Sunteți pe pagina 1din 20

Banca Nationala a Moldovei

Istoria
Banca Naţională a Moldovei a fost înfiinţată în anul 1991. Atribuţiile de bază ale
B.N.M. sunt:

 stabilirea şi promovarea politicii monetare şi valutare în


stat;
 emisiunea monedei naţionale;
 activitatea de bancher şi agent fiscal al statului;
 autorizarea, supravegherea şi reglementarea activităţii
instituţiilor financiare;
 gestionarea rezervelor valutare ale statului;
 întocmirea balanţei de plăţi a statului.

Băncii Naţionale a Moldovei îi revine un rol important în procesul de tranziţie la


economia de piaţă a Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost
elaborate şi implementate un şir de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului
monetar şi creditor. Cel mai important pas în acest sens a constituit introducerea în
circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul moldovenesc - cu
promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste. A fost
stopată inflaţia galopantă şi stabilizată monedei naţională. În anul 1993 rata inflaţiei
a constituit 2705.7%, în 1994 - 104.6%, în 1995 23.8% (cea mai scăzută rată în
CSI), în 1996 - 15.1%, în 1997-1 1.2%, în 1998 ca urmare a crizei financiare din
regiune ea a crescut până la 18.3%. În 1994, ca rezultat al diminuării ratei inflaţiei,
rata de refinanţare a B.N.M. a devenit pozitivă în termeni reali.
În anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca
Naţională a Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi B.N.M.
este independentă în promovarea politicii monetare, fiind responsabilă faţă de
Parlament. Cea de-a doua lege sus-menţionată are drept scop crearea unui sector
financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem,
protejarea intereselor deponenţilor.

Banca Naţională a Moldovei


Banca Naţională a Moldovei este o persoană juridică publică autonomă şi este
responsabilă faţă de Parlament. Obiectivul principal al Băncii Naţionale este de a
realiza şi a menţine stabilitatea monedei naţionale. Banca Naţională
conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform legii,
întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca
Naţională aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei
macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv cea
privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei
valutare.

În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale Banca Naţională are dreptul să emită


hotărîri, regulamente, instrucţiuni şi ordonanţe. Actele normative ale Băncii
Naţionale, care sînt obligatorii pentru instituţiile financiare şi alte persoane
juridice şi fizice, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în
vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată prevăzută în textul actului
respectiv, cu condiţia informării publicului.

Moneda naţională
Leul moldovenesc este considerat valută convertibilă pentru tranzacţiile pe contul
curent conform criteriilor Secţiunilor 2,3 şi 4, Articolului 8 ale Statutului FMI. Din
iulie 1995 B.N.M. stabileşte cursul de schimb cu referire la piaţa interbancară.

Întărirea poziţiei leului moldovenesc a dus la stabilitatea preţurilor, cu toate că pe


termen lung este posibilă o depreciere a monedei naţionale pentru a rezista
deficitului comercial în creştere.

Politica monetară
Banca Naţională a Moldovei elaborează şi promovează politica monetară.
Din data creării obiectivul principal al B.N.M. este de a realiza şi a menţine
stabilitatea monedei naţionale, ceea ce prevede reducerea inflaţiei, asigurarea
stabilităţii nivelului general al preţurilor şi al cursului de schimb al leului
moldovenesc.
Atingerea obiectivului principal presupune stabilitatea sistemului bancar.
Pentru realizarea acestui scop B.N.M. reglementează banii de rezervă şi, în final,
influenţează volumul masei monetare.
În activitatea sa B.N.M. aplică multiple instrumente indirecte ale politicii monetare:
operaţiunile de piaţă deschisă, inclusiv vânzarea-cumpărarea HVS şi acordurile
REPO - revers; facilităţile de lombard, rezervele obligatorii; ratele de bază ale
B.N.M. şi altele.

Politica valutară
Începând cu 30 iunie 1995 Republica Moldova a acceptat obligaţiunile Articolului
VIII, Secţiunile 2, 3 si 4, ale Statutului Fondului Monetar Internaţional, fapt care a
permis liberalizarea operaţiunilor valutare curente.
Aceasta a însemnat de facto convertibilitatea monedei naţionale – leul, care permite
agenţilor economici de a cumpăra sau a vinde liber valuta atât pentru toate
operaţiunile curente internaţionale, cât şi pentru unele operaţiuni de capital.
La etapa actuala regimul valutar al Moldovei este destul de liberal, ceea ce este
foarte important pentru investitorii potenţiali, în special datorită următoarelor
aspecte:

 este admis schimbul nelimitat al valutei în numerar contra lei şi invers;


 este permisa încasarea şi păstrarea veniturilor din export în conturile
valutare ale exportatorilor şi nu este impusă vânzarea către stat a valutei;
 pentru investitorii străini este garantat dreptul de repatriere a
profiturilor obţinute în urma investiţiilor.

Operaţiunile de acordare a creditelor şi garanţiilor către


nerezidenţi, precum şi alte Balanţe de plăţi
Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova şi prin “Legea privind Banca
Naţională a Moldovei” Direcţia Balanţa de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei
(B.N.M.) execută balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a ţării.
Balanţa de plăţi este un document statistic de sinteză macroeconomică ce reflectă în
mod sistematizat toate tranzacţiile agenţilor economici din ţară cu restul lumii
pentru o perioadă de timp. Poziţia investiţională internaţională este un “instrument”
de evaluare a stocurilor de active şi pasive externe ale ţării la sfârşitul perioadei
analizate.
Aceste statistici nu includ datele pentru partea Republicii Moldova numită
Transnistria. Metodologia compilării balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale,
adoptată de B.N.M. începând cu anul 1993, are la bază standardele Fondului
Monetar Internaţional expuse în ediţia a V-a a “Manualului balanţei de plăţi”.

Principalele surse de informaţie sunt: statistica vamală a comerţului exterior;


statistica sectorului bancar (bănci comerciale, case de schimb valutar, departamente
ale B.N.M.); Ministere şi Departamente guvernamentale (Ministerul Finanţelor,
Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul
Analize Statistice şi Sociologice etc.); diverse instituţii publice şi private din
domeniul transportului, asigurărilor, turismului; întreprinderile cu capital străin;
ambasade şi organisme internaţionale. Pentru unele articole ale balanţei de plăţi
datele din sursele primare sunt completate cu date estimative.
Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională sunt executate trimestrial şi anual in dolari
SUA. Se elaborează balanţa de plăţi generală, cu două zone geografice (CSI şi restul
lumii), precum si cu 5 ţări–principali parteneri ai Moldovei în comerţ (Rusia,
Ucraina, Bielorusi, România şi Germania).

