Twinning Project RO2004/IB/EN08

Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis focused on VOC / NOISE

REPA Bucharest

Implementarea Directivei 1994/63/CE

Manual pentru Directiva 1994/63/CE

Bucharest, Muenchen Noiembrie 2006 Sanatate si Protectia Consumatorului

elaborat de: Dr. Richard Schlachta; Ministerul Bavarez pentru Mediu,

Twinning Project RO/2004/IB/EN/08 between the Romanian Ministry of Ministry of Environment and Water Management and the German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety

Cuprins
Directiva 94/63/CE din 20.04.1994 pentru limitarea emisiilor compusilor organici volatili (emisii COV) la depozitarea benzinei si la distributia de la terminale pana in benzinarii 1 1 IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 1994/63/CE...........................................................................1 IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 1994/63/CE...........................................................................1 MANUAL PENTRU DIRECTIVA 1994/63/CE ............................................................................1 MANUAL PENTRU DIRECTIVA 1994/63/CE ............................................................................1 CUPRINS 2 4 5 PRESCURTARI 1. INTRODUCERE

2. PROPRIETATILE BENZINELOR............................................................................................7 3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA BENZINEI.....................................................................9 3.1. Generalitati........................................................................................................................9 3.2. Incarcarea si descarcarea.................................................................................................9 3.3. Depozitarea benzinelor...................................................................................................11 4. POSIBILITATI DE REDUCERE A EMISIILOR......................................................................12 4.1. Transvazarea benzinei....................................................................................................12 4.1.1. Umplerea rezervoarelor...................................................................................................13 4.1.2. Umplerea autocisternelor in terminale..............................................................................14 4.1.3. Umplerea vagoanelor - cisterna (CF) ..............................................................................15 4.1.4. Umplerea rezervoarelor din benzinarii.............................................................................17 4.2. Depozitarea benzinei.......................................................................................................17 4.2.1. Imagine de ansamblu in vederea dotarii depozitelor de rezervoare pentru depozitarea benzinelor: 17 4.2.2. Vopsirea rezervoarelor 21 4.2.3. Dotarea rezervoarelor cu capac fix cu supape de sub- si supra-presiune........................22 4.2.4. Dotarea unui rezervor cu capac plutitor...........................................................................23 4.3. Epurarea gazelor de evacuare........................................................................................29 4.3.1. Generalitati 29 4.3.2. Exemple pentru recuperarea vaporilor de benzina...........................................................30 4.3.3. Valorile emisiilor pentru instalatiile de recuperare a vaporilor si pentru instalatiile de incinerare la depozitarea benzinelor...................................................................33

Sub-Component 4.1: Manual on Directive 1994/63/EC Bucharest, March 2006 Page 2 (87)

Twinning Project RO/2004/IB/EN/08 between the Romanian Ministry of Ministry of Environment and Water Management and the German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety

4.3.4. Evacuarea gazelor din instalatiile de epurare a gazelor de evacurare/din instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina......................................................................34 4.4. Cerinte pentru sistemele de etansare si pompe pentru evitarea emisiilor difuze (propunerea expertilor pe termen scurt).......................................................................36 4.4.1. Pompe 36 4.4.2. Compresorul 4.4.3. Legaturi cu flanse 4.4.4. Organe de inchidere 5. MONITORIZAREA 41 5.1. Masuratorile....................................................................................................................41 5.2. Calcularea emisiilor totale dintr-un rezervor la functionarea conforma............................43 6. SUPRAVEGHEREA 45 6.1. Generalitati......................................................................................................................45 6.2. Sistemul de retur gaze....................................................................................................45 6.3. Supape, conducte, flanse, pompe, organe de inchidere..................................................45 7. ANEXA 47 7.1. Modele de conditii...........................................................................................................47 7.2. Metoda de evaluare a masurilor de reducere a emisiilor de la rezervoarele de depozitare 47 7.3. Calcularea inaltimii cosurilor la instalatiile de epurare al gazelor de evacuare/instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina...........................................................................47 7.4. Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor in functie de tipul de etansare si de viteza vantului..............................................................................................................47 7.5. Comparatia emisiilor anuale ale unui rezervor cu capac plutitor cu cele ale unui rezervor cu capac fix (fara placa interioara plutitoare)................................................................47 7.6. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor in functie de rata de transvazare anuala si de diametru rezervorului...................................................................................................47 7.7. Randamentul unui rezervor cu capac plutitor in functie de numarul transvazarilor precum si de diametrul lui.........................................................................................................47 7.8. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor raportate la o masa de depozitare medie in functie de numarul de transvazari si a diametrului.......................................................47 8. BIGLIOGRAFIE 48 38 39 39

4.4.5. Gaze de evacuare la inspectii sau la lucrari de curatare a rezervoarelor.........................39

Sub-Component 4.1: Manual on Directive 1994/63/EC Bucharest, March 2006 Page 3 (87)

Prescurtari
AC CA ALPM LEPA ANPM NEPA APL LPA ARPM REPA CAT TAG COV VOC CMR GM EG HG GD ICIM MAPAM MAFWE OM MO ICIM Volatile Organic Compounds cancerigenic, mutagenic, toxic for reproduction Garda de Mediu Environmental Guard Hotararea de Guvern Governmental Decision National Institute of Research and Development for Environmental Protection, ICIM Bucharest Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului / Ministry of Agriculture, Forests, Waters and Environment Ordin de Ministru Ministerial Order Autoritati competente Competent Authority Agentia Locala de Protectie a Mediului / Local Environmental Protection Agency Agentia Nationala de Protectie a Mediului / National Environmental Protection Agency Administratia publica locala Local Public Administration Agentia Regionala de Protectie a Mediului / Regional Environmental Protection Agency Comitetul de Analiza Tehnica Technical Analysis Group

1. Introducere
Directiva 1994/63/EC pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili (emisii COV) la depozitarea benzinelor si la distribuirea ei din terminale pana in benzinarii a fost modificata prin ordonanta 1882/2003 a Parlamentului European si a Consiliului din 29.09.2003. Directiva reglementeaza: Transvazarea si depozitarea benzinelor in depozite mici si mari Cerintele pentru containerele de pe autocisterne Cerintele pentru containerele de depozitare din benzinarii

In Romania directiva a fost traspusa in dreptul national prin urmatoarele acte normative: HG Nr 568/14.06.2001 HG Nr 893/04.08.2005 ce modifica HG Nr 568/2001.

In actele normative romanesti au fost numite cerintele relevante pentru depozitarea benzinelor si pentru distribuirea lor din terminale de livrare pana la benzinarii si sunt valabile prin caracterul lor de act normativ. Prin prezentul ghid se pune la dispozitia autoritatilor de monitorizare si reglementare un document pentru evaluarea instalatiilor de depozitare a benzinei. El contine rezultatele lucrarilor din activitatile 4.1.1 si 4.1.2 ale covenantului RO/2004/IB/EN/08 In Germania s-a modificat Ghidul Tehnic pentru Calitatea Aerului (TA Luft) la 24.07.2002. TA Luft contine o parte dedicata imisiilor pentru protectia impotriva impactului negativ asupra mediului precum si o parte dedicata emisiilor cu cerinte pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului. Partea dedicata imisiilor este valabila pentru instalatii ce necesita autorizatie si cele care nu necesita autorizatie; partea dedicata emisiilor este valabila pentru instalatiile ce necesita autorizatie si este in acelasi timp o sursa de informatie pentru instalatiile ce nu necesita autorizatie. Neafectate de acest ghid raman cerintele 20. BimSchV, prin care s-a transpus Directiva 1994/63/EG in dreptul german, fiind valabile in continuare pentru construirea, dotarea si functionarea instalatiilor de depozitare si transvazare a benzinelor in depozite cu rezervoare ce necesita sau nu necesita autorizare. Indicatii importante: Acest ghid trateaza doar aspectele mentinerii calitatii aerului. Pentru transportul si depozitarea benzinelor mai sunt si alte domenii ale mediului de mare importanta si trebuie respectate, cum ar fi siguranta, zgomotul si protectia apelor.

Rezultatele ghidului au fost discutate in cadrul seminarului atribuit activitatii 4.1 cu partenerii romani.

2. Proprietatile benzinelor

Definitia benzinei Derivate ale titeiului, cu sau fara adaosuri, a caror presiune de vapori (dupa Reid) are cel putin 27,6 kPa si care se folosesc ca si combustibil pentru autovehicule, cu exceptia gazului petrol lichefiat (GPL). Temperatura de fierbere: 25 250 C Punct de flama: - 21 C Proprietati: F+ (foarte inflamabila; R12), T (toxica), N (dauneaza mediului); R45 (poate provoca cancer) Presiunea vaporilor:
Produs 20 C Produse de vara Produse de iarna Valoarea medie anuala 0,38 0,45 0,4 Presiunea vaporilor [bar] 37,8 C 0,45 0,60 0,60 0,90 50 C 0,8 1,2 1,0

Compozitia benzinelor:
Componenti A) Faza de gaz [greutate.%] <C4 C4 C5 C6 >C6 Benzen Toluen MTBE >C7 B) Faza lichida [greutate.%] <C4 C4 <1 21 50 20 8 <1 3 1 1 <1 2 <1 10 30 44 66 10 27 69 <1 23 03 12 <1 13 Valoarea medie Domeniu

C6 C7 C8 C9 >C9 Benzen Toluen MTBE > C7

18 21 22 11 6 <1 13 2 24

17 20 17 25 21 23 10 14 58 <1 9 15 04 19 - 29

3. Transportul si depozitarea benzinei

3.1. Generalitati

Din rafinarii benzina se trasporta pana in terminale cu trenul, autocisterne, nave sau conducte. De acolo se transporta in continuare prin autocisterne sau trenuri de tip cisterna pana la consumator. Pe langa functia de livrare aceste terminale mai au si functia de pastrare a echilibrului intre productia continua si necesarul discontinuu, precum si asigurarea stocurilor.

Un terminal consta de regula in rezervoare de diferite dimensiuni, instalatii de descarcare si incarcare, conducte, statii pentru pompare, precum si instalatii de protectie a mediului si de siguranta.

Rezulta urmatoarele emisii: Emisii difuze din etansarea rezervoarelor, organelor de blocare, racordurile de flanse, pompe etc, la deschiderea containerelor mobile, la scufundarea capacului plutitor al rezervorului cu capac plutitor. Resturi de emisii evacuate se trimit instalatiei de recuperare a vaporilor de benzina/de epurare a gazelor de evacuare Emisiile din dispozitivele de aerisire si aerare ale rezervorului cu capac fix (pierderi prin rasuflare datorate schimbarilor meteorologice care duc modificarile marimilor de stare din rezervor; evaporarea ulterioara a lichidelor in faza gazoasa dupa golire) Pierderi sub forma de picaturi din flanse si imbinari

3.2.

Incarcarea si descarcarea

Ca mijloc de transport se folosesc, in functie de amplasament, nave, vagoane cisterna (KWG) sau autocisterne (TWK). Capacitatea vagoanelor - cisterna (CF): un vagon (o cisterna): 30 90 m3; un tren: ca. 1750 m3 Capacitatea autocisternelor: pana la 35 m3

Alimentarea unui rezervor (depozitarea) se face pe la baza prin racorduri mobile cu furtune si tevi din recipientele de transport. Racordurile se fac prin cupluri. Depozitarea se face prin locurile de umplere. Exista doua posibilitati de incarcare: a) Incarcare prin partea superioara (top loading) cu incarcare sub nivelul benzinei (bratul de incarcare ajunge pana la baza rezervorului; prevenirea stropirii cu combustibil). Incarcarea prin partea superioara a autocisternelor nu mai este permisa in UE din 01.01.2005. b) Incarcarea prin partea inferioara (bottom loading). Pentru pomparea benzinei se folosesc in general pompe centrifugi. Capacitatea pompelor care utilizate in mod obisnuit la depozitarea produselor din vagoanele cisterna este de aprox. 250 700 m3/h a si aprox. 50 75 m3/h din autocisterne. La incarcarea vagoanelor (la scoaterea din depozite) si a autocisternelor se folosesc in general pompe cu o capacitate de pompare de aprox. 120 700 m3/h. In urmatoarea imagine se pot vedea emisiile in Germania la transportul si transvazarea benzinei cu ajutorul vagoanelor (EBK) [sursa: UBA 2004]:

Emisii VOC Incarcare Transport Golire Curatare

Fara cuantificare exacta

Emisiile din timpul transportului cu vagoane-cisterna nu sunt in general relevante, cu conditia ca vagoanele sa fie prevazute cu ventile de supra- si subpresiune. In acest mod pot aparea emisii numai datorita neetansarii garniturilor de etansare (de ex. a supapei de siguranta, a supapei de golire, a calotei de dom) (Estimarea EPA: 0-1 mg / benzina transportata = 95 g VOC/pe procesul de transport cu vagonul (EBK) cu 95 m3 volumul transportat. La descarcarea vagoanelor (EBK) pot aparea pierderi sub forma de picaturi precum si unele cantitati ramase in partile din conducte situate dupa supapa de inchidere (ca. 0 30 l)

3.3.

Depozitarea benzinelor

Cele mai folosite tipuri de rezervoare pentru depozitarea benzinelor sunt: a) Rezervor cu capac fix: container cu un tavan fix. Incarcarea se face prin sisteme de conducte prin partea de jos a peretelui cilindric al recipientului. Rezervoarele cu capac fix pot fi prevazute suplimentar cu un capac plutitor interior in Germania acest caz se intalneste doar in cazuri de exceptie. Rezervoarele cu capac fix trebuie sa aiba sisteme de aerisire pentru echilibrarea presiunii. Volum util: pana la 65.000 m3. b) Rezervoare cu capac plutitor: recipiente cilindrice verticale deschise in partea superioara, care au un capac plutitor (constructie mobila din otel) ce impiedica contactul combustibilului cu atmosfera. Spatiul concentric liber dintre perete si capacul plutitor se etanseaza. Capacele plutitoare sunt prevazute cu tuburi de ghidaj si masurare a nivelului lichidului. La umplere capacul plutitor se ridica o data cu nivelul lichidului; la golirea lui, capacul plutitor coboara. In acest fel se evapora cantitatea de benzina care ramane pe pereti la coborarea nivelului benzinei. Capacul plutitor impiedica formarea unui volum consistent de gaze pe suprafata lichidului. La rezervoarele cu capac plutitor nu exista posibilitatea recircularii vaporilor cu ajutorul sistemului retur gaze in timpul incarcarii containerelor mobile. Continut: pana la 100.000 m3

1 = masurarea nivelului 4 = platforma 5 = deschizatura acces prin capac 7 = etansare la margini 9 = aerisire si aerare 10 = stuz de masurare a nivelului 13 = capac golirea apei de pe

17 = umplere/golire produse

4. Posibilitati de reducere a emisiilor

4.1. Transvazarea benzinei

Prin transvazare se intelege mutarea dintr-un rezervor in alt rezervor. Rezervoarele moderne pentru benzina aflate la indepartare de rafinarie sunt in general rezervoare cu capac fix si sunt dotate cu dispozitive de retur gaze si/sau de epurare a gazelor de evacuare. Urmatoarea imagine este pentru a crea o imagine de ansamblu [VDI 3479]:

Recuperar ea vaporilor optional vapori Sistem retur gaze Mijloc de transport (conducte, autocisterne , vagoane, vapor) Depozitare(la receptie) Rezervo Rezervor r cu cu capac capac fix plutitor Transvazare / transfer depozitare Colector vapori

Gas de evacuare

vapori

Mijloc de transport (conducte, autocisterne , vagoane, vapor) Depozitare transfer) (prin

La transvazare trebuie luate masuri de evitare a emisiile, de ex. instalatie retur gaze in combinatie cu incarcarea pe partea inferioara sau incarcarea sub nivelul combustibilului. Sistemele de retur gaz vor functiona astfel:

Transferul in afara al substantelor organice va avea loc numai la racordarea sistemului de retur gaze si

Sistemul de retur gaze si dispozitivele racordate nu vor emite gaze in atmosfera in timpul recircularii gazului, cu exceptia eliberarii date de tehnica de siguranta a gazelor.

Prin returul gazelor se formeaza un circuit al volumului de gaze impinse. Randamentul unui sistem de retur gaze este de aprox. 95 - 100%.

