Tema 8: Contabilitatea cheltuielilor aferente operaţiilor cu mărfuri.

1. Structura cheltuielilor aferente operaţiilor cu mărfurile.

2. Contabilitatea cheltuielilor atribuite spezelor.
3. Contabilitatea cheltuielilor atribuite deficienţelor.

-1-
Profitabilitatea activităţii comerciale reprezintă capacitatea acesteia de a produce venituri
care să acoperecheltuieli antrenate de activitatea în cauză şi să conducă la obţinerea venitului net,
indiferent de formele pe care le îmbracă. Activitatea oricărei întreprinderi de comerţ presupune
realizarea unor cheltuieli caracteristice operaţiilor cu mărfurile. Cheltuielile constatate în cadrul
operaţiilor marfare pot fi grupate în dependenţă de necesitatea de formare după următoarele
criterii:
1. După elementele şi categoriile de cheltuieli se determină: cheltuieli de transportare şi
manipulare a încărcăturilor către cumpărători precum şi cheltuieli de operare a stocurilor de
mărfuri.
2. Conform articolelor de cheltuieli sunt stabilite 2 subgrupe esenţiale:
- cheltuieli specifice activităţii comerciale,
- cheltuieli administrativ-gospodăreşti.
3. În dependenţă de ordinea includerii în componenţa cheltuielilor pe subdiviziunile
structurale există: cheltuieli directe, care se atribuie la subdiviziuni (magazine şi depozite) şi
indirecte, care se repartizează proporţional între subdiviziuni (uzura clădirilor, amortizarea
licenţelor ş.a.).
4. În dependenţă de volumul cifrei de afaceri pot fi: cheltuieli condiţional variabile ce se
scimbă direct proporţional cu modificarea cifrei de afaceri şi cheltuieli condiţional constante
(plăţile pentru chirie, servicii de pază ş.a.).
5. Conform perioadei de gestiune există cheltuieli ale perioadei curente şi cheltuieli anticipate
ce se referă la perioadele viitoare.
6. Conform coraportului stocurilor de mărfuri pot fi cheltuieli care se atribuie cheltuieli
privind formarea şi menţinerea stocurilor de mărfuri, precum şi cheltuieli aferente desfacerii de
mărfuri.
Cheltuieli aferente operaţiilor marfare pot fi generalizate în următoarele compartimenet:
a. Cheltuieli de stocare şi desfacere pe care le numim speze (epuizări de materiale şi servicii
pentru întreţinerea activităţii).
b. Pierderile materiale şi lipsurile de mărfuri numite deficienţe (presupune existenţa
anumitor lipsuri şi neajunsuri).
c. Cheltuieli privind reducerile cedate şi reevaluarea numite scăzăminte (reduceri, scăderi la
anumite sume a preţurilor).

-2-
Cheltuieli aferente circulaţiei marfare încep a se realiza odată cu intrarea mărfurilor în
patrimoniu.
Astfel în cadrul fazelor de stocare şi desfacere se colectează următoarele speze:
[18,p.213]
- dezambalarea, dimensionarea şi sortarea mărfurilor în cantitatea propusă pentru vînzare.
- marcarea, prelucrarea şi preambalarea mărfurilor în scopul îmbunătăţirii aspectului comercial şi
aplicarea etichetei de preţ.
- cheltuieli privind formarea vitrinelor şi a reclamei comerciale.
- păstrarea şi prelucrarea termică a mărfurilor.
- deservirea în termen şi postgaranţie a mărfurilor vîndute.
- cheltuieli de operare a mărfurilor cu termen de păstrare limită sau expirat.
- cheltuieli privind operaţiile de ambalajele.
- ş.a.
În general spezele se atribuie cheltuieli comerciale, deoarece corespund caracteristicilor
enumerate în SNC şi sunt contabilizate în contul 712 „Cheltuieli de distribuire” în următoarea
ordine:
1. Spezele formate din materialele utilizate în cadrul păstrării, desfacerii şi deservirii în
termenul de garanţie a mărfurilor:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 211 „Materiale”
2. Calculul salariului personalului angajat în vînzarea şi deservirea mărfurilor:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
3. Calculul contribuţiei privind asigurările sociale la salariul calculat:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale”
Dacă la vînzarea mărfurilor vînzătorul încasează de la cumpărător şi valoarea unor
materiale utilizate la ambalare, atunci este necesară includerea valorii acestora în componenţa
ambalajelor cu marfă prin formula:
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 211 „Materiale”
La vînzarea ambalajelor costul acestora se înregistrează în:
Dt 714.1 „Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente altor active circulante ieşite”
Ct 217.6„Ambalaj cu marfă şi gol”
În cazul cheltuielilor pentru reclamă comercială şi formarea vitrinelor, pentru valoarea
mărfurilor utilizate se execută înscrierea:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire” -la preţ de achiziţie a mărfurilor
Dt 831 „Adaosul comercial” -la diferenţa de preţ aplicată
Ct 217 „Mărfuri” -la suma mărfurilor utilizate pentru reclamă la preţ de vînzare cu
amănuntul.

