PIANISTUL

Extraordinara poveste a supravieţuirii unui om in Varşovia, în 1939-1945

Extrase din jurnalul lui Wilm Hosenfeld

Epilog de Wolf Biermann

Cuvânt înainte de Andrzej Szpliman

Categorie: Biografii-Memorialistică

Autor: Wladislaw Szpilman

Editura: Humanitas

Anul apariţiei: 2004

Număr capitole: 18
Număr pagini: 224

Wladislaw Szpilman a fost pianist, compozitor şi memorist polonez de

origine evreiască. Autorul unei cărţi autobiografice în care sunt relatate fapte
din timpul Holocaustului, şi modul incredibil cum acesta a supravieţuit. Cartea
a fost ecranizată de către Roman Polanski sub numele de "The Pianist", film
câştigător a 3 premii Oscar.

La 23 septembrie 1939, un tânăr pianist evreu cânta live la radioul din

Varşovia, Nocturna în do minor a lui Chopin. Muzica înceteaza brusc, odata cu
primele explozii ale bombelor germane lansate asupra Poloniei. Aşa începe
moartea unui oraş şi tragedia umană care a marcat deja două secole. După
şase ani, muzica reîncepe, aceaşi Nocturnă, cântată la un pian dezacordat,
reuşeşte să salveze viaţa unui om, care poartă cu sine povara memoriei
celorlalţi.

Publicate iniţial în Polonia, în 1945, apoi interzise de autoritaţile

comuniste, memoriile pianistului evreu Wladyslaw Szpilman despre
supravieţuirea în ghetoul varşovian pot sta, prin valoarea lor istorică şi umană,
alături de unele dintre cele mai cunoscute evocări ale Holocaustului. Szpilman
relatează ororile vieţii din ghetou cu o uimitoare precizie si ştiinţă a detaliului,
cu o forţă descriptivă a unui reporter, reuşind să recreeze chiar banalitatea şi
aparenta normalitate a relaţiilor sociale în mijlocul catastrofelor schimbări şi
sub ameninţarea permanentă a deportării în lagărele de concentrare. Rămas
singur într-o lume care se prabuşeşte, eroul se adaptează şi supravieţuieşte în
cele mai incredibile împrejurări, ajutat de prieteni şi, în final, printr-o stranie
întorsătură a sorţii, de un căpitan german care-i salvează viaţa. Utilizând un
limbaj discret, care-l apropie mai curănd de sobrietatea lui Primo Levi decât de
urgenţa morală a lui Elie Wiesel, Szpilman reuşeşte să rămână un observator şi
un cronicar lucid al experienţelor prin care trece, relatate pe tonul neutru, rece,
al unor trăiri încomplet asimilate încă la data scrierii acestui text-un ton în care
nu primează dorinţa de răzbunare, ci aceea de a înţelege.

Wladyslaw Szpilman s-a născut la Sosnowiec in 1911. A studiat pianul la

Varşovia şi Berlin(cu Arthur Schnabel) şi compoziţia(cu Franz Schreker).
Revenit în Varşovia în 1933 şi-a caştigat notorietatea ca pianist şi compozitor
de muzică clasică şi jazz. Din 1935 a devenit pianist la Radio Polonia. Intrarea
naziştilor in Varşovia l-a silit să se mute în ghetou, de unde a scăpat în chip
aproape miraculos de deportare. Ascuns de diverşi prieteni în case din
perimetrul “arian” al oraşului, Szpilman reuşeşte să scape atât de
numeroasele razii ale Gestapoului, cât şi de bombardamentele armatei
germane. în final, salvarea sa e pecetluită de ofiţerul german Wilm Hosenfeld
care-l ajută să supravieţuiască într-o clădire a Wermachtului. După eliberarea
Varşoviei de către Armata Roşie devine Director al Secţiei Muzicale la Radio
Polonia şi se dedică muzicii de cameră şi compoziţiei. În 1946 la Varşovia îi
apare cartea Mortea unui oraş, care descrie aventura supravieţurii sale.
Traducerea în engleză a carţii apare abia în 1988, sub titlu Pianistul.