Proiect Curs Inspectori SSM Identificare Riscuri

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE
ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA IN LABORATORUL
ANALITIC
POSTUL: OPERATOR LABORATOR
Inspector in domeniul securitatii si sanatatii in munca (profil

Curs :
real/tehnic) 80 ore
Lucrare
CRISTINA VIIU
elaborata de:
S.C. Detergenti S.A.Timisoara - Punctul de Lucru Urlati (P&G Urlati)

Companie:
JUDETUL PRAHOVA
Functia: Sef Tehnic de Laboratoare Departament QA
Data: 09 Mai 2013
CUPRINS 2
PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
Elaborat de: CRISTINA VIIU

Mai 2013 Pagina 1
1 INTRODUCERE 3
1.1 DEFINITII / CONCEPTE 3

1.2 OBIECTIVUL GENERAL AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 8
2 LEGISLATIA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 9

2.1 CADRUL LEGISLATIV SSM EUROPEAN 9
2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA 10
3 RISCURI DE MUNCA 14
3.1 RISCURI 14
3.2 FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI 15
3.3 FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA 16
3.4 FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE 16

3.5 FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA 17
3.6 19
LISTA COMPLETA DE IDENTIFICARE A TUTUROR FACTORILOR DE RISC PE CELE
PATRU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA.
PARTEA A II-A - APLICATIE

4 22
IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC PENTRU POSTUL DE OPERATOR
LABORATOR - DIN S.C. DETERGENTI S.A.TIMISOARA, PUNCTUL DE LUCRU
URLATI (P&G URLATI), JUDETUL PRAHOVA
4.1 RELATIA RISC-SECURITATE 22
4.2 CONSTITUIREA ECHIPEI PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR 24
4.3 DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA) 24
4.4 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM 27
4.4.1 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR 28
4.4.2 31
MODEL DE COMPLETARE FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
PROFESIONAL PENTRU POSTUL OPERATOR LABORATOR, PENTRU UN LUCRATOR
NAVETIST
5. CONCLUZII, ANEXE 36
6. BIBLIOGRAFIE 46
7. WEBOGRAFIE 46
PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Mai 2013 Pagina 2
1. INTRODUCERE
Lucrarea de fata este alcatuita din doua parti. Prima parte cuprinde un sumar al cadrului legal
privind sanatatea si securitatea in munca la nivel european si national, precum si o analiza
generala a notiunii de risc.
Partea a doua a lucrarii contine o aplicatie concreta pentru identificarea riscurilor de munca
pentru postul de operator laborator in laboratorul analitic, ca parte integrata in departamentul
de asigurarea calitatii (QA), din cadrul fabricii SC DETERGENTI SA din Urlati.
1.1 DEFINITII / CONCEPTE
Calitatea muncii este un obiectiv al Uniunii Europene, fixat de Consiliul European la Lisabona
in martie 2000 si are ca elemente esentiale sanatatea si securitatea in munca,
considerandu-se ca o buna organizare a muncii, precum si un mediu de munca sanatos si sigur
sunt factori de performanta pentru economie si pentru intreprinderi.
Orice societate care recunoaste "omul ca valoare si scop suprem" va admite ca protejarea
vietii acestuia este a prioritate justificata care indreptateste un efort oricat de mare.
Preocuparile statelor pentru crearea unui mediu de munca sigur si sanatos au crescut odata cu
intensificarea eforturilor de dezvoltare economica, sociala si morala si, cu certitudine, si functie
de nivelul de civilizatie atins, respectiv de respectul pe care fiecare tara l-a acordat drepturilor
fundamentale ale omului, intre care si cel la protectie in munca.
Parte componenta a protectiei sociale, careia ii confera pondere si valoare in balanta sistemului
socio-economic, notiunea de protectie a muncii in trecut si cea de sanatatea si
securitatea in munca in prezent, a avut in toate timpurile o puternica tenta umanitara.
Politica sociala, bazata pe principiul securitatii si sanatatii in munca, constituie un punct
important in agenda strategiei comunitare europene si se axeaza pe trei caracteristici
importante:
abordare globala a starii de bine la locul de munca, luand in considerare piata muncii si
aparatia de noi riscuri, mai ales psiho-sociale, si vizand ameliorarea calitatii muncii, din
care mediul de munca sanatos si sigur constituie until din elementele esentiale
consolidarea unei culturi de prevenire a riscurilor, combinarea unor instrumente politice
variate: legislatie, dialog social, demersul progresului si identificarea celor mai bulle
practici, responsabilitatea sociala a intreprinderilor, incitatiile economice; construirea
parteneriatelor intre toti actorii securitatii si sanatatii;
elaborarea unei strategii ce demonstreaza, de asemenea, ca o politica sociala ambitioasa
este un factor de competitivitate, si ca dimpotriva, lipsa politicii angreneaza costuri care
apasa greu asupra economiilor.
Securitatea inseamna a fi aparat adica, a fi la adapost de orice pericol si protejat, iar
sanatatea reprezinta starea unui organism in care functionarea tuturor organelor se face in
mod normal si regulat.
Din conjugarea acestor doi termeni, aplicati unui sistem de munca a luat nastere expresia
securitate si sanatate in munca, ce s-a transformat ulterior intr-un concept amplu si
complex.
Pe de alta parte, resursele financiare sunt limitate si, oricat de puternica ar fi latura sociala a
unei activitati, stabilirea prioritatilor in alocarea resurselor trebuie sa aiba la baza si
criterii economice (indicatori cantitativi).

Mai 2013 Pagina 3
Deplasarea ponderii dinspre componenta sociala, umanitara, a protectiei muncii spre
componenta economica, in conditiile economiei de piata, necesita importante schimbari in
modul de abordare a problemelor de securitate si sanatate in munca.
In esenta, aceste schimbari constau in deplasarea accentului de la analize calitative spre
gasirea unor criterii, metode sau indicatori, care sa permita cuantificarea starii de securitate a
muncii intr-un sistem (loc de munca, atelier, unitate).
Aceasta cerinta, dezavantajele metodelor tipinspectie, ca si progresele obtinute in alte
domenii, cum ar fi studiul fiabilitatii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au indreptat
eforturile teoreticienilor spre gasirea unor noi principii de evaluare, punctul de plecare fiind
relatia risc - securitate, care permite determinarea nivelului de securitate indirect, prin
intermediul nivelului de risc
Prin "Actul Unic European" din 1987 s-a convenit ca in Europa dezvoltarea politicilor armonizate
sa se realizeze prin reglementari tehnice si standarde si ca in domeniul sanatatii si securitatii in
munca, se impune "armonizarea reglementarilor referitoare la sanatate si securitate in munca
pe baza unui nivel ridicat de protectie" (art. 100a; directivele derivate se refera la asigurarea
unui nivel ridicat de securitate al produselor), precum si stabilirea "cerintelor minime in scopul
securitatii si protectiei sanatatii salariatilor in timpul muncii" (art. 118a. Directivele europene
derivate din acesta sunt directive "sociale" si se refera la aspecte ce vizeaza imbunatatirea
progresiva a conditiilor de munca).
Revizuirea tratatului de la Roma, prin Actul Unic European si introducerea articolelor 100a si
118a a insemnat constituirea bazei juridice specifice a pietei interne si realizarii securitatii si
sanatatii in munca.
Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100a, au ca obiectiv protectia
utilizatorilor fata de riscurile ce pot sa apara la utilizarea produselor si stabilesc cerintele de
securitate pe care trebuie sa le indeplineasca produsele, informatiile ce trebuie sa le insoteasca
pentru libera circulatie si comercializare in UE, precum si procedurile pe care producatorul sau
comerciantul trebuie sa le urmeze pentru a certifica indeplinirea conditiilor obligatorii cerute si
pentru a le putea identifica prin marcajul CE. Astfel s-a creat baza juridica specifica asigurarii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor, sistemul legislativ instituit avand caracter de
sistem de prescriptii minimale ce lasa libertate statelor membre de a impune reguli mai
severe decat cele legiferate prin dreptul comunitar.
Strategia comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a directivei cadru 89/391/CEE,
directiva de baza a UE ce are ca obiectiv acoperirea tuturor aspectelor privind securitatea si
sanatatea in munca si asigurarea unui nivel de protectie ridicat si egal tuturor lucratorilor din
statele membre.
Din aceasta directiva au decurs toate directivele particulare referitoare care contin cerinte
minime de securitate si sanatate pentru domenii specifice.
Principiile generale de prevenire ale directivei cadru se refera la:
1. evitarea riscurilor;
2. evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. combaterea riscurilor la sursa;
4. adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor
acestora asupra sanatatii;
5. adaptarea la progresul tehnic;

Mai 2013 Pagina 4
6. inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
putin periculos;
7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
8. adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
9. furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
In consecinta se defineste tremenul de Securitatea si sanatatea in munca ca fiind:

1. ansamblul de activitati institutionalizate care au drept scop asigurarea celor mai bune
conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice,
sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
In temeiul legislatiei specifice termenii si expresiile utilizate in domeniul SSM au urmatorul

inteles:
2. accident de munca vatamare violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces;
3. accident major accident de munca, de regula accident nuclear, incendiu sau explozie,
care determina cresterea brusca si masiva a morbitatii si mortalitatii colectivitatii umane
situate in proxima vecinatate a locului accidentului si/sau poluarea severa a mediului
inconjurator.
4. accident usor eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita
numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o
durata mai mica de 3 zile;
5. alti participanti la procesul de munca persoane aflate in intreprindere si/ sau unitate,
cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor
profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii
sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de
pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in
forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor
efectuate prin orice altfel mijloc de proba;
6. activitatea care implica agenti chimici - orice proces de munca in care sunt utilizati
sau intentioneaza sa se utilizeze agenti chimici, in orice proces, inclusiv producerea,
manipularea, depozitarea, transportulori eliminarea si tratarea, sau orice asemenea proces
de munca din care rezulta agenti chimici;
7. angajator persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/ sau unitatii;
8. aptitudine insusire sau sistem de insusiri ale subiectului, mijlocind reusita in activitate;
posibilitate de a actiona si a obtine performante; factor al persoanei ce faciliteaza
cunoasterea, practica, elaborarile tehnice si artistice, comunicarea;
9. boala legata de profesiune boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala;
10.boala profesionala afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul
de munca;

Mai 2013 Pagina 5
11.deprindere componenta automatizata a activitatii concretizata prin desfasurarea in
afara sau prin reducerea controlului constient, realizare spontana si facila. rezulta prin
exersare repetitiva si se fundeaza pe un stereotip dinamic sau pe o matrice functionala in
care sunt reunite veriga afectiva si afectorie a reflexelor;
12.dispozitiv de protectie dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un
protector, riscul de accidentare;
13.echipament de munca orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
14.echipament individual de protectie orice echipament destinat a fi purtat sau manuit
de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii
puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
15.evaluare actiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat si
rezultatul ei;
16.evaluare a riscului de accidentare/imbolnavire profesionala activitate prin care se
identifica factorii de accidentare si/sau imbolnavire profesionala si se determina nivelul de
risc;
17.evaluare a securitatii muncii - activitate prin care se estimeaza, valoric sau procentual
dimensiunea securitatii muncii intr-un sistem de munca; determinarea nivelului de
securitate. Este parte componenta a auditului de conformitate;
18.eveniment accidentul care a antrenat decesul sau vatamarile organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana
data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala
sau legata de profesiune;
19.factor de risc insusiri, stari, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate in
procesul de munca si care pot provoca accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;
cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale;
20.formare - actiune de a pregati, instrui, educa si rezultatul ei;
21.grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat dupa criterii de sex, varsta, stare
fizica si/sau fiziologica si care indeplinesc conditia specificata pentru persoanele vulnerabile
(de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.);
22.incident periculos evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati
sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman
care nu a afectat lucratorii, dar ar fi posibil sa aiba asemenea urmari si/ sau a cauzat ori ar
fi posibil sa produca pagube materiale;
23.informare - actiune intreprinsa de catre conducatorul firmei in scopul aducerii la
cunostinta salariatilor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de
operare in situatii de functionare anormala sau in cazul unor dereglari previzibile, precum
si a actiunilor ce trebuiesc intreprinse pentru evitarea consecintelor riscurilor profesionale;
24.locul de munca locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile
intreprinderii si/ sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/ sau unitatii la
care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;
25.lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii
in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul
de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
26.lucrator expus - orice angajat care se gaseste in intregime sau partial in zona
periculoasa;
27.management al securitatii si sanatatii in munca - componenta a managementului
general, care include structura oragnizatorica, activitatile de planificare. responsabilitatile,
practicile, procedurile, procesele si resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea
si revizuirea planului de securitate si sanatate in munca;

