Calcularea salariului și a

contribuțiilor
Raportor:
dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă
1. Actele normative în vigoare, care reglementează modul de calcul
al drepturilor salariale
ü Codul Muncii al Republicii Moldova Nr.
154 din 28.03.2003;
ü Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002;
ü Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar nr.270/2018;
ü HG cu privire la cuantumul minim garantat al salariului
în sectorul real nr. 165 din 09.03.2010;
ü HG cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu
autonomie financiară nr. 743 din 11.06.2002, etc.
 Titlul III „Contractul individual de muncă” al Codului
Muncii stipulează că contractul individual de muncă se
întocmeşte în două exemplare, care se semnează de către părţi
şi i se atribuie un număr din registrul unităţii, aplicîndu-i-se
ştampila.
Un exemplar al contractului individual de muncă se
înmînează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator.
 La încheierea contractului individual de muncă,
persoana care se angajează prezintă angajatorului
următoarele documente potrivit art. 57 al CM:
• copia buletinului de identitate sau a altui act
de identitate;
• diploma de studii, certificatul de calificare ce
confirmă pregătirea specială – pentru
profesiile care cer cunoştinţe sau calităţi
speciale;
• certificatul medical, în cazurile prevăzute de
legislaţia în vigoare;
• cererea lucrătorului privind acordarea
scutirilor la impozitul pe venit reţinut din
salariu (nu se solicită de la persoane angajate
prin cumul).
 Se interzice angajatorilor să ceară de la
persoanele care se angajează alte documente
decît cele prevăzute la conform art. 57 alin. (1) al
CM, precum şi de alte acte legislative.
Este necesar să se permită utilizarea datelor
cu caracter personal de către subiectul datelor.
 În RM procesul de elaborare a actelor
privind înregistrarea în calitate de operator
de date cu caracter personal este
reglementat de Legea nr. 133 din
08.07.2011 privind protecția datelor cu
caracter personal.
Scopul acestei legi constă în protecţia
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanei fizice la protecţia datelor cu
caracter personal ale acesteia, în special, a
protecţiei drepturilor la inviolabilitatea
vieţii private, intime şi familiale.
 Potrivit art. 3 al Legii salarizării nr. 847-XV
din 14.02.2002 unităţile din sectorul real pot
aplica:
²sistemul tarifar; şi/sau
²sistemele netarifare de salarizare.
 Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul
real (la întreprinderi, organizaţii, instituţii cu
autonomie financiară, indiferent de tipul de
proprietate şi forma de organizare juridică) potrivit
HG nr. 922 din 22.12.2020, începînd cu 01.01.2021
se stabileşte în mărime de 17,37 lei pe oră, sau 2
935 lei pe lună, calculat pentru un program
complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.
 Pentru salariaţii încadraţi în
sisteme netarifare de salarizare,
mărimea salariului se determină
lunar de către angajator în raport
cu calificarea, gradul de pregătire
profesională şi de competenţă al
salariatului, precum şi cu gradul de
răspundere pe care îl implică
funcţiile/lucrările executate şi
complexitatea lor vor fi
următoarele:
 Categorii de angajaţi Coeficientul de multiplicitate
după nivelul de pregătire faţă de cuantumul minim
profesională garantat al salariului în
sectorul real
Muncitori necalificaţi 1,0
Muncitori de calificare medie 1,20
Muncitori de calificare 1,40
superioară
Specialişti 1,50
Personal de conducere 2,00
