Seminar 1 : NOTIUNI INTRODUCTIVE

Corespondenta dintre bilant si planul de conturi (dupa structura planului de conturi)

Utilizrile reprezint alocarea sau investiia de fonduri sub fom de bunuri imobile i mobile,
inclusiv creane, disponibiliti bneti i titluri de valoare, iar sursele de finanare sau modul de
finanare al utilizrilor asigur raporturile de schimb. n acest caz, ecuaia devine:

UTILIZARI (Alocarea fondurilor) = RESURSE (Finanarea fondurilor)

Activul este definit prin prisma structurii de bunuri economice sau mijloace, iar pasivul prin cea
de surse de finanare. Pornind de la definiia obiectului contabilitii, interpretm din punct de vedere
contabil pentru instituiile de credit:
creditele, fiind acele valori proprii ale instituiei de credit care au fost nstrinate cu titlu
rambursabil, genernd creane pentru instituia de credit, vor fi evideniate ca active. Aadar,
activele bancare reprezint totalitatea plasamentelor, acoperite n baza resurselor financiare
(pasivelor bancare) folosite n scopul obinerii de profit.
mprumuturile, ca fiind acele valori care se afl n proprietatea instituiei de credit, dar a cror
provenien este strin, deci vor fi evideniate ca pasive. Pasivele bancare sunt imaginea
fidel a surselor din care se finaneaz activele bancare.
Cu ajutorul conturilor din planul de conturi se contabilizeaz :
Activele i pasivele operaionale - sunt elemente din bilan prin care se realizeaz activitatea
de baz a bncii, producnd principalele venituri i cheltuieli ale bncii.
Operaiunile proprii efectuatne de banc pentru desfurarea activitii (salariai, servicii,
etc.)
Corespondenta dintre bilant si planul de conturi (dupa structura planului de conturi)
Activ, alocarea resurselor financiare pe destinatii
I. Operatiuni de trezorerie si interbancare (clasa 1)
Casa (numerarul din casieria bancii)
Contul curent al IC la BC1 in lei si valuta
Conturi de corespondent nostro
Depozite la banci, credite acordate bancilor
Acorduri reverse repo cu BC si IC
II. Operatiuni cu clientela (clasa 2) includ clientela
nefinanciara (persoane fizice sau juridice) si
IFNuri;

Pasiv, modalitatile de constituire a resurselor financ

I. Operatiuni de trezorerie si interbancare (clasa 1)
Conturi de corespondent loro
Depozite atrase de la banci
Imprumuturi de refinantare de la BNR
Imprumuturi primite de la banci
Acorduri repo cu BC si IC
II. Operatiuni cu clientela (clasa 2)

n situaiile financiare consolidate FINREP, toate soldurile (debitoare sau creditoare) aferente operaiunilor cu
bnci centrale trebuie prezentate separat de alte categorii de active/datorii financiare, criteriul contrapartidei fiind
mai relevant dect criteriul evalurii. De exemplu, elementul Depozite de la bnci centrale trebuie s includ toate
depozitele primite de la bnci centrale, indiferent de regula de evaluare aplicat acestora (overnight, la termen).
Contul curent la BC include 2 subconturi: unul aferent operatiunilor de decontare cu BC si IC si altul pentru RMO.

Credite si creante comerciale

Conturi curente debitoare (overdraft)
Acorduri reverse repo

Imprumuturi primite de la institutii financiare

nebancare
Conturi curente creditoare
Acorduri repo
Depozite, certificate de depozit
III. Operatiuni cu titluri (titluri emise de IC in
vederea atragerii de finantare) - clasa 3

III. Operatiuni cu titluri (titluri achizitionate pentru

constituirea portofoliului de titluri sau pentru
tranzactionarea ulterioara) - clasa 3
Titluri de stat, certificate de depozit, bonuri de
tezaur, obligatiuni municipale, corporative
IV. Active imobilizate (clasa 4)

Titluri de piata interbancara, obligatiuni, titluri de

creanta negociabile
IV. Capitaluri proprii (clasa 5)
Capital social, rezerve din reevaluare, rezultatul
reportat, rezultatul exercitiului financiar

Elementele extrabilantiere (clasa 9)

Elementele extrabilantiere (clasa 9): angajamente de creditare, de garantare (garantii
financiare si reale-bunuri imobiliare ipotecate si mobiliare puse in gaj), privind titlurile. Operatiunile
extrabilantiere cuprind angajamente viitoare, date sau primite de catre institutia de credit, sub forma
unor obligatii sau drepturi, care nu antreneaza in mod direct fluxuri financiare si care nu se
inregistreaza in conturile bilantiere. La aparitia fluxului financiar angajamentul se stinge. Toate aceste
conturi se inregistreaza in corespondenta cu acelasi cont de evidenta 999 = contrapartida.
Angajamentele de creditare sunt promisiuni irevocabile de a pune la dispozitia unui beneficiar
fondurile solicitate, in baza unor termeni contractuali prestabiliti. Daca exista un decalaj de timp intre
momentul semnarii unui contract de credit si momentul acordarii efective a finantarii, operatiunea se va
inregistra mai intai extrabilantier, folosind conturile de angajamente de creditare din clasa 9.
In relatiile de creditare dintre banci se folosesc conturile:
901 A - Angajamente n favoarea instituiilor de credit (angajamente de creditare date de instituia de
credit prin care aceasta se oblig s pun la dispoziia altor instituii de credit, fondurile pe care acestea le
solicit)
902 P - Angajamente primite de la instituii de credit
In cazul operatiunilor de creditare ce au drept contrapartida clientela nefinanciara (retail si
corporate) sau IFNurile, se utilizeaza conturile:
903 A - Angajamente n favoarea clientelei
904 P - Angajamente primite de la clientel
Exemple :
Semnarea unui contract pentru acordarea unui credit interbancar (data acordarii diferita de data
incheierii contractului) :
901 = 999
Anularea angajamentului, in momentul acordarii creditului interbancar : 999 = 901
Semnarea unui contract pentru obtinerea unui imprumut interbancar: 999 = 902.
Anularea angajamentului, in momentul primirii acestuia : 902 = 999
Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamentele bancii de a primi un titlu sau de a-l
livra intr-o operatiune de cumparare sau de vanzare, cu posibilitatea de rascumparare, sau in alte

operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate in contabilitate prin intermediul conturilor din
grupa 92 Angajamente privind titlurile:
Grupa 92 Angajamente privind titlurile
Contul 921 A - titluri i alte active financiare de primit, nregistrate n acest cont de la data tranzacionrii
pn la data decontrii. Titluri de primit este un cont de activ. Se debiteaz cu valoarea titlurilor
cumparate si inca neprimite, sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si inca necumparate si se
crediteaza la primirea acestor titluri, in corespondenta cu contul 999 Contrapartida.
Contul 922 P titluri i alte active financiare de livrat, nregistrate n acest cont de la data tranzacionrii
pnla data decontrii. Titluri de livrat este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute
si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat inca posibilitatea de rascumparare
si se debiteaza la livrarea titlurilor, in corespondenta cu contul 999 Contrapartida.
Angajamentele privind titlurile se utilizeaza in cazul tranzactiilor cu instrumente financiare, dar
numai in cazul in care IC aplic contabilitatea la data decontrii 2:
Exemple :
Inregistrarea angajamentelor privind titlurile de primit (titluri cumparate si inca neprimite)921 = 999
Stingerea angajamentului la data decontarii : 999 =921
Inregistrarea angajamentelor privind titlurile vandute dar nelivrate: 999 = 922
Potrivit contabilitatii de angajamente, efectele trazactiilor sunt recunoscute contabil atunci
cand tranzactiile se produc, si nu pe masura ce fluxurile financiare sunt incasate sau platite. In
consecinta, cheltuielile vor fi recunoscute in contabilitate in momentul angajarii unor datorii si nu in
momentul platii acestora. In mod similar, veniturile vor fi recunoscute in momentul inregistrarii unei
creante si nu la data incasarii acesteia.
Schema de recunoastere contabila a dobanzilor
Operaiunea de nregistrare a dobnzii presupune recunoaterea contabil a existen ei unei sume
de ncasat (crean ataat) sau de plat (datorie ataat) i calcularea acesteia. Dobnzile se calculeaz de
la data punerii la dispoziie a fondurilor i se nregistreaz n contabilitate, in mod obligatoriu, lunar si la
scadena operaiunii.
de venituri.
1. Inregistrarea dobanzii de plat, plata efectiva a dobanzii
a. Inregistrarea dobanzii de plata : cont de cheltuieli = cont de datorii
b. Plata efectiva a dobanzii :
cont de datorii = cont curent
2. Inregistrarea dobanzii de incasat, incasarea efectiva a dobanzii
a Inregistrarea dobanzii de incasat : cont de creanta = cont de venituri
b Incasarea efectiva a dobanzii : cont curent = cont de creanta
Conturile cu funcie contabil de activ corespund elementelor de activ i cheltuieli.
Creterile de valoare ale acestora se nregistreaz n debit, iar ieirile n creditul contului.
Conturile cu funcie contabil de pasiv corespund elementelor de datorie, capitaluri proprii i venituri.
Creterile de valoare, intrrile acestora se nregistreaz n creditul contului.

In functie de data recunoaterii n bilan a instrumentelor financiare, distingem intre : data tranzaciei (data la care
entitatea se angajeaz s cumpere sau s vnd titlul), si data decontrii (data la care titlul este efectiv livrat),
corespunztor metodelor de contabilizare aprobate de conducerea instituiilor de credit

Seminar 2 : OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE (CLASA 1)

