Sunteți pe pagina 1din 8

Grupa 213 Cartografie

Analiza geodemografica comparativa intre Suedia si Tunisia

Suedia este un stat in Europa de Nord situate in partea estica a peninsulei Scandinave . Se invecineaza la n-v cu norvegia , n-e cu Finlanda , Marea Nordului impreuna cu stramtorile

daneze la s-v si Marea Baltica la est. Are o supraf de 449.965 km patrati . Capitala este la Stockholm.

Economia Suediei se bazeaza pe industrie si servicii. Dispune de inseminate zacaminte de minereuri de fier , cupru , zinc, wolfram, uraniu ,aur,argint. Are o industria avansata extractiva, metalurgica, energetica, forestiera , chimica si petrochimica, textola si alimentara. Agricultura este specializata in deosebi in cresterea animalelor . Suedia a aderat in 1995 la Uniunea Europeana. Aceasta s-a bucurat de o imagine a unei tari dezvoltate , moderne si civilizate unde predomina bunastarea.

Tunisia este o tara situate in nordul Africii fiind cea mai mica tara situate aproape de muntii Atlas. Se invecineaza cu Algeria in vest si Libia in est. Numele tarii provine de la numele capitalei Tunis. Economia Tunisiei s-a dezvoltat rapid ,condusa fiind de industria textile, prelucrarea alimentelor si alte industrii usoare, turism , minerit. Sectorul agricol cuprinde productia de cereal , masline, curmale , fructe citrice etc.

Tunisia este cel mai mult recunoscuta pentru turismul sau aprox. 6 mil de turisti pe an sau inregistrat in anul 2008 . Turismul in Tunisia este una dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei si o sursa importanta de valuta pentru tara.

Cele doua state fac parte din categorii diferite ca nivel de dezvoltare. Acest lucru este relevat de indicele de dezvoltare umana, redat prin anumiti indicatori: speranta de viata la nastere, gradul de alfabetizare, PIB-ul/loc , paritatea puterii de cumparare ,aceasta din urma fiind de 40,613 USD n 2011 in Suedia, fata de Tunisia care atingea doar 9,557 USD n 2011.

Analiza demografica: 1. Evolutia numarului de locuitori Cele doua tari se remarca printr-un decalaj demografic destul de evident in graficul de mai jos. Din 1950 pna n prezent populatia a crescut cu cca.7 milioane de locuitori pentru Tunisia si cca. 2.4 milioane pentru Suedia. Cauza se evidentiaza prin nivelul de dezvoltare. In Tunisia se observa o evolutie demografica ascendenta pe cand in Suedia evolutia numarului populatiei este mai putin evidentiata .

Fig.1 Evolutia numarului de locuitori in Suedia si Tunisia in perioada 1950-2050

2.Evolutia ratei natalitatii Nivelul general de dezvoltare economica,conditiile de viata ale populatiei par sa aiba o influenta importanta asupra natalitatii,constatandu-se o relatie invers proportionala intre acestea:cu cat nivelul de trai este mai ridicat,cu att rata natalitatii este mai redusa. Din 1950 pana in present in Tunisia s-a inregistrat o panta descendenta in timp ce in Suedia a avut o tendinta preponderent constanta.

Fig.2 Evolutia natalitatii la 1000 de locuitori (medie pe 5 ani)

3.Evolutia ratei mortalitatii

Elementul esential pentru explicarea nivelului mortalitatii se refera la calitatea serviciilor sanitare, la gradul de pregatire al personalului medical, la infrastructura si echipamentele sanitare. Rata mortalitatii este mai ridicata n Tunisia, dar se remarca o scadere masiva din 1950 pna n 2000, datorita cresterii economice care urmeaza o tendinta globala. Suedia are o rata a mortalitatii foarte constanta fara discrepante mari intre ani .

Fig.3 Evolutia mortalitatii la 1000 de locuitori (medie pe 5 ani)

4.Speranta de viata la nastere

Fig.4 Speranta de viata la nastere

Speranta de viata la nastere are o valuare foarte mica in tarile slab dezvoltate fata de statele moderne. In cazul Tunisiei in anul 1950 speranta de viata la nastere era de doar 44,6 ani in timp ce in Suedia era de 71.7. Datorita dezvoltarii si progresului in Tunisia sa inregistrat o crestere majora pan la 73.9 ani in 2010 iar tendinta preconizata pana in 2050 este de crestere. In Suedia de asemenea s-a inregistrat o crestere preconizata de pana la 85.7ani in 2050.

4.Structura pe grupe de varsta si sexe (2010)

Fig.5 Structura pe grupe de varsta si sexe in Tunisia (2010)

Fig.6 Structura pe grupe de varsta si sexe in Suedia (2010)

In ceea ce priveste structura pe grupe de varste si sexe n Tunisia, intervalul 0-4 n anul 2010 este destul de dezvoltat, att n cazul populatiei de gen masculin, ct si cea de gen feminin ceea ce arata ca natalitatea este ridicata . Cea mai mare parte a populatiei apartine tinerilor cu varste intre 20-24 de ani . Flancurile sunt convexe si varful ascutit datorita faptului ca numarul varstnicilor este destul de redus. In cazul Suediei piramida are o forma amorfa lucru intalnit la statele dezvoltate . Are o baza generoasa natalitatea fiind destul de mare , lucru mai neobisnuit pentru tarile bine dezvoltate . Cea mai mare parte a populatiei o constituie adultii 40 -44 ani . Vrful aplatizat, corespunzator unei populatii vrstnice numeroase. Forma amfora indica proportii aproximativ egale de tineri si varstnici, precum si o pondere ridicata de adulti.