 Munca în afara programului normal de lucru este
considerată ca munca suplimentară. Dacă entitatea a
stabilit o lună calendaristică ca perioada de evidență
globală a programului de lucru, atunci la sfârșitul
lunii orele de muncă se sumează și se compară cu
norma lunară.
Art. 157 al Codului Muncii prevede că în cazul
retribuirii muncii suplimentare, se aplică:
üpentru primele două ore, se aplică un coeficient
de cel puţin 1,5, iar
üpentru orele următoare, se aplică coeficientul 2.
 La determinarea salariului trebuie de avut în vedere că
munca în timp de noapte este între orele 22.00 şi 6.00
potrivit art. 103 al Codului Muncii.
Art. 159 al CM prevede că pentru munca prestată în
program de noapte se stabileşte un adaos în mărime de cel
puţin 0,5 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit
salariatului.
 În afară de această reieșind din prevederile art.
111 și 158 al CM, munca prestată în zilele de
repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare este
retribuită salariaţilor cel puţin în mărimea unui
salariu pe unitate de timp sau a remuneraţiei
de o zi peste salariu.
 Exemplul 1. O persoană a fost angajată
în calitate de paznic și pe parcursul lunii
conform tabelului de pontaj a activat în
total 192 ore, din care:
• orele suplimentare - 33 ore,
• orele de noapte - 64 ore,
• orele lucrate în zile de sărbătoare
nelucrătoare - 20 ore,
Salariul tarifar este de 17,75 lei / oră.
Determinați mărimea salariului
angajatului.
 Salariul pentru luna mai 2021 trebuie să fie
calculat după cum urmează:
► salariu de bază: 192 ore × 17,75 lei / oră =
3 408,00 lei;
► plata orelor suplimentare: 2 ore × 17,75 lei /
oră x 0,5 + 31 ore × 17,75 lei / oră x 1 = 568,00
lei;
► plata pentru munca de noapte: 64 ore × 17,75
lei / oră × 0,5 = 568,00 lei;
► plata muncii în zile de sărbătoare nelucrătoare:
20 ore × 17,75 lei / oră = 355,00 lei;
► salariu TOTAL:
3 408,00 lei + 568,00 lei + 568,00 lei + 355,00 lei
= = 4 899,00 lei.
 Concediile anuale de odihnă
În afară de retribuirea muncii angajatorul
calculează şi retribuţiile aferente concediilor anuale
de odihnă, suplimentare, de studii sau medicale
ale angajaţilor, conform prevederilor art.112 – 127
din Codul muncii.
Potrivit prevederilor art. 112 al CM dreptul la
concediu de odihnă anual plătit este garantat pentru
toţi salariaţii și nu poate fi obiectul vreunei cesiuni,
renunţări sau limitări. Orice înţelegere prin care se
renunţă, total sau parţial, la acest drept este nulă.
 Deasemenea în pct.11 al art. 9 din CM este
stipulat că salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le
sînt recunoscute prin prezentul cod. Orice înţelegere
prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la
drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este
nulă.
Pentru calcularea retribuţiilor aferente
concediilor angajaţilor este necesar de emiterea unui
ordin, aprobat de conducător, privind acordarea
concediului, care se emite în baza cererii angajatului.
 Articolul 113 al Codului muncii prevede că
“tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de
odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile
calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare
nelucrătoare. Pentru salariaţii din unele ramuri ale
economiei naţionale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii,
serviciul public etc.), prin lege organică, se poate
stabili o altă durată a concediului de odihnă anual
(calculată în zile calendaristice).”
Concediile de odihnă anuale suplimentare