Operatiunile de decontare se realizeaza :
- prin contul 1111 A - cont curent la BNR3
sau
- prin conturile de corespondent 121 A - Conturi de corespondent la instituii de credit (nostro)
/122 P - Conturi de corespondent ale instituiilor de credit (loro). Conturile de corespondent
sunt conturi curente deschise de o instituie de credit la o alta, din ar sau strintate, n scopul
facilitrii operaiunilor de decontare interbancar. La instituia de credit titular a contului
curent acesta poart denumirea de cont de corespondent nostro, fiind asimilat unui plasament de
resurse financiare (deci are funcie contabil de activ). Instituia de credit ce gestioneaz
contul curent recunoate contabil o resurs atras (deci un cont cu funcie de pasiv) , cu
denumirea de cont de corespondent loro.
A. Operatiunile de casa se inregistreaza prin contul 101 A. Reprezinta incasarile si platile in
numerar efectuate la cererea clientilor.
Depunerea de numerar n contul curent al unui client:
101 = 2511 Casa = Conturi curente
Constituirea unui depozit la termen de ctre un client, prin depunere de numerar:
101 = 2532
Casa = Depozite la termen
Lichidarea unui depozit la vedere de ctre un client, prin retragere de numerar:
2531 = 101
Depozite la vedere = Casa
Incasri n numerar, ca urmare a emisiunii de certificate de depozit nenegociabile:
101 = 2541
Casa = Certificate de depozit
Comisioane ncasate n numerar :
101 = 7029 Casa = Comisioane
Plata n numerar a dobnzii aferent depozitelor clientelei:
25371 = 101 Datorii ataate = Casa
Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM):
102 = 101 Numerar n ATM-uri i ASV-uri (schimb valutar)= Casa
B. Imprumuturi de refinantare de la BNR (imprumut colateralizat cu active eligibile4 1121,
imprumut lombard51122) 112 P
ntruct ambele tipuri de mprumut sunt n mod obligatoriu garantate cu active eligibile, fr a
se realiza ns i transferul acestora, n contabilitate vom nregistra un angajament privind garaniile
financiare primite sau acordate, prin conturile: 911 (A) - Garanii date instituiilor de credit i 912 (P) Garanii primite de la instituii de credit.

1. nregistrarea angajamentului de creditare primit : 999 = 902

3

Fiecare instituie de credit autorizat s func ioneze n Romnia (instituiile de credit persoane juridice romne si sucursalele din
Romnia ale instituiilor de credit straine) are un cont curent deschis la Banca Naional a Romniei. Prin intermediul acestuia se
asigur decontarea operaiunilor cu banca central sau cu celelalte institu ii de credit i se constituie rezerva minim obligatorie.
4
Este o operatiune de open market n cadrul creia, n scopul injectrii de lichiditate, banca central acord credite bncilor,
acestea pstrnd proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garanie. Valoarea activelor eligibile aduse de bnci n garanie
trebuie s acopere n totalitate creditul acordat i dobnda aferent. Scadenta operaiunilor de piaa monetar nu poate fi mai mare
de 90 de zile.
5
Este una dintre facilitatile permanente oferite de BNR, cunoscuta si sub denumirea de facilitate de creditare, prin care bancilor li
se permite ca pana la sfarsitul zilei bancare 17.45 (deci si dupa ora de inchidere a pietei monetare interbancare- ora 14) sa obtina
resurse pentru acoperirea eventualelor deficite de lichiditate. Scadenta este intotdeauna overnight, si este obligatorie garantarea cu
active eligibile, de regula titluri de stat.

Angajamente primite de la instituii

de credit

2. nregistrarea titlurilor financiare date n garanie:

911 = 999
Garanii date instituiilor de credit

3. Primirea imprumutului : 3.1. primirea efectiva

1111 = 112

Cont curent la BNR

concomitent

mprumuturi de refinanare de la BNR

3.2. anularea angajam. 902 = 999

4. nregistrarea dobanzii de plata : 6011 = 1172

Dobnzi la Banca Naional a Romniei

Datorii ataate i sume de amortizat

5. Rambursarea imprumutului : 112 = 1111

mprumuturi de refinanare de la BNR

6. Plata dobanzii : 1172 = 1111

7. Anularea angajamentului privind titlurile financiare date n garan ie: 999 = 911
C. Credite acordate altor banci (interbancare) 141 A
1. nregistrarea angajamentului dat: 901 =999
Angajamente n favoarea instituiilor de credit

2. Acordarea creditului 2.1 acordarea efectiva: 141 = 1111

Credite acordate instituiilor de credit

Cont curent la BNR

2.2 anularea angajamentului: 999 = 901

3. nregistrarea dobanzii de incasat: 14171 = 7014
Creane ataate

Dobnzi de la creditele acordate instituiilor de credit

4. Rambursarea creditului: 1111 = 141

5. ncasarea dobanzii: 1111 = 14171
D. Imprumuturi primite de la alte banci 142 P
1. nregistrarea angajamentului primit 999 = 902
Angajamente primite de la instituii de credit