Pieţele financiare
Din data înfiinţării Banca Naţională activează pe piaţa de credite, susţinând
lichiditatea băncilor comerciale. Iniţial resursele creditoare ale Băncii Naţionale se
distribuiau prin intermediul licitaţiilor de refinanţare, pe bază competitivă. Termenul
de acordare a resurselor prin intermediul licitaţiilor a fost micşorat treptat de la 3 la
o lună, în aşa mod oferind băncilor posibilitatea folosirii lor pentru menţinerea
lichidităţii.
Licitaţiile de refinanţare au fost substituite din luna iulie 1998 cu operaţiunile de
piaţă deschisă (OPD). OPD sunt efectuate din iniţiativa Băncii Naţionale a
Moldovei cu băncile comerciale - dealeri primari şi în dependenţă de scopul politicii
monetare pot fi desfăşurate în formă de cumpărări şi vânzări de titluri de stat sau
acorduri de răscumpărare a titlurilor de stat (REPO).

Sistemele de plati din Moldova

Introducere

Sistemul de plati din Moldova se distinge prin doua trasaturi principale. Prima
este ca cadrul legal pentru sistemul de plati este omogen. Conform Legii nr.548-XIII
din 21 iulie 1995 "Cu privire la Banca National a Moldovei" (in continuare Legea
cu
privire la Banca National a Moldovei) şi Legii institutiilor financiare nr. 550-XIII
din
21 iulie 1995 (in continuare Legea institutiilor financiare) Bancii Nationale a
Moldovei (BNM) şi bancilor comerciale (institutii financiare, autorizate de BNM) li
se
acord dreptul exclusiv de a emite şi de a administra mijloacele şi instrumentele de
plata. Astfel BNM şi bancile comerciale reprezinta temelia sistemului de plati din
Moldova. A doua trasatura este ca cecurile joaca un rol foarte nesemnificativ printre
instrumentele de plata prin virament.
In Moldova sunt 25 de banci comerciale universale, fiecare dintre care
presteaza o gama larga de servicii bancare, inclusiv şi servicii de plata.
BNM este proprietarul şi gestionarul unui sistem interbancar de plati prin care
se deconteaz in mod irevocabil şi necondi ionat platile interbancare, indiferent de
valoarea lor, care sunt transferate prin intermediul diferitor sisteme de transfer de
fonduri şi sisteme de plata in contrapartid cum este:
Sistemul interbancar de transfer de credit electronic de fonduri atat in numele
bancilor participante cat şi in numele clientilor lor.
Sistemul interbancar de transfer de debit de fonduri pe suport hartie;
Sisteme de plati in contrapartida diferitelor active:
- bancnote şi monede ale BNM;
- valuta straina ;
- hartii de valoare de stat (HVS) dematerializate.
Dezvoltarea tehnologiilor din ultimul timp a favorizat ca publicul tot mai des sa
solicite servicii de plata bazate pe carduri bancare şi tehnologii electronice. Au
inceput sa fie utilizate tot mai larg automatele bancare de numerar. Conform
principiilor BNM dezvoltarea şi administrarea sistemelor de plati cu amanuntul este
prerogativa bancilor comerciale. Cateva banci gestioneaza retele proprii de
automate bancare de numerar şi terminale electronice de comert , iar o grup de banci
au intemeiat Compania de Procesare "MOLDMEDIACARD" S.R.L. care va
gestiona un sistem de plati cu carduri.
In afara de aceasta bancile acorda servicii de brokeraj in tranzactiile cu hartii de
valoare şi sunt membre şi principalii actionari ai Bursei de Valori din Moldova,
unde se comercializeaza in principal actiuni ale intreprinderilor. Banca de decontare
pentru tranzactiile de la Bursa de Valori a Moldovei este o banca comerciala
selectata prin concurs.

1 . Aspecte institutionale

1.1. Aspecte legale şi de reglementare generale


Cu toate ca nu exista o lege speciala destinata pentru Sistemul National de Plati
legislatia bancara existenta reglementeaza domeniul dat in mod strict şi complet.
Actele normative care reglementeaza Sistemul National de Plati sunt plasate in trei
niveluri:
I. La nivelul de sus se situeaz prevederile generale ale legislatiei bancare din
Moldova referitor la activitatea sistemelor de plati:
a) Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei;
b) Legea institutiilor financiare.
II. Al doilea nivel de acte normative care reglementeaza activitatea sistemelor
de plati reprezinta regulamentele aprobate de Consiliul de Administratie al BNM in
baza articolului 11 din Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei:
- Regulamentul nr. 12003/39 din 5 mai 1995 cu privire la decontarile interbancare
pe teritoriul Republicii Moldova;
- Regulamentul nr. 25/11-02 din 12.07.96 privind decontarile fara numerar in
Republica Moldova;
- Regulamentul nr.58/11-02 din 25 mai 1997 privind organizarea de catre banci a
platilor cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova;
- Regulamentul nr. 404 din 25 decembrie 1998 privind numerotarea cardurilor
emise de bancile autorizate de Banca Nationala a Moldovei
- Regulamentul nr. 402 din 25 decembrie 1998 privind modul calcularii şi
decontarii platii pentru serviciile de decontare oferite de Banca Nationala a
Moldovei;
- Regulamentul din 16 decembrie 1999 privind utilizarea carnetului de cecuri
pentru numerar.
III. Al treilea nivel de acte normative care reglementeaz activitatea sistemelor
de
plati reprezinta regulamentele interne aprobate de Comitetele de conducere ale
bancilor comerciale, participante in diferite activitati ale sistemelor de plati.
Dreptul exclusiv al sistemului bancar al Moldovei de a emite şi administra
instrumentele şi mijloacele de plata este stipulat intr-un şir de articole din Legea cu
privire la Banca Nationala a Moldovei şi Legea institutiilor financiare. Banca este
definita la articolul 2 din Legea cu privire la Banca National a Moldovei şi la
articolul 3 din Legea institutiilor financiare ca institutie financiara care accepta de la
persoanele fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, ce sunt
transferabile prin diferite instrumente de plata. Articolul 12 din Legea institutiilor
financiare stipuleaza ca "(1) Nici o persoan nu poate practica activitati financiare
fara
autorizatia emisa de Banca Nationala …. (4) Nici o banca straina nu poate desfasura
direct activitate financiara in Republica Moldova decat prin filialele şi sucursalele
pentru care Banca National a emis autorizatie". Doua dintre numeroasele activitati
financiare, stipulate in articolul 26 din Legea institutilor financiare, sunt legate
nemijlocit de activitatea sistemelor de plati: “d) acordarea de servicii de decontari şi
incasari; e) emiterea şi administrarea instrumentelor de plata (carti de credit sau de
plata, cecuri de voiaj, cambii bancare etc.)”.

1.2 Intermediarii financiari care presteaza servicii de plata.


Institutiile care accepta depozite sau echivalentele acestora, ce sunt
transferabile, sunt bancile universale (bancile comerciale) autorizate de Banca
Nationala a Moldovei. 25 de banci comerciale presteaza o varietate larga de servicii
de plata, avand o retea extinsa din aproape 150 de filiale şi 430 de agentii. Sistemul
bancar din Moldova are un inalt nivel de concentrare. Cinci din cele mai mari banci
de in 90% din numarul total de filiale şi agentii.
Institutia nonbancar Compania de Procesare "MOLDMEDIACARD" S.R.L.
este un centru de procesare al tranzactiilor cu carduri, fiind in proprietatea deplina a
cinci banci comerciale.