In directiva 1994/63/EC, articolul 5, se solicita pentru containerele mobile ca acestea: sa fie construite si exploatate astfel incat resturile de vapori dupa golire sa ramana in recipient sa poata prelua sau retine vaporii din benzinarii sau terminale la aprovizionarea benzinariilor si terminalelor (exceptie vagoanele-cisterna). Acesti vapori mentionati mai sus trebuie retinuti in containerul mobil (auto-cisterne, vagoanecisterna, nave fluviale) pana la reincarcarea containerului mobil intr-un depozit dintr-un terminal. 4.1.1. Umplerea rezervoarelor In Germania se solicita prin 20. BImSchV ca la umplerea unui rezervor de depozitare vaporii impinsi trebuie captati si fie: a) transmisi printr-o conducta de racordare ermetica intr-o instalatie de epurare a gazului de evacuare fie b) transmisi in instalatia ce trebuie incarcata, cu ajutorul unui sistem de retur gaze conform stadiului tehnicii, cu care se obtine, in raport cu instalatia de epurare a gazelor reziduale, o reducere a emisiilor in cel putin aceeasi proportie

Umplerea depozitelor-rezervor se reglementeaza in articolul 3 corelata cu anexa I a directivei UE 1994/63/EC. Toate rezervoarele de depozitare noi din terminale, in care vaporii conform articolului 4 (umplerea si golirea containerelor mobile) trebuie recuperati, trebuie a) ori sa fie un rezervor cu capac fix, racordat la o instalatie de recuperare a vaporilor b) ori sa fie dotat cu un capac plutitor interior sau exterior cu o garnitura de etansare primara si secundara. Rezervoarele cu capac fix existente trebuie: a) sau sa fie conectate la o instalatie de recuperare a vaporilor b) sau sa aiba un capac plutitor cu izolare primara, care trebuie realizata in asa fel incat sa retina vaporii cel putin 90% in comparatie cu un rezervor nedotat cu instalatie de recuperare a vaporilor.

4.1.2. Umplerea autocisternelor in terminale

Gazele evacuate impinse trebuie transmise printr-un racord etans intr-o instalatie de recuperare a vaporilor dintr-un terminal (directiva 1994/63/EC) sau printr-o conducta de retur gaze la rezervorul din care se livreaza cu conditia sa se obtina o reducere a emisiilor in aceeasi proportie ca in cazul unei instalatii de recuperare a vaporilor (posibil in Germania)

De la 01.01.2005 autocisternele se vor putea incarca doar pe la partea inferioara (bottom loading).

Faza de gaz

Conducta de sustinere Flansa de racordare sau cuplu

Faza de produs Articulatie rotativa

Flansa de intrare

In continuare exista cerinte in anexa IV a Directivei 1994/63/EC: Conectarile pentru transferul fluidului si recuperarea de vapori trebuie sa indeplineasca anumite norme API. Specificatiile pentru incarcarea autocisternelor (debitul volumic maxim, presiunea de vapori maxima la recircularea vaporilor, exploatarea maxima concomitenta a bratelor de incarcare) Cerinte pentru prevenirea supraincarcarii (siguranta de supra-umplere, masurarea nivelului de incarcare)

Cerinte la instalarea racordurilor pentru transferul fluidului si pentru recircularea vaporilor la locul de umplere.

Cerinte pentru dispozitivele de siguranta - Incarcarea doar cand sunt in functiune siguranta contra supra-incarcarii si impamantarea - Incarcarea doar cand furtunul de retur vapori este racordat la autovehicul si vaporii impinsi din autovehicul pot curge liberi in sistemul instalatiei de colectare a vaporilor

4.1.3. Umplerea vagoanelor - cisterna (CF)

Gazele de evacuare impinse vor fi circulate printr-o legatura etansa catre o instalatie de recuperare a vaporilor intr-un terminal (directiva 1994/63/EC) sau printr-un sistem de retur gaze catre depozitele din terminal cu conditia sa se obtina o reducere a emisiilor la fel de mare ca in cazul unei instalatii de recuperare a vaporilor (posibila in Germania) De cele mai multe ori umplerea vagoanelor se face pe sus (top loading). Conform anexei II a directivei UE 1994/63/EC trebuie sa se utilizeze umplerea pe sub nivelul lichidului, deci capul bratului de incarcare trebuie sa fie tinut pe cat posibil la baza cisternei pentru a evita stropirea.

Exemplu de un loc pentru umplere cu incarcare pe sub nivelul benzinei cu sistem incorporat de recuperare a gazelor [sursa: Fa. Scherzer GmbH]:

Comutator final de oprire a conductei de umplere

Flux de gaz Flux de produs Conducta de protectie Conducta interioara Conduca de nivel

Furtun de gaz

Perne de etansare gonflambile

Domul vagonului-cisterna

Siguranta de supra-plin

Conducta de umplere cu sistem retur gaze integrat se poate folosi universal pentru toate vagoanele cisterna; nu este necesara o racordare externa pentru sistemul de retur gaze. Conducta de umplere consta in principal din 3 parti: a) Conducta suport fixata de glisiera tevii cu un cilindru hidraulic incorporat sau atasat si racordare cu flansa pentru intrarea produsului. b) Conducta interioara care la incarcare se introduce hidraulic la vagoanele cisterna si prin a carui capat iese produsul.

c) Conducta de protectie cu racordare cu flansa pentru sistemul de retur gaze si perna de etansare pentru izolarea calotei superioare a capacului de la gura de umplere a cisternei. Etansarea tevii de protectie se face prin perne gonflabile la calota superioara a capacului de la gura de umplere. Umplerea se face cu ajutorul conductei interioare. Gazele de evacuare se aspira si se introduc ori intr-un sistem de recuperare a vaporilor sau in rezervorul cisternei printr-un proces de retur gaze.

4.1.4. Umplerea rezervoarelor din benzinarii

Vaporii, impinsi in timpul umplerii cu benzina in rezervoarele din benzinarii trebuie, conform articolului 6 corelat anexei III ale directivei UE, 1994/63/EC, vor fi retransmisi printr-o conducta de legatura etansa la vapori (teava retur gaze) in containerul mobil cu care se livreaza benzina.

4.2.

Depozitarea benzinei

4.2.1. Imagine de ansamblu in vederea dotarii depozitelor de rezervoare pentru depozitarea benzinelor:

Depozitele moderne cu rezervoare de benzina, indepartate de rafinarie, constau in general din rezervoare cu capac fix si dispun de instalatii de retur gaze si/sau epurarea gazelor de evacuare.
Capaci Debit tate [t] transv azat [m3/a] Culoare Model de rezervor (*) Cerintele pentru rezervorul cu capac fix

Rezervor cu capac fix

Rezervor cu capac plutitor

vacum/supape Retur gaz de presiune si/sau (**) epurarea gazului de evacuare + + + + + +

Placa plutitoare

<5000 5.000 <10.00 0 10.00

+ + +

+ + +

0 0

- (***) - (***) - (***)

+ = normal; 0 = posibil; - = deosebit *) Reflectarea caldurii radiate min. 70% **) Presiune de functionare 10/+20 mbar; presiunea de solicitare a supapei: - 7/+14 mbar ***) Placa plutitoare interioara doar in cazuri de exceptie

Conform articolului 3 legat de anexa I din directiva 1994/63/EC rezervoarele cu capac exterior plutitor dintr-un depozit trebuie dotate dupa cum urmeaza (cerintele nu sunt valabile pentru terminale cu un debit tranzitat de < 25.000 tone/an): a) Rezervoare noi (de la 31.12.1995) - ca rezervor cu capac fix cu racordare la o instalatie de recuperare a vaporilor - ca rezervor cu o placa plutitoare interioara sau exterioara cu etansare primara sau secundara cu randament de 95% (raportat la rezervoarele cu capac fix doar cu supape de sub/supra-presiune) b) Rezervoare existente - Racordare la o instalatie de recuperare a vaporilor - Rezervor cu capac fix cu capac interior plutitor cu etansare primara cu o eficienta de retinere a vaporilor de cel putin 90% in comparatie cu un rezervor cu capac fix fara instalatie de retinere a vaporilor. Rezervor cu capac plutitor cu etansare primara si secundara cu randament de 95% (raportata la rezervorul cu capac fix doar cu supape de supra/sub-presiune). Termene de conformare conform Directivei UE 94/63/EG: Rezervoare noi in terminale Terminale existente cu capacitate de rulare > 50.000 tone/an Terminale existente cu capacitate de rulare > 25.000 tone/an Pentru toate celelalte terminale existente de la 01.01.2005 de la 01.01.2002 de la 01.01.1996 de la 01.01.1999

Imagine asupra reducerii emisiilor la rezervoarele de depozitare (Sursa: Fa. Imhof TankTechnik, Seminar Etansarea capacelor plutitoare 02/2006): Anul 1920 Dotarea rezervorului Rezervor cu capac fix cu supapa de vacuum si presiune Randament [%] 0 (= Rezervor de referinta Dir. UE 94/63/CE) 88,9 98,1 99,0

1925 1960 1990

Rezervor cu capac plutitor si garnitura de metal cu alunecare drept etansare primara Rezervor cu capac fix cu orificii de aerisire, capac intern plutitor drept capac de otel cu o garnitura primara umpluta cu spuma Rezervor cu capac plutitor cu garnitura dubla pe margine garnitura de etansare a sondei de ghidaj, garnitura de etansare a stutului capacului Rezervor cu capac fix cu sistem de retur gaze, recipient pentru gaze si instalatie de recuperare a vaporilor in mai multe trepte cu un randament de 99,985% Rezervor cu capac plutitor cu o garnitura de etansare pe margine in mai multe trepte, absorptie continua de vapori si instalatie de recuperare a vaporilor

1990

99,4 - 99,9

2004

99,4

Exemplu: Test de masuri (sursa Fa. Imhof Tank-Technik): Substanta depozitata: benzina 95

Rezervor cu capac fix, = 44 m Capacul rezervorului alb Peretele rezervorului - gri Etansare din material spumos scufundata in lichid Concentratia gazului peste capacul plutitor: 60 mgC/m3

Rezervor cu capac fix, = 44 m Peretele exterior al rezervorului complet gri Etansare dubla a Fa. Imhof Concentratia gazului peste capacul plutitor: 35 mgC/m3

Rezervor cu capac fix, = 44 m Capacul rezervorului - alb Peretele rezervorului - gri Etansare multipla a Fa. Imhof Concentratia gazului peste capacul plutitor: 20 mgC/m3

Concentratia gazului peste capacul plutitor, masuratori in mai 1996:

Concentratia limita a gazului

Rezervor Rezervor Rezervor

Influenta culorii rezervorului (Comparatie cu concentratiile masurate ale gazului in rezervorul):

Concentratia gazului

Rezervorul

Temperatura

Data
Benzina medie Benzina medie Concentratie de gaz Concentratie de gaz

4.2.2. Vopsirea rezervoarelor Rezervoarele de la suprafata trebuie solului trebuie sa fie vopsite cu o vopsea durabila, care respinge caldura radiata cu cel putin 70%. Prin aceasta se doreste evitarea emisiilor datorate pierderilor prin vaporizarea din rezervor,

Concentratia gazului

Culoare alb Argintiu (aluminiu )

Factor de vopsire 1,0 1,1

Factor de vopsire f

Coeficient de reflexie total

Gri 1,3 deschis Culoare 1,4 Gri pietris Gri inchis 1,6 negru verde 1,6 Gri metalizat maro Gri inchis verde albastru Gri argintiu Gri pietris rosu Gri foarte deschis Culoarea fildesului Argintiu (aluminiu) crem alb RAL 9005 RAL 7031 RAL 8011 RAL 7005 RAL 6010 RAL 5010 RAL 7001 RAL 7032 RAL 3000 RAL 7035 RAL 1014 RAL 9006 RAL 9001 RAL 9010

Caldura totala-grad de reflexie WR (rotunjit) [%] 3 10 12 13 14 19 27 38 43 51 57 72 72 84

4.2.3. Dotarea rezervoarelor cu capac fix cu supape de sub- si supra-presiune

Scop: Diminuarea pierderilor prin vaporizare la depozitarea compusilor organici volatili

Supapele se regleaza la o suprapresiune de + 0,02 bar si la o subpresiune de 0,01 bar. Pana se atinge presiunea de solicitare supapele de supra-/subpresiune raman inchise, chiar daca volumul de gaz al rezervoarelor/recipientelor este supus modificarilor datorate variatiilor presiunii aerului si/sau la racire/incalzire.

Exemplu [sursa: Fa. Protego]:

Ventil de sub/supra presiune Retur gaze

4.2.4. Dotarea unui rezervor cu capac plutitor

Rezervoarelele cu capac plutitior conform anexei I din Directiva UE trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Garnitura de etansare primara, care umple spatiul inelar dintre peretele rezervorului si exteriorul capacului plutitor. Etansare secundara, care este aplicata peste etansarea primara. Eficienta de retinere a vaporilor in comparatie cu un rezervor cu capac fix fara instalatie de retinere a vaporilor (=rezervor cu capac fix cu supape de supra/subpresiune) trebuie sa fie de cel putin 95% (anexa I 94/63/EG).

Exemplu:
1 = peretele rezervorului 2 = garnitura etansare secundara 3 = tabla de prindere a spumei de stingere 4 = capac plutitor 5 = foarferca suspendare 6 = arc de apasare 7 = racleta pentru ceara 8 = garnitura etansare de

Alte masuri de diminuare a emisiilor la rezervoarele cu capac plutitor: a) Etansarea stutului capacului Pe langa emisiile din sectiunea concentrica precum si din conducta de ghidaj/conducta se vor lua in considerare pierderile de la stutul capacului. O solutie deosebit de eficienta si ieftina pentru reducerea emisiilor la stutul capacului sunt mansetele de etansare intarite cu material textil, care se pun peste stutul capacului si se fixeaza cu bride pentru furtun. [sursa: Fa. ImhofTanktechnik]:

Stutul capacului

Invelis de membrana intarit

Capacul plutitor

Loc de furtun

b) Etansarea conductei de ghidare/conductei de masurare a nivelului [sursa: Fa. ImhofTanktechnik GmbH] Pentru a reduce simtitor emisiile capacului plutitor se recomanda incorporarea unei garnituri de etansare a tubului de masurare a nivelului. Prin studiile API s-a constatat ca pe langa un tub de

masurare a nivelului sau de ghidaj neetansat se pot elibera pana la mai multe 1000 kg de emisii de hidrocarburi pe an in functie de produs. Prin folosirea unui sistem de etansare cu mai multe elemente de etansare foarte efective (inel de etansare, bucsa de imersie etc) rezulta o reducere mare a emisiilor de hidrocarburi.

Exemplu: (sursa: Fa. Imhof Tank-Technik):

Inel de

Conducta de ghidaj

Placa

Etansare intre placa mobila si teava putului Teava putului Bucsa imersie de

Conform capitolului 5.1.1.2 din BREF Emisiile din depozite, este considerata cea mai buna tehnica disponibila cand emisiile unui rezervor cu capac plutitior sunt reduse fara masuri la 97% din emisiile unui rezervor cu capac fix. Acest lucru poate fi obtinut daca cel putin 95% din spatiul intre capac si perete este mai ingust de 3,2 mm si daca se foloseste o etansare-papuc mecanica, (liquid mounted, mechanical shoe seals) umpluta cu lichid. Un grad de reducere se poate obtine pana la 99,5%, daca o etansare primara umpluta cu lichid se cupleaza cu o etansare rotunda secundara.