2. Primirea imprumutului
2.1 primirea efectiva a imprumutului 1111 = 142
mpr. primite de la instituii de credit

2.2 anularea angajamentului 902 = 999

3. nregistrarea dobanzii de plata

6014 = 14271

Dobnzi la mprumuturile de la instituii de credit

Datorii ataate

4. Rambursarea mprumutului si plata dobanzii : % = 1111

142
14271

E. Acorduri de rscumprare interbancare i titluri date sau luate cu mprumut

Contabilitatea operaiunilor interbancare reprezentnd acorduri de rscumprare i titluri date
sau luate cu mprumut se realizeaz cu ajutorul conturilor 151 Operaiuni repo i titluri date cu
mprumut i 152 Operaiuni reverse repo i titluri luate cu mprumut.
1. Acordurile de rscumprare (repo i reverse repo) sunt operaiuni reversibile prin care
banca central sau instituiile de credit cumpr/vnd titluri pe piaa interbancar, cu obligaia
rscumprrii/revnzrii acestora la un pret fixat si la o data prestabilit.
a.Operaiunile repo reprezint o vnzare de titluri, n schimbul obinerii de lichiditi pe termen
scurt, simultan cu ncheierea unui acord de rscumprare a acelora i titluri, la o dat i un pre
prestabilite. Activele vndute rmn nregistrate n activul bilanier al bncii cedente, fr a avea loc
livrarea efectiv a acestora. Pretul cesiunii (datoria fa de cesionar) este nregistrat n conturile de
operaiuni repo. Se nregistreaz contabil prin conturile: 1511 (P) - Operaiuni repo de pe o zi pe alta i
1512 (P) - Operaiuni repo la termen.
b. n cazul unei operaiuni reverse repo, titlurile sunt cumprate, simultan cu ncheierea unui acord de
revnzare, la un pre fixat i la o dat ulterioar specificat. Cesionarul contabilizeaz preul cesiunii
(creana fa de cedent) n activ, n conturile de operaiuni reverse repo. Se nregistreaz contabil prin
conturile: 1521 (A) - Operaiuni reverse repo de pe o zi pe alta i 1522 (A) - Operaiuni reverse repo la
termen.
2. Conturile de titluri date cu mprumut (1513, 1514 P), respectiv titluri luate cu mprumut
(1523, 1524 A) sunt utilizate pentru nregistrarea operaiunilor de mprumut de titluri, garantate cu
numerar.
Operaiunile de mprumuturi de titluri garantate cu numerar se nregistreaz similar acordurilor de
rscumprare (operaiunilor repo/reverse repo), cu deosebirea c sumele primite, respectiv pltite, n
aceste situaii sunt evideniate n conturile de titluri date cu mprumut, respectiv titluri luate cu mprumut.
1. Operatiuni repo 1511 si 1512 P
a. nregistrarea finanrii primite n schimbul titlurilor vndute:
1111 = 1511 sau 1512
Operaiuni repo de pe o zi pe alta/ Operaiuni repo la termen

b. nregistrarea dobnzii aferent acordului repo:

60151 sau 60152 = 15171
Dobnzi la operaiunile repo de pe o zi pe alta/la termen

Datorii ataate

c. Rscumprarea titlurilor la scaden i plata dobnzii aferente:

% = 1111
1511 sau1512
15171
2. Operatiuni reverse repo 1521 si 1522 A
a. nregistrarea acordului reverse repo: 1521 sau 1522 = 1111
Operaiuni reverse repo de pe o zi pe alta/la termen

b. nregistrarea dobnzii de incasat aferent acordului reverse repo la termen:

15271 = 70151 sau 70152
Creane ataate

Dobnzi de la operaiunile reverse repo de pe o zi pe alta/la termen

c. Revnzarea titlurilor la scaden i ncasarea dobnzii aferente:

1111 =

3.

%
1521 sau 1522
15271

Titluri luate cu mprumut 1523, 1524 A

a. nregistrarea titlurilor luate cu mprumut (echivalentul unei op. reverse repo):

1523 sau 1524 = 1111 (sau 121)
Titluri luate cu mprumut de pe o zi pe alta/la termen

Conturi de corespondent la instituii de

credit (nostro)

b. nregistrarea dobnzii de ncasat:

15271 = 70153 sau 70154
Creane ataate

Dobnzi de la titlurile luate cu mprumut de pe o zi pe alta/la

termen

c. Restituirea titlurilor la scadena operaiunii:

1111 (sau 121) = %
1523 sau 1524
15271
4.

Titluri date cu mprumut 1513, 1514 P

a. nregistrarea titlurilor date cu mprumut (echivalentul unei op. repo):

1111 (sau 121) = 1513 sau 1514
Titluri date cu mprumut de pe o zi pe alta/la termen

b. nregistrarea dobnzii de plat:

60153 sau 60154 = 15171
Dobnzi la titlurile date cu mprumut de pe o zi pe alta/la termen

c. Recuperarea titlurilor la scadena opera iunii:

%
= 1111 (sau 121)
1513 sau 1514
15171

Seminar 3: continuare Clasa 1

7

Datorii ataate

Inregistrarea contabila a ajustarilor pentru deprecierea creantelor (a pierderilor de valoare )

Se constituie de catre mprumuttori n scopul acoperirii unor pierderi poteniale din
creditele/plasamentele efectuate. Inregistrarea in contabilitate a ajustrilor pentru depreciere se
realizeaza in momentul aparitiei riscului de nerambursare (la data recunoasterii unei creante
depreciate).
Operaiunile acoperite integral i pe toat durata desfurrii acestora, cu un depozit colateral (depozit
constituit in scop de garantare) plasat la instituia de credit mprumuttoare, nu fac obiectul determinarii
de ajustari.

a) Constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea creantelor (creditul acordat, dobanda
aferenta) se realizeaz prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentnd nivelul necesarului de
provizioane, dupa regula:
Cheltuieli cu ajustarile pentru depreciere (A) = ajustari ptr deprecierea creditelor sau dobanzilor (P)
6611 = 191
Ajustri specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual

Prin constituirea/majorarea ajustarilor se diminueaza in bilant valoarea contabila a activelor aferente.

b) Diminuarea ajustarilor, ca urmare a recuperarii partiale sau totale a creantelor depreciate se

face dupa regula:
ajustari ptr deprecierea creditelor sau dobanzilor P = Venituri din ajustarile ptr depreciere P
191 = 7611

c) Anularea ajustarilor, in momentul manifestarii riscului de nerecuperare a creantelor (momentul in

care exista certitudinea unor sume ce nu vor mai fi incasate). Activul depreciat este derecunoscut
casat, vndut, transferat la stocuri) din bilant si se inregistreaza in contrapartida cu contul de ajustare:
191 = %
1821, 18271 (gr 1550 luni)
Creane depreciate, Creane ataate

