Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de Științe Economice

Referat
La Bazele Activității Bancare
Tema: Organizarea și funcțiile Băncii Naționale a
Moldovei

Elaborat: Agatii Diana, CT31R

Bălți, 2021

Cuprins
1. Noțiuni generale..........................................................................................................................4
1.1. Istoria Băncii Naționale a Moldovei...................................................................................4
2. Funcțiile de bază a BNM............................................................................................................6
3. Conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei........................................................7
3.1. Consiliul de supraveghere...................................................................................................7
3.2. Comitetul executiv...............................................................................................................7
3.3. Organigrama BNM..............................................................................................................8
3.3.1. Comitetul de audit........................................................................................................8
3.3.2. Comitetul de investiții..................................................................................................8
3.3.3. Comitetul de risc...........................................................................................................9
3.4. Nivelurile de control............................................................................................................9
3.5. Cadrul de conformitate și etică..........................................................................................9
4. Alte atribuții ale Băncii Naționale a Moldovei.......................................................................10

2
 Introducere

Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) este asigurarea şi

menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, BNM
promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică
generală a statului. În calitate de bancă centrală, îşi orientează eforturile spre atingerea obiectivelor
sale strategice, aliniate la domeniile de activitate de bază. Acestea din urmă vizează politica
monetară, supravegherea instituţiilor financiare, emisiunea monetară şi sistemul de plăţi.

Din 1991 și până în prezent au fost elaborate și implementate un șir de măsuri eficiente în
vederea stabilizării mediului monetar și de credit.

În lucrarea dată vom analiza istoricul, funcțiile, conducerea și organizarea Băncii Naționale
a Moldovei.

3
 1. Noțiuni generale
Banca Națională a Moldovei este o persoană juridică publică autonomă responsabilă față de
Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei este
asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