Problema: Nici in transpunerea germana 20. BImSchV si nici in Directiva UE nu este definit gradul de diminuare a emisiilor din rezervoarele cu capace plutitoare. Verificarea respectarii gradului de reducere a emisiilor rezulta de regula prin calcule comparative conform Directivei germane VDI

3479. Pentru calculul emisiilor de hidrocarburi din rezervoarele cu capac plutitor este utilizata metoda recunoscuta international a API (API - Manual of Petroleum Measurement Standards, Chapter 19, Section 1 and Section 2, Ausgabe April 1997 / Manualul standardelor de masurare in domeniul petrolului, capitolul 19, sectiunea 1 si sectiunea 2, editia din aprilie 1997). Dupa aceasta se calculeaza pierderea totala a unui rezervor cu capac plutitor din suma rezultata din pierderea de stare pe timpul depozitarii si pierderea la extragere. Formularea nelimitata reducerea emisiilor la un rezervor cu capac plutitor trebuie sa fie de cel putin 97% fata de rezervorul cu capac fix nedotat cu capac plutitor intern are ca urmare faptul ca la un rezervor cu capac plutitor cu frecventa ascendenta de transvazare, gradul de reducere al emisiilor in ciuda etansarii la margine indentice devine din ce in ce mai bun. Astfel de rezervoare mari cu capac plutitor (diametru 40 m) cu transvazari anuale numeroase, calculand, respecta gradul solicitat de emisie de 97% doar cu o etansare simpla la margine, in timp ce rezervoarele mai mici cu capac plutitor cu transvazari anuale reduse si cu emisii reduse si cu cele mai bune masuri de etansare nu pot respecta gradul solicitat de reducere al emisiilor. Acest aspect din punctul de vedere al protectiei impotriva imisiilor nu ar conduce la indeplinirea scopului! Asa cum s-a explicat pana acum, pierderea totala a unui rezervor cu capac plutitor se calculeaza dupa Api din suma pierderii de stare si pierderea la extragere. Pierderea de stare se determina prin emisiile rezultate pe la garnitura de etansare de la margine si prin armaturile capacului rezervorului. Rolul important in acest context il joaca viteza vantului si etansarile prevazute. Pierderea la extragere rezulta prin evaporarea resturilor lichide, ce raman pe peretele interior al rezervorului in timpul scufundarii peretelui rezervorului. Pierderea prin extragere este influentata de frecventa transvazarilor, de diametrul rezervorului, de starea peretelui interior al rezervorului (rugina) precum si de proprietatile fizice ale produsului depozitat insa nu de tipul si proprietatile garniturii de etansare de margine alese. De aceea din punctul de vedere al protectiei impotriva imisiei se poate evalua exclusiv din pierderile de stare calitatea etansarilor de margine si de alt gen de la rezervoarele cu capac plutitor (rezervorul cu capac plutitor fata de rezervorul cu capac fix fara capac plutitor intern). Pierderile din extragere nu se iau deloc in considerare. Astfel se asigura faptul ca emisiile dintro etansare defectuasa nu pot fi compensate in calcul printr-un numar mare de transvazari anuale. Sinteza: Gradul de reducere al emisiilor din rezervoarele cu capac plutitor nu este definit suficient

Pierderile de stare sunt determinate de emisiile rezultate de la etansarile de margine si armaturile capacului rezervorului

Pierderile de la extragere sunt determinate de frecventa transvazarilor, de diametrele rezervoarelor, de starea peretelui interior al rezervorului precum si de proprietatile fizice ale produsului depozitat

Concluzie: Gradul de reducere a emisiilor rezervoarelor cu capac plutitor poate fie evaluat doar cu ajutorul pierderilor de stare (nu se ia in considerare pierderea la extragere)! In Bavaria: gradul de reducere a emisiilor de 97% la rezervoarele cu capac plutitor se refera la pierderile de stare, adica la zero transvazari!

Exemplu pentru costurile de investitie necesare raportate la reducerea emisiilor la un rezervor cu capac plutitor, diametru de 20 m la depozitarea benzinei (pierderile de stare calculate dupa API) [sursa: Fa. Imhof Tank-Technik] Date de baza: Viteza medie a vantului Temperatura medie

Emisiile la acoperisului

stutul

Emisiile la inelul de separare

Emisii de hidrocarburi

Emisiile la sonda, varianta protejata Investita necesara pentru furnizarea si montajul sistemelor imbunatatie

Situatia inainte de montarea sistemului de etansare imbunatatit la sonda si la stutul capacului etansarea cu inel de separare consta doar in garnitura de etansare din metal primara de alunecare

Situatia dupa montarea sistemului de etansare imbunatatit la sonda si la stutul capacului etansarea dubla cu inel de separare consta din etansarea primara de metal de alunecare plus etansarea secundara cu conectare la Ponton

Rezervor cu capac fix cu placa plutitoare interioara Conform capitolului 5.1.1.2 din BREF Emisiile din depozite, emisiile unui rezervor cu capac plutitior cu capac plutitor intern pot fi reduse, fara masuri luate, la 97% din emisiile unui rezervor cu capac fix. Acest lucru poate fi obtinut daca cel putin 95% din spatiul dintre capac si perete este mai ingust de 3,2 mm si daca se foloseste o etansare-papuc mecanica, (liquid mounted, mechanical shoe seals) umpluta cu lichid. Randamentul de reducere se poate imbunatati daca o etansare primara umpluta cu lichid se cupleaza cu o etansare secundara. Rezervorul cu capac plutitor este din punct de vedere al emisiilor cu atat mai putin eficient cu cat mai putine transvazari au loc si cu cat rezervorul este mai mic. Randamentul ce se poate obtine depinde de mai multi factori, de ex. de conditiile meteorolgice, de numarul transvazarilor, de diametrul rezervorului. Calculatiile arata ca la rezervoarele cu capac fix cu capac plutitor intern, reducerile de emisii pot fi in intervalul 63% - 97,6%. Prima valoare se refera la un rezervor cu 100 m3 cu un capac plutitor intern numai dotat cu garnitura de etansare primara; ultima valoare se refera la un rezervor cu 10.263 m3 si un capac interior plutitor cu garnitura de etansare primara si secundara.

4.3.

Epurarea gazelor de evacuare

4.3.1. Generalitati Prin lichefierea vaporilor de benzina din gazul de evacuare ar trebuie ca hidrocarburile sa se recupereze.

Se pot folosi urmatoarele practici: Condensarea Amestecul de benzina/aer se raceste intr-un condensator (de ex. pana la 80C) si o parte din hidrocarburi se lichefiaza. Problematica este umiditatea existenta in gazul de evacuare, care conduce la o inghetare a condesatorului. De aceea acesta trebuie dotat cu doua trepte si/sau cu o functionare alternativa. Prin adaugarea de metanol aceasta se poate de asemenea evita. Absorbtie (spalare rece) Amestecul de benzina/aer se adauga in contracurentul absorbentului (hidrocarburi racite, de ex. cherosina la 25 pana la 30 C), prin care se preiau hidrocarburile din stadiul gazos. Adsobtia: Amesecul de aer/benzina se adsoarbe cu carbune activ. Dupa un timp de incarcare adsorbantul trebuie regenerat. Regenerarea este posibila cu ajutorul vaporilor sau a vidului. Procedeul cu membrana: Amestecul de vapori de benzina/ aer se desparte printr-o membrana intr-o faza bogata in hidrocarburi (incarcata) si intr-o faza saraca in hidrocarburi. Faza incarcata se condenseaza sau se absoarbe. Pentru faza cu mai putine acumulari de hidrocarburi este necesara o alta curatare mai fina. Urmatoarele procedee se folosesc in combinatie cu procedeul cu membrana: - ardere termica ulterioara - adsobtia prin oscilarea presiunii (PSA = pressure swing adsorption) - motor cu gaz cuplat cu un generator pentru producerea de energie in acelasi timp.

4.3.2. Exemple pentru recuperarea vaporilor de benzina a) Recuperarea vaporilor in doua trepte dupa principiul procedeului cu membrana cu adsorbtie ulterioara prin carbunele activ. Umplerea autocisternelor cu benzina (sursa: Waste Water and Waste Gas Treatment Management Systems in the Chemical Sector, 2003) La incarcarea prin partea inferioara, gazele de evacuare care se produc se capteaza complet si se introduc intr-un colector de vapori pentru compensarea varfului de incarcare. De acolo gazele de evacuare se introduc intr-o instalatie de recuperare a gazelor in doua trepte si se curata dupa principiul procedeului cu membrana cu adsorbtie prin carbune activ.

Supapa

Intrare vapori

Compresor lichid

Recirculare

Pompa de vid pentru lichid cu inel

Intrare lichid

Retur lichid

Treapta 1: Separarea prin membrana/spalarea gazelor Vaporii de benzina impinsi se absorb cu ajutorul unui compresor, se comprima cu jetul permeatului si se face o precuracuratire cu spalare rece (absorbtie). Ca adsorbent se foloseste combustibil. Amestecul ramas de aer/vapori se introduce in modulul cu membrana, unde are loc separarea hidrocarburilor de aer. Prin producerea unei diferente de presiune inainte si dupa membrana, hidrocarburile sunt favorizate sa treaca prin membrana (=permeat); Aerul epurat de hidrocarburi se se introduce in continuare spre tratare intr-o instalatie in doua trepte de adsorbtie. Aici este activ un carbune activ adsorbant, asta inseamna ca el indeparteaza hidrocarburile prin adsobtie, in timp ce al doilea adsorbant se regenereaza. Regenerarea are loc prin folosirea pompei de vid existenta pentru producerea diferentei de presiune pentru membrana. Gazele de evacuare regenerate se duc la gazul brut inainte de compresorul din treapta 1. b) Spalare rece (treapta 1) cu adsobtie conectata (treapta 2)

Gazul de evacuare care se produce la incarcarea vagoanelor-cisterna se introduce in contracurent intr-un turn de spalare unui lichid de adsobtie (benzina racita la 10 C). Adsorbantul preia hidrocarburile din faza de gaz si apa din aer condenseaza. Lichidul se aduna in namolul turnului de spalare. Amestecul prespalat de aer/vapori trece prin al doilea turn de spalare cu un lichid de absorbtie racit la 32 C. Curatarea fina are loc in unitatea de adsorbtie a carbunelui activ, care se compune din doi adsorbanti de carbune activ, in timp ce unul se incarca, celalalt este regenerat (de ex. cu ajutorul vidului).

c)

Condensarea prin procedeul membrana si motor de gaz post-conectat cu generator cuplat

afara Gaz brut 350 Nm3/h Spalare rece Permeat Membrana Motor cu generator

Gaz retinut

Gazul brut se introduce dupa o spalare rece intr-o membrana. Faza acumulata (permeat) se supune iarasi unei spalari reci. Gazul retinut se arde intr-un motor Otto cu un generator atasat. Curentul obtinut din generatorul atasat la motor alimenteaza reteaua existenta de tensiune joasa. d) Adsorbtie in 2 trepte cu regenerare in vid. Aerul de evacuare cu continut de benzina trece prin adsorbantul in doua trepte (adsorbant primar pentru curatarea principala; adsorber secund pentru curatarea fina). Regenerarea se face cu ajutorul vidului. Gazele de evacuare desorbite se introduc intr-o coloana de absorbtie. aer Gaz curat Gaz curat Reingas

aer

A1 Adsorbantul principal

A2 Adsorbantul secundar

A3 Adsorbantul principal

A4 Adsorbantul secundar

Gaz brut

pompa de vid Coloana de adsorbtie

Pompa de vid

e) Recuperarea vaporilor de benzina in doua trepte: condensare cu adsorbtie ulterioara [sursa: Fa. Protego]

1 = intrarea vaporilor de benzina 2 = treapta condensare 3 = treapta adsorbtie 4 = de de

benzina

Benzina/solventi recuperati

4.3.3.

Valorile emisiilor pentru instalatiile de recuperare a vaporilor si pentru instalatiile de incinerare la depozitarea benzinelor

In Germania sunt valabile conform 20. BImSchV urmatoarele valori limita pentru instalatiile de curatare a gazelor de evacuare:

Grad de epurare de cel putin: Instalatii de depozitare < 5.000 t/a Instalatii de depozitare 5.000 t/a: Cu flux masic de emisie al istalatiilor IPPC 3kg substante organice/h: Cu flux masic de emisie al istalatiilor IPPC < 3 kg substante organice/h: 97%

Concentratia masica a emisiilor 35 g substante organice/m3

0,15 g substante organice /m3 5 g substante organice /m3

Gradul de puritate este definit ca:

Raportul dintre diferenta data intre masa de substante organice introdusa intr-o instalatie de curatare a gazelor de evacuare si masa de substante organice emise prin gazul evacuat de aceasta si masa alimentata de substante organice, raport definit in procente. Conform anexei II a directivei UE 1994/63/EC este valabila pentru concentratia medie de vapori in gazul evacuat de instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina curatati la diluarea in timpul tratarii - 35 g/ Nm3 pe ora. Indicatie: Valorile limita de emisie sus mentionate pentru concentratiile masice ale emisiilor sunt valabile inclusiv pentru metan! In urmatorul tabel sunt date valori ce se pot respecta in cazul functionarii continue a instalatiilor de recuperare si ardere a vaporilor pentru concentratiile de hidrocarburi si benzen [sursa: VDI 3479].
Tip de instalatie Randament [%] Valori medii la jumatate de ora care se pot respecta la funtionare de durata Hidrocarburi fara metan [g/m3] instalatii cu o treapta de adsorbtie, absorbtie si cu membrana Cca. 99,5 5 Benzen [mg/m3] 1

Instalatii cu o treapta Cca. 99,98 de adsorbtie cu suflanta suplimentara cu piston rotativ Post-ardere termica Instalatii in 2 trepte (1) Cca. 99,98 Cca. 99,98

0,15

0,05 0,15

<1 1

1) 2)

Instalatii cu o treapta ca pre-etapa pentru motoarele pe gaz: cca. 60 g/m3 pentru functionarea unui motor pe gaz Pentru hidrocarburile relevante aici C2/C5-corespund 0,15 g/m3 unei concentratii totale de C de 0,13 g C/m3

4.3.4.

Evacuarea gazelor din instalatiile de epurare a gazelor de evacurare/din instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina

Gazele de evacuare trebuie emise in atmosfera astfel incat sa fie posibila o evacuare nederanjata a emisiilor in aer. Daca gazele de evacuare se emit printr-un cos, inaltimea

acestuia trebuie stabilita dupa nomograma (anexa). Cosul trebuie sa aiba o inaltime de 10 m peste sol si 3 metrii peste cel mai inalt punct al cladirii. La o inclinatie a acoperisului de mai putin de 20 de grade inaltimea coamei de acoperis se calculeaza fixand inclinatia de 20 de grade (regula de 20 de grade):

H = h + (b/2)*tan(20) + 3 m

Inaltimea coamei

3 m

20

Inaltimea cladirii h

Latimea cladirii b

Inaltimea cosului nu trebuie sa depaseasca de doua ori inaltimea cladirii. Daca exista mai multe cosuri cam la fel de inalte cu acelasi fel de emisii trebuie verificat in ce masura aceste emisii trebuie sa contribuie la calcularea inaltimii cosului. Acest lucru este valabil daca distanta orizontala intre cosuri nu este mai mare de 1,4 ori decat inaltimea cosului sau daca pentru evitarea suprapunerii penelor de gaz sunt necesare cosuri de diferite inaltimi.

In urmatorulul tabel sunt date debitele masice de emisii pentru substantele importante in gazul de evacuare ale unei instalatii de recuperare a vaporilor de benzina, de cand trebuie verificata folosirea unei nomograme (vezi anexa 9), adica raportul dintre debitul masic de emisii al sursei de emisii care trebuie evaluata si valoarea S (in tabelul anexei) > 10 este:
Substanta Valoar Debitul masic Valoarea ea S de emisii Q/S emisiei >10 [kg/h] Debitul volumic al gazelor de evacuare [m3/h] 7.692 50.000

Suma substantelor organice

0,1

1 kg C/h 0,05

130 mg C/m3 1 mg/m3

Substante de clasa III care 0,005 provoaca cancerul (z.B. Benzen, 1,3-Butadiena)

Indicatie: La instalatiile de ardere pentru curatarea gazelor de evacuare trebuie luate in considerare pentru inaltimea cosului si poluantii CO si NOx . Daca conform anexei nomograma nu se poate folosi, atunci sunt relevant cerintele minime de mai sus. In special la acoperisurile plate si cladirile de locuit pe o raza de 50 m in jurul instalatiei, sunt valabile pentru substantele organice conditiile de evacuare: 5 m peste acoperisul plat si peste acoperisul in dinti de ferastrau 5 m peste inaltimea cladiriilor locuite pe o raza de 50 m cel putin 10 m peste nivelul solului
3m 5m Cel putin. 10 m

5m

50 m

4.4. Cerinte pentru sistemele de etansare si pompe pentru evitarea emisiilor difuze (propunerea expertilor pe termen scurt)

4.4.1. Pompe Ar trebui utilizate pompe etanse din punct de vedere tehnic precum pompele electrice cu carcasa de separare, pompele cu cuplu magneit, pompele cu garnituri multiple la lagarele de

alunecare si mediu de colectare sau inchidere, pompele cu garnituri multiple la lagarele de alunecare si etansare uscata, pompe cu membrana sau pompe burduf.

Exemple: a) Pumpa cu garnitura dubla de etansare la lagarul de alunecare (GLRD): Doua lagare de alunecare rotative sunt dispuse in forma de contra lagar fata de o garnitura dubla al unui lagar de alunecare Presiunea de blocare ar trebui sa fie la ca. 1,5 2,0 bar peste presiunea data de garnitura ce etanseaza lagarul de alunecare.. La scurgeri prin garnitura GLRD ce tin produsul apare lichid de blocare in produs Contra lagar Lagar de alunecare Contra lagar

Arc

b) Pompe cu cuplu magnetic

Functionare permanenta a magnetului Un motor electric actioneaza jumatatea exterioara a cuplului, in care se afla magneti permanent. Acesti poli magnetici circulari actioneaza magnetii permanenti aflati in rotor si realizeaza momentul de rotatie.