Mai 2013 Pagina 6
28.masuri de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale -
modalitati tehnice si organizatorice a realizarii securitatii muncii;
29.mediu de munca - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care
unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca;
30.mijloace de productie - totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini,
unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse
intermediare etc.) utilizate in procesul de productie a bunurilor materiale;
31.nivel de risc - indicator conventional ce exprima sintetic si cumulativ dimensiunea
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente intr-un sistem de munca. se
determina in cadrul activitatii de evaluare, pe baza combinatiei dintre gravitatea si
probabilitatea consecintelor maxim previzibile ale actiunii factorilor de risc existenti in
sistemul respectiv asupra personalului;
32.nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin conventiile sociale in
materie de securitate a muncii. riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecintelor redusa
si probabilitate mica sau medie;
33.nivel de securitate - indicator conventional ce exprima global starea sau nivelul de
securitate a muncii intr-un sistem de munca. se determina direct prin autoevaluarea
securitatii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc,
fiind invers proportional cu acesta. se exprima prin gradul de conformitate cu prevederile
actelor normative in vigoare;
34.norma de securitate in munca - ansamblu de reglementari si prevederi cu caracter
juridic prin care se apreciaza cerintele desfasurarii unei activitati in conditii de securitate a
muncii;
35.noxa (factor nociv) agent fizic, chimic sau biologic cu actiune in mediul de munca
asupra organismului uman, daunator sanatatii; factor de risc de imbolnavire profesionala;
36.parametru - o marime fizica masurabila, o actiune sau operatie ce trebuie realizata
(temperatura, presiunea, debitul, concentratia, densitatea, vascozitatea si timpul);
37.pericol - proprietate intriseca a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie,
echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor si tehnologiilor de lucru)
de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, imbolnaviri si pagube materiale);
38.pericol de accidentare si imbolnavire profesionala - sursa a unei posibile leziuni sau
afectare a sanatatii executantului unui proces de munca;
39.pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinte grave, ireversibile;
40.pericol grav si iminent de accidentare situatia concreta, reala si actuala careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
41.pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit;
42.pericol proprietatea intrinseca, cu potential de a dauna, a unui agent chimic;
43.post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unitati economico-sociale ce
consta in ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autoritatii si responsabilitatilor care in mod
regulat revin spre exercitare unui component al unitatii (unui executant) sau locul pe care
il ocupa operatorul unui echipament tehnic (masina, instalatie,utilaj etc.) pe parcursul
desfasurarii procesului tehnologic; un echipament poate sa aiba mai multe posturi de
lucru;
44.prevenire ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
45.prevenire intrinseca - prevenire realizata prin introducerea criteriilor de securitate in
conceptia si proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, constructiilor etc.,
actionand asupra formei, asezarii, modului de montaj, principiului de constructie si
functionare, fara a adauga elemente special concepute pentru realizarea securitatii muncii.
prevenirea intrinseca presupune eliminarea riscurilor din faza de conceptie si proiectare;
46.prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale - ansamblul
procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau
reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numarului de accidente si reducerea costurilor;

Mai 2013 Pagina 7
47.procedura de lucru - descriere detaliata a unei operatii sau faze de lucru (procedeu de
lucru nepericulos);
48.protectie colectiva - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de protectie
destinate sa asigure protectia simultana a doi sau mai multi executanti;
49.protectie conditionata - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de
protectie la care indeplinirea functiei de securitate este dependenta de executant;
50.protectie individuala - protectie care consta in utilizarea de mijloace individuale de
protectie destinate sa asigure protectia unui singur executant;
51.protectie neconditionata - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de
protectie la care indeplinirea functiei de securitate este independenta de executant.
52.reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in
conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste
problemele referitoare la protectia securitatii lucratorilor in munca;
53.risc - combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a
sanatatii intr-o situatie periculoasa. risc inseamna pericol potential. pericol nu inseamna
risc;
54.risc probabilitatea ca potentialul de a dauna, sa produca efecte in conditiile utilizarii
si/sau expunerii;
55.risc de accidentare si imbolnavire profesionala - posibilitate de producere a unui
accident sau a unei imbolnaviri profesionale, cu o anumita frecventa si gravitate a
consecintelor, intr-o situatie periculoasa;
56.sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin
intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea
scopului sistemului de munca;
57.servicii externe persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/ unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
conform legii;
58.sistem de munca - ansamblu constituit in vederea realizarii unui proces de munca
dintrunul sau mai multi executanti, sarcina lor de munca, ale carui elemente
interactioneaza pe baza unui circuit informational. prin definitie accidentele de munca si
bolile profesionale se produc exclusiv in sistemul de munca, fiind rezultatul factorilor de
risc generati de sistem;
59.situatie periculoasa - orice situatie in care operatorul sau orice persoana este expusa
unuia sau mai multor pericole;
60.stagiu de practica instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in
care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie
profesionala;
61.supravegherea medicala evaluarea medicala a unui lucrator pentru a se determina
starea sanatatii sale, in relatie cu expunerea la agentii chimici specifici locului de munca;
62.valoarea limita de expunere profesionala- limita mediei ponderate in functie de timp a
concentratiei unui asgent chimic in aerul zonei in care respira un luncrator, pentru o
perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen mai scurt de
maximum 15 minute;
63.valoarea limita biologica - limita concentratiei, in mediul sau biologic d ereferinta, a
unui agent chimic relevant, a metabolitului sau a unui indicator al efectului.
1.2 OBIECTIVUL GENERAL AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Mai 2013 Pagina 8
Eliminarea tuturor accidentelor si imbolnavirilor profesionale cu ajutorul prevenirii
reprezinta obiectivul general al securitatii si sanatatii in munca.
Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecintelor in cazul producerii
accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale.
Prevenirea trebuie sa cuprinda toate situatiile care afecteaza sau pot afecta integritatea
sistemului de munca si continuitatea proceselor de munca.
Actiunea preventiva cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice si
organizatorice cu efect pozitiv in rezultatul urmatoarei ecuatii:
Aplicand aceasta ecuatie impreuna cu principiile generale de prevenire ale directivei cadru, se
pot determina urmatoarele obiective de urmarit:
a) eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecintelor potentiale la sursa;
b) eliminarea sau modificarea imprejurarilor favorizante in vederea scaderii probabilitatii de
producere a unui eveniment nedorit (accidente de munca, imbolnaviri profesionale,
incidente periculoase etc.),
c) prevederea de masuri si mijloace adecvate pentru a face fata situatiilor de urgenta.
d) pentru obtinerea unei eficiente cat mai mari a actiunii preventive intr-o organizatie este
absolut necesara coordonarea adecvata a cunostintelor si informatiilor pe care le pot aduce
cele patru discipline de studiu: igiena industriala, ergonomia, psiho-sociologia muncii si
medicina muncii.
2. LEGISLATIA PRIVIND PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
2.1 LOCUL SISTEMULUI LEGISLATIV AL SSM IN SISTEMUL LEGISLATIV EUROPEAN
Primele reglementari privind securitatea si sanatatea in munca au aparut cu scopul de a

solutiona unele cazuri particulare de imbolnavire profesionala sau accidente de munca deosebit
de grave si cu frecventa ridicata
Conventia BIT nr. 155, care se aplica la toate ramurile de activitate economica si la toti
lucratorii (cuprinzandu-i si pe cei din serviciile publice, dar excluzandu-i pe cei pentru care
exista probleme specifice: navigatie, pescuit, etc.), prevede ca orice stat trebuie, in
conformitate cu conditiile nationale si prin consultare cu organizatiile profesionale cele mai
reprezentative, sa defineasca, sa puna in aplicare si sa reexamineze periodic politica nationala
in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Analizand legislatiile nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene asa cum se reflecta in
documentele oficiale ale BIT, se desprind urmatoarele trasaturi specifice:
In toate aceste tari exista o structura stabila care elaboreaza si emite legislatia in
domeniul protectiei muncii. Securitatea si sanatatea in munca este considerata, sub
aspect juridic, o problema de stat, care trebuie reglementata la nivel national,
prescriptiile de SSM impunandu-se de sus in jos.

Mai 2013 Pagina 9
Toate statele dispun de organisme si instrumente nationale care urmaresc, indruma,
controleaza si, in unele cazuri, chiar coordoneaza aplicarea masurilor de SSM.
Cu toata diversitatea cadrului istoric, cultural si legislativ care se manifesta in tarile U.E. si care
a determinat unele diferente esentiale in abordarea problematicii securitatii muncii, exista un
model comun in sistemele legislative, prin care se instituie maxim trei niveluri de control:
1. national (stuctura centrala, la nivelul gevernului sau unui minister);
2. regional (autoritati teritoriale subordonate structurii centrale);
3. de ramura (organisme neguvernamentale constituite la nivelul princi-palelor ramuri
industriale de activitate).
Instrumentele folosite de organismele statale de control sunt:
cadrul de baza legislativ, prin care se stabilesc principiile fundamentale si unele cerinte
speciale, considerat ca formeaza legislatia primara;
legislatia secundara, compusa din dispozitii legale, regulamente, masuri, ordine, etc.,
prin care se definesc in detaliu cerintele esentiale stabilite in baza principiilor enuntate
de legislatia primara;
coduri de orientare profesionala si practica.
Paralel cu organismele statale, un rol deosebit in indrumarea, controlul si realizarea SSM,
revine asigurarilor sociale de boala sau accident, indiferent ca sunt organizatii de stat sau
private.
Toate legislatiile definesc raspunderea patronala pentru realizarea SSM si stabilesc, in limite
variate, drepturi si obligatii ale lucratorilor (muncitorilor).
In functie de marimea firmelor si de riscurile proprii activitatii prestate, in majoritatea statelor
este prevazuta obligativitatea includerii in structura organizatorica a intreprinderilor si a unor
functii specifice pentru SSM: director general cu securitatea, inginer sef cu securitatea, lucrator
desemnat cu securitatea etc.
Toate legislatiile nationale, desi prevad expres atat obligatiile patronilor/angajatorilor, cat si ale
executantilor, pe linie de SSM lasa un grad destul de mare de libertate privind masurile care
trebuie adoptate, precum si modul concret de realizare al acestor activitati.
2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA
Legislatia de securitate si sanatate in munca (SSM) este componenta a sistemului de

reglementari prin care se urmareste asigurarea protectiei cetatenilor, respectiv pentru
segmentul specific de populatie activa, impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala generate de prestarea oricarui proces de munca.
Ca institutie de drept, securitatea si sanatatea in munca reprezinta un ansamblu de norme
juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe care o formeaza,
in legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului de munca, in
scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei moderne, pentru apararea vietii si
sanatatii tuturor participantilor la acest proces.
Sistemul legislativ din domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de
masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatati in munca a lucratorilor.
Prin legislatie se stabilesc principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare si