1.3 Rolul Bancii Nationale a Moldovei


In Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei, articolul 5, sunt stipulate
functiile de baza ale BNM, printre care:
d) autorizarea, supravegherea şi reglementarea activitaii institutiilor financiare;
f) supravegherea sistemului de plati in republica şi facilitarea functionarii
eficiente a sistemului de plati interbancare.
Fiindca marea majoritate a serviciilor de plata sunt oferite de catre bancile
comerciale, BNM joaca un rol important in constituirea si dirijarea sistemelor
interbancare de transfer şi decontare de fonduri.
Prin Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei BNM este imputernicita
cu dreptul exclusiv de a emite bancnote şi monede metalice ca mijloc de plata pe
teritoriul Republicii Moldova. BNM organizeaza tiparirea bancnotelor şi baterea
monedelor metalice, asigurind furnizarea regulata de bancnote şi monede metalice
pentru acoperirea necesitatilor de moneda ale economiei nationale. BNM ia masuri
pentru pastrarea in siguran a bancnotelor şi monedelor neemise in circulatie, precum
şi pentru inlocuirea şi distrugerea celor retrase din circulatie.
BNM actioneaza ca bancher şi agent fiscal al statului, deschizind conturi de
depozit pentru Ministerul Finantelor - Trezoreria Centrala şi oferind diferite servicii
financiare şi de plata. Mai mul ca atat, o mare parte a platilor efectuate de Guvern in
strainatate şi din strainatate sunt gestionate de Banca Nationala. In calitatea de agent
fiscal al statului BNM acorda guvernului serviciile legate de amplasarea primara şi
evidenta tranzactiilor cu hirtiile de valoare de stat dematerializate.

1.4 Organele reprezentative


Bancile comerciale sunt reprezentate in mod colectiv de Asociatia Bancilor din
Moldova. Asociatia Bancilor este responsabila pentru coordonarea activitatilor
bancare in:
(a) atingerea consensului legat de imbunatatirea sistemului bancar; (b) organizarea
cursurilor educationale pentru reprezentantii bacilor, şi (c) asistenta in stabilirea şi
imbunatatirea cadrului legal pentru sectorul bancar. O functie aparte a Asociatiei
Bancilor este reglementarea disputelor, mai ales de ordin etic, dintre membrii ei,
inclusiv cele legate de domeniul platilor.
Principalul organ reprezentativ responsabil de dezvoltarea sistemului
interbancar de plati este Comitetul Director al Sistemului National de Plati (CD
SNP). Acest comitet este prezidat de Banca Nationala a Moldovei şi este compus
din
reprezentanti ai patru banci mari din Moldova şi dintr-o selectie de reprezentanti ai
bancilor comerciale mai mici. CD SNP se ocup de probleme de dezvoltare şi
standardizare a sistemelor de plati interbancare şi coordoneaza cu BNM şi cu
bancile
comerciale implementarea noilor servicii de plata. Cu toate acestea, Banca
Nationala a Moldovei are rolul decisiv in dezvoltarea şi gestionarea SNP.

2. Mijloacele de plata utilizate

2.1. Plati cu numerar


Bancnotele şi monedele sunt puse in circulatie prin intermediul bancilor
comerciale la cererea publicului şi in corespundere cu politica monetara şi valutara a
BNM. In anul 2000 erau in circulatie bancnote cu nominalul de 1, 5, 10, 20, 50, 100,
200, 500 lei moldovenesti (in continuare lei) şi monede metalice cu nominalul de 1,
5, 10, 25, 50 bani. Distribuirea bancnotelor şi monedelor metalice este efectuat in
oficiul BNM in contrapartida sumei echivalente trecute la scaderi din contul "Loro"
al bancii comerciale, care solicita numerarul in baza cecului de numerar.
Pana in prezent bancnotele şi monedele metalice reprezinta principalul mijloc
de plata cu amanuntul in Moldova. Populatia foloseste numerarul pretutindeni: la
procurarea marfurilor, plata pentru servicii, achitarea impozitelor şi a taxelor.
Persoanele juridice utilizeaza preponderenta numerarul la achitarea salariilor şi altor
plati salariatilor, la plata pensiilor şi indemnizatiilor din fondurile sociale precum şi
pentru efectuarea diferitelor plati de valoare mica aferente procurarii accesoriilor şi
consumabilelor de birotica şi intretinere a incaperilor de serviciu.
La finele anului 2000 in circulatie erau bancnote şi monede metalice in valoare
de 1469.26 mln. lei in crestere de 1.30 ori fata de 1999. Conform datelor publicate
in
buletinul statistic de informare publica in anul 2000 volumul vanzarilor cu
amanuntul
şi a serviciilor cu plata prestate populatiei a fost de 8283.1 mln. lei. Un indicator
obiectiv al volumului numerarului in circulatie este valoarea agregatului monetar
M0, parte component a agregatului monetar M1 (tabelul 1).
2.2. Platile fara numerar
In Moldova persoanele juridice şi fizice efectueaza plati fara numerar cu
moneda nationala scripturala inregistrata in conturile curente (la vedere) deschise in
bancile posesoare de autorizatii de activitate bancara eliberate de BNM. La sfarsitul
anului 2000 soldul conturilor curente ale persoanelor juridice era de 468.79 mln. lei,
iar ale persoanelor fizice de 24.99 mln. lei.
In principal platile fara numerar efectuate de catre persoanele juridice au loc
prin transfer de credit initiat pe suport hartie de catre platitor.
Majoritatea platilor fara numerar efectuate de catre persoanele fizice au loc prin
intermediul cardurilor bancare de debit.
Datele generalizatoare referitor la platile fara numerar realizate in 2000 sant:
volumul platilor intrafiliale - 15514.0 mln. lei;
volumul platilor interfiliale - 23822.1 mln. lei;
volumul platilor interbancare - 32989,5 mln. lei;
Total - 72325,6 mln. lei;

2.2.1. Transferurile de credit initiate pe suport hartie


Persoanele juridice initiaza transferul de credit din conturile curente in lei
moldovenesti, intocmind pe formulare standardizate de diferite tipuri, instructiuni de
plata (documente de decontare primare), autentificate cu semnaturile persoanelor de
conducere autorizate şi amprenta ştampilei, prezentandu-le spre executare bancii in
care este inregistrat contul. Standardul formularelor tip, cazurile de utilizare a unui
sau altui formular tip, modul de intocmire, autentificare şi prezentare a
documentelor de decontare la banca platitoare spre executare şi procesul de
executare de catre banca platitoare sunt descrise in Regulamentul nr. 25/11-02 din
12 iulie 1996 privind
decontarile fara numerar in Republica Moldova.
In cazul in care destinatarul (beneficiarul) detine contul in alt banc sau filiala
decat cea a initiatorului transferului (platitorului) circulatia documentului de
decontare pe suport hirtie este trunchiata, transferul fiind efectuat in continuare
electronic in baza copiei electronice a documentului de decontare pe suport hartie,
facute şi autentificate de catre Banca (filiala) platitoare. Odata cu inregistrarea platii
in cont banca beneficiarului inmaneaza beneficiarului copia pe suport hartie a
documentului electronic de decontare transmis prin canalele de telecomunicatie.
Persoanele juridice efectueaza prin intermediul transferului de credit pe suport
hartie majoritatea platilor, indiferent de valoarea lor.