Articolul 121 al Codului Muncii stipulează
salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare,
persoanele cu dizabilităţi de vedere severe şi tinerii în
vîrstă de pînă la 18 ani beneficiază de un concediu de
odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puţin
4 zile calendaristice.
Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în
vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi) li
se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu de
odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile
calendaristice.
 Exerciţiul 2: Să se calculeze îndemnizaţia
de concediu de odihnă pentru 14 zile casierului
Fiodorov Alexei, dacă salariul Fiodorov Alexei a
constituit în lunile februarie, martie şi aprilie
ale anului 2021 cîte 4 500 lei lunar.
 Zile lucrătoare Zile efectiv
Salariul
Zile după grafic lucrate
Luna calculat,
calendaristice (Balanţa timpului (tabelul de
lei
de muncă) pontaj)
Februarie 29 20 20 4 500
Martie 30 (31-1*) 22 22 4 500
Aprilie 30 20 20 4 500
TOTAL 89 62 62 13 500
Coeficient (total zile lucrătoare după grafic/ total zilele 0,696629
calendaristice) = 62/89
Salariul pentru 1 zi de muncă, lei
(salariul total/ zilele efectiv lucrate după tabelul de pontaj) 217,74
= 13 500/62
Salariul pentru 1 zi calendaristică, lei
(coeficient*salariul pentru 1 zi de muncă) = 151,69
0,696629*217,74
Îndemnizaţia de concediu pentru 14 zile, lei = 14 z * 151,69 2 123,60
*8 Martie - Ziua internaţională a femeii
 Indemnizaţie de concediu nu poate fi mai mică
decît mărimea salariului mediu pentru perioada
respectivă și se plăteşte de către angajator cu cel
puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea
salariatului în concediu potrivit art. 117 al CM.
 Conform art. 11 al Convenţiei colective (nivel naţional) nr.2 din
09.07.2004 la prezentarea actelor respective (certificate de căsătorie,
certificate de deces, etc.), angajaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit
pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:
• căsătoria salariatului - 3 zile;
• căsătoria copilului salariatului - 1 zi;
• înfierea copilului - 1 zi;
• decesul părinţilor, socrilor, soţului (soţiei), copilului - 3 zile;
• decesul fratelui/surorii; bunicului/bunicii - 1 zi;
• părinţilor care au copii în clasele I şi II - 1 zi la începutul şi sfîrşitului anului
şcolar;
• încorporarea în rîndurile Armatei Naţionale a membrului familiei - 1 zi.
Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nu
poate fi transferat în altă perioadă.
 Concediul paternal
Art. „1241 Concediul paternal" al Codului
Muncii prevede că „tatăl copilului nou-născut
va beneficia de dreptul la un concediu
paternal de 14 zile calendaristice, care se va
acorda în baza unei cereri în formă scrisă, în
primele 56 de zile de la naşterea copilului. La
cerere se va anexa o copie a certificatului de
naştere al copilului”.
 Salariaţii asiguraţi au dreptul la indemnizaţie
paternală dacă confirmă un stagiu total de cotizare de
cel puţin 3 ani. Cei care confirmă un stagiu de până la 3
ani beneficiază de dreptul la indemnizaţie paternală
numai după confirmarea stagiului de cotizare de cel
puţin 9 luni, realizat în ultimele 24 de luni premergătoare
datei naşterii copilului.
Baza de calcul a indemnizaţiei paternale constituie
100 % din venitul mediu lunar asigurat realizat la toate
unităţile în care desfăşoară activităţi în ultimele 3 luni
premergătoare lunii naşterii copilului, venit aferent
cărora au fost calculate şi achitate contribuții de asigurări
sociale.
 Concediul neplătit