Mai 2013 Pagina 10
imbolnavire, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor
principii.
Legislatia de securitatea si sanatatea in munca se aplica in toate sectoarele de activitate, atat
publice, cat si private, angajatorilor, lucratorilor si reprezentatilor lucratorilor.
Principiile care stau la baza sistemului legislativ din domeniul sanatatii si securitatii
in munca din Romania sunt:
1. securitatea si sanatatea in munca reprezinta un drept fundamental al tuturor
participantilor la procesul de munca;
2. legatura indisolubila dintre dreptul la munca si securitatea muncii;
3. integrarea sanatatii si securitatii in munca in procesul de munca;
4. caracterul preventiv al sanatatii si securitatii in munca;
5. abordarea prevenirii accidentelor de munca ca unica problema.
Sistemul legislativ de securitatea si sanatatea in munca din Romania, functie de subiectul

reglementarii, respectiv natura problemei legiferate, se structureaza in doua categorii:
legislatia de baza - acte care legifereaza strict numai activitati in legatura directa cu
masurile de securitatea si sanatatea in munca;
legislatia comuna - acte care cuprind numai in subsidiar norme juridice de securitatea
si sanatatea in munca sau norme de drept.
LEGISLATIA DE BAZA poate fi evidentiata dupa mai multe criterii:
1. Nivelul de emitere
acte emise de organul legislativ suprem-parlamentul;
acte emise de organele executive ale administratiei de stat.
2. Aria de obligativitate
acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-sociale, pentru toate
unitatile care isi desfasoara activitatea cu personal incadrat in munca;
acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de persoane.
3. Problema reglementata
reglementari privind persoanele;
acte referitoare la obligatiile agentilor economici;
reglementari privind accidentele de munca si imbolnavirile profesionale; dispozitii
privind raspunderea juridica.
Daca se au in vedere: nivelul de emitere si aria de obligativitate in natura reglementarii,
legislatia de baza se poate structura pe trei niveluri:
NIVELUL I - legislatia primara care stabileste principiile de baza privind organizarea
activitatii de securitate si sanatate in munca in munca constitutia romaniei, legea sanatatii si
securitatii in munca, directiva europeana;
NIVELUL II - legislatia secundara care detaliaza prevederile legislatiei primare si cuprinde
masuri de prevenire si reguli de aplicare hotararile de guvern;
NIVELUL III - legislatia tertiara care cuprinde masuri de prevenire detaliate instructiunile
proprii emise de fiecare agent economic, institutie publica cu privire la organizarea activitatii
proprii de securitatea si sanatatea in munca.

Mai 2013 Pagina 11
Fig. 1: Nivele legislative in SSM, in Romania
Sumarizand, la nivel legislativ, sanatatea si securitatea in munca, in Romania este reglementat

prin:
Constitutia Romaniei
Codul Muncii (Legea nr.53/2003)
Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca
H.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr.319/2006
H.G.-uri prin care au fost transpuse prevederile directivelor europene, pe
domenii specifice
Legea 319, a securitatii si sanatatii in munca - aprobata in 14 iulie 2006 si publicata in
monitorul oficial nr.646 din 26 iulie 2006 - stabileste principiile generale referitoare la
prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea
factorilor de risc de accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor
principii.
Pentru realizarea acestui drept, legea stabileste si impune obligatiile si sarcinile angajatorilor si
a angajatilor lor si stabileste organele specializate ale administratiei de stat care sa urmareasca
modul in care unitatile si salariatii aplica si respecta normele de securitate si sanatate in
munca.
Tabel 1: Reglementari legislative pentru SSM in Romania
Nr Directiva
Actul normativ Domeniul
crt. transpusa

Mai 2013 Pagina 12
1. Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca 89/391/CEE
83/477/CEE
protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de 91/382/CEE

2. H.G. nr. 1875/2005
riscurile datorate expunerii la azbest 98/24/CE
2003/18/CE
cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la

3. H.G. nr. 1876/2005 2002/44/CE
expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
cerintele minime de securitate si sanatate pentru

4. H.G. nr. 300/2006 92/57/CEE
santierele temporare sau mobile

5. H.G. nr. 493/2006 2003/10/CE
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
cerintele minime pentru semnalizarea de securitate

6. H.G. nr. 971/2006 92/58/CEE
si/sau de sanatate la locul de munca

7. H.G. nr. 1007/2006 92/29/CEE
asistenta medicala la bordul navelor
cerintele minime de securitate si sanatate in munca

8. H.G. nr. 1028/2006 referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de 90/270/CEE
vizualizare

9. H.G. nr. 1048/2006 utilizarea de catre lucratori a echipamentelor 89/656/CEE
individuale de protectie la locul de munca
cerintele minime pentru asigurarea securitatii si

10. H.G. nr. 1049/2006 sanatatii lucratorilor din industria extractiva de 92/104/CEE
suprafata sau subteran
cerintele minime pentru asigurarea securitatii si

11. H.G. nr. 1050/2006 sanatatii lucratorilor din industria extractiva de 92/91/CEE
foraj
manipularea manuala a maselor care prezinta
12. H.G. nr. 1051/2006 90/269/CEE
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si

13. H.G. nr. 1058/2006 protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui 99/92/CE
potential risc datorat atmosferelor explozive
privind cerintele minime de securitate si sanatate

14. H.G. nr. 1091/2006 89/654/CE
pentru locul de munca
protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de

15. H.G. nr. 1092/2006 2000/54/CE
expunerea la agenti biologici in munca

Mai 2013 Pagina 13
stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate
pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate
16. H.G. nr. 1093/2006 2004/37/CE
de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni
la locul de munca
cerintele minime de securitate si sanatate in munca la

17. H.G. nr. 1135/2006 93/103/CEE
bordul navelor de pescuit
cerintele minime de securitate si sanatate referitoare

18. H.G. nr. 1136/2006 la expunerea lucratorilor la riscuri generate de 2004/40/CE
campuri electromagnetice
89/655/CEE
19. H.G. nr. 1146/2006 utilizarea in munca de catre lucratori a 95/63/CE
echipamentelor de munca
2001/45/CE
98/24/CE
stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate
in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor 91/322/CEE
20. H.G. nr. 1218/2006
impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor 2000/39/CE
chimici
2006/15/CE
21. Ordin nr. 753/2006 protectia tinerilor in munca 94/33/CEE
privind completarea masurilor destinate sa promoveze

imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de
munca pentru salariatii incadrati in baza unui
22. H.G.nr. 557/2007 91/383/CEE
contract individual de munca pe durata
determinata si pentru salariatii temporari
incadrati la
agenti de munca temporara
aprobarea O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia

22. Legea nr. 25/2004 92/85/CEE
maternitatii
aprobarea normelor metodologice de aplicare a

23. H.G. nr. 537/2004 prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia
maternitatii
3. RISCURI DE MUNCA
3.1 RISCURI
Conceptual, riscul poate fi definit asfel:

combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a
sanatatii intr-o situatie periculoasa.
pericol potential. Atentie! Pericol nu inseamna risc;
probabilitatea ca potentialul de a dauna, sa produca efecte in conditiile utilizarii
si/sau expunerii;

Mai 2013 Pagina 14
Particularizand, risc de accidentare si imbolnavire profesionala inseamna posibilitatea de
producere a unui accident sau a unei imbolnaviri profesionale, cu o anumita frecventa si
gravitate a consecintelor, intr-o situatie periculoasa;
Procesul muncii constituit in sistemul de munca reprezinta un complex de activitati realizate
de executant cu mijloace de munca, conform unor sarcini de munca intr-un anumit mediu de
munca in scopul producerii de bunuri materiale, servicii etc.
SISTEMULUI DE MUNCA are patru componente:
1. executantul (omul - componenta umana);
2. sarcina de munca;
3. mijloacele de munca;
4. mediul de munca;
Cele patru componente ale sistemului de munca sunt surse de pericole si de riscuri si impreuna
asigura sau, din contra, afecta securitatea si sanatatea in munca la nivelul locului de munca,
atelierului, sectiei, societatii comerciale. componentele trebuiesc autoevaluate si evaluate.
Cele doua parti ale sistemului de munca, uman (executant) si material (mijloace de
produtie) intra in relatii functionale prin intermediul sarcinii de munca intr-un anumit
mediul de munca..
In raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia, in timp
ce mijloacele de productie actioneaza numai indirect prin intermediul sarcinii de munca.
Scopul sistemului de munca este de a produce bunuri, cand elementele lui functioneaza si
interactioneaza corect, in caz contrar el se autodistruge. Orice abatere ori deficienta la nivelul
componentelor, duce la cresterea entropiei deci la autodistrugere.
Disfunctiile sistemului de munca conduc la accidente si imbolnaviri profesionale numai cand se
formeaz un lant cauzal. Lantul cauzal este alcatuit din factori de risc care reprezinta in
esenta abateri de la normal ale starii sau modului de functionare a componentelor sistemului
de munca.
Caracteristicile sistemului de munca sunt:
este dechis prin factorul uman (executant si sarcina de munca) si semideschis prin
elementele tehnice (mijloace de productiei si mediul de munca);
este dinamic, adica se schimb in timp (in prima faza se tinde spre optimizare apoi este
starea optima dupa care apare starea involutiva);
este integrat;
este autoreglabil (prin executant si sarcina de munca);
este determinist prin constructie si aleatoriu prin functionare.
3.2 FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI (OPERATOR UMAN)
Factorul uman se regasete atat in sistemul de munca ca executant cat si ca factor de

conceptie si decizie in spatele celorlalte componente ale sistemului de munca.
Executantul isi desfasoara activitatea de munca in patru secvente:
receptionarea si constituirea informatiei;

elaborarea si adoptarea deciziilor; executia;
autoreglarea.