1.1. Istoria Băncii Naționale a Moldovei

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost înfiinţată prin Decretul Preşedintelui Republicii
Moldova la 4 iunie 1991, cu desemnarea guvernatorului - Leonid Talmaci.
Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de
piaţă a Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir de
măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai important pas în acest
sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul
moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste. Astfel
s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor 90. Pâna la introducerea monedei
naționale, pe teritoriul Republicii Moldova au circulat rublele sovietice și cupoanele moldovenești.
Banca Națională a Moldovei are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova
și de a retrage din circulație bancnote și monede ca mijloc de plata. De asemenea, Banca Națională
are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote și monede comemorative
ca mijloc de plată și în scop numismatic. Prima emisiune numismatică a avut loc în 1996, odată cu
punerea în circulație a monedei comemorative dedicate aniversării a 5-ea de la proclamarea
independentei Republicii Moldova.
În anul 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca
Naţională a Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă
în exercitarea atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege a avut drept
scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest
sistem şi protejarea intereselor deponenţilor.
Începând cu anul 1998, Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii cursului oficial de
schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a procedat la determinarea
acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate ale cursurilor de cumparare şi vânzare a
dolarului SUA contra lei moldoveneşti pe piaţa inter- şi intrabancară. Acest fapt a permis
descentralizarea pieţei valutare interne în corespundere cu practicile ţărilor dezvoltate.
Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci şi creării condiţiilor necesare pentru
menţinerea stabilităţii financiare a acestora, în iulie 2004, a fost înfiinţat sistemul de garantare a
depozitelor, prin lansarea activităţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Statutul
legal al acestui fond îi asigură independenţă juridică, operaţională, financiară şi administrativă. La
4
sistemul de garantare a depozitelor participă în mod obligatoriu toate băncile licenţiate de Banca
Naţională a Moldovei. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se acumulează din
contribuţiile băncilor.
De asemenea, în contextul alinierii la standardele internaţionale, în anul 2006, Banca
Naţională a Moldovei a implementat un nou sistem automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Acesta
este compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real destinat procesării plăţilor urgente
şi de mare valoare şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării plăţilor
de mică valoare. Astfel, a fost realizată o infrastructură modernă de plăţi, care a creat premise
importante pentru prestarea serviciilor de plată de o înaltă calitate şi facilitarea efectuării plăţilor
fără numerar.
În anul 2012 a fost adoptată Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr.
114 din 18.05.2012, în scopul stabilirii unui cadru legal uniform pentru promovarea activității
eficiente și competitive pe piața de prestare a serviciilor de plată, de emitere și de răscumpărare a
monedei electronice şi pentru protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale utilizatorilor
serviciilor de plată și ale deținătorilor de monedă electronică. Intrarea în vigoare a acestei legi, ale
cărei prevederi au fost transpuse din cadrul normativ UE, a creat premise pentru apariția unor noi
jucători pe piața serviciilor de plată electronice, și anume a prestatorilor de servicii de plată
nebancari, fapt ce a impulsionat dezvoltarea și diversificarea metodelor de plată fără numerar.
În vederea valorificării oportunităților și inițiativelor de promovare a noilor instrumente de
plată fără numerar, Banca Națională a Moldovei a înființat, în anul 2013, Consiliul Național de Plăți
(CNP), un forum profesionist de consultare la nivel înalt între diverse instituții publice și private,
pentru susținerea funcționării sigure și stabile a sistemului de plăți din Republica Moldova. CNP va
facilita alinierea serviciilor de plată la cererea pieței și la cele mai înalte standarde internaționale și
va contribui la încurajarea concurenței pe piața plăților fără numerar, astfel încât agenții economici
și populația să beneficieze de servicii de plată calitative la prețuri avantajoase.
De asemenea, pentru eficientizarea transferurilor de fonduri, în sectorul bancar din
Republica Moldova, în perioada anilor 2013-2017, a fost implementat codul IBAN (International
Bank Account Number) atât pentru transferurile internaționale, cât și pentru cele naționale, cu
scopul de a minimiza erorile, timpul de procesare a datelor și de a reduce costurile serviciilor de
transfer.
Din anul 2013, Banca Națională a trecut la regimul țintirii directe a inflației.
În conformitate cu Strategia politicii monetare pe termen mediu (aprobată prin Hotărârea
Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 303 din 27 decembrie 2012), BNM
a stabilit ținta inflației calculată în baza indicelui prețurilor de consum în valoare de 5,0% anual cu
o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale. Totodată, în concordanță cu ținta inflației, Banca
5
Națională a Moldovei a optat pentru regimul de flotare gestionată a cursului de schimb, fără a avea
o țintă prestabilită.
În scopul întăririi capacităților Băncii Naționale a Moldovei de a interveni în situații de
criză, prin intermediul Legii nr.232 din 3.10.2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor, Republica
Moldova a transpus Directiva 2014/59/UE privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a
firmelor de investiții, aceasta fiind și un angajament asumat de țara noastră în contextul Acordului
de Asociere cu Uniunea Europeană. Astfel, odată cu implementarea acestei legi, Banca Națională a
Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluție, dispune de pârghii legale pentru a preveni insolvența
sau, în cazul în care aceasta se produce, pentru a reduce la minim consecințele negative prin
menținerea funcțiilor de importanță sistemică ale instituției aflate în această situație.
În temeiul Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, precum și în contextul alinierii la
standardele Basel III, în august 2018, BNM a implementat primul set de instrumente
macroprudențiale – amortizoarele de capital. Acestea au ca scop creșterea rezilienței băncilor
împotriva potențialelor pierderi rezultate din materializarea anumitor riscuri sistemice. BNM
revizuiește periodic ratele amortizoarelor de capital stabilite și, la necesitate, le ajustează.
Banca Națională a Moldovei si-a desfăsurat activitatea sub conducerea guvernatorilor
Leonid Talmaci, Dorin Draguțanu, Sergiu Cioclea. Din 30 noiembrie 2018, guvernator al Bancii
Naționale este Octavian Armașu.

1.2. Obiectivul Băncii Naționale a Moldovei

Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei este asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Națională a Moldovei
promovează și menține un sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijină politica economică
generală a statului.

2. Funcțiile de bază a BNM

Banca Națională a Moldovei are următoarele atribuţii de bază:
 stabilește şi implementează politica monetară şi valutară în stat; acționează ca
bancher şi agent fiscal al statului;
 licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;
 constituie, licențiază, operează, reglementează și supraveghează infrastructurile
pieței financiare, în condițiile stabilite de lege, și promovează funcționarea stabilă și
eficientă a acestora;
 activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;

6
  stabilește regimul cursului de schimb al monedei naționale;
 păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;
 întocmește balanţa de plăţi a statului;
 efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;
 activează în calitate de autoritate de rezoluţie;
 licențiază, reglementează și supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de
plată și a activității de emitere a monedei electronice s.a.

3. Conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei

Banca Naţională a Moldovei este condusă conform Legii nr. 548-XIII din 21.07.1995 de un
Comitet executiv format din 5 membri și de un Consiliu de supraveghere format din 7 membri.