2.2.2. Transferurile de debit initiate pe suport hartie


Prin intermediul transferurilor de debit initiate pe suport hartie poate fi efectuat
o gama limitata de plati: a) perceperea incontestabil din conturile persoanelor
juridice
a platilor neachitate benevol in termenul consemnat in documentele de executare
silit
prevazute in codul de procedura civila şi in alte acte legislative; b) transferarea
pensiilor alimentare şi a altor plati, pe care persoanele fizice beneficiare le primesc
in
numerar prin intermediul oficiilor postale.
Circulatia documentelor de decontare pe suport hartie aferente perceperii
incontestabile din conturile persoanelor juridice a platilor neachitate benevol este
trunchiat in banca pa titoare in cazul, in care initiatorul (beneficiarul) detine contul
in
alta banaca sau filiala decat cea a platitorului, transferul fiind in continuare efectuat
in baza copiei electronice a documentelor de decontare pe suport hirtie. Odat cu
inregistrarea platii in cont banca beneficiarului inmaneaza beneficiarului copia pe
suport hartie a documentului de decontare transmis prin canalele de telecomunicatie.

2.2.3. Cardurile bancare


Cardurile bancare completeaza nomenclatura instrumentelor de plata fara
numerar cu amanuntul. Emiterea cardurilor bancare a inceput in 1997, cand o banca
comerciala a devenit membra a sistemului international de plati cu carduri Visa
International. In anul 2000 activitatea de emitere a cardurilor a fost desf urat de
catre 7 banci participante in trei sisteme internationale de plati cu carduri cu pist
magnetic (Visa International, Europaz International, Union Card) ş i 5 banci
participante in doua sisteme locale de plati cu carduri cu microprocesor
(Moldcardsystem, Decartmediapay). In punctele de comercializare sunt instalate
aproape 200 de terminale POS. Exista o retea de 14 automate de eliberare a
numerarului (ATM). Un grup numeros de banci au devenit in anul 2000 membre ale
sistemului international de plati cu carduri Europay International. Capacitatile de
procesare a tranzactiilor cu cardurile emise in sistemul Europay vor fi asigurate de
catre doua unitati de procesare: a) Centrul de procesare al unei banci comerciale
certificat in anul 2000 de catre Europay la care vor procesa tranzactiile cu carduri
trei
banci; b) Compania de Procesare “MOLDMEDIACARD” S.R.L. fondata de catre
alte cinci banci.
Volumul platilor efectuate in 2000 prin intermediul cardurilor bancare a
constituit 0.6% din volumul vanzarilor cu amanuntul şi al serviciilor cu plata
prestate
populatiei. Analiza serviciilor de plata cu carduri demonstreaza, ca sectorul
nominalizat se dezvolta dinamic.
Referitor la sistemele de plati cu carduri BNM şi-a asumat rolul de
reglementare generala a dezvoltarii şi supraveghere a respectarii drepturilor
consumatorilor prin elaborarea regulamentelor, analiza riscurilor şi tendintelor şi
prin
efectuarea controalelor tematice privind aplicarea prevederilor actelor normative. O
functie importanta a BNM este decontarea finala prin intermediul sistemului
interbancar de plati al BNM a pozitiilor zilnice ale bancilor comerciale inregistrate
ca
rezultat al tranzactiilor cu carduri efectuate pe teritoriul Republicii Moldova de catre
rezidenti.

2.2.4. Dezvoltari recente


La capitolul dezvoltari recente e necesar de mentionat:
a) Sistemele electronice “Client-Banca ” implementate de catre un şir de banci
in scopul facilitarii procesului de comunicare financiara cu clientela.
b) Proiectul “Doua carduri la un cont bancar”. In cadrul proiectului nominalizat
detinatorii cardurilor VISA au primit şi carduri Europay, ambele carduri fiind legate
de un singur cont de card al detinatorului.
c) Proiectul implementat in cadrul sistemului “Moldcardsystem” prin care pe
cardul cu microprocesor in afara de aplicatia de card de debit, care permite
detinatorilor sa efectueze plati la punctele de comercializare ale marfurilor şi
serviciilor, a fost instalata aplicatia de card de comert, care suplimentar da
posibilitate detinatorilor acestor carduri sa procure combustibil pentru vehicule din
reteaua de statii de alimentare cu produse petroliere ale companiei indicate in card
platind anticipat companiei date prin intermediul bancii.

3. Circuitele interbancare de transfer şi decontari

3.1. Privire generala.


In Republica Moldova s-au constituit doua grupuri de circuite interbancare de
transfer:
a) circuitele interbancare de transfer legate de sistemul interbancar de plati al
BNM;
b) circuitele interbancare de colectare a tranzactiilor cu carduri in sistemele de
plati cu carduri.
De mentiionat şi circuitele interfiliale de transfer electronic in cadrul fiecarei
banci comerciale cu retea de filiale.