Mai 2013 Pagina 15
Dupa modul de realizare a celor patru secvente, operatorul uman poate avea:
1. un comportament normal care-i asigura securitatea si sanatatea in munca prin evitarea

pericolelor, prin respectarea normelor de securitate si sanatate in munca si neutralizarea
situatiilor de risc;
2. un comportament inadecvat care favorizeaza sau declanseaza accidente si imbolnaviri
profesionale, prin conduite nesigure sau incorecte, abateri, erori si actiuni gresite in
procesul muncii.
Factorii de risc proprii executantului reprezinta in principal erori:
1. de receptie,
2. prelucrare si interpretare a informatiei, 3. de decizie, de executie,
4. de autoreglaj.
Caracteristica principala a executantului este reprezentata de capacitatea de munca (o rezerva
potentiala de munca) care este diferita de la un individ la altul si la acelasi individ in timp, in
functie de fazele muncii:
1. faza de incalzire sau acomodare; 2.
faza capacitatii maxime si constante;
3. faza scaderii capacitatii de munca din cauza oboselii.
Exista o capacitate de munca permanenta sau potentiala ce depinde de nivelul pregatirii
profesionale, insusirile si abilitatile personale (temperament, caracter, aptitudini, varsta, sex,
sanatate etc.) si este strans legata de personalitatea executantului.
De asemenea, exista si o capacitate de munca actuala sau de moment ce depinde de starea de
oboseala, emotii, interese de moment, conflicte familiale sau colegiale, boala, influenta
alcoolului, alimentatie etc.
Prevenirea acestor factori de risc se face prin:
1. selectie
2. instruire
3. informare
4. echipamente de protectie.
3.3 FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA
Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor necesare a fi efectuate de executant, care

prin intermediul mijloacelor de productie, intr-un anumit mediu realizeza scopul sistemului de
munca.
Ea reprezinta activitatea muncii si se concretizeaza prin functii, sarcini, activitati, operatii,
procese, cerinte etc.
Executantul se raporteaza la sarcina prin intermediul cunostintelor personale, aptitudinilor,
deprinderilor, etc.
Sarcina de munca poate fi realizata singular sau in grup de executanti cu sau fara mijloace de
productie.
Operatia este cea mai mica unitate a muncii, fiind subordonata direct sarcinii de munca.
Factorii de risc ce implica sarcina de munca sunt:

Mai 2013 Pagina 16
1. continutul necorespunzator in raport cu scopul muncii (operatii, reguli, procedee
gresite);
2. lipsa unor operatii;
3. succesiunea gresita a operatiilor, miscarilor, manipularilor; 4. cerinte exagerate (mici
sau mari) impuse executantului;
5. cerinte incompatibile cu posibilitatile executantului.
Toti acesti factori de risc agreseaza organismul uman, ducand la scaderea capacitatii de munca
si in final la accidente si imbolnaviri profesionale.
Masurile de prevenire a acestor riscuri se refera la:
1. analiza corecta a sarcinii de munca sub aspectul intensitatii muncii, posibilitatilor fizice si
psihice ale executorilor (protejarea femeilor),
2. completarea corect a fisei postului
3. organizarea ergonomica a locului de munca.
3.4 FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE
Mijloacele de productie care cuprind mijloace de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte
etc.) si obiecte ale muncii (materii prime, semifabricate, produse intermediare) pe langa
executant reprezinta o cauza majora a accidentelor de munca, dand un mare numar de factori
de risc de natura: fizica, chimica, biologica, sub/suprasolicitare psihofiziologic a executantului.
A. FACTORII DE RISC FIZICI, in functie de natura lor pot fi:
1. factori de natura mecanica (miscari functionale sau nefunctionale periculoase,

suprafete sau contururi periculoase, utilaje sub presiune sau vid, vibratii etc.), provoaca
loviri, taieri, raniri etc;
2. factori de natura termica sunt acei factori care prin contact fizic normal sau
accidental cu obiecte sau suprafete cu temperaturi ridicate sau coborate, provoaca
arsuri, degeraturi sau imbolnaviri;
3. factori de natura electrica sunt cei care prin contact fizic accidental cu surse de
curent electric de mare tensiune sau intensitate provoaca electrotraumatisme sau
electrocutari.
B. FACTORII DE RISC CHIMICI
Sunt datorati de naturii chimice a substantelor si materialelor utilizate in procesul muncii:

1. toxice,
2. caustice,
3. inflamabile,
4. explozive,
5. mutagene,
6. cancerigene.
Aceste substante, prin contactul organismului uman, normal sau accidental, pot provoca
accidente de munca sau imbolnaviri profesionale.

Mai 2013 Pagina 17
C. FACTORI DE RISC DE NATURA BIOLOGICA
Se intalnesc in special in industria farmaceutica, laboratoare de analize medicale, in cercetarea

medicala, in munca cu plante periculoase (ciuperci), cu animale periculoase (serpi).
Acesti factori pot fi:
1. bacterii,
2. virusi, 3. richeti,
4. spirochete,
5. protozoare,
6. ciuperci,
7. venin etc., si provoaca accidente de munca si intoxicatii acute periculoase.
Mijloacele de productie pot provoca sub/suprasolicitarea psihofiziologica a organismului uman
cu influenta negativa asupra capacitatii de munca (efort fizic static sau dinamic si psihic
mental, senzorial sau psihomotoriu sporit, pozitii de lucru vicioase).
Masurile de prevenire a factorilor de risc privind mijloacele de productie constau in
informarea, instruirea si folosirea echipamentului si mijloacelor de protectie adecvate.
3.5 FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA
Intreaga activitate de munca se realizeaza in timp si spatiu intr-un mediu de munca ce

cuprinde:
1. Mediul fizic ambiant (microclimat, iluminat, zgomot, vibratii, radiatii, noxe chimice,
presiune, factori biologici)
2. Mediul social (relatii, atitudini, interactiuni, comportamente etc.) si care se constituie
in factori de risc.
1. FACTORI DE RISC SPECIFICI MEDIULUI FIZIC DE MUNCA
A. FACTORI DE RISC FIZICI

microclimatul necorespunzator de munca - temperatura excesiva (mare/scazuta),
umiditate (mare/scazuta), curentii de aer actioneaza direct asupra executantului
producand disconfort, accidente si imbolnaviri profesionale cat si indirect asupra
mijloacelor de munca modificand caracteristicile acestora.
aero-ionizarea necorespunzatoare - supraincarcarea cu ioni pozitivi scade limitele
senzitive (vaz, auz, miros, gust) crescand viteza de reactie la stimuli si intr-o prima
etapa dau satisfactii, siguranta, euforie, apoi devin iritanti dand enervare, agitatie,
violenta. supraancarcarea cu ioni negativi determina cresterea pragurilor senzitive ale
receptorilor, scazand viteza de reactie la stimuli externi, reducand modul de atentie,
rapiditatea si corectitudinea deciziilor, determinand intr-o prima faza insatisfactie,
incertitudine, melancolie, apoi somnolenta, frica, astenie, cefalee, stress, depresie.
presiunea excesiva a aerului, suprapresiunea, in special in adancimea apelor
provoaca saturarea organismului uman cu gaze provocand boala de cheson, iar
subpresiunea (la mare altitudine) determina saracirea organismului in dioxid de carbon
si oxigen provocand tulburari de transmitere a fluxului nervos si de coordonare a
miscarilor.

Mai 2013 Pagina 18
zgomotul excesiv definit ca un sunet nedorit, actioneaza agresiv asupra
organismului prin intensitate, frecventa si durata, provocand oboseal auditiv, surditate
profesional, cefalee, tulburari vizuale, frisoane etc. vibratiile si ultrasunetele reprezint
factori de risc cu aceleasi efecte ca si zgomotul.
iluminatul necorespunzator afecteaza capacitatea vizuala prin contrastul dintre
luminanta detaliului si a fondului, luminozitatea fondului si dimensiunea detaliului,
provocand senzatia de corp strain in ochi, fotofobie, lacrimare, cefalee, scaderea vitezei
de perceptie vizuala, orbire.
radiatii electromagnetice si corpusculare prin caracteristicile lor: energie,
densitate, durat de expunere si distanta pana la sursa agreseaza organismul uman
producand in functie de natura lor, leziuni, hemoragii, astenie, cefalee, insomnii,
palpitatii, cancer etc. radiatiile neionizante (undele radio, microundele, radiatiile
infrarosii, luminoase, ultraviolete si laser) prin actiune termica provoaca hipertermie,
leziuni si orbiri. radiatiile ionizante (alfa, beta, gama, x, neutroni) in functie de doza
absorbita, timp de expunere, zona expusa si de energia lor, provoaca modificari
morfofunctionale (boala de iradiere).
potentialul electrostatic crescut - determina incarcarea organismului uman cu
sarcini electrice, care prin acumulare pot provoca descarcari electrice periculoase, stari
depresive etc.
calamitatile naturale (trasnetul, inundatiile, furtuna, grindina, viscolul, alunecarile de
teren, surparile, avalansele, seismele) constituie factori de risc ce apar in mediului de
munca ce pot produce accidente grave de munca.
B. FACTORI DE RISC CHIMICI

Mediul de munca poate sa contina noxe chimice care in functie de natura lor chimica pot fi:
gaze, vapori, aerosoli toxici;
gaze, vapori, aerosoli caustici;
pulberi in suspensie;
gaze, vapori inflamabili sau explozivi;
pulberi pneumoconigene (dioxid de siliciu, azbest, carbune, silicati, metale, fibre de
lana, bumbac etc.)
Acesti factori de risc pot agresa organismul uman provocand leziuni, intoxicatii acute si
imbolnaviri profesionale.
C. FACTORI DE RISC BIOLOGICI

Sunt constituiti de prezenta in mediul fizic de munca a:
microorganismelor
agentilor contaminanti (bacterii, virusuri, richeti, spirochete, protozoare, ciuperci) in
suspensie in aer.
Acestea pot provoca infectii, alergii si afectiuni pulmonare.
D. FACTORI DE RISC SPECIALI

Sunt proprii mediului fizic de munca in conditii speciale:
munca in subteran,

Mai 2013 Pagina 19
acvatic,
subacvatic,
mlastinos,
aerian, cosmic
si prin actiunea lor specific provoaca suprasolicitarea fizica si psihica a organismului uman,
ducand la oboseala, stari depresive, psihoze de claustrofobie, fotofobie, stress etc.
3.6 LISTA COMPLETA DE IDENTIFICARE A TUTUROR FACTORILOR DE RISC PE CELE
PATRU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA
1. EXECUTANT
a. ACTIUNI GRESITE
executarea defectuoasa de operatii: comenzi; manevre; pozitionari; fixari; asamblari;

reglare; utilizarea gresita a mijloacelor de productie etc. nesincronizari de
operatii: intarzieri; devansari.
efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca
pornirea echipamentelor tehnice;
intreruperea functionarii echipamentelor tehnice;
alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.);
deplasari, stationari in zone periculoase; deplasari cu pericol de cadere:
o de la acelasi nivel: prin dezechilibrare; alunecare; impiedicare; o de
la inaltime: prin pasirea in gol; prin dezechilibru; prin alunecare.
comunicari accidentogene
b. OMISIUNI
omiterea unor operatii.

neutralizarea mijloacelor de
protectie.
2. SARCINA DE MUNCA
a. CONTINUTUL NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA in raport cu cerintele de

securitate:
operatii, reguli, procedee gresite.

absenta unor operatii.
metode de munca necorespunzatoare (succesiunea gresita a operatiilor).
b. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONALA IN RAPORT CU

CAPACITATEA EXECUTANTULUI
solicitare fizica: efort stastic; pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic.

Mai 2013 Pagina 20
solicitare psihica: ritm de munca mare; decizii dificile in timp scurt; operatii repetitive de
ciclu scurt sau extrem de complexe etc.;
monotonia muncii.
3. MIJLOACE DE MUNCA
a. FACTORI DE RISC MECANIC
miscari functionale ale echipamentelor tehnice: organe de masini in miscare; curgeri de

fluide; deplasari ale mijloacelor de transport etc.
autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
deplasari saub efectul gravitatiei: alunecare; rostogoale; rulare pe roti; rasturnare;
cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare.
deplasari sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la
traiectoria normala; balans; recul; socuri excesive; jet, eruptie. suprafete sau
contururi periculoase: intepatoare; taioase; alunecare; abrazive; adezive.
recipiente sub presiune vibratii excesive
ale echipamentelor tehnice.
b. FACTORI DE RISC TERMIC
temperatura ridicata a obiectelor sau

suptafetelor. temperatura coborata a obiectelor
sau suprafetelor. flacari, flame.
c. FACTORI DE RISC ELECTRIC
curent electric: atingere directa; atingere indirecta; tensiune de pas.
d. FACTORI DE RISC CHIMIC
substante toxice
substante caustice
substante
inflamabile
substante
explozive
substante
cancerigene substante
radioactive substante
mutagene
e. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii; virusuri; richeti; spirochete;

ciuperci; protozoare. plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare).
animale periculoase (exmplu: serpi veninosi).