Lagar de alunecare

Rotorul pompei

Carcasa separare

de

Motor de actionare

Roata

Suportul lagarului de alunecare

c) Pompa cu motor si conducta de separare

O carcasa de separare desparte camera rotorului actionat hidraulic de stator Arborele motorului si arborele pompei formeaza aceeasi unitate Rotorul se roteste in lichidul de propulsare

Exemplu:

Carcasa separare

de

Stato

Rotor

4.4.2. Compresorul La compresia gazelor sau a vaporilor (relevant la recuperarea vaporilor de benzina) trebuie sa se foloseasca sisteme de etansare multipla. La folosirea sistemelor de etansare umede lichidul de inchidere a compresorului nu are voie sa fie emis in aer. La folosirea sistemelor de etansare uscate, de ex. la un recipient de captare a gazelor inerte sau la aspirarea scurgerilor de material

transportat, gazele de evacuare rezultate trebuie captate si introduse intr-un sistem de colectare a gazelor. 4.4.3. Legaturi cu flanse Legaturile cu flanse trebuie folosite de regula numai cand sunt necesare din punctul de vedere al tehnicii de proces, al sigurantei si din punct de vedere al intretinerii. In acest caz trebuie folosite racorduri cu flanse etanse, corespunzatoare directivei VDI 2440 (Editie noiembrie 2000) Pentru alegerea etansarii si a dispunerii de racorduri cu flanse trebuie folosite valorile de etansare dupa DIN 28090-1 (editie septembrie 1995) sau DIN V ENV 15912 (editie octombrie 2001). Respectarea unei rate de pierdere prin scurgere specifica 10-5kPa*l/(s*m) trebuie demostrata printr-o verificare a tipului de executie corespunzatoare directivei VDI 2440 (editia noiembrie 2000).

4.4.4. Organe de inchidere Pentru etansarea curselor arborilor mecansimelor de reglare sau de inchidere, precum ventilele sau clapetele, trebuie folosite: burdufuri de intercomunicatie metalice superioare si etanse cu bucsa de siguranta, sau sisteme de etansare echivalente

Sistemele de echivalente sunt similare daca la procedeul de demonstare corespunzator directivei VDI 2440 (editie noiembrie 2000) se respecta ratele specifice temperaturii de pierdere prin scurgere . Sistemele de etansare echivalente: respectarea ratelor de pierdere prin scurgere specifice temperaturii conform VDI 2440: 10-4 mbar*l/(s*m) la temperaturi la sistemul de etansare < 250 C 10-2 mbar*l/(s*m) la temperaturi la sistemul de etansare > 250 C Demonstrarea producatorului pe un esantion representativ pentru sistemul de etansare!

4.4.5. Gaze de evacuare la inspectii sau la lucrari de curatare a rezervoarelor

Gazele de evacuare care apar la inspectii sau la lucrarile de curatare a rezervoarelor din depozit trebuie supuse unei arderi suplimentare sau se vor folosi procedee echivalente pentru reducerea emisiilor.

5. Monitorizarea
5.1. Masuratorile

Masurarile emisiilor sunt necesare pentru gazul de evacuare epurat din instalatia de recuperare a vaporilor de benzina. Pentru desfasurarea masuratorilor, se vor amenaja de catre operator orificii de masurare si locuri de masurare potrivite. Pentru aceasta relevanta este directiva VDI 4200. Locurile de masurare trebuie sa fie suficient de mari, usor accesibile, in asa fel realizate si alese incat sa fie posibila o masurare a emisiilor nestingherita si reprezentativa pentru emisiile instalatiei. In Germania sunt valabile pentru masurarea emisiilor de la instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina urmatoarele reguli: Dupa atingerea unei functionari normale, cel mai devreme in 3 luni si cel mai tarziu in 6 luni dupa punerea in folosinta a instalatiei modificate/construite si apoi la fiecare 3 ani trebuie demostrat ca limitele emisiilor stabilite nu sunt depasite printr-un punct de masurare recunoscut de autoritati. Masuratorile pentru determinarea emisiilor trebuie in asa fel facute, incat rezultatele pentru emisiile instalatiei sa fie reprezentative si in conditii de functionare comparabile cu alte instalatii de acelasi fel. Masuratorile trebuie facute in timpul functionarii normale continue cu emisii cat mai mari posibile (cel putin 3 masuratori). Planul de masurare trebuie sa fie conform directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000) sau directivei VDI 2448 pagina 1 (editie aprilie 1992). Luarea probelor trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000). Despre rezultatele masuratorilor trebuie facut un raport. Raportul trebuie sa contina date despre planul masuratorilor, rezultatele fiecarei masuratori discontinue, procedeul de masurare folosit si conditiile de functionare, care sunt importante pentru aprecierea valorilor unice si a rezultatelor masuratorilor. Aici isi au locul si datele despre combustibili si cele utilizaet precum si despre starea de functionare a instalatiei si a dispozitivelor de reducere a emisiilor, trebuie sa corespunda anexei B a directivei VDI 4220 (editie septembrie 1999). Institutului de masurare angajat trebuie sa i se puna la dispozitie datele necesare ale instalatiei precum si datele de functionare la timpul executarii masuratorilor, pentru scrierea raportului de masurare.

Termenele masurarii emisiilor si alegerea straturilor pentru examinare trebuie stabilite cu autoritatile pentru aprobare. Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie facute prin folosirea metodelor si dispozitivelor de masurare corespunzatoare stadiului tehnicii de masurare. Limita dovezii a procedeului de masurare trebuie sa fie mai mica decat o zecime din limita emisiilor supravegheate. Masurarile emisiilor trebuie facute luandu-se in considerare directivele si normele VDI/DIN din manualul Mentinerea calitatii aerului. Luarea de probe trebuie sa fie conforma cu directiva VDI 4200 (editie decembrie 2000). Legat de acest lucru trebuie luate in considerare procedeele de masurare ale directivei pentru diminuarea emisiilor in manualul VDI/DIN mentinerea calitatii aerului.

Masurarea concentratiei masice a compusilor organci inflamabili (carbon total) trebuie realizata conform directivei VDI 3481, pagina 1 masurarea concentratiei de hidrocarburi, detector de inonizare cu flama.

Rapoartele de masurare trebuie inmanate autoritatilor de autorizare fara a fi cerute si fara intarziere.

In cazul instalatiilor de depozitare < 5.000 t/a de benzina sunt valabile urmatoarele derogari: Masuratorile trebuie facute cu aparate corespunzatoare de masura. Reproductibilitatea trebuie sa fie cel putin 95% din valoarea masurata. Trebuie facute cel putin 3 masuratori discontinue ale concetratiei masei la vaporii din gazul de evacuare, fiecare inainte si dupa instalatia de epurare a gazelor de evacuare in timpul unei zile lucratoare de cel putin 7 ore la un debit conform determinarii. Din valorile masurate trebuie determinata si mentionata valoarea medie orara. Marja de eroare totala nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din valoarea masurata rezultate din aparetele de masura, din gazul de calibrare si din procedul de masurare.

Evaluarea respectarii valorilor limita ale emisiilor a) La instalatii de depozitare 5.000 t/a de benzina: Valorile limita ale emisiilor sunt respectate cand nici un rezultat al masuratorilor discontinue, plus marja de eroare, nu depaseste o valoare limita de emisie impusa. Daca din masuratori se constata ca cerintele pentru functionarea instalatiei de recuperare a vaporilor/de curatare a gazului de evacuare nu se respecta, operatorul trebuie sa anunte imediat autoritatile.

b) La instalatii de depozitare < 5.000 t/a de benzina: Cerintele sunt considerate respectate cand media pe ora nu scade sub gradul de epurare dat si nu depaseste concentratia masica cea mai mare acceptata.

Pentru stabilirea concentratiei masei de emisii a substantelor organice in gazul de evacuare din instalatia de epurare a gazului de evacuare/recuperarea vaporilor de benzina se poate folosi un detector de inozare cu flama (FID). La hidrocarburile C2/C5 relevante 0,15 g/m3 corespund unei concentratii totale de hidrocarburi de 0,13 g/m3. Benzenul se absoarbe cu ajutorul unui tub cu carbune activ, in laborator se extrage prin desorbire cu ajutorul CS2/toluen si se verifica printr-o cromatografie de gaz.

5.2. Calcularea emisiilor totale dintr-un rezervor la functionarea conforma

Conform articolului 3 in combinatie cu anexa III a directivei UE 1994/63/EC este cerut ca: Rezervoarele cu capac plutitor exterior sa aiba o etansare primara si una secundara, sa retina vaporii cel putin 95% fata de rezervoarele cu capac fix fara instalatii de retinere a vaporilor (rezervoare cu capac fix dotate cu supape de sub si suprapresiune) Rezervoarele cu capac fix existente care au o placa plutitoare interioara cu etansare primara, care retin vaporii cel putin 90% in comparatie cu un rezervor cu capac fix fara instalatie de retinere a vaporilor (rezervoare cu capac fix dotate cu supape de sub- si suprapresiune). Pentru a demostra acest lucru emisiile trebuie calculate de catre operatorul depozitului. Aici trebuie respectat capitolul 4 din directiva VDI 3479. Din partea autoritatilor de mediu americane EPA exista un program pe calculator cu ajutorul caruia se pot calcula emisiile rezervoarelor (US EPA Tanks 4 software). De catre uniunea chimistilor europeni ECM a fost dezvoltata o metoda pentru aprecierea si evaluarea masurilor de reducere a emisiilor si efectul acestora. Aceasta metoda este descrisa detaliat in BREF Emisiile din depozite in anexa 8.11 si 8.12 cu ajutorul exemplelor (vezi anexa). Conform BREF-ului Emisiile din depozite, calcularea regulata a emisiilor de catre operator face parte din cele mai bune tehnici disponibile (capitolul 5.1.1.1., Monitorizarea COV:

Pe amplasamentele pe care se preconizeaza emisii de COV considerabile, BAT include calculul periodic al emisiilor de COV. Modelul de calcul poate necesita ocazional sa fie validat prin aplicarea une metode de masurare. Vezi sectiunea 4.1.2.2.3 (BREF) Exista o parere diferita a trei state membre, deoarece dupa parerea acestora, pe amplasamentele unde sunt asteptate emisii COV semnificative (de ex. rafinarii, instalatii petrochimice si terminale petroliere), BAT este pentru a calcua emisiile de COV periodic cu metode de calcul recunoscute insa datorita incertitudinilor rezultate prin metodele de calcul, emisiile provenite de la instalatii ar trebui monitorizate ocazional pentru a cuantifica emisiile si pentru a oferi date de baza pentru metodele de calcul detaliate. Aceasta se poate efectua prin utilizarea tehnicilor DIAL. Necesitatea si frecventa monitorizarii emisiilor trebuie sa se decida de la caz la caz.

Sisteme specifice BAT reprezinta aplicarea sistemelor specifice; vezi sectiunea 4.1.4.4. Sistemele specifice nu se aplica de obicei pe amplasamente unde rezervoarele sunt utilizate pentru depozitarea pe termen scurt mediu a diferitelor produse. )

6. Supravegherea
6.1. Generalitati

Pentru supravegherea de catre autoritati a depozitelor cu dispozitive de transvazare este valabil modul de procedare decris in manualul Inspectie. Se face trimitere asupra detaliilor din acest manual, in special asupra planificarii, realizarii supravegherii precum si asupra procesului verbal de supraveghere.

Din punct de vedere al STE se propun urmatoarele cicluri de supraveghere: Depozite cu capacitate maxima de depozitare < 5.000 t: o data si apoi la fiecare 3 ani Rezervoare cu capacitate maxima de depozitare : 5000 t pana la <50.000 t: o data si apoi in fiecare an; daca in primii 3 ani nu apar probleme supravegherea se poate reduce la o data la 3 ani. Rezervoare cu o capacitate maxima de depozitare 50.000 t: o data si apoi o data pe an

6.2.

Sistemul de retur gaze

Inainte de punerea in functiune si apoi o data la 5 ani se va constata de catre un specialist in domeniu daca fluxul de combustibil curge numai la racordarea cu sistemul de retur gaze. sistemul de retur gaze si instalatiile racordate nu degaja vapori in atmosfera in timpul returului gazelor.

Operatorul trebuie sa remedieze imediat prin intermediul unei firme de specialitate, deficitele constatate la prima verificare inainte de punerea in functiune si la verificarile periodice.

6.3.

Supape, conducte, flanse, pompe, organe de inchidere

Supapele de reglare si organele de inchidere, precum supapele si drugurile, precum si pompele trebuie verificate si revizuite constant asupra etanseitatii. Legaturile cu flanse se vor verifica periodic asupra etansetitatii. Despre activitatea de verificare si intretinere trebuie tinut un jurnal. Neregulile constatate si reparatia lor trebuie documentate. Operatorul trebuie sa asigure verificarea la perioade regulate a tevilor si a furtunelor de legatura asupra locurile neetanse. Supravegherea elementelor de etansare se poate de ex. asigura prin: Controlul prin vizitarea domeniilor cu elemente de etasare din punct de vedere al striatilor, miros sau zgomot datorate neetanseitatilor. Controlul prin vizitarea domeniilor cu elemente de etasare cu aparate care indica si semnaleaza pierderile prin scurgere (dispozitive portabile de semnalizare a scurgerilor de gaze) Supravegherea continua sau periodica a atmosferei cu aparate fixe, cu declansare automata si cu functie de prevenire. Felul si marimea supravegherii etansarilor sunt dependente de tipul elementelor de etansare. Trebuie stabilite masuri pentru intretinerea si revizuirea elementelor de etansare si a pompelor. Perioadele de control si masurile de intretinere se stabilesc de obicei in instructiunile de functionare. Operatorul trebuie sa se asigure ca in conformitate verificarile solicitate in specificatiile referitoare la transportul produsele periculoase, sunt verificate : supapele de sub si suprapresiune la containerele mobile etanseitatea autocisternelor la emisia de vapori cu ajutorul testelor de presiune

7. Anexa
7.1. Modele de conditii

7.2. Metoda de evaluare a masurilor de reducere a emisiilor de la rezervoarele de depozitare 7.3. Calcularea inaltimii cosurilor la instalatiile de epurare al gazelor de evacuare/instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina 7.4. Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor in functie de tipul de etansare si de viteza vantului 7.5. Comparatia emisiilor anuale ale unui rezervor cu capac plutitor cu cele ale unui rezervor cu capac fix (fara placa interioara plutitoare) 7.6. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor in functie de rata de transvazare anuala si de diametru rezervorului 7.7. Randamentul unui rezervor cu capac plutitor in functie de numarul transvazarilor precum si de diametrul lui 7.8. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor raportate la o masa de depozitare medie in functie de numarul de transvazari si a diametrului

8. Bigliografie
Directiva VDI - VDI 3479 reducerea emisiilor din depozitele de benzina departate de rafinarie, Mai 2002, VDI/DIN-Manualul referitor la mentinerea calitatii aerului, volumul 3. Comisia europeana, BREF Cele mai bune tehnici disponibile pentru emisiile din depozite, ianuarie 2005, www.eippcb.jrc.es R. Joas, A. Potrykus, R. Schott, S. Wenzel, VOC-Potentialul de reducere la transportul si manipularea benzinelor cu ajutorul cisternelor CF, Editor: administratia mediului, raport de cercetare 202 44 372, UBA-FB 000581, Texte 12/04, www.umweltbundesamt.de Firma Scherzer: www.scherzer.net Firma Imhof Tanktechnik GmbH: www.imhof-tanktechnik.homepage.t-online.de M. Nitsche, Recuperarea vaporilor de benzina, mediu Bd. 24 (1994) Nr. 5, 306 Firma Protego: www.protego.de

Anexa 7.1: Modele de conditii pentru depozitele de benzina

Pentru a evita influentele negative asupra mediului la depozitarea benzinei si la transportul ei de la terminale pana la benzinarii, trebuie introduse conditii in deciziile luate dpdv al dreptului de protectia mediului. In cele ce urmeaza sunt compuse in forma de exemple, conditii pentru domeniul mentinerii calitatii aerului. Trebuie verificat apoi la fiecare caz in parte daca conditiile se pot prelua ca atare sau trebuie adaptate corespunzator conditiilor locale si tehnice.

