondulări mai largi sau mai
înguste ale stratelor sedimentare care au
fost realizate de către mişcările tectonice;
Elementele specifice sunt: anticlinalul
(bucla cutei orientată în sus), sinclinalul
(bucla orientată în jos); axul cutei,
flancurile cutei (sectoarele laterale ale
cutei), înalţimea etc;
3. Relieful dezvoltat pe structuri cutate
Forme de relief
A. de concordanta (rezultate in urma tectonicii):
1. valea de sinclinal (in lungul sinclinalului);
2. depresiunea sinclinala (culoar în lungul unui sinclinar larg);
3. culmile de anticlinal (interfluvii desfăşurate în lungul unui
anticlinal;
B. derivate (rezultate in urma eroziunii):
1. butoniera (depresiune creată in lungul axului culmilor de
anticlinal);
2. valea de anticlinal (vale dezvoltată în lungul axului unui
anticlinal);
3. sinclinal suspendat (interfluviu individualizat pe o cută
sinclinală largă).
anticlinalul
anticlinal
Sinclinal şi anticlinal
Sinclinal şi anticlinal
4. Relieful dezvoltat pe structura faliata

Orice structură iniţială (tabulara, cutata, monoclinala) poate deveni

structura faliată, dacă este afectată de mişcări tectonice, fragmentată
în blocuri ce pot fi ridicate sau coborate. Forme de relief:
1. Horsturile – blocuri faliate si inaltate, marginite prin abrupturi.
Sunt
caracteristice masivelor muntoase hercinice si caledoniene;
2. Grabenele – depresiune dezvoltată la nivelul unui bloc coborât şi
care este înconjurată de masive muntoase ridicate tectonic.
Intre ele sunt planuri de falie (depresiunile Braşov, Petroşani etc);
Horsturi şi grabene
Din cele de mai sus a rezultat că nici tipurile de
roci şi nici structurile geologice nu reprezintă
agenţi care să dispună de o forţă prin care să se
sculpteze relief. Modelarea se face tot prin
acţiunea agenţilor externi; în schimb, fiecare tip de
rocă şi fiecare tip de structură «reacţionează» în
mod pasiv, dar foarte diferenţiat, la aceste acţiuni:
o rocă se erodează repede, alta încet, alta se
dizolvă, o structură impune trepte, alta cueste etc.
De aceea, roca şi structura se mai numesc şi factori
pasivi ai genezei reliefului (morfogenezei).
 BIBLIOGRAFIE:
 1. MANUAL DE GEOGRAFIE CLASA A IX
HUMANITAS
 2. MANUAL DE GEOGRAFIE CLASA A IX
DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ
 3. PROFU DE GEOGRA.RO