3.1. Consiliul de supraveghere

 Președinte al Consiliului de supraveghere, guvernator al BNM – Dl Octavian

Armașu;
 Vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM – Dl
Vladimir Munteanu;
 Membru al Consiliului de supraveghere, viceguvernator al BNM – Dna Tatiana
Ivanicichina;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Dumitru Ursu;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Alexandru
Pelin;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Valeriu Iaşan;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Vadim Enicov.

3.2. Comitetul executiv

 Dl Octavian Armașu – Președinte al Consiliului de supraveghere, președinte al
Comitetului executiv, guvernator al BNM;
 Dl Vladimir Munteanu – Prim-viceguvernator al BNM, vicepreședinte al
Comitetului executiv;
 Dl Constantin Șchendra – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv;
 Dna Tatiana Ivanicichina – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului
executiv;

7
 Dl Arcadie Albul – Viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv.

3.3. Organigrama BNM

Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNM funcționează

Comitetul de audit, Comitetul de investiții și Comitetul de risc. Aceste comitete
permanente au regulamente proprii de funcționare prin care sunt detaliate scopul,
componența, atribuțiile și responsabilitățile specifice.
3.3.1. Comitetul de audit
Comitetul de audit este compus din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu
sunt salariați ai Băncii Naționale.
Membrii Comitetului de audit se aprobă pe perioada activității lor în funcția de
membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. La data
expirării calității de membru al Consiliului de supraveghere va expira și calitatea de
membru al Comitetului de audit.
Ședințele Comitetului de audit sunt convocate, de regulă, trimestrial.
Comitetul de audit are următoarele atribuții legale:

 monitorizează procesul de raportare financiară a Băncii Naționale;

 monitorizează eficiența sistemului de control intern și de management al riscurilor;
 monitorizează și direcționează funcția de audit intern;
 monitorizează independența și activitatea auditului extern.

3.3.2. Comitetul de investiții

Comitetul de investiții este instituit în scopul de a asista Comitetul executiv al BNM
în vederea revizuirii politicilor și strategiilor investiționale aferente gestionării
rezervelor valutare ale statului. Comitetul de investiții este format din 10 membri,
salariați ai BNM, inclusiv 2 membri ai Comitetului executiv, unul din aceștia fiind
președintele comitetului.
Ședințele Comitetului de investiții sunt convocate, de regulă, lunar, iar în cazul unor
subiecte de importanță majoră, sunt organizate ședințe extraordinare.
Comitetul de investiții are următoarele atribuții:

 analiza performanței portofoliului de investiții;

 analiza evoluțiilor și prognozelor aferente pieței valutare interne și piețelor financiare
internaționale;
8
 analiza și monitorizarea riscurilor investiționale;
 determinarea strategiei investiționale pe termen scurt și mediu;
 examinarea oportunității modificării strategiei investiționale pe termen lung.

3.3.3. Comitetul de risc

Comitetul de risc este instituit ca parte a liniei a doua de apărare, pentru asistarea
Comitetului executiv în vederea asigurării supravegherii directe obiective asupra
managementului sistemului de gestiune a riscurilor operaționale în Banca Națională.
Comitetul de risc este format din 8 membri cu drept de vot, inclusiv un membru al
Comitetului executiv – președintele comitetului.
Comitetul de risc se reunește trimestrial în ședințe ordinare, iar la necesitate sau la
solicitarea Guvernatorului sau a oricărui membrul al Comitetului executiv se poate
convoca ad-hoc.
Comitetul de risc are următoarele atribuții:

 oferă suport Comitetului executiv cu privire la deciziile aferente sistemului de

gestiune a riscului operațional, toleranței și profilului de risc al BNM;
 supraveghează punerea în aplicare a cadrului privind gestiunea riscurilor
operaționale în BNM și strategiilor de tratare a riscurilor operaționale relevante
activității băncii, în raport cu apetitul la risc al BNM
 trimestrial ia act de profilul de risc, iar anual îl avizează, pentru a fi înaintat spre
aprobare Comitetului executiv;
 aprobă măsurile de tratare pentru răspunsul la riscurile din zona galbenă a profilului
de risc;
 evaluează și ia act de riscurile din zona roșie imediat ce sunt raportate;
 examinează trimestrial și ia act de informația aferentă incidentelor cu impact mare și
major asupra proceselor;
 examinează și avizează raportul anual de gestiune a riscurilor operaționale în BNM.