1. 1.1 De ex.

Domeniul de autorizare Parti si anexe importante ale instalatiei

... * rezervoare pentru benzine cu ....m3 ... rampe de incarcare pentru autocisterne ... rampe de incarcare pentru cisternele CF Epurarea gazului de evacuare (de ex. instalatie de recuperare a vaporilor de benzina in doua trepte)

1.2 1.3

Pentru fiecare rampa de incarcare urmatoarele cantitati se pot manipula anual Rampa de incarcare ...: benzina, total ...... m3/an .... Autorizatia instalatiei cuprinde manipularea substantelor enumerate care se afla in formularul din documentatia de solicitare a autorizatiei . Se vor inregistra felul si cantitatea de substante manipulate in instalatie. Aceste consemnari trebuie pastrate cel putin 3 ani si trebuie puse la dispozitie autoritatilor daca se solicita.

2 2.1

Conditiile pentru mentinerea calitatii aerului Evacuarea gazelor rezultate

2.1.1

Gazele rezultate care se produc la incarcarea autocisternelor la locurile de umplere xx trebuie captate in totalitate si introduse printr-o conducta etansa intr-un colector de vapori dintr-o instalatie potrivita de recuperare a vaporilor, compusa din ..[concretizare, de ex. compusa dintr-un procedeu cu membrana de separare si cu absorbtie ulterioara]. Gazele de evacuare epurate dintr-o instalatie de recuperare a vaporilor trebuie emise in sus in curentul liber de aer printr-un cos de o inaltime de .m peste acoperis, corespunzator .m deasupra nivelului solului.

2.1.2

Gazele de evacuare formate la inacarcarea vagoanelor cisterna la locul de umplere xx trebuie recuperate total si introduse in teava de colectare a gazelor de evacuare si epurate intr-o instalatie de curatare a gazelor de evacuare in doua trepte, compusa din [concretizare, de ex. compusa dintr-o instalatie de lichefiere cu post-ardere termica conectata]. Gazele de evacuare curatate dintr-o instalatie de recuperare a vaporilor trebuie emise in aer printr-un cos de o inaltime de .m peste acoperis, corespunzator .m deasupra nivelului solului.

2.1.3

O acoperire a cosurilor mentionate in conditii nu este permisa. Petru protectie contra ploii se pot aplica deflectori.

2.2

Cerintele la functionare

2.2.1

Incarcarea prin partea inferioara (Bottom-Loading) a autocisternelor inclusiv a colectorului de vapori si a instalaltiei de recuperare a vaporilor trebuie construita ca un sistem inchis si folosita in asa fel incat sa nu se elimine gaze in atmosfera, cu exceptia emisiilor in atmosfera datorate tehnicii de siguranta.

2.2.2

Prin masuri potrivite, de ex. la dispozitivele de inchidere, trebuie sa fie asigurat ca incarcarea autocisternelor se poate face numai daca este facut racordul la colectorul de gaze, respectiv la instalatia de recuperare a gazelor.

2.2.3

Operatorul trebuie sa se asigure ca este exlusa o incarcare a vagoanelor-cisterna si a autocisternelor fara o instalatie de recuperare a gazelor/de curatare a gazelor functionala. Evacuarea aerului uzat prin conducta de bypass a instalatiei de recuperare a vaporilor/de curatare a gazului de evacuare prin cos (sursa xx) se poate face numai in caz de urgenta pentru scurt timp si decuplarea incarcarii trebuie sa se faca automat.

2.2.4

Prin masuri potrivite, precum functionarea dispozitivelor de supraveghere si reglare trebuie sa se asigure ca ventilele de siguranta nu sunt solicitate in timpul funtionarii conforme.

2.2.5

Trebuie documetate de catre o persoana responsabila abaterile de la o functionare normala a instalatiei de recuperare a gazelor/de epurare a gazelor. Tipul si durata deranjamentului, precum si masurile de reparatie luate trebuie sa fie perfect lizibile. Revenirea la starea conforma de functionare a instalatiei dupa remedierea deranjamentului se va confirma de catre persoana responsabila. Procesul verbal despre intretinerea instalatiei trebuie trecut in caietul jurnal de dovezi.

2.2.6

Autoritatii competente trebuie sa i se prezinte in fiecare an un protocol despre durata nefunctionarii instalatiei de recuperare a gazelor/de curatare a gazelor, precum si motivul care a dus la aceste nereguli.

2.2.7

La instalatiile de recuperare a gazelor cu adsorbtie cu ajutorul unui adsorbant format din carbune activ: Dispozitivul de adsorbtie a instalatiei de recuperare a vaporilor de benzina trebuie sa se compuna din cel putin doua filtre cu carbune activ. Ciclurile de regenerare ale adsorbantului trebuie facute automat, astfel incat inainte de incarcarea totala a unitatii de adsorbtie sa se treaca pe adsorbantul regenerat. Ciclurile de regenerare trebuie documentate. Gazele care se formeaza la regenerarea carbunelui activ trebuie reintroduse in conducta de colectare a gazelor de evacuare neepurate.

2.2.8

La post-arderea termica ca instalatie de epurare a gazelor de evacuare rezultate (TNV): TNV trebuie folosita si intretinuta conform stadiului tehnic si conform datelor producatorului. Trebuie respectata directiva VDI 2587 pagina 1 din noiembrie 2001. Trebuie luate in seama indicatiile pentru functionarea si plasarea TNV din VDI 2442, curatarea gazului de evacuare prin ardere termica. Lucrarile de intretinere si de control trebuie documentate.

2.2.9

La arderea suplimentara termica ca instalatie de curatare a gazelor de evacuare: Incarcarea se poate face doar cand a fost atinsa temperatura minima de ardere in camera TNV. Temperatura minima de ardere in camera este valabila pana la stabilirea definitiva prin masurarea probelor (vezi documentatia o temperatura de C (indicatiile producatorului, de ex. z.B. 750 C). TNV trebuie tinut in functiune cu aer proaspat dupa terminarea frunctionarii de productie pana cand resturile de gaze de evacuare, sub forma de vapori sau gaze, au fost arse conform. Respectarea cerintelor trebuie asigurata prin instructiuni de utilizare.

2.2.10

La adsorbarul cu carbune activ ca dispozitiv de curatare a gazului de evacuare: Adsoberul cu carbune activ precum si aparatele aferente trebuie folosite si intretinute conform indicatiilor producatorului, trebuie respectata directiva VDI 2264 (luarea in folosinta, functionare si intretinerea instalatii de separare a substantelor gazoase si sub forma de particule din fluxurile de gaz). Pentru functionarea si intretinerea dispozitivelor de curatare a gazelor trebuie concepute indicatiile de folosire prin luarea in considerare a directivei VDI 2264. Indicatiile de folosire ar trebui sa contina urmatoarele puncte: Reprezentarea schematica si descrierea procedeului a dispozitivelor de epurare a gazelor de evacuare rezultate, Descrierea functionarii dispozitivelor de masurare si reglare Controlul regulat asupra deficitelor si intretinerea dispozitivelor de curatare a gazelor de ardere cu documentatie in cartea de intretinere, ( contine de ex. verificarea etansarii canalelor si a carcaselor) precum si controlul mediului de spalare, Cicluri pentru curatirea respectiv schimbarea anumitor piese de schimb, Indicatii pentru punerea sau scoaterea din functiune la oprirea (caderea) dispozitivelor de curatare a gazelor de evacuare Luarea in considerare a masurilor speciale de protectie pentru functionare.

Felul si extinderea controalelor, lucrarile de intretinere si reparatiile trebuie documentate.

2.3.

Diminuarea emisiilor gazoase la prelucrarea, exploatarea si umplerea sau depozitarea substantelor lichide organice

2.3.1

La prelucrarea, exploatarea, umplerea sau depozitarea substantelor lichide organice,

a) care au la o temperatura de 293,15 K o presiune de vapori 1,3 kPa sau mai mult (de ex. benzina) b) care au un continut masic mai mare de 1 la suta substante organice care cauzeaza cancerul din clasa II si III sau substante toxice reproductive (factori R R60 sau R61) (de ex. benzen) c) care au un continut masic mai mare de 10 mg pe kg de substante care provoaca cancerul clasa I sau substante care schimba codul genetic (factorulR 46) sau d) care contin substante organice greu de descompus, ce se acumuleaza usor si foarte toxice (de ex. dioxine/furani policlorurati )

trebuie aplicate masurile din urmatoarele conditii pentru evitarea si reducerea emisiilor. 2.3.2 Legaturile cu flanse trebuie folosite numai cand este necesar din punct de vedere al procedeului, al sigurantei sau pentru intretinere. noiembrie 2000). Respectarea ratei de pierdere prin scurgere specifica de 10-5 kPa*l/(s*m) trebuie demonstrata printr-o verificare a modului de constructie corespunzatoare directivei VDI 2440 (editie noiembrie 2000). In acest caz trebuie folosite legaturile cu flanse, etanse tehnic, corespunzatoare directivei VDI 2440 (editie

2.3.3

Pentru etansarea cursei arborelui organelor de inchidere sau de reglare,

precum supape si clapete se vor utiliza - burdufuri de intercomunicatie metalice superioare si etanse cu bucsa de siguranta

post-conectata, sau - sisteme de etansare echivalente Sistemele de etansare trebuie vazute ca echivalente daca in procedeul de justificare corespunzator directivei VDI 2440 (editie noiembrie 2000) se resprecta ratele de pierdere prin scurgere specifice temperaturii. 2.3.4 Pentru transportul substantelor organice fluide se vor utiliza pompe technice etanse precum electro-pompele cu motor cu carcasa de separare, pompele cu cuplu magnetic, pompele cu garnituri multiple pentru lagerele de alunecare si etansare uscata spre exterior, pompe cu membrana sau pompe cu burduf. 2.3.5 La comprimare (de ex. compresorul hidraulic pentru instalatia de recuperare de vapori de benzina) trebuie folosite sisteme cu etansare multipla. La folosirea de sisteme de etansare umede, lichidul de inchidere al compresorului nu trebuie emis in aer.

2.3.6

Daca se foloseste instalatia retur gaze la umplere , de ex. la incarcarea autocisternelor, respectiv la umplerea rezervoarelor: Gazele de evacuare care apar la incarcarea autocisternelor din rezervoare.la rampa de incarcare.respectiv la incarcarea rezervoarelor trebuie reintroduse cu ajutorul sistemului retur gaze in rezervor respectiv in autocisterne/cisterne vagon. Sistemele retur gaze trebuie folosite in asa fel incat fluxul de substante organice sa curga numai la racordarea la sistemul de retur gaze si sistemul de retur gaze si dispozitivele aferente sa nu emita gaze in atmosfera cu exceptia eliberarii de gaze din motive tehnice de siguranta.

2.3.7 La depozitarea benzinei in depozite cu un tranzit de 25.000 t sau mai mult, rezervoarele au voie sa construite sau exploatate: - fie doar ca rezervoare cu capac fix cu racord la o instalatie de epurare a gazelor de evacuare adecvata - fie doar rezervoare cu capac plutitor cu etansare primara si secundara cu o capacitate de retinere a vaporilor de cel putin 95% comparat cu un rezervor cu capac fix fara placa interioara plutitoare sau

fie rezervoare cu capac fix cu placa interioara plutitoare cu o capacitate de

retinere a vaporilor de cel putin 95% comparat cu un rezervor cu capac fix fara placa interioara plutitoare. La instalatii cu 5.000 t/a de benzina: Gazele de evacuare care apar la inspectii sau lucrari de curatare trebuie reintroduse la ardere termica, sau trebuie folosite masuri similare pentru reducerea emisiilor 2.3.8 Pentru reducerea pierderilor prin respiratie trebuie folosite rezervoare deasupra solului cu ventile de sub si suprapresiune (+0,02/-0,01 bar) si invelisul exterior trebuie vopsit cu o vopsea de protectie deschisa, care respinge caldura luminii cel putin 70%. 2.3.9 Dupa golirea containerelor mobile (autocisterne, cisterne vagon), resturile de vapori trebuie retinute in container pana cand acesta se va incarca iarasi intr-un depozit sau pana cand vaporii vor fi introdusi intr-o instalatie de epurare a gazelor de evacuare.

2.4 Limitarea emisiilor

2.4.1 Epurarea gazelor de evacuare: Urmatoarele limite de emisii nu pot fi depasite in cazul unui gaz de evacuare epurat intr-o instalatie de recuperare a gazelor/de epurare a gazelor de evacuare:

Grad de epurare de cel putin: Instalatii de depozitare < 5.000 t/a Instalatii de depozitare 5.000 t/a: Cu un flux masic de emisii al instalatiei IPPC 3kg substante organice/h: Cu un flux masic de emisii al instalatiei IPPC < 3 kg substante organice /h: 97%

Concentratia masica a emisiilor 35 g substante organice/m3

0,15 g substante organice//m3

5 g substante organice//m3

Valorile limita de concentratie masica a emisiilor sunt raportate la un gaz de evacuare uscat in stare normala (273 K, 1013 hPa). 2.4.2 La stabilirea gradului de epurare: Trebuie determinat si dovedit continutul de hidrocarburi in gazul brut si gazul curatat al instalatiei de epurare a gazului, astfel incat sa nu se ajunga sub gradul de epurare mentionat in 2.4.1.

2.4.3

La folosirea unei unei post-arderii termice (TNV): Urmatoarele concentratii masice ale emisiilor nu pot fi depasite in cazul unei TNV: Hidrocarburi totale Monoxid de carbon Oxizi de azot, ca NO2 20 mg/m 100 mg/m 100 mg/m

Limitele emisiilor se refera la gaz de evacuare uscat in stare normala (273 K, 1013 hPa).

2.5. 2.5.1

Masurarile emisiilor Dupa atingerea unei functionari normale, cel mai devreme dupa 3 luni si cel mai tarziu la 6 luni dupa punerea in functiune a instalatiei modificate/construite si apoi o data la 3 ani trebuie demonstrat prin masuratori ca, la un loc de masurat recunoscut de autoritati, limitele stabilite in 2.4 ale emisiilor nu sunt depasite. Se poate renunta la repetarea unei masuratori de benzen, daca firma solicita aceasta, in caz ca se poate dovedi ca benzenul nu are un continut relevant in gazul de evacuare. Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie sa fie facute astfel incat rezultatele sa fie reprezentative pentru emisiile instalatiei si sa fie comparabile cu alte instalatii la aceleasi conditii de functionare. Masuratorile trebuie facute la o functionare normala de durata, cu cele mai mari emisii posibile (cel putin 3 masuratori discontinue). Planul de masuratori trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000) si directivei VDI 2448 Blatt 1 (editie aprilie 1992). Luarea de probe trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000).

Despre rezultatul masuratorilor trebuie scris un raport al masuratorilor. Raportul masuratorilor trebuie sa contina date despre planificarea masuratorilor, rezultatele fiecarei masuratori, procedeul de masurare folosit si conditiile de functionare care sunt importante pentru judecarea valorilor individuale si a rezultatelor. Tot aici trebuie scrise si date despre combustibili si substantele folosite precum si starea de functionare a instalatiei si a dispozitivelor pentru reducerea emisiilor; ele trebuie sa corespunda anexei B din directia VDI 4220 (editie septembrie 1999) Institutului de masurare mandatat trebuie sa i se puna la dispozitie pentru scrierea raportului de masurare datele necesare ale instalatiei precum si datele de functionare la timpul executarii masuratorilor.

Termenele masurarii emisiilor si alegerea locurilor de examinat trebuie stabilite cu autoritatile de autorizare.

. Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie facute prin folosirea metodelor si dispozitivelor de masurare corespunzatoare nivelului tehnicii de masurare. Limita dovezii procedeului de masurare trebuie sa fie mai mica decat o zecime din limita emisiilor supravegheate. Masurarile emisiilor trebuie facute prin respectarea directivelor si normelor VDI/DIN din manualul Mentinerea calitatii aerului. Luarea de probe trebuie sa fie conforma cu directiva VDI 4200 (editie decembrie 2000). Legat de acest lucru trebuie luate in considerare procedee de masurare a directivei pentru diminuarea emisiilor in manualul VDI/DIN Mentinerea calitatii aerului. Masurarea concentratiei masice a compusilor organici care ard (carbon total) trebuie facuta conform directivei VDI 3481, pagina 1 masurarea concentratiei de hidrocarburi, detector de ionizare cu flama. Rapoartele de masurare trebuie inmanate autoritatilor de autorizare fara a fi cerute si fara intarziere. In cazul instalatiilor de depozitare a benzinei cu o capacitate de < 5.000 t/a: Masuratorile trebuie facute cu aparate corespunzatoare de masura. Reproducerea trebuie sa fie cel putin 95% din valoarea masurata. Trebuie facute cel putin 3 masuratori discontinue a concetratiei masei la vaporii in gazul de evacuare inainte si dupa instalatia de curatare a gazelor de evacuare in timpul unei zile lucratoare de cel putin 7 ore la un debit conform deteminarii. Din valorile masurate trebuie stabilita si predata media pe ora. Abaterea totala data de aparatele de masura de gazul de calibrare si de procedul de masurare nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din valoarea masurata .

2.5.2

La instalatii de depozitare 5.000 t/a de benzina: Valorile limita ale emisiilor sunt considerate respectate cand nici un rezultat al masuratorilor plus marja de eroare a masuratorii nu depaseste o valoare limita de emisie impusa. Daca din masuratori se constata ca cerintele pentru functionarea instalatiei de recuperare a vaporilor/de curatare a gazului de evacuare nu se respecta, operatorul trebuie sa anunte imediat autoritatile. La instalatii cu depozitare de < 5.000 t/a benzina: Cerintele sunt considerate respectate cand media pe ora nu depaseste gradul de curatare dat si cand concentratia masica nu depaseste valoarea cea mai mare acceptata.

2.5.3

La epurarea temica a gazelor de evacuare (TNV): In cadrul masurarii unei probe trebuie stabilita temperatura minima necesara a TNV, la care limitele emisiilor stabilite sunt sigur respectate.

2.6

Locurile de masurare

2.6.1

Pentru asigurarea une desfasurari tehnice a masuratorilor emisiilor fara obstacole si fara pericole se va stabili in comun acord cu institutul metrologic prevazut o portiune cu locuri de prelevare a probelor, intr-un loc adecvat pe partea gazului epurat.

2.6.2

Locurile de masurare trebuie sa fie suficient de mari, usor accesibile, in asa fel facute si alese incat sa fie posibila o masurare a emisiilor nestingherita si reprezentativa pentru emisiile instalatiei. Trebuie tinut cont de recomandarile directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000).

2.7 2.7.1

Alte masuratori, intretinere si documentatie Supapele de reglare, organele de inchidere, precum supape si clapete sau pompe trebuie intretinute si verificate regulat daca sunt etanse. Racordurile cu flanse trebuie verificate regulat daca sunt etanse. Trebuie documentate actiunile de verificare si de intretinere, precum si neregulile constatate si repararea lor.

2.7.2

La arderea termica de epurare a gazului de evacuare: Temperatura de ardere in camera de ardere aTNV trebuie documentata si inregistrata continuu pentru controlul functionarii conforme. Daca temperatura scade sub limitele stabilite pentru camera de ardere, se va semnala printr-o alarma acustica sau optica.

2.7.3

Operatorul trebuie sa se asigure ca furtunele si tevile de legatura sunt verificate periodic daca sunt etanse.

2.7.4

Operatorul trebuie sa demonstreze cu ajutorul unei persoane autorizate respectarea cerintelor, in cazul folosirii unui sistem de retur gaze, o data inainte de punerea in folosinta si apoi o data la 5 ani. Neregulile constatate trebuie reparate imediat de

catre persoanele competente. 2.7.5 La condensare ca treapta in recuperarea vaporilor de benzina Trebuie asigurat un randament suficient a dispozitivului de condensare a gazului de evacuare prin masuri potrivite, precum de ex. controlul temperaturii mediului de racire de la intrarea si iesirea din condensatori, fluxul lichidului de racire. Gradul randamentului condensarii trebuie verificat si documentat periodic.

2.7.6

La adsorbtie (spalare rece) ca treapta pentru recuperarea vaporilor de benzina: Trebuie asigurata continuu o eficacitate suficienta a adsorantului prin masuri adecvate, precum de ex. masurarea debitului. Neregulile in eficacitatea adsorbantului trebuie semnalate acustic cat si optic. In plus, eficacitatrea adsorbatului trebuie documentata si inregistrata.

2.7.7

Documentarile datelor trebuie pastrate cel putin 3 ani si puse la dispozitie autoritatilor la cerere.

Anexa 7.2: Metode pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor la rezervoarele de depozitare

Traducere din BREF Emisiile din depozite, Ianuarie 2005: Cap. 8.9: pag. 373, External floating roof Cap. 8.9 pag. 374, Fixed Roof Tank Cap. 8.11, pag. 389 392 Cap. 8.12 pag. 393 Cap. 8.13.1, pag. 394 398 Cap. 8.13.2 pag. 398 403

2.1 Emisii din exploatare la cardurile ECM: Depozitarea atmosferica supraterana: Rezervor cu capac plutitor extern Depozitare atmosferica supraterana: Capac extern plutitor Emisii din exploatare Nota 1: Nota 2: Indicele pt. frecventa emisiilor 1 3: 3 = frecventa (zilnica), 1 = nefrecvent (o data la cativa ani) Indicele pt. volumul emisiilor 0 3: 3=cel mai mult, 0 = zero sau neglijabil Acesti indici sunt valori relative si vor fi considerate doar pentru fiecare mod de depozitare
Sursa potentiala de emisie Frecventa de emisie Nota 1 Volumul emisiilor Nota 2 Indicele de emisie ECM posibil

Emisii gazoase Umplerea

Golire 2 (pelicula de produs ramas pe carcasa) Golire (dupa ce acoperisul ajunge pe picioare)

Proceduri de operare / training Instrumentariul Carcasa / culoarea capacului Capacul domului Capacul pontonului - etansare primara cu vapori - etansare primara cu lichid - etansare cu papuc mecanic - etansare secundara Capac dublu - cu etansare primara cu vapori - cu etansare primara cu lichid - cu etansare secundara Infiltrari in capacul inchis -tija de ghidaj -picioarele capacului -acoperisul cavitatii Vopsirea carcasei interioare Racleta pentru carcasa (de ex. pentru titei brut) Proceduri de operare / training Instrumentariu

Curatare Acoperire Masurare manuala Prelevare Difuz Drenare Emisii lichide Drenaj Drenarea acoperisului Curatare Prelvare

1 2 2 3 2 2 2 1 2

2 1 1 1 1 0 0 3 0

2 2 2 3 2 0 0 3 0

Etansare secundara Proceduri de operare / training Sistem inchis de curatare N/A Sistem de masurare semi-inchis (deschideri etanse ale cavitatii) Instrumentariu Sistem de prelevare semi-inchis Prelevare pe partea carcasei Inspectie / mentenanta (inclusiv etanseitatea garniturii carcasei) Extragere semi-automata a apei Proceduri de operare / training Valva autotama de drenare Sistem de drenare fix, inchis Proceduri de operare / training Proceduri de operare / training Proceduri de operare / training Sistem de prelevare inchis Capsulare

Tabelul 8.6: emisiile de exploatare ale cardurilor ECM; depozitarea atmosferica supraterana: rezervorul cu capac plutitor extern

2.2 Emisiile de exploatare ale cardurilor ECM; depozitarea atmosferica supraterana: rezervorul cu capac fix Depozitarea atmosferica supraterana: rezervor cu capac fix Emisii din exploatare Nota 1: Nota 2: Indicele pt. frecventa emisiilor 1 3: 3 = frecventa (zilnica), 1 = nefrecvent (o data la cativa ani) Indicele pt. volumul emisiilor 0 3: 3=cel mai mult, 0 = zero sau neglijabil Acesti indici sunt valori relative si vor fi considerate doar pentru fiecare mod de depozitare
Sursa potentiala de emisie Frecventa de emisie Nota 1 Volumul emisiilor Nota 2 Indicele de emisie ECM posibil

Emisii gazoase Umplerea

Valva de destindere a presiunii vacuumului (PVRV) Capac intern plutitor (IFR) - cu garnitura de etansare primara - cu garnitura de etansare secundara

Rasuflare

Golire

Colectarea vaporilor - retur - tratare PVR Culoarea vopselei Acoperire de protectie impotriva soarelui / deflectoare de caldura Capac plutitor intern /IFR - cu garnitura de etansare primara - cu garnitura de etansare secundara Colectarea vaporilor - rezervor de retinere a vaporilor PVRV Capac plutitor intern /IFR - cu garnitura de etansare primara - cu garnitura de etansare secundara Colectarea vaporilor - retur - tratare Proceduri de operare / training Sisteme de curatare inchis PVRV Colectarea vaporilor -tratare Sistem de masurare mecanic Instrumentariu Sistem de prelevare semi-inchis (NB: doar cu PVRV la presiune ridicata) Prelevare pe partea carcasei Inspectie / mentenanta Extragere semi-automata a apei Sisteme de drenare fix, inchis

Curatare Acoperire Masurarea manuala Prelevare

1 3 2 2

2 2 1 1

2 6 2 2

Difuze Drenaj Drenaj

3 2 Emisii lichide 2

1 1 1

3 2 2

Proceduri operationale / training Sistem de drenare inchis, fix Curatare 1 3 3 Proceduri operationale /training Prelevare 2 0 0 Proceduri operationale /training Sistem de prelevare etans la lichide Capsulare Tabelul 8.7: Emisii operationale ale cardurilor ECM; Depozit atmosferic suprateran: Rezervor cu capac fix

2.3 Metoda de completare a tabelului de evaluare a ECM

Metoda de completare a tabelului de evaluare a ECM (asa cum se arata in anexa 8.12) este evidentiata mai jos. Metoda poate fi utilizata iterativ pentru finalizare daca o combinatie a ECM poate fi considerata ca intruneste conditiile BAT. Se presupune ca la fata locului exista un tip de ECM non-hardware de ex. proceduri operationale, inspectia si mentenanta. Metoda poate fi utilizata pentru evaluarea ECM pentru un singur rezervor sau pentru un numar de rezervoare similare de produse compatibile. Pasii evidentiati mai jos presupun ca doar un rezervor trebuie evaluat, insa metodologia este aceeasi pentru un grup de rezervoare. Metodologia poate fi utilizata pentru un rezervor nou sau pentru un rezervor existent. Metodologia se diferentiaza putin. Metodologia necesita o estimare a emisiilor. Pentru majoritatea ECM instalate pe rezervoarele de presiune atmosferica, aceasta estimare poate fi realizata utilizand modele disponibile de ex. API, US EPA, TNO. Oricum pentru rezervoare presurizate nu exista modele echivalente iar estimarile de emisie trebuie realizate utilizand date operationale, rationamentul cel mai bun ingineresc, etc. In anexa 8.13 sunt date patru studii de caz. Evaluarea initiala a ECM (sistemul de masuratori de control al emisiilor) Pasul 1: Estimarea mediei anuale a emisiilor din rezervorul de referinta pentru locatia rezervorului. Pentru toate rezervoarele cu capac fix atmosferic, referinta este un FRT (rezervor cu capac fix) cu acelasi diametru si aceeasi inaltime a carcasei si dotat cu supape deschise. Pentru EFRT-uri trebuie luate in considerare doua cazuri cazul de referinta si cazul necontrolat. Cazul necontrolat este un FRT de marime echivalenta cu EFRT; cazul de baza de referinta ar trebui sa fie considerat un EFRT cu capac dotat cu garnitura de etansare primara cu vapori. Cazul de referinta pentru alte moduri de depozitare trebuie sa fie aprobat de toate partile implicate in evaluarea ECM pentru rezervor. Calculele emisiilor ar trebui realizate utilizand o metoda de estimare acceptata de catre autoritatile locale. Pasul 2: Pentru un rezervor existent, daca rezervorul are instalat deja un sistem ECM, evaluarea emisiilor anuale medii rezultate de la rezervorul existent. Pasul 3: Compararea emisiilor de la un rezervor existent cu acelea de la rezervorul de referinta (sau de la cazul necontralat pentru EFRT-uri) si calcularea eficientei de reducere a emisiilor ca un procent din:

Pentru FRT: ((Emisiile rezervorului de referinta emisiile rezervorului existent) x 100) / (emisiile rezervorului de baza) Pentru EFRT: (Emisiile rezervorului cazului necontrolat Emisiile rezervorului existent) x 100) / (emisiile cazului necontrolat) Daca randamentului de reducere al emisiilor indeplineste BAT atunci nu mai sunt necesare alte masuri de reducere a emisiilor . Daca nu, atunci se continua dupa cum urmeaza. Pasul 4: Identificarea ECM pentru modul special de depozitare ce au un indice de emisie de 3 sau mai mult in tabelul relevant din capitolul 3 (aratand emsiiile posibile in aer de la surse operationale) si de la anexa 8.9. Pasul 5: Desfasurarea separata a estimarilor emisiilor pentru rezervorul de referinta compatibil cu fiecare dintre ECM identificat. Pasul 6: Din estimarile emisiilor se determina randamentul procentual cand se reduc emisiile raportate la cazul de referinta pentru ECM considerat a utiliza: ((emisiile rezervorului de referinta emisiile rezervorului cu ECM instalat) x 100) / emisii din rezervorul de baza) Pasul 7: Din randamentele obtinute, se determina un sistem de clasare ce acopera 0 la 100% in cinci niveluri. Sistemul de clasare ar trebui sa tina cont de proprietatile materialului evaluat, a factorilor specifice amplasamentului, etc. De ex. acolo unde produsul este considerat a fi rezonabil d.p.d.v. al mediului, sistemul de clasare a ERP poate fi aprobat (intre operatori si reglementatori) pentru a fi:

Cotatii Potentialul de reducere al emisiilor (Randamentul ECM) 1 1 la < 20% 2 3 4 5 20 la < 40% 40 la < 60% 60 la < 80% 80 la 100%

Alternativ, acolo unde produsul este considerat a fi foarte periculos pentru mediu, sistemul de clasare al indicilor poate fi aprobat ca: Indici Potentialul de reducere al emisiilor (Randamentul ECM)

1 2 3 4 5

0 la < 95% 95 la < 98% 98 la < 99% 99 la < 99,5% 99,5 la 100%

Exemplele sunt date in studiile de caz (anexa 8.13). Sistemul de clasare utilizat trebuie sa fie aprobat de catre toate partile implicate in evaluarea rezervorului. Pasul 8 : Completarea coloanei cu potentialul de reducere al emisiilor din tabelul de evaluare al ECM utilizand indicii de la 1 la 5 (1 unde este cea mai mica eficienta si 5 unde este cea mai mare eficienta) din randamentele reducerii emisiilor de la pasul 6. Pasul 9: Din informatia de la capitolul 4 si din experienta anterioara cu produsul si modul de depozitare, se completeaza coloanele celor patru aspecte operationale din tabelul de evaluare (adica operabilitatea, aplicabilitatea, aspectele de siguranta, energia/deseurile/efectele intermedia) Clasamentul este de la 1 la 5, cu o cotatie de 5 ce inseamna: operabilitatea: cel mai usor de operat aplicabilitatea: cel mai aplicabil pentru cea mai larga gama de produse siguranta: cel mai sigur de utilizat de catre operatori, si energia/ deseuri/ efecte inter-media: necesita cel mai mic consum energetic, produce cele mai putine deseuri si are cele mai mici efecte inter-media. Pasul 10: Realizarea costurilor aproximative pentru procurarea si instalarea sistemului ECM posibil. Aceasta va varia in functie daca rezervorul este un rezervor nou planificat sau un rezervor existent cu un ECM retehnologizat. Costurile pentru sistemul ECM retehnologizat ar trebui sa includa, acolo unde este adecvat, toate masurile solicitate pentru asigurarea sigurantei instalatiei, de ex. curatarea rezervorului / eliberarea de gaz. Pasul 11: Din gama de costuri obtinute, se determina un sistem de clasare ce acopera costurile de la cele mai mici pana la cele mai mari in 5 clase exemple sunt date in studiile de caz. Pasul 12: Completarea coloanei CAPEX de la 1 la 5, unde 5 este cel mai mic cost de instalatie si 1 este cel mai mare cost de instalatie, din costurile date la pasul 10.

Pasul 13: Stabilirea costurilor aproximative de operare a posibilului ECM pentru urmatorii 10 ani. Aceste costuri ar trebui includa atat costurile utilitatilor de operare a ECM (de ex. electricitatea utilizata de VRU), costurile de instruire si costurile de intretinere. Pasul 14: Din gama de costuri obtinute, se determina un sistem de clasare ce acopera costurile de la cele mai mici pana la cele mai mari costuri in 5 clase exemple sunt date in studiile de caz. Pasul 15: Se completeaza coloana OPEX in clasele 1 5, unde 5 este cel mai mic cost de operare iar 1 este cel mai ridicat cost de operare, din datele de costuri de la pasul 13. Pasul 16: Calcularea cotatiilor operationale, cotaiilor costurilor si cotatiilor totale asa cum sa subliniat in anexa 8.12. Pasul 17: 1. Pentru un rezervor nou, rezultatul evaluarii initiale a ECM este rezervorul dotat cu ECM

cu cotatia cea mai mare per ansamblu. 2. Pentru un rezervor existent, se compara emisiile de la rezervorul de referinta dotat cu

ECM-ul determinat cu cea mai mare cotatie la 1) cu cele de la rezervorul initial (de la etapele 1 si 2). Daca rezervorul existent are emisii mai mici, atunci rezultatul initial al evaluarii ECM este rezervorul cu ECM initial instalat. Se compara emisiile emise prin configuratia rezervorului cu nivelurile emisiilor aferente BAT si alte cerinte legislative. Daca rezultatul respecta aceste cerinte atunci nu se mai considera necesare alte masuri de reducere a emisiilor. Altfel, se continua cu un proces iterativ asa cum se evidentiaza mai jos. A doua runda de evaluare a ECM Pasul A: Din tabelul de compatibilitate a ECM din sectiunea 4.1.3.16 se determina ce ECM este compatibil cu cel realizat in pasul 17 (1) de mai sus (sau cu cele adaptate la un rezervor existent daca acest aspect este considerat initial a indeplini BAT in pasul 17 (2) de mai sus.) Pasul B: Din tabelul initial de evaluare a ECM se stabileste care dintre ECM compatibile a avut o cotatie de la mediu la ridicat ca un exemplu de ECM ar putea fi considerat acela cu o cotatie mai mare cu 50% fata de cotatia totala a ECM initial identificat. Pasul C: Se deseneaza un alt tabel de evaluare a ECM pentru a include ECM cu cotatia cea mai mare si ECM compatibil un exemplu este dat in studiile de caz.

Pasul D: Estimarea emisiilor de la rezervorul cu ECM cu cea mai mare cotatie plus unul din ECM-urile compatibile disponibile. Se repeta pentru ECM cu cea mai mare cotatie cu fiecare ECM compatibil. Pasul E: Din calculele emisiilor se determina randamentul dat de reducerea emisiilor raportata la cazul initial de evaluare al ECM, utilzand: ((Emisiile de la rezervorul utilat cu ECM cu cea mai mare cotatie emisiile de la rezervorul cu ECM cu cea mai mare cotatie plus al ECM compatibil) x 100) (emisiile de la rezervorul utilat cu ECM cu cea mai mare cotatie) Pasul F: Din randamentele obtinute pentru reducerea emisiilor se determina un sistem de clasare ce acopera 0 la 100% in cinci clase. Pasul G: Completati coloana cu potentialul de reducere al emisiilor din tabelul de evaluare ECM utilizand cotatia de la 1 la 5 (unde 1 este cel mai redus randament iar 5 este cel mai ridicat randament) din datele ce arata eficienta de reducere a emisiilor din pasul E. Pasul H: Din informatia capitolului 4 si din experienta anterioara cu produsul si modul de depozitare, se completeaza cele patru colonae cu aspecte operationale in tabelul de evaluare (adica operabilitate, aplicabilitate, aspecte legate de siguranta, energie/deseuri/inter-media). Acesti indici vor fi ca in pasul 9. Pasul J: Se determina costurile CAPEX si OPEX pentru ECM-ul suplimentar luat in

considerare. Aceasta determinare va fi ca in pasii 10 si 13. Din clasamentul de costuri obtinut, se determina un sistem de clasare ce acopera cele mai ieftine si cele mai scumpe costuri in cinci clase exemple sunt date in studiile de caz. Pasul K: Completarea coloanelor CAPEX si OPEX. Pasul L: Calculul clasamentului operational, clasementului costurilor si clasamentului total asa cum s-a subliniat in anexa 8.12. A doua runda de evaluare a ECM consta in rezervorul utilat cu combinatia ECM cu cotatia totala cea mai ridicata. A treia runda a evaluarii poate fi desfasurata daca este considerata necesara. Aceasta ar revizui ECM-ul din a doua runda de evaluare care a avut o cotatie per ansamblu de la mediu la ridicata ca de ex. ECM ar putea fi considerat cel care are o cotatie totala mai mare de 50% din clasamentul total pentru a doua runda de combinare a ECM cu cele mai mari cotatii. 2.4 Matricea de evaluare a masurilor de control a emisiilor lichide si gazoase Depozitara atmosferica supraterana: Capacul plutitor extern

Emisii operationale
Sursa potentiala de emisie Doar cotatiile >= 3 sunt considerate

ECM POSIBIL

Emisiile gazoase
A Umplerea (pana cand capacul pluteste pe lichid) stare Proceduri de operare / training Instrumentariul B C D E =B+C+D+E F G H I =F*(H*I) =G*(H+I)

Carcasa / culoarea acoperisului Capacul domului Capacul pontonului - cu garnitura primara cu vapori - cu garnitura primara cu lichid - cu garnitura cu papuc mecanic - cu garnitura secundara Infiltrari ale acoperisului etans -tija de ghidaj -picioarele acoperisului acoperirea cavitatii

difuze

Inspectie / mentenanta (incl. garniture de etansare a carcasei acoperisului)

Emisii lichide Curatare Proceduri operationale /training Definirea clasamentului Toate cotatiile de la 1 la 5 Cotatia 5 a potentialului de reducere a emisiilor indica potentialul cel mai ridicat de reducere Cotatia 5 la operabilitate inseamana cel mai usor de exploatat Cotatia 5 la aplicabilitate indica ca ECM este potrivit pentru cea mai larga gama de produse Cotatia 5 la utilizarea de siguranta inseamna cea mai sigura ECM pentru operatori Cotatia 5 pentru cantitatea de deseuri produsa indica cantitatea cea mai mica de deseuri produse (suplimentar) Cotatia 5 pentru toate coloanele CAPEX/OPEX indica costurile cele mai mici

2.5 Studiul de caz nr. 1; EFRT existent

Studiul de caz numarul 1 Evaluarea initiala a ECM Pasul 1: Se fac estimarile emisiilor. In exemplul de mai jos, acestea au fost facute utilizand US EPA Tanks 4 software. Cazul de referinta pentru un EFR este un rezervor vopsit in gri cu capac plutitor dotat doar cu garnitura primara de etansare cu vapori. Daca sunt instalate tija de ghidare sau bazinul cu nivel, cazul de referinta ar trebui sa fie tipul instalat fara dotare cu dispozitive de control al emisiilor. Rezervorul existent este astfel echivalent cu rezervorul de referinta. a) Emisiile din cazul necontrolat (FRT a aceleiasi capacitati) = 518187 kg/an b) Emisiile cazului de referinta (in acest caz: rezervorul existent) = 24425 kg/an Pasul 2: Nu e solicitat deoarece EFRT existent nu are ECM suplimentar fata de cazul de referinta. Pasul 3: Reducerea procentuala peste cazul de referinta = 95.3% Deoarece acesta este un exemplu, se presupune ca sunt necesare si alte controluri. Pasul 4: Sursele de emisie cu o cotatie de 3 sau mai mare sunt date in tabelul 3.6. ECM pentru controlul emisiilor sunt aratate intr-o lista de evaluare asa cum se arata in tabelul 8.6. ECM ce vor fi luate in considerare pentru controlul emisiilor de stare sunt: - schimbarea garniturii de etansare primare intr-o garnitura tip papuc mecanic - schimbarea garniturii de etansare cu un tip de garnitura instalata cu lichid - schimbarea garniturii de etansare cu o garnitura montata cu lichid si garnitura secundara montata la margine - instalarea mansoanelor pe picioarele acoperisului - instalarea unui plutitor in bazinul cu tija ingaurita - instalarea unui manson peste bazinul cu tija ingaurita - schimbarea culorii rezervorului in culoarea alba - instalarea capacului domului pe rezervor. Efectele acestor ECM pot fi determinate prin utilizarea Tanks 4 software. Suplimentar, pentru a controla emisiile de la umplere (pana cand capacul pluteste pe suprafata lichidului), instrumentariul de masurat nivelul este considerat un ECM. Efectivitatea acestui ECM la emisiile controlate trebuie sa fie determinata din reducerea din numarul de dati de cate ori EFR ar ajunge pe picioarele sale intr-un an si volumul total si concentratia vaporilor eliberate in timpul umplerii innainte ca acoperisul sa pluteasca din nou. Pasii 5 si 6: Rezultatele estimarii emisiilor si randamentele calculate ale reducerii emisiilor sunt aratate mai jos. Cazul Emisiile totale (kg) De baza de referinta culoarea alba Cazul de baza cu capac instalat peste rezervor mecanic 1580 93.5 68.5 Schimbarea garniturii primare in garnitura de tip papuc 7688 24425 Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbata in 20749 Eficienta ECM (%) 0 15.0

Schimbarea garniturii primare cu o garnitura montata cu 3870 lichid Schimbarea garniturii in garnitura primara montata cu 2673 lichid si garnitura secundara montata la margine Cazul de baza plus plutitor in tija de ghidare gaurita Cazul de baza plus manson peste tija de ghidare gaurita Cazul de baza plus bucsa peste picioarele capacului 23372 22960 24345

84.2 89.1 4.3 6.0 0.3

Pasul 7 : Sistemul de clasare ce va fi utilizat este realizat ca : Clasament 1 2 3 4 5 Potential de reducere a emisiilor (eficienta ECM) 0 la < 50% 50 la < 75% 75 la < 85% 85 la < 95% 95 la 100%

Pasul 8: Clasamentele ECM sunt: ECM Clasamentul potential pentru reducerea emisiilor Instrumentariu Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbata in alb Cazul de baza cu acoperisul cu bolta instalat pe rezervor Schimbarea garniturii primare in tipul de papuc mecanic Schimbarea garniturii primare in tipul de garnitura montata cu lichid Schimbarea garniturii in garnitura primara montata cu lichid si garnitura montata la margine Cazul de baza plus plutitor in bazinul cu tija ingaurita Cazul de baza plus manson peste bazinul cu tija ingaurita Cazul de baza plus manson peste picioarele capacului 1 1 4 2 3 4 1 1 1

Pasul 9: Din informatia capitolului 4 si din cel mai bun rationament, clasamentul pentru aspectele operationale sunt: ECM Instrumentariul Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbata in alb Cazul de baza cu capac cu bolta instalat deasupra rezervorului Schimbarea garniturii primare cu una de tip papuc mecanic Schimbarea garniturii primare cu una de tip montat cu lichid Schimbarea garniturii cu garnitura primara montata cu lichid si secundara montata la margine Cazul de baza plus plutitor in bazinul cu tija ingaurita Cazul de baza plus manson peste bazinul cu tija ingaurita Cazul de baza plus mansoane peste picioare operabilitate aplicabilitate 5 5 2 5 5 4 2 4 5 5 4 2 5 5 5 5 5 5 siguranta 5 5 1 4 4 4 4 4 4 deseuri etc. 5 3 4 5 5 5 5 5 5

Pasul 10 : Costurile de retehnologizare a ECM sunt determinate. Costurile de retehnologizare a ECM se afla intr-un interval de 5500 746000 EUR. Pasul 11 : Sistemul de clasare a fost realizat : Clasament 5 4 3 2 1 CAPEX (EUR) < 10000 10000 la < 50000 50000 la < 100000 100000 la < 500000 Egal sau > 500000

Se consemneaza faptul ca nu s-a utilizat un sisteme proportional, deoarece acesta nu ar fi diferentiat intre costurile ECM sub 100000 Euro. Pasul 12 : Tabelul de evaluare complet este dat la pasul 15. Pasul 13 : Costurile de operare pentru ECM sunt determinate pentru o perioada de zece ani. Costurile OPEX intra in intervalul de 1000 Euro la 32000 Euro. Pasul 14 :

Sistemul de clasare utilizat este realizat: Clasament 5 4 3 2 1 OPEX (EUR) < 5000 5000 la < 10000 10000 la < 15000 15000 la < 20000 Egal sau > 20000

Pasii 15 si 16: Tabelul de evaluare completat este aratat in tabelul 8.23. Pasul 17: ECM cu cotatia in ansamblu cea mai ridicata este garnitura primara montata cu lichid cu garnitura secundara montata la margine. De la pasii 5 si 6 in continuare se poate vedea ca emisiile estimate cu acest ECM sunt 2673 kg/an comparat cu 24425 kg/an pentru cazul de baza (de referinta). Se consemneaza faptul ca acesta este 99.5% din cazul necontrolat. Rezultatul evaluarii initiale a ECM pentru acest rezervor este acela ca garnitura de etansare ar trebui schimbata dintr-o garnitura primara montata cu vapori intr-un sistem de etansare primar montat cu lichid cu garnitura de etansare secundara, numit in continuare ECM initial. Daca este necesar, evaluarea poate fi reluat utilizand aceeasi metodologie. O astfel de repetare se da ca exemplu mai jos. Studiul de caz 1 runda a doua a evaluarii ECM Pasul A: Tabelul de compatibilitate indica ca urmatorul ECM este compatibil cu ECM initial: - instalarea mansoanelor peste picioarele acoperisului - instalarea plutitorului in bazinul cu tija gaurita - mansonului peste bazinul cu tija gaurita - schimbarea culorii rezervorului in alb - instalarea acoperisului cu bolta peste rezervor Pasul B: Tabelul initial de evaluare (tabelul 8.23) arata ca doar mansonul de pe piciorul capacului are o cotatie mai mare de 50% din sistemul de etansare cu cotatia cea mai mare in ansamblu (ECM initial). Plutitorul bazinului si bucsa-manson au o cotatie de aprox. 40%. Evaluarea ar continua cu re-evaluarea a acestor trei ECM raportate la ECM initial. Deoarece acesta este un exemplu al studiului de caz, se va continua oricum cu evaluarea tuturor ECM compatibile pentru a controla pierderile. Pasul C: Noul tabel de evaluare este aratat in pasul K.

Pasii D si E: Rezultatele estimarii emisiilor si eficientele calculate sunt aratate mai jos: Caz Emisiile totale ECM initial: Schimbarea garniturii intr-o garnitura primara 2673 montata cu lichid si garnitura secundara de margine ECM initial cu culoarea rezervorului modificata in alb ECM initial cu capacul cu bolta instalat peste rezervor ECM initial plus plutitor in bazinul cu tija gaurita ECM initial plus bucsa peste bazinul cu tija gaurita ECM initial plus manson peste picioarele acoperisului Pasul F : Sistemul de clasare este realizat : Clasament 1 2 3 4 5 Potentialul de reducere a emisiilor (Eficienta ECM) 0 la < 20% 20 la < 40% 40 la < 60% 60 la < 80% > 80% 2336 643 1621 1208 2593 Randamentul crescut (%) 0 12.6 75.9 39.4 54.8 3.0

Deoarece eficientele se afla bine clasate intre 0 si 100%, se utilizeaza un sistem de clasare proportional (adica pasii de 20%) Pasul G: Potentialele de reducere a emisiilor sunt aratate in tabelul din pasul K. Pasul H: Cotatiile pentru aspecte operationale pentru ECM sunt aceleasi ca la pasul 9 de mai sus. Pasul J: Costurile CAPEX si OPEX pentru ECM sunt aceleasi ca si cele determinate la pasii 10 si 13 de mai sus. Aceleasi sisteme de clasare sunt de asemenea utilizate. Pasul K: Tabelul de evaluare completat este aratat in tabelul 8.34. Pasul L: ECM combinat cu cotatia cea mai mare per ansamblu consta in garnitura primara montata cu lichid cu garnitura montata la margine si bucsa pe bazin. Rezultatul celei de a doua runde de evaluare a ECM pentru acest rezervor, este acela ca garnitura de etansare ar trebui schimbata dintr-o garnitura primara montata cu vapori intr-o garnitura primara montata cu lichid si cu garnitura secundara de margine si bunsa situata deasupra bazinului.

S-ar putea derula in continuare o alta runda de evaluare daca este necesar, considerand ECM cu cotatii de la medii la ridicate raportate la cotatia obtinuta la runda a doua (adica plutitor si manson pe picioarele acoperisului). Daca in final nici un aranjament de ECM nu indeplineste criteriile BAT, procesul ar trebui reluat schimbandu-se datele de baza de ex. reducerea cantitatii ce se vrea depozitata, sau prin schimbarea modului de depozitare.

2.6 Studiul de caz numarul 2. FRT nou Tipul de rezervor: FRT planificat nou, depozitarea nafta usoara cu presiunea vaporilor Reid de 68 kPa. Localizare: Sudul Europei temperatura medie anuala 200C, radiatia solara anuala medie 175 W/m2. Detalii: - capac conic, carcasa sudata - marimea: diametru de 33 m, inaltimea de 12 m, capacitatea de 10263 m3 Studiul de caz 2 Evaluarea initiala a ECM Pasul 1: Se fac estimarile emisiilor. In exemplul de mai jos, aceste estimari au fost facute utilizand US EPA Tanks 4 software. Cazul de baza (de referinta) pentru FRT este un rezervor vopsit in gri mediu cu supape deschise. a) emisiile cazului de referinta = 318856 kg/an Pasii 2 si 3: nu sunt necesari deoarece rezervorul este planificat de curand. Pasul 4: Sursele de emisie cu o cotatie de 3 si mai mult sunt date in tabelul 3.10. ECM pentru controlul acestor emisii sunt artate in lista de evaluare din anexa in tabelul 8.7. ECM considerate pentru controlul emisiilor sunt: vopsirea in alb a carcasei rezervorului instalarea valvei de rasuflare (PVRV) presiunea rezervorului pana la 56 mbar instalarea unui IFR cu garnitura primara

instalarea unui IFR cu garnitura secundara

Efectul acestui ECM poate fi determinat utilizand Tanks 4 software. Suplimentar returul vaporilor conectarea la un rezervor de retentie a vaporilor (VHT) conectarea la o unitate de recuperare a vaporilor (VRU)

sunt de asemenea considerate ECM. Efectele acestora trebuie determinate de la estimarile emisiilor, specificarea sistemului si cel mai bun rationament de specialitate.

Pasii 5 si 6: Rezultatele estimarii emisiilor si eficientele reducerii emisiilor calculate sunt aratate mai jos. Cazul Baza Cazul de baza cu avand culoarea rezervorului schimbata in alb Cazul de baza cu supapa de rasuflare Cazul de baza cu presiuena rezervorului evaluata la 56 mbar Cazul de baza cu IFR cu garnitura primara cu papuc mecanic Cazul de baza cu IFR cu garnitura primara montata cu vapori Cazul de baza cu IFR cu garnitura montata cu lichid Cazul de baza cu garnitura primara plus garnitura secundara de margine Cazul de baza cu returul vaporilor (se presupune o reducere de 80% ale emisiilor la umplere) Cazul de baza cu rezervor de retentie a vaporilor (VHT) Cazul de baza cu VRU (se presupune o eficienta de 98%) Cazul de baza cu VRU si VHT Pasul 7: Sistemul de clasare utilizat este realizat astfel: Clasament 1 2 Potentialul de emisiilor (eficienta ECM) 0 la < 75% 75 la < 85% reducere a Emisii totale (Kg) 318856 174750 302660 280320 10945 11489 8410 7806 176398 178073 6377 3561 Eficienta ECM (%) 0 45.2 5.1 12.1 96.6 96.4 97.4 97.6 44.7 44.2 98.0 98.9

3 4 5 Pasul 8: clasamentul ECM este: ECM

85 la < 95% 95 la < 99% 99 la 100%

Clasarea potentilului de reducere de emisii 1 1 1 1 1 4 4 4

Cazul de referinta cu rezervorul avand culoarea schimbata in alb Cazul de referinta cu supapa de rasuflare Cazul de baza cu rezervor cu persiune pana la 56 mbar Cazul de baza cu returul vaporilor Cazul de baza cu VHT Cazul de baza cu VRU Cazul de baza cu IFR cu etansare primara Cazul de baza cu IFR cu etansare secundara

Pasul 9: Din informatiile capitolului 4 si din rationamentul cel mai bun, clasamentul pentru aspectele de operare sunt:
ECM Operabilitatea Aplicabilitatea Siguranta Deseurile, etc.

Culoarea carcasei Valva rasuflare

5 de 3

4 3 1 2 5 5

5 4 5 1 4 1

3 5 4 4 5 1

Presiune pana la 5 56 mbar Retur vapori VHT VRU 3 3 1

IFR cu etansare 4 primara IFR cu etansare 4 secundara

5 4

2 2

5 5

Pasul 10: Costurile petru dotarea acestor ECM sunt determinate. Costurile de dotare ale ECM sunt intre 1500 Euro si 650000 Euro. Pasul 11: Sistemul de clasare ce va fi utilizat este: Clasament 5 4 3 2 1 CAPEX (EUR) < 5000 5000 la < 25000 25000 la < 125000 125000 la < 625000 Egal sau > 625000

Nu s-a utilizat un sistem proportional deoarece acesta nu ar fi facut diferentierea intre costurile ECM mai mici de 125000 Euro (daca 625000 s-ar imparti la 5 pasi).

Pasul 12: Tabelul de evaluare completat dat in pasul 15. Pasul 13: Sistemul de clasare utilizat este realizat: Clasament 5 4 3 2 1 OPEX (EUR) <5000 5000 la < 10000 10000 la < 15000 15000 la < 20000 egal sau > 20000

Pasii 15 si 16: Tabelul de evaluare completat este aratat in tabelul 8.25 Pasul 17: ECM cu cea mai mare cotatie este IFR cu garnitura de etansare primara. Rezultatul evaluarii initiale a ECM pentru acest rezervor este acela ca rezervorul ar trebui dotat cu capac intern plutitor; ECM initial.

O a doua rudna de evaluare a putut fi facuta. Doar un singur ECM (etansare secundara) are o cotatie ridicata in general raportata la ECM initiala. Culoarea schimbata are o cotatie medie. Aceste doua ECM ar fi reevaluate utilizand metodologia de mai sus fata de ECM initial. Daca la final nici un aranjament ECM nu intalneste criteriile BAT, procesul ar trebui reinceput prin schimbarea datelor de baza, de ex. prin reducerea cantitatii de depozitat, prin schimbarea modului de depozitare.

Studiul de caz numarul 2a; FRT nou

Tipul rezervorului: ca si pentru studiul de caz 2, insa FRT ce depoziteaza nafta va fi utilizat pentru depozitarea strategica (de ex. rezervorul mentinut plin fara rulaje) Localizare: Europa de Est temperatura anuala medie de 200C, radiatia solara anuala medie de 175 W/m2 Detalii: - acoperis conic, carcasa sudata - marime: diametru de 33 m, inaltiema 12 m, capacitatea de 10263 m3 - rulaj: zero pe an Studiul de caz 2a - Evaluarea ECM initiala Pasul 1: Estimarile emisiilor sunt facute. In exemplul de mai jos estimarile au fost facute utilizand US EPA Tanks 4 software. Cazul de baza pentru FRT este un rezervor de culoare de gri mediu cu supape deschise. a) emisiile cazului de baza = 74790 kg/an Pasii 2 si 3: Nu sunt necesari deoarece rezervorul este nou Pasul 4: Sursele de emisie cu o cotatie de 3 sau mai mare, sunt date in tabelul 3.10. ECM pentru controlul emisiilor sunt aratate in lista de evaluare din anexa in tabelul 8.7. ECM pentru controlul emisiilor luate in considerare, sunt: vopsirea carcasei rezervorului in alb instalarea valvei de rasuflare (PVRV) presiunea ridicata pana la 56 mbar

instalarea unui IFR doar cu garnitura primara instalarea unui IFR cu garnitura secundara

Efectele acestor ECM pot fi determinate prin utilizarea Tanks 4 software. Suplimentar, - conectarea la un rezervor de retentie a vaporilor (VHT) - conectarea la o unitate de recuperare a vaporilor sunt de asemenea identificate ca ECM. Efectele acestora trebuie sa fie determinate din estimarile emisiilor, specificarea sistemelor si rationamentul de specialitate. Se mentioneaza faptul ca returul de gaze nu este considerat deoarece rezervorul este utilizat pentru depozitarea strategica. Pasii 5 si 6: Rezultatele estimarii emisiilor si randamentele de reducere calculate ale emisiilor sunt aratate mai jos.

Cazul Cazul de baza Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbata in alb Cazul de baza cu valva de rasuflare Cazul de baza cu presiune ridicata pana la 56 mbar Cazul de baza cu IFR cu etansare primara mecanica tip papuc Cazul de baza cu IFR cu etansare primara montata cu vapori Cazul de baza cu IFR cu etansare primara cu lichid Cazul de baza cu etansare primara plus etansare secundara de margine Cazul de baza cu rezervor de retentie a vaporilor (VHT) Cazul de baza cu VRU (aprox. 98% eficienta) Cazul de baza cu VRU si VHT

Emisiile (kg) 74790 13216 66186 54318 10917 11461 8382 7778 0 1496 0

totale Eficienta ECM (%) 0 82.3 9.2 27.4 85.4 84.7 88.8 89.6 100.0 98.0 100.0

Pasul 7: sistemul de clasare este realizat astfel: Clasament Potentialul de reducere a emisiilor (eficienta ECM)

1 2 3 4 5 Pasul 8: Cotatiile ECM sunt: ECM

0 la < 75% 75 la < 85% 85 la < 95% 95 la < 99% 99 la 100%

Clasarea potentialului de reducere a emisiilor 2 1 1 5 4 3 3

Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbata in alb Cazul de baza cu valva de rasuflare Cazul de baza cu presiune ridicata in rezervor de pana la 56 mbar Cazul de baza cu VHT Cazul de baza cu VRU Cazul de baza cu IFR si cu etansare primara Cazul de baza cu IFR si cu etansare secundara

Pasul 9: Din informatiile din capitolul 4 si din rationamentul cel mai bun, cotatiile pentru aspectele operatiilor sunt: ECM Culoarea carcasei Valva de rasuflare Presiune pana la 56 mbar VHT VRU IFR cu etansare primara IFR cu etansare secundara Operabilitate 5 3 5 3 1 4 4 Aplicabilitate 4 3 1 5 5 5 4 Siguranta 5 4 5 4 1 2 2 Deseuri, etc. 3 5 4 5 1 5 5

Pasul 10: Costurile de dotare a acestor ECM sunt determinate. Costurile de dotare a ECM sunt intre 1500 si 650000 EUR. Pasul 11: Sistemul de clasare este realizat: Cotatii 5 4 3 2 1 CAPEX (EUR) < 5000 5000 la < 25000 25000 la < 125000 125000 la < 625000 Egal sau > 625000

Se consemneaza ca un sistem neproportional nu a fost utilizat, deoarece nu ar fi facut diferentierea intre costurile ECM sub 125000 EUR (daca 625000 se imparte in 5 pasi). Pasul 12: Tabelul de evaluare completat este dat in pasul 15. Pasul 13: Costurile de operare pentru ECM sunt determinate pentru o perioada de 10 ani. Costurile OPEX sunt intre 500 si 20000 EUR. Pasul 14: Sistemul de clasare de utilizat este realizat: Cotatie 5 4 3 2 1 OPEX (EUR) < 5000 5000 la < 10000 10000 la < 15000 15000 la < 20000 Egal sau > 20000

Pasii 15 si 16: Tabelul de evaluat complet este aratat in tabelul 8.26 Pasul 17: ECM cu cotatia cea mai mare per ansamblu este culoarea carcasei si a acoperisului. Rezultatul evaluarii intiale a ECM pentru acest rezervor este acela ca rezervorul ar trebui vopsit in alb; ECM intial. Runda secundara de evaluare poate fi realizata. Doar doua ECM (IFR cu si fara o etansare secundara) au o cotatie ridicata fata de ECM intial. Aceste doua ECM ar trebui reevaluate utilizand metoda de sus fata de ECM intial. Daca la final nici un aranjament de ECM nu indeplineste criteriile BAT, atunci procesul trebuie refacut prin schimbarea datelor initiale de ex. prin reducerea cantitatii stocate sau prin schimbarea modului de depozitare.

Anexa 7.4:

Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor in functie de tipul de etansare si de viteza vantului [sursa: Fa. Imhof]

Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor pe metru de circumferinta a rezervorului, in functie de tipul de etansare si de viteza vantului. Calculate conform manualului API al Standardelor de Masurare a Petrolului, cap.19, seciunea 1+2 (aprilie 1997)
Produs depozitat: benzina Presiunea de vapori Reid: 600 mbar Temperature medie depozitate: Ts = 14 C a masei

Diagrama arata datele pentru garniturile de etansare Datele pentru garniturile medii sau defecte sunt mai mari Doar garnitura papuc primara (1) Garnitura papuc + garnitura secundara papuc (2) Garnitura papuc + garnitura secundara de margine (3) Doar garnitura primara montata cu lichid (4) Garnitura primara montata cu lichid + protectie impotriva conditiileor meteo (5) Garnitura primara montata cu lichid + garnitura secundara de margine (6) Garnitura primara montata cu vapori (7) Garnitura primara montata cu vapori + protectie meteo (8) Garnitura primara montata cu vapori + garnitura secundara de margine (9)

Emisiile provenite din spatial de margine

Viteza vantului

Anexa 7.5:

Comparatia emisiilor anuale ale unui rezervor cu capac plutitor cu cele ale unui rezervor cu capac fix (fara placa plutitoare interioara) [sursa: Fa. Imhof]

Emisiile de hidrocarburi ale unui rezervor cu capac plutitor comparate cu cele ale unui rezervor cu capac fix in functie de ratele de incarcare pe an Calculate conform manualului API al Standardelor de Masurare a Petrolului, cap.19, setiunea 1+2 (aprilie 1997)
Date de calculatie: Produs depozitat: benzina Diametrul rezervorului: 30 m Volumul rezervorului: 8.730 m3 Masa depozitata: 6.111 t Presiunea de vapori Reid: 600 mbar Viteza medie a vantului: 3 m/s Temperature medie inconjurator: 10 C a mediului

Emisii de hidrocarburi [kg/a]

Emisiile unui rezervor echivalent cu capac fix fara placa interioara plutitoare

Emisiile unui rezervor cu capac plutitor extern: etansate de o garniture

dubla stil papuc, etansare primara cu garnitura etansare secundara si etansarea suportului capacului

Mt = masa de depozitare medie in rezervor [t] = 50% din capacitatea maxima = 3.056t (eficienta) (emisie pe tona supusa) (emisii pe zi raportate la masa medie depozitata)

Baza pentru calculatia de eficienta de mai sus este un rezervor cu capac fix fara placa interioara plutitoare, conform cu EG 94/63

Anexa 7.6:

Emisiile unui rezervor cu capac plutitor in functie rulajul anual si de diametrul rezervorului

Eficienta EFRT in functie de debitul pe an si diametrul rezervorului Calculate conform manualului API al Standardelor de Masurare a Petrolului, cap.19, seciunea 1+2 (aprilie 1997)
Date de calculatie: Produs depozitat: benzina Presiunea de vapori Reid: 600 mbar Viteza medie a vantului: 3 m/s Temperature medie inconjurator: 10 C a mediului

Eficienta EFERT (%)

EFERT cu garnitura de etansare de tip papuc + etansare secundara de margine, garnitura de etansare a tijei de ghidare si garniturile de la piciorul acoperisului

Numarul de actiuni de incarcare pe an

Anexa 7.7:

Randamentul

unui

rezervor

cu

capac

plutitor

in

functie numarul

transvazarilor si de diametru [sursa: Fa. Imhof]

Date de calculatie: Produs depozitat: benzina Presiunea de vapori Reid: 600 mbar Viteza medie a vantului: 3 m/s Temperature medie inconjurator: 10 C a mediului

cerinta aer TA 2002/ cea mai buna tehnica disponibila

Randament [%}

Rezervor cu capac plutitor etansat cu izolatie dubla a marginii precum si cele mai bune etansari posibile la tubul de masurare a nivelului si a stutului capacului, corespunzatoare unui standard de viitor.

Numarul transvazarilor pe an

Anexa 7.8:

Emisiile unui rezervor cu capac plutitor raportate la o masa de depozitare medie in functie de numarul rulajelor precum si de diametru [sursa; Fa. Imhof]
Date de calculatie: Produs depozitat: benzina Presiunea de vapori Reid: 600 mbar Viteza medie a vantului: 3 m/s Temperature medie inconjurator: 10 C a mediului

Emisi ile dintrun rezer vor cu capa c plutit or in gram e pe tona de masa depo zitata medi e Mt si zi [g/td]

Rezervor cu capac plutitor etansat cu izolatie dubla a marginii precum si cele mai bune etansari posibile la tubul de masurare a nivelului si a stutului capacului, corespunzatoare unui standard de viitor.
Masa de depozitare medie in rezervor

Numarul transvazarilor pe an