Creante restante si depreciate (grupa 18 A)

Din punct de vedere strict contabil, creditele pot fi clasificate astfel:
- credite curente, n derulare, care respect condiiile de rambursare nscrise n contract;
- credite restante, pentru care exist cel puin o zi de ntrziere la rambursare fa de scaden a ini ial,
dar nu sunt depreciate;
- credite depreciate6. Potrivit IFRS sunt recunoscute n contabilitate:
a) n momentul n care este declanat procedura de faliment sau de executare silit a debitorului sau o
alt msur similar de protecie fa de creditori, i anume insolven a .
b) exist un indiciu de depreciere (evenimente generatoare de pierderi, cum ar fi creterea ratei omajului
n aria geografic a debitorilor, o scdere a preurilor proprietilor imobiliare pentru ipoteci, o scdere

coninutul acestui cont se referea doar la creanele n litigiu inainte de adoptarea Ordinului 27/2010 (1
ian 2012).
6

cuantificabil n viitoarele fluxuri de trezorerie estimate etc.). In acest caz, creditele depreciate includ
creane care nu ntregistreaz nc restane sau nu se afl n litigiu. (1557 luni saptamana impara)
(1550 luni saptamana impara)
Se utilizeaz conturile:
1811 (A) - Creane restante nedepreciate - evidentiaza creditele interbancare care nregistreaz
restane dar nu sunt depreciate (credite care au cel putin o zi de intarziere la rambursare)
18171 (A) - Creane ataate - reflecta valoarea dobanzilor aferente creditelor interbancare restante
1821 (A) - Creane depreciate - evidentiaza volumul creditelor depreciate
18271 (A)- Creane ataate reprezinta dobnzile aferente creditelor interbancare depreciate.
Inregistrarea creditelor interbancare nerambursate la scadenta:
1811 = 141
Creane restante nedepreciate

Credite acordate instituiilor de credit

Inregistrarea dobanzilor aferente creditelor interbancare, nencasate la scaden :

18171 = 1417
Creane ataate

Creane ataate i sume de amortizat

Ipoteza 1: incasarea creantelor restante si a dobanzilor aferente: 1111 = %

1811, 18171
Ipoteza 2: Dac Sumele restante (creditul i dobnda aferent) nu pot fi recuperate pe cale amiabil
(de exemplu, prin reealonarea creditului, acordarea unei perioade de gra ie etc), debitorul este ac ionat n
instan de catre IC. In intervalul de timp cuprins intre momentul actionarii in instanta si pronuntarea
hotararii judecatoresti, creanta restanta va fi inregistrata prin conturile de creante depreciate.
Recunoasterea creantei depreciate (Transformarea creanei restante n crean depreciat):
1821 = 1811
Recunoasterea dobnzii depreciate (transformarea dobanzii restante in dobanda depreciata):
18271 = 18171
Constituirea ajustrilor pentru deprecierea creanelor: 6611 =191
Lunar, pana la data pronuntarii hotararii judecatoresti, apar 2 operatiuni:
nregistrarea dobnzilor depreciate, calculate ncepnd de la data nregistrrii deprecierii (dupa
incadrarea creditului in categoria creantelor depreciate IC va continua sa calculeze dobanzi, potrivit
scadentarului):
18271 = 7018
Creane ataate = Dobnzi din creane depreciate
Majorarea ajustrilor pentru deprecierea creanelor

6611 =191

Cheltuieli cu ajustri specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual

n momentul pronunrii hotrrii judectoreti au loc urmtoarele opera iuni:

1. ncasarea integral a creanelor depreciate i a dobnzilor aferente, prin executarea silit :
a) Dac ncasarea se realizeaz sub forma disponibilit ilor bne ti virate n contul 1111, formula
contabil este:
1111 =
%
Cont curent la BNR
1821
Creane depreciate
18271 Creane ataate

b) Dac ncasarea se realizeaz sub forma titlurilor intrate n posesia bncii creditoare,
nregistrarea va fi:
%
303
304

%
1821
Creane depreciate
18271 Creane ataate
Active financiare disponibile n vederea vnzrii
Investiii pstrate pn la scaden

Diminuarea ajustarilor, ca urmare a recuperarii totale a creantelor depreciate 191 =7611

2. ncasarea parial a creanelor depreciate i a dobnzilor aferente . Sumele ncasate se
nregistreaz similar ca n ipoteza A prezentat mai sus. n cazul sumelor rmase nencasate sau integral
nencasate, exist dou posibiliti:
a) Dac creanele nu au fost acoperite de ajustri pentru depreciere, va fi recunoscut o
pierdere:
668 =
%
Pierderi din creane neacoperite
cu ajustri pentru depreciere

1821
Creane depreciate
18271 Creane ataate

b) Dac au fost constituite ajustri pentru depreciere, activele financiare vor fi derecunoscute
din bilan. Conturile de ajustri pentru depreciere constituite anterior se vor nchide prin creditul
conturilor n care sunt evideniate activele respective, dup formula:
191 =
%
Ajustri specifice pentru deprecieri
1821 Creane depreciate
identificate la nivel individual
18271 Creane ataate
Operatiuni privind depozitele interbancare
131-Depozite la IC (A)
1. Inregistrarea depozitelor constituite la bnci:
131 = 1111
2. Inregistrarea dobnzilor de incasat:
13171 = 7013
3. Lichidarea depozitelor la scadenta si ncasarea dobnzii
1111 = %
131
13171
132-Depozite ale IC (P)
1. Inregistrarea depozitelor atrase de la bnci:
1111 = 132
2. Inregistrarea dobnzilor de platit:
6013 = 13271
3. Lichidarea depozitelor la scadenta si plata dobnzii
% = 1111
132
13271

10

Seminar 4 : OPERATIUNI CU CLIENTELA (CLASA 2)

Operatiunile cu clientela sunt operatiuni efectuate cu clientii persoane fizice si juridice, precum si
operatiuni intre institutiile financiare nebancare si institutiile de credit privind creditele, depozitele si
conturile curente. Operatiunile de creditare a PF/PJ cuprind: creditele acordate clientelei si creantele
comerciale (scontarea si factoringul).

1. Scontarea efectelor de comert 20111 A

Scontul reprezinta operatiunea prin care n schimbul unui efect de comert (cambie, bilet la ordin),
banca pune la dispozitia posesorului creantei, valoarea efectului, diminuata cu agio (taxa de scont si
comisioanele aferente), inainte de scadenta titlului respectiv, avand drept de recurs asupra beneficiarului.
Achizitia efectului de comert fara recurs se va inregistra in contul 20113 forfetare. Agio este considerat
plata de dobanda la inceputul contractului si reprezinta castigul bancii din operatiunea de scontare.
Exemplu: presupunem ca sunteti agenti economici si ati incheiat un contract de vanzare-cumparare,
prin care ati livrat un bun sau ati prestat un serviciu. Pentru acesta, primiti un document justificativ care
atesta ca dupa un anumit interval de timp (60, 90, 120 zile) veti incasa contravaloarea bunului/serviciului.
Daca, insa, aveti nevoie de lichiditati si nu puteti astepta scadenta efectului comercial, il puteti ceda unei
institutii de credit, care va ofera valoarea nominala, diminuata cu o dobanda si comisioane. Taxa de scont
se determina in functie de valoarea titlului si termenul existent intre data scontarii si cea a scadentei
titlului (de regula nu se accepta o perioada mai mare de 12 luni).
S = VN x ts x N
100x360
unde: VN = valoarea nominala
N = numarul de zile ramase pna la scadenta;
ts = taxa scontului;
S = scontul;
Suma primita de client = VN scont - comisioane
Aplicatii
O instituie de credit primete spre scontare de la un client persoan juridic o cambie cu valoarea
nominal de 10.000 RON. Numrul de zile rmase pn la scaden este de 40, iar taxa scontului este de
10% pe an. Operaiunea are loc pe 12 ianuarie i s-a perceput un comision de 0.3%.
12.01 Achiziia efectelor de comer la valoarea nominal (nregistrarea opera iunii de scontare):
20111 = 2511/beneficiar, posesorul titlului VN= 10.000 RON
Scont = Cont curent
12.01 Reinerea drept garanie a unui anumit procent din valoarea nominal a efectelor de comer
scontate:
2511/beneficiar = 25336 (n aplicaia de fa 0 RON) grupa 1561 23.11.2015
Cont curent = Alte depozite colaterale
12.01 Inregistrarea agio perceput (castigul bancii):

-scont
-comision

2511 = %
376
7029

141 RON
10.000* 10%*40 / 360 =111 RON
0.3% * 10.000 = 30 RON

11

31.01 si 20.02 scontul calculat se nregistreaza lunar la venituri

376 = 70211 31 ian. 10.000*10%* 20/360 = 55.5 RON; 20 feb. 55.5 RON
Venituri in avans = Dobnzi de la operaiunile de scont, forfetare i alte creane comerciale
20.02 ncasarea cambiei la scaden:
a) dac clientul pltitor (trasul) are contul curent deschis la aceea i institu ie de credit ca i
clientul beneficiar al cambiei, contravaloarea cambiei va fi retras din contul trasului, dup
formula:
2511/tras, pltitorul titlului = 20111 10.000 RON
Cont curent = Scont
b)dac cei doi clieni au contul curent deschis la institu ii de credit diferite, ncasarea se va
realiza ca urmare a decontrilor interbancare, prin contul curent la BNR sau prin conturile de
corespondent:
1111 (sau 121) = 20111 10.000 RON
Cont curent la BNR (conturi de corespondent) = Scont
20.02 Restituirea garaniei reinute pe msura ncasrii efectelor de comer (nu este cazul aplica iei de
fa):
25336 = 2511/ beneficiar
Alte depozite colaterale = Cont curent
- operaiunea de forfetare se nregistreaz n mod similar cu cea de scontare, contul 20111 nlocuinduse cu 20113.
2. Operatiuni de factoring
Factoringul este operatiunea prin care clientul, denumit aderent, transfera proprietatea
creantelor sale comerciale (facturi) bancii, denumita factor, aceasta avnd obligatia, conform
contractului ncheiat, de a asigura ncasarea creantelor aderentului, asumndu-si riscul de neplata al
acestora. Banca pltete valoarea nominala a creantelor, diminuata cu un comision de finantare (agio) si
un comision de gestiune. De regula sunt 2 transe de finantare.
El reprezinta o tehnica de finantare a creantelor pe termen scurt provenite din tranzactiile interne si export
- facturi a caror reglementare nu depaseste 180 zile.
Compania A ncheie un contract de export cu compania B n valoare de 350 milioane RON. Factura este
cedat unei bnci, pe baza unui contract de factoring cu recurs, ncheiat la data de 1 martie, cu
urmtoarele clauze:
finanarea imediat este de 300 mil RON;
finanarea la scaden 50 mil RON;
comision de gestiune: 1%;
comision de finanare (agio) 20%
scadena este de 90 zile;
garania reinut pentru riscul de nencasare: 40 mil RON
1.03 nregistrarea operaiunii de factoring (achiziia facturii la valoarea nominal):
20112 =
%
350 mil RON
Factoring
2511/compania A
300 mil RON finantarea imediata/ prima transa
Cont curent
2621
50 mil RON finantarea la scadenta operatiunii/ transa 2

12

Alte sume datorate

1.03 Reinerea de comisioane si garantii:
2511/compania A = %
58.5 mil RON
-garanii reinute pentru riscul de nencasare
25336 40 mil RON
-comision de gestiune (se calculeaza la VN a facturii)
7029 1% 350 mil = 3,5 mil RON
-comision de finanare (agio sau dobanda)
376 300 mil 20% 90/360 = 15
(se calculeaza doar pentru sumele aprobate cu finanare imediat)
mil RON
30.03; 30.04; 30.05

Comisioanele de finanare (agio) se nregistreaza lunar la venituri:

376 = 70212 dob de la operatiunile de factoring 300 mil* 30 /360* 20%= 5 mil

1.06 ncasarea facturii la scaden de la importator:

a) dac compania B (importatorul) are contul curent deschis la aceea i institu ie de credit ca i
exportatorul, contravaloarea facturii va fi retras din contul curent, dup formula:
2511/compania B = 20112 350 mil RON
Cont curent = Factoring cu recurs
c) dac cei doi clieni au contul curent deschis la institu ii de credit diferite, ncasarea se va
realiza ca urmare a decontrilor interbancare, prin contul curent la BNR sau prin conturile de
corespondent:
1111 (sau 121,122) = 20112 350 mil RON
Cont curent la BNR (cont de corespondent) = Factoring cu recurs
1.06 Restituirea garaniei reinute:
25336 = 2511/ compania A
Alte depozite colaterale = Cont curent

40 mil RON

1.06 Punerea la dispoziia clientului a sumelor cu finan are la scaden :

2621 = 2511/ compania A
50 mil RON
Alte sume datorate = Cont curent
Operaiuni privind depozitele clientelei
depozite constituite de clientela in numerar: 101 = 253
depozite constituite de clientela prin transfer din contul curent: 2511 = 253
inregistrarea dobanzilor de plata: 6025 = 25371
lichidarea depozitului si plata dobanzilor (prin transfer in contul curent sau in numerar):
% = 2511 (101)
253
25371
Acorduri de rscumprare i titluri date sau luate cu mprumut
Evidenierea contabil se realizeaz prin intermediul conturilor 241 (P) - Operaiuni repo i titluri date
cu mprumut i 243 (A) - Operaiuni reverse repo i titluri luate cu mprumut.
P 2411 - Operaiuni repo de pe o zi pe alta
P 2412 - Operaiuni repo la termen
P 2413 - Titluri date cu mprumut de pe o zi pe alta
P 2414 - Titluri date cu mprumut la termen

13

A 2431 - Operaiuni reverse repo de pe o zi pe alta

A 2432 - Operaiuni reverse repo la termen
A 2433 - Titluri luate cu mprumut de pe o zi pe alta
A 2434 - Titluri luate cu mprumut la termen
Operaiuni repo
nregistrarea acordului repo (finanarea primit de IC n schimbul titlurilor vndute):
2511 = 2411 sau 2412
nregistrarea dobnzii datorate aferent acordului repo:
60231 sau 60232 = 24171
Rscumprarea titlurilor la scaden i plata dobnzii aferente:
% = 2511
2411 sau 2412
24171
Operaiuni reverse repo
nregistrarea acordului reverse repo:
2431 sau 2432 = 2511
nregistrarea dobnzii aferent acordului reverse repo:
24371 = 70231 sau 70232
Revnzarea titlurilor la scaden i ncasarea dobnzii aferente:
2511 =
%
2431 sau 2432
24371
Titluri luate cu mprumut
nregistrarea titlurilor luate cu mprumut de IC (echivalentul unui credit acordat):
2433 sau 2434 = 2511
nregistrarea dobnzii de ncasat:
24371 = 70233 sau 70234
Restituirea titlurilor la scadena operaiunii:
2511 =
%
2433 sau 2434
24371
Titluri date cu mprumut
nregistrarea titlurilor date cu mprumut (echivalentul unui imprumut primit):
2511 = 2413 sau 2414
nregistrarea dobnzii de plat:
60233 sau 60234 = 24171
Rec
uperarea titlurilor la scadena operaiunii:
%
= 2511
2413 sau 2414

14

24171

Seminar 5: continuare clasa 2

Credite acordate clientelei
Credite de trezorerie - contul 202; credite de consum i vnzri n rate - contul 203; credite pentru
finanarea operaiunilor de comer exterior contul 204 ; credite pentru finanarea stocurilor i pentru
echipamente contul 205; credite pentru investiii imobiliare - contul 206; alte credite acordate clientelei
contul 209.
903-Angajamente n favoarea clientelei A
914 - Garanii primite de la clientel P
1. nregistrarea angajamentului de creditare acordat clientului: 903 = 999
2. nregistrarea garaniei financiare primite din partea clientului: 999 = 914
3. Acordarea creditului de trezorerie/consum:
acordarea efectiva:
2021= 2511
/
2031=2511
si concomitent anulam angajamentul de creditare:
999 = 903
4. nregistrarea dobnzilor de incasat : 20271 = 70213
/
20371 = 70214
5. La scadenta, rambursarea creditului de trezorerie/consum si ncasarea dobnzii:
2511 = %
2021 / 2031
20271 / 20371
6. Restituirea garaniei financiare reinute: 914 = 999
Pentru clasa 2, de operatiuni cu clientela, in ceea ce priveste inregistrarea contabila a creantelor
restante si depreciate, a ajustarilor pentru depreciere, a acordurilor de rascumparare, rationamentul este
identic cu cel prezentat in clasa 1, modificandu-se doar simbolurile contabile.
Ajustri pentru deprecierea creanelor din operaiuni cu clientela
Constituirea/majorarea unei ajustri de depreciere:
6621 = 291
Cheltuieli cu ajustri specifice pentru = Ajustri specifice pentru deprecieri
deprecieri identificate la nivel individual
identificate la nivel individual
Diminuarea ajustrilor pentru deprecierea creanelor:
291 = 7621
Ajustri specifice pentru deprecieri = Venituri din ajustri specifice
identificate la nivel individual
pentru deprecieri identificate la nivel
individual
Anularea ajustarilor, in momentul manifestarii riscului de nerecuperare a creantelor (momentul in care
exista certitudinea unor sume ce nu vor mai fi incasate). Activul depreciat este derecunoscut din bilant si
se inregistreaza in contrapartida cu contul de ajustare:
291 = %
2821, 28271

15

Creante restante si depreciate (grupa 28 A)

2811 (A) - Creane restante nedepreciate - evidentiaza creditele acordate clientelei care nregistreaz
restane dar nu sunt depreciate (credite care au cel putin o zi de intarziere la rambursare)
28171 (A) - Creane ataate - reflecta valoarea dobanzilor aferente creditelor acordate clientelei, care
nregistreaz restane dar nu sunt depreciate.
2821 (A) - Creane depreciate - evidentiaza volumul creditelor nerambursate la scadena i trecute n
litigiu
28271 (A) - Creane ataate - repr dobnzile aferente creditelor depreciate
nregistrarea creditului de trezorerie devenit restant:
2811 = 2021
Creane restante nedepreciate = Credite de consum
nregistrarea ca dobnd restant a dobnzii calculate i nencasate la scaden :
28171 = 20271
Creane ataate = Creane ataate
Ipoteza 1: ncasarea ratei de credit restante i a dobnzii:
2511 =
%
Cont curent
2811
Creane restante nedepreciate
28171
Creane ataate
Ipoteza 2: Dac rata de credit restant nu este rambursat pe cale amiabil, institu ia de credit va ac iona
n instan debitorul, moment n care va recunoate n contabilitate o crean depreciat si va constitui o
ajustare pentru depreciere.
nregistrarea creanei depreciate:
2821 = 2811
Creane depreciate = Creane restante nedepreciate
nregistrarea dobnzii depreciate, provenind din dobnda restant nencasat:
28271 = 28171
Creane ataate = Creane ataate
Constituirea ajustrilor pentru deprecierea creanelor:
6621 = 291
Cheltuieli cu ajustri specifice pentru = Ajustri specifice pentru deprecieri
deprecieri identificate la nivel individual
identificate la nivel individual
nregistrarea dobnzilor suplimentare, calculate ncepnd de la data nregistrrii deprecierii:
28271 = 7028
Creane ataate = Dobnzi din creane depreciate
(pentru fiecare lun pn la momentul pronunrii sentin ei judectore ti banca va nregistra o dobnd
depreciat i va majora ajustrile deja constituite cu valoarea acestei dobanzi)
Majorarea ajustrilor pentru deprecierea creanelor:

16

6621 =291

La data pronunrii hotrrii judectoreti banca:

a) ncaseaz integral creana depreciat i dobnzile aferente:
2511 =
%
Cont curent
2821
Creane depreciate
28271
Creane ataate
Diminueaza ajustrarea pentru depreciere:
291 = 7621
Ajustri specifice pentru deprecieri = venituri din ajustri specifice
identificate la nivel individual
pentru deprecieri identificate la nivel
individual
b)ncaseaz parial creanele depreciate i dobnzile aferente. Sumele ncasate se nregistreaz similar
ca n ipoteza A prezentat mai sus. n cazul sumelor rmase nencasate sau integral nencasate, exist dou
posibiliti:
Dac creanele nu au fost acoperite de ajustri pentru depreciere, va fi recunoscut o pierdere:
668 =
%
Pierderi din creane neacoperite
cu ajustri pentru depreciere
2821
Creane depreciate
28271 Creane ataate
Dac au fost constituite ajustri pentru depreciere, activele financiare vor fi derecunoscute ( casat,
vndut, transferat la stocuri) din bilan. Conturile de ajustri pentru depreciere constituite anterior se
vor nchide prin creditul conturilor n care sunt evideniate activele respective, dup formula:
291 =
%
Ajustri specifice pentru deprecieri
2821
Creane depreciate
identificate la nivel individual
28271 Creane ataate

17