Mai 2013 Pagina 21
4. MEDIU DE MUNCA
a. FACTORII DE RISC FIZIC
temperatura aerului; ridicata; scazuta;

umiditatea aerului: ridicata; scazuta.
curentii de aer presiunea
aerului: ridicata; scazuta.
aeroionizarea aerului
suprapresiune in adancimea
apelor
zgomot ultrasunete vibratii iluminat: nivel de
iluminare scazut; stralucire; palpaire.
radiatii o electromagnetice: infrarosii; ultraviolete; microunde; de frecventa inalta;
de frecventa medie; de frecventa joasa; laser.
o ionizante: alfa; beta; gama.
potential electrostatic.
calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina,viscol, alunecari, surpari,
prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.)
pulberi pneumoconiogene
b. FACTORI DE RISC CHIMIC
gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici pulberi in suspensie in

aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
c. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
microorganisme in suspensie in aer; bacterii; virusuri; richeti; spirochete; ciuperci;

protozoare etc.
d. FACTORI PRIVIND CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
subteran; acvatic; subacvatic; mlastinos; aerian; cosmic etc.
Toti factori de risc ce tin de mediul de munca, sunt surse majore ale accidentelor de munca si
imbolnavirilor profesionale.
Masurile de prevenire a factorilor de risc ce apar in mediului de munca se refera la:
organizarea corespunzatoare a locului de munca;
masuri tehnice de protectie si securitate, intrinseca, colectiva si individuala;
examene medicale si psihologice;
instruirea personalului;
propaganda in domeniul securitatii muncii; acordarea de materiale si alimentatie
de protectie; organizarea timpului liber.

Mai 2013 Pagina 22
PARTEA A II-A - APLICATIE
4. IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC PENTRU POSTUL DE OPERATOR
LABORATOR - DIN S.C. DETERGENTI S.A.TIMISOARA, PUNCTUL DE LUCRU URLATI
(P&G URLATI), JUDETUL PRAHOVA
Procter & Gamble (P&G) este o companie multinationala cu peste 300 de sucursale la nivel
mondial, avand un numar total de peste 130 000 de angajati.
Compania P&G a fost infiintata in anul 1837, in orasul Cincinnati, statul Ohio, SUA, activand in
aceea perioada ca o firma mica, familiala care producea sapun si lumanari.
In prezent P&G comercializeaza mai mult de 300 de tipuri de produse, la peste cinci miliarde de
consumatori, din 140 de tari.
Compania P&G este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea si comercializarea unor
produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru
femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente si bauturi.
Incepand cu anul 2009, in aria orasulu Urlati, judetul Prahova, a fost construita si pusa in
functiune o noua unitate de productie de sampon si balsam pentru par, din gama Head &
Shoulders, Pantene Pro - V, Wash & Go, produse obtinute actualmente si in alte unitati ale
grupului multinational P&G.
Fabrica de produse pentru ingrijirea parului a fost construita pe o suprafata de 5,2 ha., si se
estimeaza ca, in viitor, vor urma si alte etape viitoare de investitii, in functie de deciziile
investitorului privind:
viitoarele extinderi ale capacitatii de productie a cosmeticelor destinate ingrijirii parului;

co-amplasarea unor fabrici furnizoare de materii prime si ambalaje;
oportunitati pentru productii atractive din alte domenii.

Numarul de locuri de munca nou create este de 241 posturi, dintre care aproximativ 200
angajati lucreaza in 3 schimburi in procesul de productie, iar restul de angajati asigura
administrarea amplasamentului, conducerea proceselor de productie, activitatile de intretinere
si asigurare a utilitatilor pe amplasament.
Prezenta lucrare cuprinde o identificarea riscurilor de munca pentru postul de operator
laborator in laboratorul analitic, ca parte integrata in departamentul de asigurarea calitatii
(QA), din cadrul fabricii SC DETERGENTI SA din Urlati.

Mai 2013 Pagina 23
4.1 RELATIA RISC SECURITATE
Pasi importanti in privinta identificarii si eavaluarilor de riscuri in munca s-au facut incepand cu
anul 1985, cand prin CEI 812/85 defineste notiunea de risc, traseaza alura curbei de
acceptabilitate a riscului si precizeaza cei doi parametri esentiali care trebuie luati in
considerare la evaluarea riscului: gravitatea si frecventa consecintei maxime asupra
organismului uman.
Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinatiei intre frecventa si gravitatea
consecintelor maxime previzibile este consacrat ulterior in standardele europene, respectiv
EN 292-1/1991, EN 1050/1996.
In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este considerata
ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si
imbolnavire profesionala.
In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol, iar
riscul posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential.
Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.
Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu
caracter de absolut.
Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau
imbolnavire; apare intotdeauna un risc rezidual", fie si numai datorita imprevizibilitatii
actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe
masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin imbatranire".
In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate", respectiv niveluri
de risc", ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate, respectiv de risc.
In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o
limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa
nu mai fie permisa functionarea sistemului.
Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala.
Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate
coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc poate
conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei.
In consecint, pentru evaluarea riscului, respectiv a securitatii, este necesara parcurgerea
urmatoarelor etape:
identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, ceea ce inseamn determinarea
gravittii lor;
stabilirea probabilittii de actiune a lor asupra executantului;
atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor
actiunii factorilor de risc.
Identificarea riscurilor are ca scop determinarea calitativa a nivelului de risc/securitate pentru
un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, urmand ca pe baza analizei sistemice si

Mai 2013 Pagina 24
evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala sa se realizaeze determinarea
cantitativa a nivelului de risc/securitate.
Procesul de evaluare se finalizeaza cu un document centralizator (fisa de evaluare a locului de
munca), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.
Se cunoaste ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul
de risc.
Identificarea riscurilor de munca pentru postulul de operator laborator in laboratorul analitic,
presupune existenta fisei postului pe baza careia se fundamenteaza programul de prevenire a
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca analizata.
Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc pentru postul de operator laborator in
laboratorul analitic, pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului
pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.
Ulterior etapei de identificare a riscurilor se intocmeste fisa de identificare a factorilor de
risc si, apoi, se vor derula etapele specifice de evaluare si cuantificare a riscurilor pentru postul
analizat de catre echipa special desemnata si calificata pentru evaluarea riscurilor.
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC (anexa 1) este un formular care cuprinde,
intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul
sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).
FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC (anexa 2 - H.G. 355/2007) ) este un formular
care se competeaza pentru fiecare post in scopul identificarii riscurilor de munca ale acestuia.
4.2 CONSTITUIREA ECHIPEI
La nivel de fabrica in componenta colectivului de evaluare a riscurilor, dar si pentru

identificarea riscurilor, din cadrul SC DETERGENTI SA., punctul de lucru Urlati au intrat
conducatori ai locurilor de munca si specialisti evaluatori in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, conform cu cerintele urmatoare:
Echipa de analiza si evaluare trebuie sa cuprinda specialisti in domeniul securitatii muncii
si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate;
Inainte de inceperea activitatii membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru;
Este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor
tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate;
Dupa constituirea echipei de analiza si evaluare, respectiv dupa insusirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise
In cazul identificarii riscurilor de munca pentru postul de operator laborator in laboratorul
analitic, au fost necesari a fi prezenti lucratori din aria laboratorului analitic, respectiv din
departamentul QA care au lucarat inpreuna cu lucratorii desemnati SSM si reprezentantul
medical.
Echipa constituita pentru identificare riscuri, a fost:
conducator al locului de munca EB sef tehnic de laborator - CV
lucrator desemnat pe probleme SSM pentru laboratorul analitic: SB
asistenta medicala GP
*din motive de confidentialitate s-au folosit doar initialele

numelor

Mai 2013 Pagina 25
4.3 DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA)
In aceasta etapa s-a efectuat o analiza detaliata a locului de munca laboratorul analitic,
urmarind:
Identificarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare: scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, precum si a masinile si
utilajele folosite (parametrii si caracteristici functionale) etc.;
Precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza
fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.);
Descrierea conditiilor de mediu existente;
Precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza
normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.
Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fisa
tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caietele
de sarcini, buletinele de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de
securitate a muncii) si din discutiile purtate cu lucratorii de la locul de munca analizat.
Pentru definirea sistemului de munca s-au urmarit a fi definite, intelese si cunoscute cat mai
bine cele 4 componente ale acestuia:
1. Executant = operator de laborator
2. Sarcini de munca = sarcini specifice realizarii testelor de laborator chimice si fizicochimice
3. Mijloace de munca = materiale, ustensile, aparate si echipamente specifice laboratorului
chimic
4. Mediul de munca = incinta laboratorului analitic
1. EXECUTANTUL = OPERATOR DE LABORATOR
Pegatirea profesioanala a persoanelor ce deservesc acest post este cel putin medie (liceu tehnic
sau real absolvit) sau chiar tehnic universitara.
2. SARCINI DE MUNCA
Procesul de munca al carui executant este operatorul laborator, consta in realizarea operatiilor
de analize chimice specifice domeniului de activitate, atat in sectiile de productie si ambalare
cat si in laboratorul de analize chimice.
Operatorul determina calitatea materiilor prime ce intra in procesul tehnologic precum si
calitatea produsului finit ce iese din fabrica spre consumatori.
Sarcinile de munca ale operatorului laborator sunt:
1. informare asupra lucrarilor ce urmeaza sa se efectueze in ziua de lucru respectiva si asupra
prioritizarii acestora;
2. verificarea / calibrarea echipamentelor de munca si pregatirea acestora;
3. efectueaza operatiunile calibrare si verificare interna pentru echipamentele din laborator
4. ocazional efectueaza prelevari de esantioane de pe liniile de productie: probe de apa;
probe de materii prime; probe de semiproduse si de produse finite;

Mai 2013 Pagina 26
5. verifica daca sanitizarea, sterilizarea instalatiilor s-a executat corect.
6. inregistreaza probele in registrele de evidenta probe
7. analizeaza utilizand teste chimice si fizico-chimice daca conformitatea mostrelor prelevate
cu standardele de produs si / sau alte documente tehnice normative este indeplinita;
8. realizeaza inregistrarea rezultatelor analizelor (cuantifica, interpreteaza, inregistreaza si

verifica corectitudinea analizelor efectuate).
9. executa analizele specifice probe de apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si
de produse finite, respectand programul de probe din laborator, luand decizia de blocare a
celor necorespunzatoare calitativ;
10.asigura pastrarea si evidenta substantelor toxice si foarte toxice din laborator;
11.asigura colectarea in sistem diferentiat si controlat a deseurilor din laborator;
12.cunoasterea normelor de securitatea muncii si PSI specifice activitatii pe care o desfasoara;
13.utilizarea echipamentelor de protectie din dotare;
14.asigurarea ordinii si disciplinei la locul de munca;
15.curatenie la locul de munca.
3. MIJLOACE DE MUNCA = materiale, ustensile, aparate si echipamente specifice

laboratorului chimic
Mijloace de productie utilizate de catre operatorul laborator sunt:

1. Substante si preaparate chimice periculoase
2. Sticlarie de laborator
3. Ustensile din plastic, hartie si din metal
4. Stative eprubete
5. Palnii
6. Spectofotometre ir si uv
7. Spectrometru de absorbtie atomoca
8. Gaz-cromatrografe agilent
9. Viscozimetre Brookfield
10.Reometru Brookfield
11.Reometru TA
12.Centrifuga
13.Agitatoare mecanice
14.Agitatoare magnetice cu agitare si incalzire electrice