Trebuie de menţionat că în componenţa spezelor se atribuie şi cheltuieli aferente

transportării ambalajelor refolosibile, care se returnează furnizorului precum şi cheltuieli privind
reparaţia şi întreţinerea curentă a acestora.
În situaţia produselor nevîndute în termenul prescris acestea urmează a fi lichidate printr-
un „proces verbal de lichidare a stocurilor cu termen de păstrare expirat”. În acest caz cheltuielile
acumulate în urma acestor operaţii se vor atribui cheltuielilor comerciale. Contabilizarea acestor
cheltuieli se execută în mod similar mărfurilor utilizate pentru formarea vitrinelor şi reclamei în
operaţiunea:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 217 „Mărfuri”
O dată cu aceasta cheltuielile respective pot fi prognozate prin crearea unor rezerve
speciale similare perisabilităţii naturale.

-3-
În practica comercială pierderile materiale de marfă pot rezulta atât din motive obiective
cât şi din motive subiective ceea ce determină gruparea deficienţelor în 2 grupe:
1. în limita normelor de perisabilitate naturală,
2. în afara normelor de perisabilitate naturală.
Deficienţele în limita normelor sunt grupate de factori obiectivi, adică de modificarea
calităţilor fizico-chimice ale mărfurilor numită şi perisabilitate naturală precum şi de onestitatea
cumpărătorilor. Pierderi înafara normelor apar în consecinţa atitudinii negospodăreşti (furt,
alterare ş.a) şi în urma calamităţilor naturale. Evidenţa corectă a deficienţelor asigură controlul
asupra gestiunii stocurilor de mărfuri, depistării la timp a pierderilor, stabilirii persoanelor
vinovate şi calcularea pagubelor cauzate de alterări şi furturi permite aprecierea volumului
responsabilităţii materiale şi verificarea recuperării daunelor provocate. Pierderile de mărfuri în
întreprinderile de comerţ sunt constatate cu ocazia inventarierii. Pierderile în limita normelor de
perisabilitate se calculează conform hotărîrii departamentului comerţului din 3 septembrie 1996
„Cu privire la aprobarea normelor de perisabilitate asupra mărfurilor la întreprinderile de comerţ
de toate formele de proprietate din R.M”. Ele se decontează la dispoziţia conducerii
întreprinderii de comerţ în componenţa cheltuielilor perioadei.
Lipsurile şi pierderile în afara normelor se impun persoanelor vinovate. Normele de
pierderi în limită sînt stabilite pe feluri, grupe şi sunt diferenţiate în funcţie de procesele pe
durata cărora se calculează la transportare, la depozitare sau desfacere în dependenţă de
perioadele calendaristice ale anului. Normele sunt prevăzute sub forma unor cote %-le dar suma
calculată nu trebuie să depăşească mărimea deficienţelor stabilite.
Pentru determinarea deficienţelor la transportare în limita normelor, cota normativă se
aplică la volumul cantitativ a intrărilor de mărfuri conform formulei:
Dn= (q*N)/100%
Unde: Dn – deficienţele normate
q – cantitatea de mărfuri transmise la transportare
N – norma legală de pierderi
Normele de perisabilitate pentru mărfurile aflate în păstrare sau vînzare depind de zona
climaterică, grupa de mărfuri, anotimp şi se calculează după formula:
Dn= (Q*Pa*N)/100%
Unde: Pa – preţ unitar de achiziţie a mărfurilor constatate lipsă,
Q1 – cantitatea de mărfuri intrate sau vîndute în perioada dintre invetarieri.