Potrivit art. 120 al CM „Din motive familiale şi

din alte motive întemeiate, în baza unei cereri
scrise, salariatului i se poate acorda, cu
consimţămîntul angajatorului, un concediu neplătit
cu o durată de pînă la 120 de zile calendaristice, în
care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie,
hotărîre).
 Concediul medical
Modul de stabilire, calculare şi achitare a
îndemnizaţiilor în legătură cu acordarea concediului
medical este prevăzut de:
• Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitatea
temporară de muncă şi prestaţii de asigurări sociale
nr.289-XV din 22.07.2004;
• Hotărîrea Guvernului RM “Privind aprobarea
Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire,
modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiilor pentru
incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii
de asigurări sociale” nr.108 din 03.02.2005;
 Condiţiile de acordare a prestaţiilor
de asigurări sociale conform art. 6 al Legii
nr.289-XV din 22.07.2004:
• persoanele care au un stagiu de cotizare
mai mic de 3 ani vor beneficia de prestaţii
de asigurări sociale dacă confirmă un stagiu
de cotizare de cel puţin 9 luni în ultimele
24 de luni premergătoare datei producerii
riscului asigurat sau datei naşterii copilului
în cazul riscului asigurat creşterea copilului;
 Sursele de Tipurile de prestaţii de asigurări sociale
finanţare a
prestaţiilor de
asigurări sociale
primele 5 zile calendaristice de incapacitate temporară de
muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de
Din mijloacele muncă se plătesc din mijloacele angajatorului, însă nu mai
angajatorului mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an
calendaristic în cazul mai multor perioade de incapacitate
temporară de muncă.
începînd cu a 6-a zi calendaristică de incapacitate
Din bugetul temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de
asigurărilor accidente nelegate de muncă, iar în cazul mai multor
sociale de stat (art. perioade de incapacitate temporară de muncă – începînd cu
4 al Legii prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din
289/2004) mijloacele angajatorului, indemnizaţia se plăteşte din
mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
 plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară
de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA, o
maladie oncologică sau de apariţia riscului de
întrerupere a sarcinii, precum şi plata indemnizaţiei
pentru incapacitate temporară de muncă femeilor
Din bugetul
gravide care se află la evidenţă în instituţiile
asigurărilor
medico-sanitare, se efectuează integral de la
sociale de
bugetul asigurărilor sociale de stat, începînd cu
stat (art. 4 al
prima zi calendaristică de incapacitate temporară
Legii
de muncă.
289/2004)
indemnizaţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor
(carantină); prestaţie pentru recuperarea capacităţii
de muncă; indemnizaţie pentru îngrijirea copilului
bolnav se plătesc din mijloacele bugetului
asigurărilor sociale de stat.
„Statutul certificatului de concediu medical" poate fi accesat
de beneficiarii de indemnizaţii pentru incapacitate temporară
de muncă din contul BASS pe pagina-web a CNAS
https://cnas.md în compartimentul „Statutul certificatului de
concediu medical" prin introducerea în câmpul respectiv a
numărului certificatului. Beneficiarii pot afla la ce etapă se află
examinarea certificatului: dacă datele din certificatul medical
sunt recepţionate şi sunt în proces de examinare, dacă decizia
de stabilire a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de
muncă este aprobată sau dacă indemnizaţia este transferată
spre plată prestatorului. De asemenea, solicitanţii vor fi
informaţi dacă este adoptată decizia de refuz în stabilirea
indemnizaţiei sau dacă datele din certificatul medical nu au
fost încă transmise.
 Exerciţiul 3:
Salariatul Petcu Petru a suferit de o
boala în perioada 09-16 mai 2021. Lunile
anterioare au fost lucrate complet. Să se
calculeze îndemnizaţia pentru
incapacitate temporară de muncă pentru
8 zile de boală.
 Zile lucrătoare Zile efectiv
Lunile anterioare Venitul
Zile după grafic lucrate
apariţiei riscului asigura
calendaristice (Balanţa timpului (tabelul de
asigurat t, lei
de lucru) pontaj)