3.4. Nivelurile de control

Controlul extern:

 Auditul extern - Evaluarea de către FMI a credibilității și siguranței BNM

 Auditul Curții de Conturi a RM

9
 Controlul intern – bazat pe trei linii de apărare

3.5. Cadrul de conformitate și etică

 Codul de conduită al salariaților BNM

 Politica antifraudă a Băncii Naționale a Moldovei
 Măsuri de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului
 Politica de securitate a informației
 Accesul publicului la actele normative, statisticile și publicațiile BNM.

4. Alte atribuții ale Băncii Naționale a Moldovei

Banca Națională a Moldovei, pe lângă atribuțiile sale de bază mai are și alte atribuții,
spre exemplu:

 colectează informațiile statistice primare, necesare realizării obiectivelor și

îndeplinirii atribuțiilor sale;
 reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei este membru al Consiliului Național
pentru Statistică al Republicii Moldova;
 stabilește cursul oficial al leului moldovenesc față de valutele străine;
 eliberează autorizații pentru efectuarea anumitor operațiuni valutare;
 licențiază, supraveghează și reglementează activitatea unităților de schimb valutar;
 în calitate de organ al controlului valutar, efectuează, în limitele competenței sale,
controlul asupra respectării legislației valutare;
 desemnează, conform competențelor legale, sistemele care intră sub incidența Legii
nr. 183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de
decontare a instrumentelor financiare;
 după caz, exercită supravegherea suplimentară a entităților care constituie un
conglomerat financiar. Banca Națională a Moldovei, în cazul în care este autoritate
competentă responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, supraveghează
activitățile societăților financiare holding și ale societăților financiare holding mixte,
pentru prevederile aplicabile acestora, în scopul evaluării conformării la cerințele
prudențiale prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor și de actele
normative emise în aplicarea acesteia;
 asigură reglementarea și controlul modului de executare a Legii nr. 308/2017 cu
privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului de către
10
 bănci, unități de schimb valutar (altele decât băncile), societăți de plată, societăți
emitente de monedă electronică și furnizori de servicii poștale care activează în
conformitate cu Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda
electronică.
 constată încălcările;
 poate aplica măsuri de supraveghere, sancțiuni, măsuri sancționatoare și măsuri de
remediere;
 guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei exercită funcția de președinte al
Comitetului Național de Stabilitate Financiară.
 Banca Națională a Moldovei asigură lucrările de logistică și de secretariat ale
Comitetului Național de Stabilitate Financiară;
 în vederea asigurării stabilității sistemului financiar, în situații de criză financiară
sistemică sau de pericol al apariției acesteia, definite astfel de organul național
instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice (Comitetul Național de
Stabilitate Financiară), Banca Națională a Moldovei poate hotărî adoptarea unor
măsuri de stabilizare financiară, prin care poate impune suspendarea sau/și limitarea
oricărei obligații de plată sau de livrare care rezultă din orice contract la care o
entitate supravegheată de Banca Națională a Moldovei este parte, sau oricărei
activități/operațiuni a acesteia, începând de la data publicării deciziei pe pagina web
oficială a Băncii Naționale a Moldovei, pe un termen de până la 6 luni. Decizia
privind aplicarea măsurilor de stabilizare financiară se ia de către Banca Națională a
Moldovei în consultare cu Guvernul. Măsurile de stabilizare financiară pot fi aplicate
tuturor sau anumitor categorii de persoane, precum și tuturor sau anumitor tipuri de
activități/operațiuni financiare, în valută străină și/sau în monedă națională;
 adoptarea deciziei privind aplicarea măsurilor de salvgardare, în cazul în care
circulația capitalului în/din Republica Moldova cauzează sau poate cauza dificultăți
serioase în promovarea politicii monetare și/sau valutare. Decizia privind aplicarea
măsurilor de salvgardare se ia de către Banca Națională a Moldovei în consultare cu
Guvernul, fiind informat imediat Parlamentul;
 guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei este membru al Consiliului Suprem de
Securitate al Republicii Moldova.

11
Concluzie:

Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia

de piaţă a Republicii Moldova. Până în prezent au fost elaborate şi implementate un
şir de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai
important pas în acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie
1993 a monedei naţionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei
politici monetare şi de credit antiinflaţioniste. Astfel s-a reuşit stoparea inflaţiei
galopante de la începutul anilor 90.
Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei este asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca
Națională a Moldovei promovează și menține un sistem financiar bazat pe principiile
pieței și sprijină politica economică generală a statului.

12
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Moldovei
https://www.bnm.md/ro/content/organizarea-bnm
https://www.bnm.md/ro/content/istoria-bnm

13