3.1.1. Circuitele interbancare de transfer legate de sistemul interbancar de plati


al BNM
In sistemul interbancar de transfer electronic de credit al BNM, participante
sunt toate bancile comerciale autorizate de catre BNM. Bancile participante
platitoare transmit la BNM spre decontare prin canalele de telecomunicatii
dispozitiile de plata centralizatoare electronice intocmite in baza documentelor
primare de transfer de credit pe suport hartie prin intermediul carora clientela
bancilor, persoane juridice platitoare, initiaza transferurile de credit din conturile
sale curente in lei. Sistemul de transfer electronic de credit al BNM asigura
securitatea transferului şi integritatea mesajelor de plata in baza semnaturii
electronice cu chei publice. Sistemele interfiliale de transfer electronic ale bancilor
participante completeaza sistemul interbancar de transfer electronic al BNM,
asigurand operativitatea efectuarii transferului pe segmentele “filiale initiatoare –
oficii centrale ale bancilor platitoare” şi “oficii centrale ale bancilor beneficiare –
filiale destinatare”.
In sistemul interbancar de transfer de debit pe suport hartie al BNM participante
sunt toate bancile comerciale autorizate de catre BNM. Bancile participante
beneficiare prezinta la BNM spre decontare:
a) cererile de plata centralizatoare pe suport hartie intocmite in baza
documentelor primare de transfer de debit pe suport hartie prin intermediul carora
clientela bancilor, persoane juridice beneficiare, initiaza transferurile de debit din
conturile curente in lei moldovenesti ale persoanelor juridice platitoare de pensii
alimentare, onorare, indemnizatii sociale, care au fost platite deja de catre persoana
juridica beneficiara unor persoane fizice in numerar;
b) dispozitiile incaso privind perceperea incontestabila din contul “Loro” al
bancii platitoare a sumelor consemnate in documentele de executare silit prevazute
de legislatia in vigoare.
Circuitul interbancar de transfer de debit, initiat pe suport hartie privind
perceperea incontestabil din contul persoanei juridice, care nu este banca, a platilor
neachitate benevol in termenul consemnat in documentele de executare silit
prevazute in Codul de Procedura Civila şi in alte acte legislative are urmatoarele
particularitati: Dispozitia incaso initiat de catre beneficiar pe suport hartie este
transmis de catre banca beneficiara pe suport hartie prin posta interbancara bancii
platitoare, in care este contul platitorului. Posta interbancar pe suport hartie are
punctul de schimb al corespondentei in BNM. In banca platitoare circuitul
dispozitiei
incaso pe suport hartie este intrerupt, dispozitia incaso este copiata pe suport
electronic, transferul interbancar fiind efectuat in continuare prin sistemul
interbancar
de transfer electronic de credit al BNM.
Transferurile interbancare aferente platilor interbancare in contrapartida
bancnotelor şi a monedelor metalice eliberate de catre BNM bancilor comerciale
predate de catre bancile comerciale la BNM sunt initiate de catre bancile comerciale
/
pe suport hartie prin intermediul cecului de numerar / foii de varsamant prezentate
de
catre banca comerciala solicitanta la BNM.
Transferurile interbancare aferente platilor in contrapartida valutei straine
cumparate / vandute conform tranzactiilor dintre bancile comerciale sunt efectuate
de
catre bancile comerciale platitoare prin intermediul sistemul interbancar de transfer
electronic de credit al BNM.
Transferul interbancar aferent platii in contrapartida valutei straine cumparate
pe piata valutara interna de catre BNM este efectuat prin transfer de credit initiat pe
suport hartie de catre BNM. In cazul vanzarii valutei de catre BNM, plata in
contrapartida valutei straine vindute este efectuat prin transfer de debit initiat de
BNM pe suport hirtie la contul “Loro” al bancii platitoare.
Transferurile interbancare aferente platilor in contrapartida hartiilor de valoare
de stat (HVS) dematerializate tranzactionate pe piata primara şi cea secundara sunt
efectuate prin transfer de credit initiat pe suport hartie in termenii prevazuti in
Regulamentul nr. 9/08 din 02.02.1996 cu privire la Sistemul electronic de inscrieri
in
conturi ale hartiilor de valoare de stat dematerializate.

3.1.2. Decontarea platilor in sistemul interbancar de plati al BNM


Decontarea platilor transferate prin intermediul sistemelor interbancare de
transfer prezentate in compartimentul 3.1.1 este efectuat in sistemul interbancar de
plati al BNM conform principiului de decontare pe brut la momente de timp
stabilite
dinainte, utilizand moneda scriptic din “contul “Loro” al bancii rezidente”, detinuta
in BNM de catre fiecare banca autorizata. Timpul efectuarii decontarilor este stabilit
in orarul calculelor de decontare, in prezent fiind efectuate patru calcule de
decontare pe zi.
In calculul ordinar de decontare sunt incluse toate documentele de plata
centralizatoare şi documentele de decontare primare colectate şi verificate prin
intermediul sistemelor interbancare de transfer in decursul etapei ce preced calculul
de decontare. Ordinea inregistrarii documentelor nominalizate in fisierul de intrare
este unicul criteriu de prioritate in procesul decontarii. In scopul decontarii anumitor
plati, initiate de BNM, cu prioritatea prevazuta de actele normative in vigoare,
personalul de operare are grija ca succesiunea documentelor de decontare in fisierul
de intrare sa fie adecvat prioritatii cerute a decontarii. Fiecare banca participanta
programeaza in mod similar prioritatea decontarii platilor transmise la BNM prin
sistemele interbancare de transfer.
Debitarea contului “Loro” al bancii rezidente are loc numai in prezen a mijloacelor
suficiente in cont.
Rezultatele calculelor de decontare sunt distribuite in mod automat prin cutiile
de posta electronica de iesire ale bancilor participante, fiind accesibile pentru
bancile
participante indata dupa terminarea calculului de decontare.
Analiza functionarii sistemului interbancar de plati al BNM in anul 2000
demonstreaza, ca volumul platilor interbancare creste dinamic.

3.1.3. Costul serviciilor


Costul serviciilor de decontare prestate in sistemul interbancar de plati al BNM se
calculeaza in dependenta de numarul de documente centralizatoare de plata şi de
documente de decontare primare prezentate şi taxa fixa pentru un document. Actul
normativ de referina este Regulamentul nr. 402 din 25 decembrie 1998 privind
modul calcularii şi decontarii platii pentru serviciile de decontare oferite de Banca
Nationala a Moldovei.
.
3.1.4. Gestionarea riscului de credit şi lichiditate
Gradul de expunere a sistemul interbancar de plati al BNM riscului de credit şi
lichiditate este limitat datorita : a) principiilor de asigurare a disponibilului in
conturile “Loro” ale bancilor rezidente, consemnate in politica monetar şi valutara a
BNM; b) aplicarii principiului de decontare pe brut, adic de debitare a contului
“Loro” al bancii rezidente platitoare cu suma consemnat in documentul de plata
centralizator / documentul de decontare primar care este la rind in fisierul de intrare,
conditionat de suficienta disponibilului din contul curent nominalizat; c) aplicarii
limitate a instrumentelor de transfer de debit de catre persoanele juridice şi fizice.

3.2. Circuitele interbancare de colectare a tranzactiilor cu carduri in sistemele


de plati cu carduri.
In Republica Moldova functioneaza doua sisteme de plati cu carduri cu multi
emitenti: a) sistemul local de plati cu carduri cu microprocesor “Moldcardsystem”;
b) sistemul international de plati cu carduri cu pist magnetic Europay International.
Sistemele internationale de plati cu carduri Visa International şi Union Card,
precum şi sistemul local de plati cu carduri “Decartmediapay” sunt sisteme cu cite o
banca emitenta.
Colectarea tranzactiilor in sistemul “Moldcardsystem” este efectuat de catre
fiecare banca emitenta de la comerciantii sai. Fiecare banca separa tranzactiile
efectuate cu cardurile proprii, intocmeste şi face schimb de fisiere de tranzactii cu
celelalte banci participante in sistem. In baza totalelor fisierelor de tranzactii
receptionate de la celelalte banci fiecare din bancile participante initiaza pe suport
hartie transferuri de credit pe care le transmite spre decontare final şi irevocabil la
BNM prin sistemul interbancar electronic de transfer de credit.
In sistemul Europay International colectarea tranzactiilor in moneda nationala
efectuate cu cardurile emise de bancile rezidente are loc la centrul de procesare
European central prin intermediul centrelor de procesare locale. Centrul de
procesare
european central calculeaza pozitia net bilaterala a fiecarei dintre bancile rezidente
in
tranzactiile cu cardurile Europay efectuate in moneda nationala, comunicand
fisierele
de tranzactii cu cardurile emise şi pozitiile nete bilaterale fiecarei din bancile
rezidente participante. In baza informatiei despre pozitiile nete bilaterale debitoare
fiecare banca initiaza pe suport hartie transferuri de credit pe care le transmite spre
decontare la BNM prin sistemul interbancar electronic de transfer de credit.