Februarie 28 22 22 4 000
Martie 30 (31-1*) 22 22 4 000
Aprilie 27 (30-3*) 20 20 4 000
TOTAL 85 64 64 12 000
Coeficient (total zile lucrătoare după grafic/ total zilele calendaristice) = 64/85 0,7529
4
Venitul asigurat pentru 1 zi de muncă, lei
(salariul total/ zilele efectiv lucrate după tabelul de pontaj) 187,50
= 12 000/64
Venitul asigurat pentru 1 zi calendaristică, lei
141,18
(coeficient*salariul pentru 1 zi de muncă) = 0,75294*187,50
Venitul asigurat reieşind din 75%
105,88
(venitul asigurat pentru 1 zi calendaristică*0,75) = 141,18*0,75
Îndemnizaţia pentru incapacitate de muncă pentru 5 zile, lei = 5 z * 105,88 529,41
 Dreptul la indemnizaţii de asigurări sociale în anumite
situaţii se acordă în cazul în care incapacitatea temporară de
muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual.
Concediul se prelungeşte cu durata incapacităţii temporare de
muncă ce a decurs în interiorul său.
Exemplul 4: Lucrătorului entităţii i-a fost acordat concediul
de odihnă de la 02 pînă la 29 iunie 2021 cu durata de 28 de zile
calendaristice. La 30 iunie lucrătorul a prezentat în
contabilitatea entităţii certificat de concediu medical din
perioada 18-26 iunie. În acest caz contabilitatea entităţii
trebuie să facă calculul îndemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă pentru perioada de pe 18 pînă la 26 iunie,
iar concediul ar trebui să fie prelungit cu 9 zile din 30 iunie
pînă la 08 iulie inclusiv.
 Tipuri de reţineri şi contabilizare a acestora
Aşa dar, din salariu pot fi reţinute
următoarele impozite:
üprimele individuale de asigurări obligatorii de
asistenţă medicală – 9 %;
üimpozitul pe venit al persoanelor fizice.
Pentru calcularea sumei spre plată este
necesar de efectuat reţinerile din salariul
calculat, conform legislaţiei în vigoare, şi alte
reţineri care se pot face în baza ordinului
(dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) acestuia:
- pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;
- pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor
greşeli de calcul;
- pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp,
eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau
transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi
gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă temeiul şi
cuantumul reţinerilor;
- conform titlurilor executorii;
- pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din
vina salariatului (în baza art.338 CM).
 La fiecare plată a salariului, cuantumul total
al reţinerilor nu poate să depăşească 20 %, iar în
cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare – 50 %
din salariul angajatului. (art. 149 al CM).
Limitările prevăzute nu se aplică reţinerii din
salariu în caz de urmărire a pensiei alimentare
pentru copiii minori. În acest caz, suma reţinută nu
poate fi mai mare de 70 % din salariul care se
cuvine să fie plătit salariatului (art. 149 al CM).
 Tipurile de scutiri
Conform prevederilor art. 33-35 din CF, fiecare
angajat are dreptul la scutiri, care se acordă la locul de
muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul (art. 9
Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014), în
baza cererii depuse. Angajatul, care a depus cererea
privind acordarea scutirilor, i se atribuie categoria
corespunzătoare scutirilor solicitate.
Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are
dreptul pentru prima perioadă fiscală a anului 2021:
Р – la o scutire personală în sumă de 25 200 lei anual
sau 2 100 lei lunar (art.33 din CF),
 !!! Din 01.01.2020 prin HG nr. 697 din 22 august 2014
pct.101 se reglementează expres deținerea dreptului la
scutirea personală și potrivit p. 211, fiecare contribuabil
(persoană fizică rezident) ce nu desfășoară activitate de
întreprinzător și care are un venit anual din surse
impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901,
mai mare de 360 000 lei, nu are dreptul să beneficieze
de scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33
alin. ( 1) din Codul fiscal.
 Prin urmare, contribuabilul care are venituri impozabile
mai mari de 30 mii lei lunar va achita un impozit
suplimentar de 252 lei pe an în total va constitui 3 024
lei.
Dacă vom exemplifica prevederile acestui articol,
atunci salariul lunar calculat şi îndreptat spre plată pe
care persoana fizică urmează să îl primească în anul 2021
şi care nu i-ar permite să beneficieze de scutirea
personală ar fi, cel puţin, în mărime de 32 967,03 lei
(32 967,03 × (9 %) + 30 000 lei). Recalculat pentru un an
acesta ar constitui suma de 395 604,39 lei pentru 2021.
 !!! Prevederea dată urmează a fi aplicată în
următoarele două moduri:
- la cererea salariatului angajatorul nu aplică
scutirea personală;
- la depunerea declaraţiei cu privire la
impozitul pe venit salariatul exclude scutirea
personală.
•М – la o scutire personală majorată în sumă
de 30 000 lei anual sau 2 500 lei lunar (art.33
din CF),
• Sm - 18 900 lei anual sau 1 575 lei lunar, suma
scutirii pentru persoana fizică rezidentă aflată în
relaţii de căsătorie cu persoanele menţionate în art.
33, alin. 2, cu condiţia că soţia (soţul) nu
beneficiază de scutire personală (art.34 (2) din CF),
• Nx - la scutire pentru persoanele întreţinute în suma
de 4 500 lei anual sau 375 lei lunar, cu excepţia
persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni
congenitale sau din copilărie, persoanelor cu
dizabilităţi severe şi accentuate, pentru care scutirea
constituie 18 900 de lei anual. (art.35 din CF).
 Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate
cerinţele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau
al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv
înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei
afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în
linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 11 280 lei anual
sau 940 lei lunar. La calcularea venitului nu se include suma
alocaţiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru
persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale
sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi
accentuate.
 Numărul de contribuabili care pot utiliza
scutirea pentru una și aceeași persoană
întreținută nu este limitat prin lege, în sensul
că ambii părinți pot utiliza scutirea pentru
unul și același copil, toți copiii pentru unul
sau ambii părinți etc.
• Hx - la scutire pentru persoanele întreţinute - persoanele
cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din
copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate,
pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual sau
1 575 lei lunar. (art.35 (1) din CF).