15.Balante de precizie analitica
16.pH metre
17.Conductometre
18.Aparate Horiba de determinare dimensiuni particule

Mai 2013 Pagina 27
19.Titratoare digitale, automate si semiautomate
20.Colorimetru X-rite
21.Colorimetru Lovibond
22.Light Box
23.Scanner (Global Vision)

24.Magna Mike
25.Rigla Metalica, Subler
26.Scanner manual
27.Densimetre Anton Paar
28.Refractometru Atag
29.Vapodest
30.Lavete
31.Nise chimice cu exhaustare
32.Etuva
33.Cuptor
34.Dulapuri de pastrarea substante chimice: inflamabile / acizi / baze / saruri
35.Mobilier - birouri, dulapuri, mese de laborator, scaune
36.Computer, imprimanta, telefon
37.Rechizite birotica
4. MEDIUL DE MUNCA
Operatorul laborator isi desfasoara activitatea in incinta laboratorului analitic care este o incinta
inchisa, controlata din punct de vedere termic cu temperaturi cuprinse intre 18 25 oC si
umiditate de maxim 60%, conform cu specificatiile tehnice ale echipamentelor din laboratorul
analitic.
Aerul din laborator nu este recirculat, instalatiile de aer conditionat asigurand reimprospatarea
continua, 100% a aerului din incapere.
In interior spatiul este incalzit iarna si racit vara atfel incat sa fie respectate conditiile impuse
pentru functionarea aparatelor si echipamentelor, astfel ca exista curenti de aer atat de la
instalatiile de ventilare, cat si de la aerisirea pentru evacuarea gazelor rezultate.
4.4 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM
In aceasta etapa s-a stabilit, pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat
(respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, in
toate situatiile previzibile si probabile de functionare;
identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea functionarii sistemului si
deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiza verbala cu

Mai 2013 Pagina 28
tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente, prin simularea pe un model
experimental sau prin procesare pe computer;
factorii de risc identificati se inscriu in fisa de evaluare a locului de munca (anexa
6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare:
descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul
factor (de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, curba cz
etc.).
Operatorul de laborator isi desfasoara activitatea predominant in laboratorlul analitic si
ocazional in zona de fabricatie si in depozit.
In identificarea factorilor de risc s-a tinut cont atat de locatiile de desfasurare a activitatii cat si
de locatia fizica in care este situat laboratorul analitic in cladirea administrativa.
In identificare s-au folosit informatiile din fisele tehnice de securitate ale substantelor /
chimicalelor folosite si din cartile tehnice ale aparetelor si echipamentelor tehnice folosite in
laborator.
Pentru a obtine aceste informatii s-au consultat:
etichetele reactivilor si chimicalelor;
fisa cu date de securitate a agentilor chimici;
carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor
medicul de medicina muncii;
alti specialisti in domeniu tehnic chimie, fizico-chimie, electronica,

electrotehnica.
In analiza s-a tinut cont de urmatoarele:
Agentul chimic periculos este orice substanta sau preparat care, datorita
proprietatilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice, si modului de folosire sau
prezentei acestora la locul de munca, prezinta risc pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor. Agenti chimici periculosi pot fi si:
o Substantele care se afla pe suprafata unui material.
o Substantele care se afla in interiorul unui material, expunandu-i la riscuri pe cei

responsabili cu manipularea sau prelucrarea lor.
Substantele chimice care in mod normal nu sunt periculoase dar, care in urma
unor transformari suferite in timpul procesului de productie pot deveni
periculoase.
Fisa tehnica de securitate FTS = (Material Safety Data Sheet MSDS)
Cuprinde toate datele de securitate, siguranta si protectia muncii care trebuie sa asigure
cerintele minime pentru protectia sanatatii si integritatii fizice al utilizatorilor.
4.4.1 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR
1. EXECUTANT

Mai 2013 Pagina 29
ACTIUNI GRESITE
executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca
efectuarea sarcinilor de munca intr-un stadiu avansat de oboseala, sub influenta unor
medicamente sau influenta bauturilor alcoolice
utilizarea incorecta a surselor de iluminat
nesincronizarea la lucrul in echipa
conectarea echipamentelor de munca electrice fara asigurarea legaturilor la instalatia de

impamantare
deplasari, stationari in zone periculoase sau in imediata apropiere a instalatiilor aflate
sub tensiune
lucrul fara utilizarea dispozitivelor de protectie
cadere la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare, dezechilibrare
metode de lucru inadecvate, fara respectarea normelor de securitate si sanatate in

munca, cu mijloace de productie defecte sau neverificate metrologic, instalatii
incomplete, etc.;
utilizarea focului deschis si fumatul in zonele potential explozive
pozitionari gresite manevre gresite pentru masurare, prelevare probe, manevre

executate in locuri nepermise, pozitionare gresita in timpul efectuarii sarcinilor de
munca, etc.
inhalare si / sau ingurgitare accidentala de preparate si produse chimice periculoase
manipularea sau depozitarea incorecta a substantelor si preparatelor chimice

periculoase la efectuarea analizelor chimice
efectuarea analizelor de laborator cu substante periculoase (acizi, etc.) in afara nisei sau
fara functionarea sistemului local de ventilatie
nerespectarea sau necunoasterea procedurilor specifice pentru efectuarea analizelor de
laborator si/sau a altor sarcini de munca.
nerespectarea regulilor de igiena personala inainte, in timpul si dupa indeplinirea
sarcinilor de munca;
OMISIUNI
omiterea operatiilor care-i asigura securitatea la locul de munca
neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din

dotare
neprezentarea la controlul medical periodic care atesta aptitudinile / inaptitudinile
2. SARCINI DE MUNCA
Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate:

operatii, reguli, procedee gresite

Mai 2013 Pagina 30
absenta unor operatii
metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)
3. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC

rasturnarea materialelor si diverselor recipiente (recipienti, bidoane, etc.) pozitionate
gresit si neasigurate impotriva caderii
deschiderea sau inchiderea necontrolata a sertarelor / usilor de la biroul de lucru sau de
la fisete, dulapuri, biblioteci prindere, lovire, strivire
deplasarea / rasturnarea necontrolata a scaunelor (rotative) de birou
taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase sticlarie de

laborator
scurgere accidentala libera de substante chimice si / sau scurgere libera de apa
provenite de la neetanseitatile imbinarilor conductelor la efectuarea masuratorilor si
prelevarea probelor
cadere libera de obiecte, materiale, alte mijloace de productie
lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea intre unitate si domiciliu si /

sau in incinta societatii
5. FACTORI DE RISC TERMIC

contact accidental cu suprafete supraincalzite ale echipamentelor de munca din
laborator (etuve) a recipientelor si / sau cu substante supraincalzite, la executarea
sarcinilor de munca,.
incendii si / sau explozii datorita avarierii echipamentelor de munca aflate in imediata
apropiere a locului unde se executa sarcinile de munca.
6. FACTORI DE RISC ELECTRIC

electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas in cazul: deteriorarii
izolatiilor, deteriorarii circuitelor de legare la pamant.
FACTORI DE RISC BIOLOGIC

contactul accidental cu caini comunitari si / sau insecte periculoase (viespi, albine,
paianjeni) la deplasarea de la domiciliu la serviciu rabie, soc anafilactic, etc.
FACTORI DE RISC CHIMIC

gaze, vapori inflamabili sau explozivi
inhalare accidentala de gaze si vapori toxici si / sau iritanti in timpul efectuarii

operatiilor specifice postului

Mai 2013 Pagina 31
proiectare particule, stropi de produse chimice periculoase in timpul indeplinirii sarcinilor
de munca si / sau la spargerea recipientilor cu substante periculoase.
jet de fluide tehnologice la spargerea accidentala a conductelor si/ sau imbinarilor prin
flanse ale acestora, aflate in imediata apropiere a locului unde isi desfasoara activitatea
laborantul.
4. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC

variatii de temperatura in functie de anotimp soc termic;
curenti de aer favorizati de deschiderea repetata a usilor si a functionarii instalatiei de

ventilare (la lucrul in birouri si / sau in laborator) zgomot datorat locurilor de munca
invecinate calamitati naturale cutremur, inundatii, etc.
FACTORI DE RISC CHIMIC

gaze, vapori toxici specifici la operatiile de masurare si prelevare probe, precum si la
lucrul in laborator
5. SARCINA DE MUNCA
SUPRASOLICITARE FIZIC
efort static si dinamic, lucrul in pozitii vicioase:
pozitii preponderent ortostatice
SUPRASOLICITARE PSIHICA
suprasolicitare psihica in luarea unor decizii dificile in timp scurt, solicitarea atentiei
la miscarile repetitive de ciclu scurt
stari conflictuale cu colegii de serviciu
4.4.2 MODEL DE COMPLETARE FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
PROFESIONAL PENTRU POSTUL OPERATOR LABORATOR, PENTRU UN LUCRATOR

NAVETIST
Unitatea SC DETERGENTI SA Punct de lucru Urlati
Adresa: Str. Mihai Viteazu, nr. 1, Parc Industrial Urlati, Judetul Prahova
Postul: OPERTATOR LABORATOR

Mai 2013 Pagina 32
FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL
Denumirea postului si a locului de munca: OPERTATOR LABORATOR
Sectia /Departamentul: Departament QA Laborator analitic
NAVETA: da [x] cate ore/zi? [2] nu [ ]
Descrierea activitatii: > In echipa: da [x], nu [ ]
Nr. ore/zi [8] Nr. schimburi de lucru [3] Schimb de noapte [x] Pauze organizate da [x] sau nu [
] Banda rulanta [ ]
Risc de: infectare [ ] / electrocutare [x] / inalta tensiune [ ] / joasa, medie tensiune [ ] /
inecare [ ] / asfixiere [ ] / blocare [ ] / micro-traumatisme repetate [ ] / lovire [ ] / muscatura
[ ] / zgariere [ ] / strivire [ ] / taiere [ ] / intepare [ ] / impuscare [ ] / ardere [x] / oparire [ ]
/ degerare [ ] / miscari repetitive [ ]
Alte riscuri:..............................................................
Conduce masina institutiei: da [ ]; nu [x], daca da, ce categorie: ..
Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [NU]
Loc de munca: in conditii deosebite [ ] / in conditii speciale [ ] sector alimentar [ ] port-
arma [ ]
Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic:
informare asupra lucrarilor ce urmeaza sa se efectueze in ziua de lucru

respectiva si asupra prioritizarii acestora;
verificarea / calibrarea echipamentelor de munca si pregatirea acestora;
efectueaza operatiunile calibrare si verificare

interna pentru
echipamentele din laborator
ocazional efectueaza prelevari de esantioane de pe liniile de productie:
probe de apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si de
produse finite;
verifica daca sanitizarea, sterilizarea instalatiilor s-a executat corect.
inregistreaza probele in registrele de evidenta probe

Mai 2013 Pagina 33
analizeaza utilizand teste chimice si fizico-chimice daca conformitatea
mostrelor prelevate cu standardele de produs si / sau alte documente
tehnice normative este indeplinita;
realizeaza inregistrarea rezultatelor analizelor (cuantifica,
interpreteaza, inregistreaza si verifica corectitudinea analizelor
efectuate).
executa analizele specifice probe de apa; probe de materii prime; probe
de semiproduse si de produse finite, respectand programul de probe din
laborator, luand decizia de blocare a celor necorespunzatoare calitativ;
asigura pastrarea si evidenta substantelor toxice si foarte toxice din
laborator;
asigura colectarea in sistem diferentiat si controlat a deseurilor din

laborator;
cunoasterea normelor de securitatea muncii si PSI specifice activitatii pe
care o desfasoara;
utilizarea echipamentelor de protectie din dotare;
asigurarea ordinii si disciplinei la locul de munca;
curatenie la locul de munca;
Descrierea spatiului de lucru:
Dimensiuni incapere: L = 20 m., l = 12 m, H = 3.5 m
Suprafata de lucru: verticala [ ]; orizontala [x]; oblica [ ]
Munca: in conditii de izolare [ ] / la inaltime [ ] la altitudine [ ] / in miscare [ ] / pe sol [x] / in

aer [ ] / pe apa [ ] /sub apa [ ] / nisa [ ] / cabina etansa [ ] / aer liber [ ] / altele:
Incaperea laboratorului analitic este situata in zona cladirii administrative, pe o
suprafata totala de 250 m2.
Deplasari pe teren in interesul serviciului: da [ ]; nu [x], daca da, descriere:.
Efort fizic: mic [x]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ]
Pozitie preponderent: ortostatica / in picioare [x]; asezat [ ]; aplecata [ ]; mixta

[ ]/pozitii fortate, nefiziologice: da []; nu [], daca da, ce tip:
....................................................................................................................................
...........
Gesturi profesionale: .

