Partea a II a PARITATEA PUTERII DE CUMPRARE

1. Paritatea puterii de cumparare ( PPP) este o teorie care spune ca, doua state care schimba
valuta intre ele, sunt in echilibru atunci cand puterea de cumparare este aceeasi in ambele tari.
Aceasta inseamna ca schimbul de rate intre cele dou tari, trebuie sa egaleze rata nivelului
pretului, intr-un ansamblu fix de bunuri si servicii. Cand intr-o tara nivelul pretului comun
creste( exemplu: o tara nivelul inflatiei mare), schimbul de rate al acestei tari trebuie sa
descreasca pentru a reveni(incadra) la paritatea puterii de cumparare.
Fundamentul pentru PPP este "legea unui singur pret". In absenta transportului sau a altor costuri
de tranzactii, pietele competitive vor egaliza pretul unui bun( produs), identic in doua tari, atunci
cand pretul este exprimat in aceeasi valuta. de exemplu: un calculator care, se vinde pentru 500 $
in Statele Unite, in Canada ar trebui sa coste 750 dolari canadieni, cand schimbul de rata intre
Canada si Statele Unite este de 1.50 USD/CAD.
Daca pretul calculatorului in Canada este de numai 750 de dolari canadieni, atunci consumatorii(
cumparatorii) din SUA vor prefera sa cumpere calculatorul din Canada.Daca acest proces, numit
arbitraj, se petrece la o scara mare, consumatorii americani, cumparatori de bunuri( produse)
canadiene vor creste valoarea dolarului canadian, facand astfel ca produsele canadiene sa fie mai
scumpe pentru ei. Acest proces, va continua pana cand produsele vor avea din nou acelasi pret.
Exista trei prerogative pentru acesta lege:
1. Dupa cum am mentionat anterior, transportul costa, obstacolele de schimb si costurile altor
tranzactii pot fi semnificative.
2. Legea unui singur pret se aplica numai pentru bunurile( produsele), care pot fi tranzactionate
( vandute-cumparate), bunurile imobiliare, cum ar fi casele, si multe alte servicii care tin numai
de ariile locale, nu pot fi schimbate intre tari.
3. Trebuie sa existe piete competitive pentru bunuri si servicii in ambele tari.
+ utilitatea piata forex????????????
2.1 Hiperinflaia n Germania 1922-1923
Cauza hiperinflaiei din Germania a acestei imense accelerria preurilor din timpul hiperinflaiei
germane a prut neclar i imprevizibil celor care au trit-o, dar, n retrospectiv, aceasta era
relativsimpl.
n urma acestor despgubiri exorbitante cerute unei economii deja schilodite de rzboi, valoarea
mrcii a intrat n declin vis-a-vis de alte valute i ntr -un ritm care pn astzi rmne de
neneles. Aceasta a dus la creterea rapid a preurilor bunurilor , care a ridicat costul conducerii
guvernului german ce nu putea fi finanat prin mrirea taxelor.
Cnd poporul german a realizat c banii i pierdeau rapid din valoare, a ncercat s i cheltuiasc
repede. Aceast cretere a vitezei monetare a cauzat o i mai mare cretere a preului ce acreat un
cerc vicios. Aceasta a plasat guvernul i bncile ntre dou alternative inacceptabile:dac opreau
inflaia, ar fi condus la faliment, omaj, greve, foamete, violen, prbuire aordinii civile,
insurecie i revoluie.

