TEMA 2

BILANŢUL CONTABIL ŞI PLANUL DE CONTURI

2.1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului contabil

2.2. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile publice
2.3. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor

2.1. Definirea, conţinutul şi structura

bilanţului contabil

Bilanţul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituţiei

publice privit prin prisma modului de repartizare şi utilizare, şi a surselor de
formare la o anumită dată în expresie bănească.
Bilanţul contabil constă din două părţi: activ şi pasiv.
În activul bilanţului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale ale
instituţiei după modul de utilizare şi repartizare, iar în pasivul bilanţului contabil –
după sursele de formare (tabelul 2.1.1).
Tabelul 2.1.1
Structura bilanţului contabil
Activ Pasiv
1. Active nefinanciare 1.Datorii
2. Active financiare 2.Mijloace transmise şi primite
3. Rezultate
BILANŢ BILANŢ

Bilanţul contabil se bazează pe egalitatea dintre activ şi pasiv.

Activele nefinanciare reprezintă bunurile materiale (mijloacele fixe, stocurile
de materiale, activele în curs de execuţie, terenurile, resursele naturale) şi activele
nemateriale.
Activele financiare reprezintă numerarul în casă şi în conturile curente,
creanţele.

2.2. Planul de conturi al evidenţei contabile

în instituţiile publice

Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile publice se bazează pe

Planul de conturi contabile în sistemul bugetar, aprobat prin ordinul Ministrului
Finanţelor Nr.66 din 15.05.2015 privind aprobarea planului de conturi contabile în
sistemul bugetar şi a normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi
raportarea financiară în sistemul bugetar.
1
 Planul de conturi reprezintă enumerarea sistematizată a conturilor evidenţei
contabile curente, necesare pentru contabilizarea operaţiunilor economice.
Planul de conturi cuprinde 8 clase, care sunt expuse în tabelul 2.2.1.
Tabelul 2.2.1
Clasele planului de conturi
Nr. clasei Denumirea clasei
1 Venituri
2 Cheltuieli
3 Active nefinanciare
4 Active financiare
5 Datorii
6 Mijloace transmise şi primite
7 Rezultate
8 Conturi extrabilanţiere
Fiecare clasă se divizează în subclase, subclasele – în grupe de conturi, iar
grupele de conturile – în subconturi. De exemplu, structura subcontului 314110
Procurarea maşinilor şi utilajelor este reflectată în schema 2.2.1:
Structura subcontului 314110

Clasa 3 Subclasa 31 Grupa de Subcontul

Active Mijloace fixe conturi 314 314110
nefinanciare Maşini şi Procurarea
utilaje maşinilor şi
utilajelor

Schema 2.2.1. Structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi

utilajelor

Clasa 3 Active nefinanciare, care se divizează în următoarele subclase:

31 „Mijloace fixe”
32 „Rezerve materiale ale statului”
33 „Stocuri de materiale circulante”
34 „Producţie în curs de execuţie, produse şi producţie finită,
animale tinere la îngrăşat”
35 „Mărfuri”
36 „Valori”
37 „Active neproductive”
39 „Uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale”.
Evidenţa contabilă se ţine pe subconturi.
Modificări în planul de conturi pot fi efectuate numai de către Ministerul
Finanţelor

2
 2.3. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor

Executorii de buget sunt conducătorii instituţiilor publice împuterniciţi cu

dreptul de a efectua cheltuieli de la buget pentru îndeplinirea funcţiilor şi
atribuţiilor instituţiilor publice.
Statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de subordonare
locală (raională, municipală, orăşenească, sătească) sunt reglementate de Legea
privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003.
Conform articolului 30 din Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV
din 16.10.2003 executorii de buget sunt ierarhizaţi pe trei nivele:
 executori principali de buget;
 executori secundari de buget;
 executori terţiari de buget.
Clasificarea executorilor de buget este prezentată în schema 2.3.1.

Executori de buget

Principali Secundari Terţiari

Miniştrii, Rectorii Directorii grădini-

Preşedinţii consilii- instituţiilor ţelor, directorii case-
lor raionale, superioare de lor de cultură,
Primarii învăţământ, şefii directorii colegiilor
municipiilor, direcţiilor raionale din cadrul ins-
oraşelor, de învăţământ, de tituţiilor superioare
satelor, finanţe, de cultură, de învăţământ
Conducătorii comandanţii unită-
agenţiilor de stat ţilor militare etc.

Schema 2.3.1. Clasificarea executorilor de buget

Executori principali de buget sunt primarii satelor (comunelor), oraşelor,

municipiilor, preşedinţii consiliilor raionale, Guvernatorul unităţii teritoriale
autonome cu statut juridic special, miniştrii, directorii agenţilor de stat.
Executori secundari de buget sunt conducătorii instituţiilor publice centrale
sau locale cu statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor
principali de buget. De exemplu, şefii direcţiilor raionale /municipale de
învăţământ, direcţiilor raionale de cultură, direcţiilor raionale de finanţe, rectorii
instituţiilor superioare de învăţământ, directorii colegilor, directorii institutelor de
cercetări ştiinţifice etc.

3
 Executori terţiari de buget sunt conducătorii instituţiilor publice fără statut
de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor principali sau secundari de
buget. De exemplu, directorii grădiniţelor, directorii caselor de cultură, directorii
colegiilor din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ.
Aceste instituţii nu dispun de cont curent în Trezoreria de Stat, nu ţin evidenţa
contabilă, nu întocmesc rapoarte financiare. Contabilitatea pentru aceste instituţii
este organizată în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor, oraşelor,
din cadrul direcţiilor de învăţământ a preturilor municipiului Chişinău, din cadrul
instituţiilor superioare de învăţământ.
Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocaţii bugetare
instituţiilor subordonate şi să aprobe cheltuieli din bugetele instituţiilor pe care le
conduc cu respectarea dispoziţiilor legale.
Executorii secundari de buget au dreptul să aprobe efectuarea cheltuielilor
din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale şi să repartizeze alocaţiile
bugetare instituţiilor subordonate ai căror conducători sunt executori terţiari de
buget.
Executorii terţiari de buget au dreptul să gestioneze alocaţiile bugetare
numai pentru necesităţile instituţiilor pe care le conduc.
Executorii de buget sunt responsabili de:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) încasarea veniturilor conform prevederilor legale;
c) utilizarea alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate în
buget;
d) asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii;
f) întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor financiare.
Asupra executorilor terţiari de buget nu se extind prevederile lit. e), f).