Exerciţiul 5: La „Meridian” SRL salariu pentru

luna mai 2021 a fost achitat, conform condiţiilor
contractelor la data de 31 mai 2021. Calculaţi
impozitul pe venit din salariile angajaţilor şi
venitul îndreptat spre achitare, dacă aceştia au
cerut scutire în felul următor:
• Iliev Ion a cerut scutirea personală 25 200 lei anual sau 2 100
lei lunar (25 200 lei / 12 luni);
• Sajin Sergiu nu beneficiază de scutire, deoarece este angajat
prin cumul;
• Fiodorov Alexei a cerut scutirea personală 25 200 lei şi
scutirea pentru o persoană întreţinută 4 500 lei. Total 29 200
lei anual sau 2 475 lei lunar (29 700 lei / 12 luni);
• Petcu Petru a cerut numai scutirea personală 25 200 lei anual
sau lunar 2 100 lei;
• Nucă Iurie a cerut scutirea personală 25 200 lei şi scutirea
pentru 2 persoane întreţinute 9 000 lei (9 000 lei * 2). Total 34
200 lei anual sau lunar 2 850 lei (34 200 lei / 12 luni).
 Reţinerile din salariul îndreptat spre plată se
determină conform HOTĂRÎRII Nr. 697
din 22.08.2014 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la reţinerea impozitului pe venit din
salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate
în folosul persoanelor fizice care nu practică
activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate
şi/sau efectuarea de lucrări.
Avînd informaţia de mai sus, putem calcula
impozitul pe venit din salariul fiecărui angajat pentru
luna decembrie astfel:
 Venitul impozabil = suma salariului cumulat
îndreptat spre plată fără indemnizaţii (col.5) +
facilităţi - suma scutirilor (col.4) - suma primelor
de asistenţă medicală obligatorie de stat (col. 8)
 Scutiri lunare

Îndemnizaţii

Alte reţineri
Salariul îndreptat Total salariul Impozit pe

Cod tab.
PAM Suma spre
Nr Salariat spre plată, fără îndreptat venit din
9% plată
îndemniz. spre plată salariul

1 2 3 4 5 6 7 8=5*9% 9 10 11=7-8-9-10

1. Iliev Ion 6 500

001
210 6 500 585,00 457,80 5 457,20
0
2. Sajin - 5 000
002

5 000 450,00 546,00 4 004,00

Sergiu
3. Fiodorov
003

Alexei 247 4 606,36 4 606,36 414,57 206,01 3 985,78

5
4. Petcu 3 909,09
Petru
004

210 (2909,09+ 529,41 4 438,50 351,82 174,87 348 3 563,81

0 300+700)
5. Nucă -
005

4 000 4 000 360,00 436,80 3 203,20

Iurie
* TOTAL * - 24 015,45
529,41 24 544,86 2 161,39 1 821,48 348 20 213,99

[1] Compensarea daunei materiale din salariul magazionerului.

 Exerciţiul 5: Calculaţi impozitul pe venit angajaţilor „Meridian”
SRL
1.Iliev Ion = 6 500 - 2 100 - 585 = 3 815 lei * 12 % = 457,80 lei
2.Sajin Sergiu = 5 000 – 450 = 4 550 lei x 12 % = 546,00 lei
3.Fiodorov Alexei = 4 606,36 – 2 475 – 414,57 = 1 716,79 lei x 12 %
= 206,01 lei
4.Petcu Petru = 3 909,09 – 2 100 – 351,82 = 1 457,27 lei x 12 % =
174,87 lei
5.Nucă Iurie = 4 000 – 360 = 3 640 lei * 12 % = 436,80 lei Notă:
Deoarece angajatul Nucă I. a depus Cererea privind acordarea
scutirilor pe 2 mai 2021, suma scutirilor va fi luată în considerare în
următoare lună.
Mulțumim pentru atenție!