Mai 2013 Pagina 34
Suprasolicitari: vizuale [x]; auditive [ ]; suprasolicitari neuropsihosenzoriale [x], daca da:
mentale [x]; emotionale [ ]; altele [ ]
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare: miscari fortate: da [ ]; nu [ ] / repetitive: da [ ]; nu

[ ], daca da, specificati zona: coloana vertebrala (cervicala: da [ ]; nu
[ ]; toracala: da [ ]; nu [ ], lombara: da [ ]; nu [ ]), membre superioare (umar: da [ ]; nu [ ],

cot: da [ ]; nu [ ], pumn: da [ ]; nu [ ]), membre inferioare (sold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da
[ ]; nu [ ], glezna: da [ ]; nu [ ]).
Manipulare manuala a maselor: Daca da, precizati caracteristicile maselor manipulate: mase
mai mici de 10 kg. ridicare [x]; coborare [x]; impingere [x]; tragere [x]; purtare; [x];
deplasare [x]
Greutate maxima manipulata manual: 10 kg.
Agenti chimici: da [x]; nu [ ], daca da, precizati: . * lista evaluarii agentilor chimici s-a
completat si anexat ulterior.
**Legenda: V.L.E. = valoarea-limita de expunere profesionala / Fp = foarte periculos/C = cancerigen/P =

patrunde prin piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.)
Agenti biologici:...NU.... Grupa.............
Agenti cancerigeni: NU
Pulberi profesionale: da [ ]; nu [x], daca da, precizati:
Tipul pulberilor < V.L.E. > V.L.E.
**Legenda: V.L.E.= valoarea-limita de expunere profesionala
Zgomot profesional: < V.L.E. [ < 85 dB ] / >V.L.E. [ ] / zgomote impulsive da [] / nu [x]
Vibratii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], daca da, specificati zona: coloana vertebrala [ ]
membre superioare [ ] actiune asupra intregului organism [ ] Microclimat:
Temperatura aer: 18 25 oC., variatii repetate de temperatura: da [ ] nu [x]
Presiune aer: atmosferica

Umiditate relativa: < 60%
Radiatii: da [ ]; nu [x], daca da:
Radiatii ionizante: daca da, se va completa partea speciala.
PARTE SPECIALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE:

Mai 2013 Pagina 35
Data intrarii in mediul cu expunere profesionala la radiatii ionizante: Z Z L L A A A A
I_I_I_I_I_I_I_I_I
Clasificare actuala in grupa A [ ] sau B [ ] si conditii de expunere:
Aparatura folosita:
Proces tehnologic: .
Operatiuni indeplinite: .
Surse folosite: inchise [ ]; deschise [ ]
Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ].
Masuri de protectie individuala:............................
Expunere anterioara:
Perioada:............................... nr. ani: [ ][ ]
Doza cumulata prin expunere externa (mSv): |_|_|_|_|
Doza cumulata prin expunere interna: |_|_|_|_|
Doza totala: |_|_|_|_|
Supraexpuneri anterioare:
- exceptionale
- Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ];
- data:.............................
- doza (mSv):.................
- concluzii:......................
- accidentale
- data:.............................
- doza (mSv):.................
- concluzii:......................
Radiatii neionizante:
Tipul:......................................................................................................................
Iluminat: suficient [x]; insuficient [ ] / natural []; artificial [ ]; mixt [x]

Mai 2013 Pagina 36
Mijloace de protectie colectiva: DA
Mijloace de protectie individuala: DA , echipament individual de protectie: halat, pantofi

de protectie, ochelari de protectie, manusi antichimice, sort antichimic, masca, etc
Echipament de lucru: DA
Anexe igienico-sanitare:
vestiar [x]; chiuveta [x]; WC [x]; dus [x]; sala de mese [x]; spatiu de recreere
[]
Altele: spatiu destinat fumatului, cantina
...........................................................................................
Observatii:
Data completarii: 20.01.2010
Angajator: Ecaterina Bursuc
(semnatura si stampila unitatii)
Lucrator desemnat - Serviciul intern de prevenire si protectie
Semnatura: SB
7. CONCLUZII
Rolul sanatatii si securitatii in munca este primordial pentru consolidarea competitivitatii si a

productivitatii intreprinderilor, deoarece se traduce printr-o reducere a costului accidentelor,
incidentelor si bolilor si printr-o motivare mai mare din partea lucratorilor.

Mai 2013 Pagina 37
Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta o povara enorma pentru sistemele de
protectie sociala publice si private si necesita un raspuns integrat, coordonat si strategic,
precum si o colaborare a principalelor parti interesate din uniunea europeana in ceea ce
priveste elaborarea politicilor comunitare si nationale.
In acet context primul pas in activitatile de prevenire si protectie desfasurate in cadrul
intreprinderii si/sau al unitati este identificarea riscurilor urmat de evaluarea riscurilor
pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca,
mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de
lucru.
In sensul celor enuntate mai sus identificarea pericolelor trebuie facuta cu maxima atentie
pentru ca activitatile ulterioare de prevenire si protectie sa aiba efect maxim.
Lucrarea de fata care contine identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pe loc de munca, pentru postul operator laborator, in acord cu cu prevederile art. 7, alin. 4, lit.
a, rspectiv art. 12, alin. 1, lit. a din legea nr. 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca,
reprezinta un instrument necesar si util pentru in vederea evaluarii riscurilor postului respectiv
ceea ce concura impreuna cu celelelte evaluari de posturi de munca la indeplinirea atributiilor
stabilite, pentru conducerea firmelor si pentru personalul cu atributii in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, prin legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006 deoarece permite:
compararea diverselor locuri de munca din punct de vedere al periculozitatii, pe o scala
de niveluri de risc de la 1 la 7;
ierarhizarea riscurilor in cadrul unui loc de munca si alocarea optima, pe aceasta baza, a
resurselor financiare;
identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapa a evaluarii) si stabilirea dimensiunii
riscurilor, ceea ce reprezinta o etapa obligatorie pentru elaborarea normelor si
instructiunilor proprii de securitate a muncii, precum si o conditie impusa de normele
metodologice privind autorizarea agentilor economici;
elaborarea programului anual de protectie si prevenire, pe baza fiselor de masuri de
prevenire intocmite in urma evaluarii riscurilor.
Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc
a. EXECUTANT

Mai 2013 Pagina 38
1. ACTIUNI GRESITE
1.1. executare defectuoasa de operatii
comenzi;
manevre;
pozitionari, fixari, asamblari;
reglaje;
utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc.

1.2. nesincronizari de operatii
intarzieri;
devansari.
1.3. efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca
pornirea echipamentelor tehnice;

intreruperea functionarii echipamentelor tehnice;
alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.);
deplasari, stationari in zone periculoase; deplasari cu pericol de cadere:

o de la acelasi nivel:
o prin dezechilibrare; o
alunecare; o
impiedicare; o de la
inaltime:
o prin pasire in gol; o
prin dezechilibrare;
o prin alunecare.
1.4. comunicari accidentogene
2. OMISIUNI
2.1. omiterea unor operatii
2.2. neutilizarea mijloacelor de protectie
b. SARCINA DE MUNCA
1. continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de

securitate
1.1. operatii, reguli, procedee gresite
1.2. absenta unor operatii

Mai 2013 Pagina 39
1.3. metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a
operatiilor)
2.
sarcina sub/supradimensionata in raport cu capacitatea executantului
2.1. solicitare fizica:
efort static;
pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic.
2.2. solicitare psihica:
ritm de munca mare;

decizii dificile in timp scurt;
operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.; monotonia
muncii.
c. mijloace de productie

Mai 2013 Pagina 40
1. factori de risc mecanic
1.1. miscari periculoase
1.1.1. miscari functionale ale echipamentelor tehnice:
organe de masini in miscare;

curgeri de fluide;
deplasari ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2. autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor
functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. deplasari sub efectul gravitatiei:
alunecare;
rostogolire;
rulare pe roti;
rasturnare;
cadere libera;
scurgere libera;
deversare;
surpare, prabusire;
scufundare.
1.1.4. deplasari sub efectul propulsiei:
proiectare de corpuri sau particule;

deviere de la traiectoria normala;
balans;
recul;
socuri excesive;
jet, eruptie.
1.2. suprafete sau contururi periculoase:
intepatoare;
taioase;
alunecoase;
abrasive; adezive.
1.3. recipiente sub presiune
1.4. vibratii excesive ale echipamentelor tehnice

Mai 2013 Pagina 41
2. factori de risc termic
2.1. temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
2.2. temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor
2.3. flacari, flame
3. factori de risc electric
3.1. curentul electric:
A. atingere directa;
B. atingere indirecta;
C. tensiune de pas.
4. factori de risc chimic
4.1. substante toxice
4.2. substante caustice
4.3. substante inflamabile
4.4. substante explozive
4.5. substante cancerigene
4.6. substante radioactive
4.7. substante mutagene
5. factori de risc biologic
5.1. culturi sau preparate cu microorganisme:
bacterii;
virusi;
richetii;
spirochete;
ciuperci;
protozoare.
5.2. plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare)
5.3. animale periculoase (exemplu: serpi veninosi)
d. mediu de munca

Mai 2013 Pagina 42
1.
factori de risc fizic

1.1. temperatura aerului:
ridicata; scazuta.
1.2. umiditatea aerului:
ridicata; scazuta.
1.3.curenti de aer
1.4.presiunea aerului: ridicata; scazuta.
1.5.aeroionizarea aerului
1.6.suprapresiune in adancimea apelor
1.7.zgomot
1.8.ultrasunete
1.9.vibratii
1.10. iluminat:
nivel de iluminare scazut;
stralucire; palpaire.
1.11. radiatii
1.11.1. electromagnetice:
infrarosii;
ultraviolete;
microunde;
de frecventa inalta;
de frecventa medie;
de frecventa joasa; laser.
1.11.2. ionizante:
alfa;
beta;
gama.
1.12. potential electrostatic

Mai 2013 Pagina 43
1.13. calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari,
surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.)
1.14. pulberi pneumoconiogene
2. factori de risc chimic
2.1. gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. factori de risc biologic
3.1. microorganisme in suspensie in aer:
bacterii;
virusi;
richeti;
spirochete;
ciuperci;
protozoare etc.
4. caracterul special al mediului
subteran;
acvatic;
subacvatic;
mlastinos;
aerian;
cosmic etc.