4. Rolul Bancii Nationale in sistemul interbancar de decontari

4.1. Responsabilitati generale


BNM joaca un rol important in domeniul mijloacelor de plata şi a sistemelor de
decontari interbancare:
- in virtutea statutului determinat prin Legea cu privire la Banca National a
Moldovei, BNM fiind investit cu functia de a supraveghea moneda national şi
sistemele bancare şi creditare. Ea, de asemenea, deconteaza platile şi transferurile
interbancare de fonduri prin conturile bancilor comerciale deschise in registrele
sale;
- prin influenta decisiva pe care BNM o exercita efectuind operatiunile de piata
deschisa şi prin pozitia centrala pe care ea o are in cadrul sistemului de plati ca
administrator al serviciilor publice acordate comunitaii bancare şi ca operator
(pentru o gama de operatiuni in numele Trezoreriei Centrale);
- in virtutea interesului pe care il are pentru un sistem de plati sanatos şi pentru
combaterea fraudelor in cadrul sistemului de plati;
- şi in sfarsit, in virtutea faptului consemnat in Legea institutiilor financiare ca
numai bancile, care sunt obiectul autorizarii, reglementarii şi supravegherii de
catre BNM, sunt in drept sa acorde clientelei servicii de plata. BNM a intreprins
masuri substantiale pentru a moderniza sistemul de plata din Moldova. Ea a jucat un
rol important in efectuarea reformelor destinate micsorarii costurilor serviciilor
bancare şi imbunatatirii calitatii lor prin automatizarea instrumentelor de plata şi
perfectionarea circuitelor interbancare.

4.1.1. Elaborarea regulamentelor


Setul de regulamente aplicabil sistemului bancar contribuie la securitatea
sistemelor de decontare, de exemplu, prin formularea cerintelor fata de proportiile
dintre conturile bilantului bancii comerciale care garanteaza solvabilitatea bancilor,
şi
prin supravegherea riscurilor interbancare.
Regulamentul nr. 12003/39 din 5 mai 1995 cu privire la decontarile
interbancare pe teritoriul Republicii Moldova a fost aprobat de BNM, luind in
consideratie in procesul elaborarii recomandarile asistentei tehnice internationale
oferite de FMI şi programul TACIS şi altele şi prin consultatii cu Asociatia bancilor
din Moldova şi Comitetul Director pentru dezvoltarea sistemului de plati. Incepand
cu anul 1995 BNM a avut un rol decisiv in domeniul sistemelor de transfer
interbancar şi decontare. In 1996 a fost implementat, cu asistenta substantiala a
programului TACIS,
Sistemul de decontari interbancare electronice pe brut pe sesiuni care include ca
participanti 25 de banci comerciale. BNM este proprietarul, administratorul şi
operatorul acestui sistem in decurs de şase ani.
Cu scopul standardizarii instrumentelor de decontare primare pe suport hartie şi
unificare a regulilor de utilizare a lor BNM a elaborat, cu participarea cointeresata a
Asociatiei Bancilor şi a Ministerului Finantelor Regulamentul nr. 25/11-02 din
12.07.96 privind decontarile fara numerar in Republica Moldova.
Luand in consideratie tendintele de dezvoltare şi perspectivele de utilizare a
instrumentelor de plata moderne BNM a aprobat Regulamentul nr. 58/11-02 din 25
mai 1997 privind organizarea de catre banci a platilor cu carduri pe teritoriul
Republicii Moldova şi Regulamentul nr. 404 din 25 decembrie 1998 privind
numerotarea cardurilor emise de bancile autorizate de Banca Nationala a Moldovei.
Dezvoltarea ulterioara a serviciilor de plata cu carduri bancare a demonstrat
actualitatea actelor normative nominalizate.
4.1.2. Supravegherea ş i controlul
In scopul supravegherii func ion rii sistemului interbancar de pl i al BNM a
fost implementat un set de programe care permit urm rirea detaliat a efectu rii
calculelor de decontare de c tre persoanele cu func ie de supraveghere a respect rii
prevederilor regulamentelor BNM. Rapoarte analitice cuprinz toare referitor la
indicii
volumetrici, tendin elor ş i proceselor in sistemele interbancare de pl i sunt
intocmite
trimestrial..13
Supravegherea de c tre BNM a respect rii actele normative privind sistemele
interbancare de transfer ş i decontare, se efectueaz in cadrul procedurilor de
supraveghere general indeplinite de c tre Departamentul de Reglementare ş i
Supraveghere Bancar .
Totodat , BNM efectueaz periodic controale tematice in b ncile participante in
sistemul interbancar de pl i pe care ea il administreaz . Se atrage o aten ie deosebit
func ion rii neintrerupte in orele de program ş i coordon rii programului de
func ionare cu programele de func ionare ale sistemelor interbancare de transfer cu
am nuntul, care nu sunt administrate de BNM.

4.2. Prestarea serviciilor de decontare

4.2.1. Utilizarea conturilor “Loro” ale bancilor rezidente


Intrucat BNM este unica institutie care detine in evidentele sale conturile
btncilor, prin intermediul BNM se efectueaz toate platile intre banci şi catre / de la
Trezoreria Centrala, indiferent de faptul daca aceste plati se efectueaza in numele
bancilor ori al clientilor lor. Ca sa-i recupereze cheltuielile, serviciile de decontare
prestate de BNM sunt cu plata, cu exceptia platilor efectuate catre / de la Trezoreria
Centrala.

4.3. Politica monetara şi sistemele de plati

4.3.1. Cerintele fata de rezervele obligatorii


Conform Regulamentului BNM nr. 5/8 din 25.12.1995 cu privire la modul de
formare şi mentinere a rezervelor obligatorii de catre bancile comerciale ale RM
bancile autorizate de catre BNM trebuie samen in rezerve obligatorii in lei
moldovenesti, partea cea mai mare a rezervelor obligatorii fiind necesar sa se
inregistreze in contul “Loro” al bancii comerciale la Banca Nationala. In perioadele
de urmarire (1-15, 16-30/31) ale fiecarei luni Banca comerciala are dreptul sa
utilizeze rezervele obligatorii din contul “Loro” pentru a efectua plati interbancare
cu stricta conditie ca in perioadele de mentinere (6-20, 21-05), citez, “banca trebuie
sa completeze rezervele obligatorii pentru a asigura nivelul stabilit al rezervelor
medii in lei moldovenesti in perioada de urmarire.”
4.3.2. Asigurarea cu lichiditate
BNM efectueaza decontari interbancare irevocabile pe brut la orele 11:00,
14:00, 18:00 ş i 20:15. Nu se permite descoperit de cont, bancile trebuind sa-i
asigure lichiditatea necesara pe parcursul zilei operationale prin utilizarea rezervelor
obligatorii, prin incheierea de acorduri de vanzare şi rascumparare a hartiilor de
valoare, prin utilizarea de credite overnight obtinute de la BNM şi pe piata monetara
şi prin facilitatea de lombard acordata bancilor de BNM.
In acordurile de vanzare şi rascumparare a hartiilor de valoare pot fi utilizate
hartii de valoare de stat dematerializate.
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la Banca Nationala a Moldovei
Nr.548-XIII din 21.07.95

