Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 7.

Contabilitatea operaţiilor cu ambalajele

7.1. Clasificarea ambalajelor şi organizarea generală a contabilităţii acestora


7.2 Contabilitatea circulaţiei ambalajelor

7.1. Clasificarea ambalajelor şi organizarea generală a contabilităţii acestora


Realizarea valorii mărfurilor, respectiv transformarea lor în bani este
condiţionată de păstrarea calităţilor iniţiale ale acestora, reducerea la maximum a
pierderilor în stadiul păstrării sau circulaţiei . Pe lângă scopul principal de a proteja
bunurile şi de a înlesni operaţiunile de manipulare şi transport, ambalajele
îndeplinesc şi o altă funcţie importantă – acea de prezentare estetică a mărfurilor în
vederea comercializării. Deci, ambalajele sunt mijloacele materiale folosite în
scopul protecţiei bunurilor (mărfurilor) împotriva agenţilor naturali, pentru evitarea
deteriorării şi a conservării pe timpul transportului, a manipulării, depozitării,
precum şi menţinerii proprietăţilor în vederea utilizării lor.
Deoarece ambalajele condiţionează realizarea mărfurilor, tipul lor, precum şi
modalităţile de ambalare sunt prevăzute în contractele de vânzare – cumpărare
încheiate între furnizori şi clienţi.
Marea varietate a ambalajelor şi caracteristicile unora dintre ele, face
necesară clasificarea lor după mai multe criterii şi anume:
1. In funcţie de scopul pe care îl îndeplinesc, modalitatea de facturare şi
respectiv decontare:
a) ambalaje de transport, care asigură protecţia mărfurilor pe durata
transportului, depozitării şi manipulării, de regulă facturate distinct;
b) ambalaje de livrare utilizate pentru prezentarea si comercializarea
produselor şi mărfurilor, de regulă incluse în preţul mărfii.
2. După natura şi modul de circulaţie:
a) ambalaje de transport de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, de exemplu containere butoaie de capacitate mare, cisterne
etc.;

1
b) ambalaje de circulaţie, care se livrează clientului odată cu marfa şi care nu
se pot încadra în prima categorie, de exemplu lăzi, cutii, borcane;
c) ambalaje de prezentare (preambalare), care servesc la conservarea şi
prezentarea estetică şi atractivă a unor feluri de mărfuri, precum şi la realizarea
comerţului prin autoservire;
d) materiale auxiliare pentru ambalare, cum ar fi pungile, hârtia, cartonul,
sfoara etc., a căror valoare de regulă se cuprinde în cheltuielile comerciale.
3. După posibilitatea recuperării lor sau posibilităţile de folosire,
ambalajele se grupează în:
a) ambalaje recuperabile (refolosibile), care nu se consumă într-un singur
proces de livrare – aprovizionare, ci se pot utiliza până la completa lor deteriorare;
b) ambalaje nerecuperabile (nerefolosibile), care nu se pot folosi decât o
singură dată (cutii metalice de conserve, butelii din plastic, unele lădiţe, etc.), dar
se pot valorifica în calitate de deşeuri.
4. După natura materialului din care sunt confecţionate ambalajele pot fi
din lemn , metale, mase plastice, fire naturale sau sintetice etc. Acest criteriu
determină numărul de cicluri ale ambalajului, precum şi cotele de restituire.
5. După provenienţa lor ambalajele pot fi:
a) indigene
b) din import.
În etapa actuală, în ţara noastră se includ în preţul mărfurilor atât ambalajele
care se vând împreună cu marfa cumpărătorului (exemplu: ambalaje folosite la
vânzarea televizoarelor, frigiderelor, maşinilor de spălat, a unor obiecte de porţelan
sau de sticlă etc.), cât şi cele care nu se vând cumpărătorului şi nici nu se mai pot
refolosi pentru ambalarea aceleiaşi mărfi (lădiţe pentru unt, cutii pentru bomboane,
etc.) dar se pot valorifica după golire.

7.2. Contabilitatea circulaţiei ambalajelor


Operaţiile de livrare respectiv recepţie a ambalajele care însoţesc mărfurile
se consemnează în baza aceloraşi documente primare ca şi mărfurile: factura