În UCR se aplică normele de perisabilitate în funcţie de termenele de păstrare a

mărfurilor. Normele sunt stabilite în % pentru durata de 30 zile pentru fiecare grupă. Dacă
mărfurile s-au aflat în depozit mai mult de o lună, atunci se utilizează norma pentru luna
următoare celei fixe, iar pentru lunile incomplete se calculează ca raportul 1/30 la fiecare zi din
norma lunei următoare.
EXEMPLU: Pentru paste făinoase norma pentru prima lună de păstrare este de 0,03%, iar
pentru fiecare din lunile ce urmează 0,008%. Pentru pastele făinoase aflate în depozit pe un
termen de 3 luni şi 10 zile se va stabili o normă calculată astfel:
I. 0,03%+0,008%+0,008%+(0,008%*10/30)=0,0487%
II. Înmulţim cantitatea de paste făinoase cu 0,0487% şi vedem cât
pierderi avem în limită de normă de perisabilitate naturală.
Pentru unele tipuri de mărfuri ce urmează a fi păstrate într-un termen mai mic de 30 zile,
normele se stabilesc în dependenţă de norma zilnică de păstrare.
EXEMPLU: Carnea de vită a fost păstrată în depozit în termen de 25 zile. Norma pentru
primele 3 zile de depozitare este de 0,08%, pentru fiecare din zilele ce urmează, dar nu mai mult
de zece zile în total norma se majorează zilnic cu 0,01%. Iar după 10 zile norma se va majora cu
0,005% zilnic.
I. 3 zile – 0,08%
II. 10 zile – 0,08%+(0,01*7)=0,15%
III. Până la 25 zile – 0,15+(0,005%*15)=0,225%

În cazul păstrării mărfurilor prin metoda pe sortimente poate fi utilizată următoarea formulă:

T=Σ Sz /CAp

Unde: T – termen mediu de păstrare a mărfurilor

n- numărul de zile de la ultimul inventar
 Sz – soldul mărfurilor la sfîrşitul fiecărei zile lucrătoare pentru perioada dintre
inventarieri
CAp – circulaţia mărfurilor

EXEMPLU:
Circulaţia zahărului pentru perioada 1 ianuarie 2010 pînă la 31 martie 2010.
Indicatori Sold la încep. Intrări zilnice Vînzări zilnice Sold la sfirş.
lunii Zilei
3.01.08 500 300 200 600
4.01.08 600 -- 300 300
5.01.08 300 200 200 300
............ ............ .............. ............... ................
31.03.08 400 400 100 700
Total pe perioada 15700 46800
dintre
inventarieri

Termenul mediu de păstrare reprezintă 3 zile (46800/15700 =aproximativ 3 zile).

Norma de perisabilitate la zahăr pentru 3 zile constituie 0,078%. Suma maximă de perisabilitate
în cazul circulaţiei a cantităţii de 15700 kg cu termen mediu de 3 zile este:
0,078%*15700/100=12,25kg

Pierderile constatate se înscriu în cheltuieli într-o singură lună ceea ce prezintă o

încălcare, deoarece în celelalte perioade diminuează artificial cheltuielile, deaceea se recomandă
ca aceste cheltuieli să fie repartizate proporţional pe fiecare lună prin constituirea de rezerve în
limita normelor, ceea ce trebuie prevăzut în politica de contabilitate a întreprinderii. Înregistrarea
deficienţelor în registrele contabile se execută în contabilitate astfel:
1. pentru crearea rezervelor necesare acoperirii pierderilor în limita perisabilităţii naturale:
Dt 712.9 „Alte cheltuieli de distribuire”
Ct 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare”
2. constatarea deficienţelor şi a mărfurilor cu termen expirat:
Dt 538 „Provizioane curente” -valoarea mărfurilor constatate lipsă la preţ de
vînzare cu amănuntul
Ct 217 „Mărfuri”
3. Decontarea lipsurilor în limita normelor de perisabilitate naturală în situaţia depăşirii
valorii rezervelor formate:
Dt 712.9 „Alte cheltuieli de distribuire”
Ct 217 „Mărfuri”
4. Restabilirea TVA la mărfurile constatate lipsă în limita normelor de perisabilitate:
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 534.4 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”