Normele metodologice referitoare la datoria externa

Datoria externă brută (DE) la o anumită dată este egală cu suma tuturor
angajamentelor curente efective, necondiţionate, ce obligă debitorul - rezident de a
efectua una sau mai multe plăţi, o dată sau de mai multe ori în viitor, în scopul
rambursării principalului şi / sau dobânzii, în favoarea unui nerezident.
Compoziţional DE a ţării constă din următoarele componente:
1. Imprumuturi:
- imprumuturi de la FMI - imprumuturile contractate cu FMI ş i valorificate de
BNM;
- imprumuturi guvernamentale - imprumuturi externe contractate ş i valorificate de
guvern;
- imprumuturi garantate de guvern - imprumuturi externe contractate sub garan ţ ia
guvernului ş i valorificate de sectorul privat;
- imprumuturi private - imprumuturi externe contractate ş i valorificate de sectorul
privat - b ă nci ş i altele, cu excep ţ ia celor primite de la firmele mam ă .
Stocul angajamentelor sub form ă de imprumuturi la o anumit ă dat ă se calculeaz ă
ca
suma imprumuturilor externe contractate ş i valorificate de reziden ţ ii Moldovei
minus
pl ăţ ile de principal preconizate conform orarului serviciului acestor imprumuturi.
2. Titluri de angajamente - titlurile de angajamente emise de reziden ţ ii Moldovei,
de ţ inute de nereziden ţ i. Titlurile de angajamente se repartizeaz ă sectorial dup ă
provenien ţ a
sectorial ă a emitentului ş i dup ă tipul instrumentului.
Stocul titlurilor de angajamente la o anumit ă dat ă se calculeaz ă ca suma titlurilor
de
angajamente emise de reziden ţ ii Moldovei, de ţ inute de nereziden ţ i, minus cele
cu termenul
de scaden ţă expirat plus dobanda acumulat ă pentru perioada raportat ă , dac ă plata
ei e
prev ă zut ă , conform acordului, intr-o perioad ă ulterioar ă .
3. Credite comerciale: sunt angajamentele sub form ă de credite acordate de
furnizor sau cump ă r ă tor in tranzac ţ iile de comer ţ cu m ă rfuri ş i servicii. Ele
includ:
- avansuri primite de agen ţ i economici de la nereziden ţ i;
- barter neechivalent (in caz cand importul barter dep ăş e ş te exportul lui);
- angajamente pentru importul de m ă rfuri ş i servicii, neachitate in termen.
4. Valuta si depozitele includ:
- depozitele nereziden ţ ilor plasate in sistemul bancar na ţ ional;
- valuta na ţ ional ă aflat ă in posesia nereziden ţ ilor.
5. Alte angajamente aferente datoriei includ:
- arieratele la principal ş i la doband ă la serviciul imprumuturilor ş i titlurilor de
angajamente;
- datoria pentru resurse energetice ş i alte m ă rfuri, importate in perioadele
anterioare.
6. Imprumuturi de la firmele – mamă sau de la filiale plasate peste hotare. Aici se
specifică :
- stocul acestor imprumuturi;
- stocul arieratelor la principal şi dobandă la serviciul lor.
In scopuri analitice DE a ţării se prezintă după tipul debitorului, şi anume: publică,
public garantată şi privată .
Datoria publica include angajamentele Guvernului şi a Băncii Naţionale faţă de
nerezidenţi.
Datoria publica garantata include angajamentele externe contractate sub garanţia
guvernului şi valorificate de sectorul privat.
Datoria privata include angajamentele contractate şi valorificate sau emise de
sectorul privat (bănci şi altele), fără garanţia guvernului.

NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA BALANŢA DE PLĂŢI


Balanţa de plăţi (BP) este un document statistic de sinteză macroeconomică ce
reflectă în mod sistematizat toate tranzacţiile economice ale economiei naţionale cu
restul lumii pentru o perioadă de timp. Stocurile la sfârşitul perioadei de raportare la
principalele poziţii financiare ale BP sunt prezentate în poziţia investiţională
internaţională a statului. Aceste două documente permit conturarea complexă a
situaţiei din sectorul extern al economiei naţionale. Structural BP este alcătuită din
două componente mari: contul curent; contul de capital şi financiar. Contul curent
include: balanţa comercială, balanţa serviciilor, balanţa veniturilor, transferuri
curente. Contul de capital şi financiar include: transferuri de capital,
investiţii directe, investiţii de portofoliu, derivate financiare, alte investiţii, active de
rezervă. Situaţia la articolele contului financiar al BP se prezintă în majoritatea
cazurilor netă.
La baza întocmirii BP stă principiul dublei înregistrări. Fiecare tranzacţie este
reprezentată prin două înregistrări egale ca valoare absolută, dar opuse ca semn.
Una din aceste înregistrări se efectuează pe credit cu semnul plus, iar cealaltă – pe
debit cu semnul minus. De exemplu, în cazul efectuării unei operaţiuni de export în
BP valoarea tranzacţiei va fi reflectată pe CREDIT la articolul “Export” şi pe
DEBIT la articolul ”Active – valută şi depozite”. În principal suma tuturor
înscrierilor pe credit este identică cu suma tuturor înscrierilor pe debit, iar soldul net
al înregistrărilor din BP trebuie să fie zero. În practică, însă nu se întâmplă aşa,
deoarece datele pentru diferite articole sunt furnizate din diferite surse, ca rezultat se
obţine un sold net debitor sau net creditor, numit altfel “erori şi
omisiuni nete”.
Tranzacţiile ce sunt reflectate în BP sunt operaţiuni efectuate între rezidenţi şi
nerezidenţi.
O unitate economică este considerată REZIDENT al unei economii atunci când are
CENTRU DE INTERES ECONOMIC şi sediu permanent în TERITORIUL
ECONOMIC al ţării în cauză mai mult de un an, indiferent de cetăţenie.
Teritoriul economic al unei ţări constă din teritoriul geografic administrat
de un guvern, unde persoanele, bunurile şi capitalul circulă liber şi sunt subiectul
aceloraşi autorităţi monetare şi fiscale. El mai include: spaţiul aerian, apele
teritoriale, teritoriile din apele internaţionale asupra cărora ţara are drepturi
exclusive, enclavele teritoriale situate pe teritoriul altor state, cum ar fi
reprezentanţe diplomatice, consulate, baze militare etc.
Respectiv enclavele teritoriale de acest gen ale altor state nu sunt incluse în teritoriul
economic al ţării date.
O persoană fizică sau juridică are CENTRU DE INTERES ECONOMIC într-o ţară
atunci când există amplasamente în teritoriul economic al ţării respective unde sau
de unde s-a angajat sau intenţionează să se angajeze în activităţi şi tranzacţii
economice pe o perioadă indefinită sau finită, dar destul de îndelungată de timp (un
an sau mai mult).
Principiul urmat ca bază de EVALUARE a tranzacţiilor este preţul pieţei, acesta
fiind definit ca suma de bani pe care un potenţial cumpărător o plăteşte pentru a
achiziţiona ceva de la un potenţial vânzător, când ambii sunt părţi independente şi
urmăresc numai interese comerciale.
Momentul de înregistrare a tranzacţiilor este momentul schimbului de proprietate
asupra bunurilor, real sau estimat (cu aproximare rezonabilă a momentului
înregistrării), momentul când serviciile au fost prestate sau momentul când creanţele
/ angajamentele au fost create sau extinse. Tranzacţiile sunt înregistrate urmând
principiul de „drept constatat” (altfel numit „drepturi şi obligaţiuni”).
BP nu utilizează noţiunea de “plăţi” în concepţia generală a acesteia, ci de tranzacţii,
deoarece o parte din tranzacţiile internaţionale nu presupun plăţi în bani (de
exemplu tranzacţiile barter), iar o altă parte în general nu implică plăţi (de exemplu
moştenirea).
Tipuri de tranzacţii:
- schimburi - cele mai numeroase şi mai importante tranzacţii raportate în BP pot fi
caracterizate drept un schimb în care un partener furnizează o valoare economică
unui alt partener şi primeşte în schimb o valoare echivalentă;
- transferuri – sunt tranzacţiile în care un partener furnizează o valoare economică
unui alt partener fără să primească în schimb o altă valoare;
- migrări – reprezintă migrarea activelor şi pasivelor pe care le deţine o persoana
care
migrează în altă economie.
- tranzacţii convenţional calculate - sunt tranzacţiile estimate (evaluate) şi
înregistrate în conturile BP, dar care nu au la bază fluxuri reale, de exemplu,
reinvestirea profiturilor atribuite investitorilor străini etc.;
reclasificarea şi reevaluarea creanţelor şi angajamentelor - clasificarea poziţiilor
financiare în BP se efectuează cu scopul de a pune în evidenţă unele caracteristici ce
relevă intenţiile creanţierului sau ale debitorului. Schimbul de intenţii influenţează şi
aceste caracteristici, drept consecinţă poziţiile financiare devin obiectul unor
reclasificări.
Tranzacţiile sus-numite (cu excepţia reclasificării şi reevaluării care se reflectă
numai în poziţia investiţională internaţională) îşi găsesc oglindirea la diferite
articole ale BP care sunt structurate în felul următor:
Mărfuri. Acest articol include tranzacţiile cu bunuri care traversează hotarul ţării,
specificându-se cele la care are loc transferul de proprietate (mărfuri generale,
procurarea de bunuri în porturi de către cărăuşi, aurul nemonetar) şi cele la care nu
are loc acest transfer (bunuri pentru prelucrare, reparaţii la bunuri).
Servicii. Acest articol cuprinde toate categoriile de servicii prestate între rezidenţi şi
nerezidenţi, şi anume: transport; turism; comunicaţii; construcţii; asigurări;
financiare; informatizare şi informaţionale; royalty şi onorarii pentru licenţă; alte
servicii de afaceri, personale, culturale şi de recreaţie; guvernamentale.
Venituri. Înregistrează două tipuri de fluxuri între rezidenţi şi nerezidenţi: (1)
venituri sub formă de compensări pentru muncă ale angajaţilor şi (2) venituri din
investiţii ce reprezintă încasări sau plăţi aferente creanţelor şi angajamentelor
externe sub formă de investiţii directe, investiţii de portofoliu, alte investiţii şi active
de rezervă.
Transferuri. Acest articol constituie înscrierea de contrabalansare pentru resurse
materiale sau financiare primite sau acordate fără acordarea sau primirea unei valori
compensatorii. Transferurile sunt divizate în transferuri curente şi transferuri de
capital, distingându-se cele din sectorul guvernamental şi cele din alte sectoare.
Exemple des întâlnite în practică sunt pentru transferuri curente - ajutoarele
umanitare şi asistenţa tehnică, iar pentru transferurile de capital – anularea datoriei
de către creditor, transferurile migranţilor.
Investiţii directe. Investitor direct într-o întreprindere este acel investitor, care
deţine 10% sau mai mult din acţiuni (pentru unităţi pe acţiuni) sau echivalentul lor
(pentru unităţi fără acţiuni). Relaţia “investiţie directă” se extinde asupra
întreprinderilor în care s-au investit bunuri materiale şi/sau bani şi asupra
întreprinderilor asociate cu ele, adică se referă la investiţiile între întreprinderile
asociate, filialele şi centralele lor. Ca parte componentă se evidenţiază capitalul în
acţiuni, venitul reinvestit şi alte capitaluri (cum ar fi împrumuturile contractate între
întreprinderi legate prin relaţii de investiţii directe). Investiţiile directe nu se
înregistrează în BP pe principiul active / pasive, ci pe principiul direcţiei investiţiei:
investiţii directe în străinătate (care au sens economic de active), investiţii directe în
economia naţională (care au sens economic de pasive).
Investiţii de portofoliu sunt sub formă de:
- titluri de participare (de natura acţiunilor);
- titluri de creanţe / angajamente, care la rândul lor se divid în obligaţiuni şi
instrumente ale pieţei monetare.
Derivate financiare grupează toate operaţiunile cu acest tip de instrumente
financiare (swap-uri, opţiuni, depozit de garanţie ş. a.) Operaţiunile cu derivate
financiare sunt înregistrate în bază netă.
Alte investiţii sunt prezentate în două grupuri: active (cerinţe către nerezidenţi) şi
pasive (angajamente faţă de nerezidenţi). Ele includ toate operaţiunile cu active şi
pasive financiare care nu figurează la rubricile investiţii directe, investiţii de
portofoliu sau derivate financiare. Alte investiţii includ credite comerciale,
împrumuturi, valută şi depozite şi alte active/pasive. Anumite concretizări necesită
articolele “Credite comerciale” şi “Alte active / pasive”.
Creditele comerciale se acordă în cazul în care plata pentru mărfuri sau servicii se
efectuează mai târziu sau mai devreme de momentul efectuării schimbului de
proprietate asupra acestora, ceea ce se specifică în contractul tranzacţiei. Acordarea
de credite comerciale nu duce la apariţia hârtiilor de valoare. În BP a Moldovei la
acest articol se înregistrează plăţile/livrările în avans, mijloacele nerepatriate din
exportul şi importul de mărfuri, barterul neechivalent, etc.
La “Alte pasive” se reflectă diverse arierate: la deservirea împrumuturilor externe,
la plăţi pentru importul de mărfuri (de exemplu pentru resurse energetice), etc.
Active de rezervă reprezintă activele externe ale statului, care sunt gestionate de
organele financiar-creditoare. Ele pot fi utilizate pentru finanţarea directă a
deficitului BP sau pentru o influenţă indirectă asupra lui (printr-o intervenţie pe
pieţele valutare cu scopul reglării cursului monedei naţionale, etc.).
În activele de rezervă sunt incluse: aurul monetar, drepturi speciale de tragere,
poziţia de rezervă la FMI, activele în devize liber convertibile şi în hârtii de valoare.
Ca moment metodologic unic pentru articolele contului financiar se prezintă
structurarea lor pe sectoare: autorităţi monetare, guvernamental, bancar, alte
sectoare, iar pentru investiţiile de portofoliu şi alte investiţii - structurarea
suplimentară în dependenţă de termen: pe termen lung şi pe termen scurt.

S-ar putea să vă placă și