Mai 2013 Pagina 44
ANEXA 2: FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL
(H.G. 355/2007)
Unitatea.........................................., adresa...........................................
Telefon............................................
NUMELE SI PRENUMELE LUCRATORULUI:.......................................
FISA de identificare a factorilor de risc profesional
Denumirea postului si a locului de munca

.........................................................................
Sectia /Departamentul:...................................................................................
NAVETA: da [ ] cate ore/zi? [ ] nu [ ]
Descrierea activitatii: > In echipa: da [ ], nu [ ]

Nr. ore/zi [ ] Nr. schimburi de lucru [ ] Schimb de noapte [ ] Pauze organizate da [ ] sau nu [ ]
Banda rulanta [ ]
Risc de: infectare [ ]/electrocutare [ ]/inalta tensiune [ ]/joasa, medie tensiune [ ]/inecare
[ ]/asfixiere [ ]/blocare [ ]/microtraumatisme repetate [ ]/lovire [ ]/muscatura [ ]/zgariere
[ ]/strivire[ ]/taiere [ ]/intepare [ ]/impuscare [ ]/ardere [ ]/oparire [ ]/degerare [ ]/miscari
repetitive [ ]
Alte
riscuri:.......................................................................................................................
Conduce masina institutiei: da [ ]; nu [ ], daca da, ce categorie:

.............................................
Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [ ]
Loc de munca: in conditii deosebite [ ]/in conditii speciale [ ] sector alimentar [ ] port-arma [
]
Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic:
....................................................................................................................................
......................
Descrierea spatiului de lucru:

Dimensiuni incapere: L............, l.............., H............... m

Mai 2013 Pagina 45
Suprafata de lucru: verticala [ ]; orizontala [ ]; oblica [ ]
Munca: in conditii de izolare [ ]/la inaltime [ ] la altitudine [ ]/in miscare [ ]/pe sol [ ]/in aer
[ ]/pe apa [ ]/sub apa [ ]/nisa [ ]/cabina etansa [ ]/aer liber [
]/altele:........................................................................................................................
Deplasari pe teren in interesul serviciului: da [ ]; nu [

], daca da, descriere:......................................................................
Efort fizic: mic [ ]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ]

Pozitie preponderent: ortostatica/in picioare [ ]; asezat [ ]; aplecata [ ]; mixta [ ]/pozitii
fortate, nefiziologice: da [ ]; nu [ ], daca da, ce
tip:..............................................................
....................................................................................................................................
........
Gesturi profesionale:
.......................................................................................................
Suprasolicitari: vizuale [ ]; auditive [ ]; suprasolicitari neuropsihosenzoriale [ ], daca da:
mentale [ ]; emotionale [ ]; altele [ ]
Suprasolicitari osteomusculoarticulare: miscari fortate: da [ ]; nu [ ]/repetitive: da [ ]; nu [ ],
daca da, specificati zona: coloana vertebrala (cervicala: da [ ]; nu [ ]; toracala: da [ ]; nu [ ],
lombara: da [ ]; nu [ ]), membre superioare (umar: da [ ]; nu [ ], cot: da [ ]; nu [ ], pumn:
da [ ]; nu [ ]), membre inferioare (sold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da [ ]; nu [ ], glezna: da [ ];
nu [ ]).
Manipulare manuala a maselor: Daca da, precizati caracteristicile maselor

manipulate:................................................................................... ridicare [ ]; coborare [
]; impingere [ ]; tragere [ ]; purtare; [ ]; deplasare [ ]
Greutate maxima manipulata manual..........................................................................
Agenti chimici: da [ ]; nu [ ], daca da, precizati:
Tipul agentului chimic < V.L.E. > V.L.E Fp C P
Legenda: V.L.E. = valoarea-limita de expunere profesionala/Fp = foarte periculos/C =

cancerigen/P = patrunde prin piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.)
Agenti biologici:................................................................................................
Grupa.............
Agenti cancerigeni:
.........................................................................................................

Mai 2013 Pagina 46
Pulberi profesionale: da [ ]; nu [ ], daca da, precizati:
Tipul pulberilor < V.L.E. > V.L.E.
Legenda: V.L.E.= valoarea-limita de expunere profesionala
Zgomot profesional: < V.L.E. [ ]/>V.L.E. [ ]/zgomote impulsive da [ ]/nu [ ]

Vibratii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], daca da, specificati zona: coloana vertebrala [ ]
membre superioare [ ] actiune asupra intregului organism [ ]
Microclimat:
Temperatura aer:........................, variatii repetate de temperatura: da [ ] nu [ ]
Presiune aer:.....................................................
Umiditate relativa:........................................................................
Radiatii: da [ ]; nu [ ], daca da:

Radiatii ionizante: daca da, se va completa partea speciala.
PARTE SPECIALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE:

Data intrarii in mediul cu expunere profesionala la radiatii ionizante: Z Z L L A A A A
I_I_I_I_I_I_I_I_I
Clasificare actuala in grupa A [ ] sau B [ ] si conditii de expunere:
Aparatura
folosita..........................................................................................................................
................................
Proces
tehnologic:.....................................................................................................................
.....................................
Operatiuni
indeplinite:....................................................................................................................
......................................
Surse folosite: inchise [ ]; deschise [ ]

Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ].
Masuri de protectie
individuala:....................................................................................................................
..........................

Mai 2013 Pagina 47
Expunere anterioara:
Perioada:............................... nr. ani: [ ][ ]
Doza cumulata prin expunere externa (mSv): |_|_|_|_|
Doza cumulata prin expunere interna: |_|_|_|_|
Doza totala: |_|_|_|_|
Supraexpuneri anterioare:
- exceptionale
- data:.............................
- doza (mSv):.................
- concluzii:......................
- accidentale
- data:.............................
- doza (mSv):.................
- concluzii:......................
Radiatii neionizante:
Tipul:.........................................................................................................................
Iluminat: suficient [ ]; insuficient [ ]/natural [ ]; artificial [ ]; mixt [ ]
Mijloace de protectie colectiva:.................................................................................
Mijloace de protectie individuala:..............................................................................
Echipament de lucru:................................................................................................
Anexe igienico-sanitare: vestiar [ ]; chiuveta [ ]; WC [ ]; dus [ ]; sala de mese [ ]; spatiu de
recreere [ ]
Altele:...........................................................................................................................
..................
Observatii:
Data completarii:..............
Angajator,
.........................................
(semnatura si stampila unitatii)
Lucrator desemnat
Serviciul intern de prevenire si protectie
Semnatura ___________
8. BIBLIOGRAFIE

Mai 2013 Pagina 48
1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006
2. HG nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea normelor
metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, aprobate prin hotararea guvernului nr. 1425/2006
3. Managementul resurselor umane - dr. ing. Toaje Elena Monica - , suport de curs,
Bucuresti, 2009
4. Securitatea si sanatatea in munca, editura regia autonoma monitorul oficial, editia
ianuarie 2009
5. S.C. HSEQ Consulting International S.R.L. Bucuresti suport curs, octombrie 2010;
6. Ghid securitate si sanatate in munca, Editura Virom, 2009
7. ANEXA A7.2-1-P5 Identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnviri
profesionale existente, stabilirea msurilor tehnice i organizatorice n vederea
diminurii / eliminrii acestora - Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA - Titlul
proiectului: nva Automatica - Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051
8. Ghid de evaluare a riscului Inspectia muncii, in cadrul proiectului Implementarea
legislaiei armonizate n domeniul securitii i sntii n munc n ntreprinderile mici
i mijlocii din 2006-2007
9. Lucrrile Simpozionului tehnico-stiintific Evaluarea riscurilor Locuri de munc sigure
si sntoase - Satu Mare, 1315 octombrie 2008, Editor: Prof. Dr. Ing. Mircea BEJAN;
Editura UTPRES si , Editura MEGA, CLUJ NAPOCA, 2008
9. WEBOGRAFIE
1. http://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.shtml
2. http://imm.protectiamuncii.ro/
3. http://www.ssm-su.ro/index.php?mv=6&cat=documente
4. http://www.mmuncii.ro/ro/domenii/sanatate-si-securitate-in-munca-143-view.html
5. http://www.arssm.ro/
6. http://www.legislatiamuncii.ro/articole/protectia-muncii-17/
7. www.protectiamuncii.ro
8. www.protectiamuncii.ro
9. www.euroinfo.ccivl.ro
10.www.europarl.europa.eu
11.www.ergonomie.ro
12.www.emea.europa.eu
13.www.medfarm.ro

Mai 2013 Pagina 49

Proiect Curs Inspectori SSM Identificare Riscuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Curs Inspectori SSM Identificare Riscuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE

POSTUL: OPERATOR LABORATOR

Inspector in domeniul securitatii si sanatatii in munca (profil

S.C. Detergenti S.A.Timisoara - Punctul de Lucru Urlati (P&G Urlati)

Functia: Sef Tehnic de Laboratoare Departament QA

Data: 09 Mai 2013

PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Elaborat de: CRISTINA VIIU

1.1 DEFINITII / CONCEPTE 3

2 LEGISLATIA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 9

2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA 10

3.2 FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI 15

3.3 FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA 16

3.4 FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE 16

PARTEA A II-A - APLICATIE

4.2 CONSTITUIREA ECHIPEI PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR 24

4.3 DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA) 24

4.4 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM 27

4.4.1 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR 28

PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Elaborat de: CRISTINA VIIU

1.1 DEFINITII / CONCEPTE

Elaborat de: CRISTINA VIIU

Elaborat de: CRISTINA VIIU

9. furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

In consecinta se defineste tremenul de Securitatea si sanatatea in munca ca fiind:

In temeiul legislatiei specifice termenii si expresiile utilizate in domeniul SSM au urmatorul

Elaborat de: CRISTINA VIIU

Elaborat de: CRISTINA VIIU

Elaborat de: CRISTINA VIIU

1.2 OBIECTIVUL GENERAL AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Elaborat de: CRISTINA VIIU

2. LEGISLATIA PRIVIND PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

2.1 LOCUL SISTEMULUI LEGISLATIV AL SSM IN SISTEMUL LEGISLATIV EUROPEAN

Primele reglementari privind securitatea si sanatatea in munca au aparut cu scopul de a

Elaborat de: CRISTINA VIIU

2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA

Legislatia de securitate si sanatate in munca (SSM) este componenta a sistemului de

Elaborat de: CRISTINA VIIU

Sistemul legislativ de securitatea si sanatatea in munca din Romania, functie de subiectul

Elaborat de: CRISTINA VIIU

Sumarizand, la nivel legislativ, sanatatea si securitatea in munca, in Romania este reglementat

Elaborat de: CRISTINA VIIU

protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de 91/382/CEE

cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la

cerintele minime de securitate si sanatate pentru

cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la

cerintele minime pentru semnalizarea de securitate

cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la

cerintele minime de securitate si sanatate in munca

cerintele minime de securitate si sanatate pentru

cerintele minime pentru asigurarea securitatii si

cerintele minime pentru asigurarea securitatii si

cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si

privind cerintele minime de securitate si sanatate

protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de

Elaborat de: CRISTINA VIIU

cerintele minime de securitate si sanatate in munca la

cerintele minime de securitate si sanatate referitoare

21. Ordin nr. 753/2006 protectia tinerilor in munca 94/33/CEE

privind completarea masurilor destinate sa promoveze

aprobarea O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia