Vacă

Vaca este un animal domestic membru a

subordinului Ruminantia (rumegătoarele), familia Bovidae și, care
face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute
pentru carne piele și lapte, precum și ca animale de tracțiune.
În urma utilizării frecvente în zootehnie agricultură gospodărie
și alimentație, animalele din această specie au primit denumiri
specifice în funcție de sex vârstă și utilizare. Astfel, masculul
adult necastrat se numește taur, iar dacă este castrat se
numește bou și e folosit ca animal de tracțiune și pentru carne.
Femela adultă se numește vacă; femela tânără de 2–3 ani care nu a
născut încă se numește juncă. Vițelul înțărcat, până la doi ani, se
numește mânzat. Puiul de până la un an se numește vițel, indiferent
de sex; cel femel se mai numește și vițea.
Vaca are corpul acoperit cu păr scurt, culoarea variind după rasă.
Capul are un bot lung cu buze umede, pe ele găsindu-se nările.
Animalul are urechi mobile și ochii mari. De gât atarna o cută de
piele numita salbă. Coarnele nu sunt goale pe dinăuntru, ci au un
"cep" osos bine vascularizat.
Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri în vârf. Pe
partea ventrală se găsește o mamelă cu patru mameloane. Fiecare
picior se termină cu două degete învelite în formațiuni cornoase
numite ongloane, care le protejează. Vaca are pe maxilarul inferior
6 dinți: 2 incisivi 2 mijlocași și 2 laturași lați - tăioși, îndreptați
oblic înainte; pe maxilarul superior ei lipsesc, partea anterioară a
acestuia fiind acoperită cu o lamă cornoasă. Urmează un loc gol
numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe suprafața lor creste de
smalț în formă de semilună.
Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag.
Această alcătuire specifică reprezintă o adaptare la hrana cu un
procent ridicat de celuloză, din masa vegetală păscută și înghițită
repede.Burduful, voluminos, are o capacitate de până la 90 de litri;
în el se depozitează iarba. Ciurul are pereții cu aspect de faguri
asemănător cu o rețea, de unde și denumirea. Foiosul are pereții cu
pliuri, iar în cheag care ar fi omologul stomacului cunoscut de noi,
se produce sucul digestiv.
Când paște vaca apucă iarba cu buzele, o strânge cu limba într-un
mănunchi și, o retează cu incisivii care se sprijină pe lama
cornoasă. Iarba se adună în burduf. Când acesta se umple, vaca își
găsește un loc de odihnă și începe să rumege; ea este un ierbivor
rumegător. Iarba revine sub formă de bol din ciur în gură, unde
este bine mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la
stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece
de data aceasta în rețea, foios și de aici în cheag, unde se
continuă digestia care se termină în rectum (unde se formează
balega, aceasta folosind ca îngrășământ natural, iar în țările
tropicale ca tencuială sau combustibil).
O dată pe an vaca dă naștere unui vițel, pe care îl hrănește cu
lapte produs de mamele.

În România
Există 1,19 milioane de exploatații cu 1,73 milioane vaci și junici,
cu o medie de 1,46 vaci / exploatație. 98% din exploatații sunt în
cadrul sectorului privat.
Până în 1989
Perioada 1989 - 2003
După 1989 sectorul creșterii taurinelor s-a schimbat dramatic,
atât în structură cât și în număr de animale. Numărul mare de
taurine de aproximativ 6,2 milioane capete, din care 2,45 milioane
(39%) erau vaci și juninci, a scăzut continuu. În 2003 erau în total
2,8 milioane taurine cu 1,75 milioane vaci și juninci (62,3 %).