2
fiscală şi factura de expediţie, bon de intrare şi procesul verbal privind abaterile
constatate la recepţie. Documentele centralizatoare întocmite la recepţie şi pe
timpul circulaţiei ambalajelor sunt: raportul de gestiune, în care se ţine evidenţa
valorică separat de mărfuri, şi raportul privind mişcarea ambalajelor.
Ambalajele goale se pot preda de către unităţile operative ale întreprinderilor
de comerţ la depozit sau depozitul de ambalaje, cu care ocazie se întocmeşte bon
de intrare sau se pot restitui direct furnizorilor de la care au provenit întocmindu-se
factura.
La intrarea în patrimoniu, ambalajele se evaluează şi înregistrează în
contabilitate la preţul de cumpărare (cost de achiziţie). Acesta se stabileşte prin
negociere, cu ocazia cumpărării ambalajelor cu sau fără marfă.
La ieşirea din patrimoniu:
a) a ambalajelor cu marfa, către alte întreprinderi, evaluarea se face
prin aplicarea fie a metodei CMP (global sau pe loturi), fie a
procedeelor FIFO;
b) a ambalajelor vândute separat sau folosite în scopuri gospodăreşti
evaluarea se face la preţ posibil de vânzare sau preţ de utilitate;
c) a ambalajelor de sticlă, vândute către consumatori individuali cu
marfă sau goale, evaluarea se face la preţ de vânzare stabilit în
funcţiile de condiţiile pieţii şi format din preţul de achiziţie plus
marja comercială (după caz).
Evidenţa operativă a ambalajelor se realizează cantitativ cu ajutorul fişei de
magazie. Aceasta se întocmeşte pentru fiecare recepţie, pe fel de ambalaje, la
acelaşi preţ unitar.
Pentru organizarea contabilităţii ambalajelor de transport se foloseşte funcţia
contului 217”Mărfuri” în dezvoltarea cărui de deschid conturi de gradul II ca de
exemplu 2174 „Ambalaje de transport şi circulaţie”, sau 2175 „Ambalaje
returnabile”, etc. După conţinutul economic este un cont de active curente,
circulante materiale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ. Se debitează
cu valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor intrate in gestiunea unităţii

3
comerciale şi se creditează cu valoarea de bilanţ a ambalajelor ieşite din gestiune.
Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor existente in
stoc la o dată anumită.
Operaţiile privitoare la contul 2174 „Ambalaje de transport şi circulaţie”
pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:

Debit 2174 „Ambalaje de transport şi circulaţie” Credit


Operaţii cu care se debitează Cont cores- Operaţii cu care se creditează Cont cores-
pondent, C pondent, D
Valoarea ambalajelor Valoarea ambalajelor ieşite din
reprezentând aportul în natură gestiune prin retragerea aportului
la capitalul statutar 313 în natură al întreprinzătorului
individual 537
Valoarea ambalajelor aduse de Valoarea ambalajelor restituite
la terţi 521 furnizorilor 217
Valoarea ambalajelor la preţ de Valoarea ambalajelor ieşite din
înregistrare, realizate din gestiune
producţia proprie 812 714
Valoarea ambalajelor primite cu Valoare ambalajelor constatate
titlu gratuit 622 lipsă la inventar 714
Valoarea ambalajelor constatate Valoarea ambalajelor distruse ca
plusuri la inventar 612 urmare a calamităţilor naturale 723

Exemplul 7.1. Privind ambalajele cumpărate de la terţi şi ulterior vândute:


• cost de achiziţie 10 250 lei
• TVA aferenta, 20% 2 050 lei
• preţ de livrare 11 000 lei
• TVA aferentă, 20% 3 000 lei
1. Recepţia ambalajelor procurate de la furnizori şi a TVA deductibilă
a) D 2174 C 521 10 250 lei
b) D 534 C 521 2 050 lei
2. Vânzarea ambalajelor împreună cu mărfurile livrate şi TVA colectată
a) D 221 C 612 11 000 lei
b) D 221 C 534 2 200 lei
3. Descărcarea gestiunii cu valoarea ambalajele vândute (costul efectiv)
D 714 C 2174 10 250 lei

4
Materialele de ambalat se prezintă sub forma materialelor consumabile cu
ocazia vânzării mărfurilor către consumatorii lor. Exemplu: hârtia de ambalat,
pungi de hârtie sau polietilenă. Existenţa şi mişcarea acestor materiale în gestiunea
depozitelor, se contabilizează cu ajutorul contului 211 „Materiale”, contul de
gradul II 2214 ”Ambalaje şi materiale de ambalat”.
De menţionat că, după destinaţie şi natura ambalajul poate fi reflectat si în
alte conturi, ca de exemplu 123 „Mijloace fixe”, 213 „Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată”.
Informaţiile ce ţin de mişcarea ambalajelor se generalizează în raportul
privind mişcarea ambalajelor, separat pe fiecare fel de ambalaj. În acest document
se cuprind şi date referitoare la existenţa ambalajelor în stoc la începutul şi sfârşitul
perioadei pentru care s-a întocmit raportul, precum şi cele referitoare la mişcarea
lor. Totodată se prezintă atât date valorice cât şi cantitative. Raportul privind
mişcarea ambalajelor se întocmeşte pentru aceiaşi perioadă cum şi raportul de
gestiune, iar date valorice referitoare la stocurile, intrările şi ieşirile de ambalaje
cuprinse în ambele documente trebuie să fie identice.