Dac ar fi continuat inflaia, ar fi absentat de la plata datoriei. ncercrile de a evita att omajul,
ct i insolvena au euat cnd Germania le-a ctigat pe amndou.Uriaul deficit bugetar i
dobnzile n cretere au restricionat considerabil libertatea de micare a statului
Aa c , hiper -inflaia din Germania nu s-a ntmplat accidental. Ea a fost pus la cale deliberat
de ctre un guvern mai interesat s pstreze stabilitatea economic.
Hiperinfaia german ilustreaz redistribuia pe care inflaia a cauzat-o ntr-un mod dramatic.
Hiperinflaia n Ungaria 1945-1946

Dac inflaia este un fenomen ntlnit destul de des, hiperinflaia se petrece destul de rar, dar cu
att mai grav. Dac inflaia din 1920 din Germania a avut un vrf de 32.000% pe lun,
hiperinflaia din Ungaria din 1945-1946 a fost de miliarde de ori mai mare. n 1946, la apogeu,
preurile din Ungaria se dublau la fiecare 15,6 ore, astfel c n ianuarie, guvernul a nlocuit
noneda pengo cu adopengo, care avea valoarea de cteva mii de miliarde mai mare. Rmas nc
in circulaie, pengo nu mai valora nimic - cu 100 de milioane de pengo nu puteai lua absolut
nimic. Cea mai mare bancnot tiprit avea valoarea de 100 de milioane de miliarde de pengo,
astfel c mormane de bancnote, care nu valorau nimic, puteau fi vzute zcnd pe strzi.
Pe 1 august 1946, Guvernul ungar a introdus forintul, garantat cu aur i valute strine, care a
rezistat pn n zilele noastre. Paritatea forintului fa de pengo era nemai ntlnit: 1 forint era
echivalent cu 400.000.000.000.000.000.000.000.000.000 (!) pengo.
Deflaia n Japonia ncepnd din 1995

Japonia are de aproape dou decenii cretere economic lent i deflaie. Interpretarea acestei
experiene are un fel de test Rorschach pentru economiti. Cazul japonez este considerat simultan
un exemplu de ct de ineficace sunt politicile keynesiene privind politicile de stimulare (Privii
ce mult au cheltuit i ce puin au realizat!) i de valabilitate a analizei keynesiene (Au mrit
impozitele i nu au cheltuit destul!).
Indiferent de interpretare, Japonia a acumulat datorii publice enorme (aproximativ 200% din
PIB) i totui a reuit s rmn ntr-o deflaie prelungit. Acest fapt pune Japonia ntr-o poziie
neobinuit, ntruct are n fa costuri masive de reconstrucie. Pe de o parte, pare a fi o explozie
de activitate economic att de necesar. Pe de alt parte, perspectiva unor noi mprumuturi pare
descurajant, dac ne gndim la datoriile uriae deja existente. Nu este clar, de civa ani ncoace, de ce Japonia nu i monetizeaz datoriile tiprind pur i simplu bani. Aceast ar a oferit
principalul exemplu recent al unei capcane de lichiditi (cu rate ale dobnzilor blocate la zero),
dar ntotdeauna a avut posibilitatea de a realiza propria versiune de relaxare cantitativ. Ar putea
tipri yeni i cumpra valute strine.
Exist dou argumente standard mpotriva acestei soluii. Primul este acela c tiprirea de bani
tinde s conduc la inflaie. ns, dup ultimele dou decenii, Japoniei i-ar folosi puin inflaie.
n al doilea rnd, Japonia ar putea fi acuzat de manipulare valutar. ns yenul s-a apreciat de la
123 yen/dolar n iunie 2007 la 81 yen/dolar n prezent.
2.2 Inflatia, ca si deflatia monetar, implic o stare de dezechilibru monetar, determinat de
modificarea anumitor variabile; n esent, dezechilibrele monetare sub forma inflatiei sau

deflatiei sunt proiectia unei ruperi de echilibru ntre masa monetar si masa de bunuri si servicii.
Astfel, n cazul inflatiei, masa bneasc aflat n circulatie nregistreaz o crestere care
actioneaz n sensul scderii puterii de cumprare a monedei respective. Primele consecinte
vizibile ale acestui fenomen sunt emisiunea exagerat de semne bnesti si cresterea preturilor,
dar, n ambele cazuri, aceste consecinte ascund cauzele, care trebuie cutate n rndul unor
fenomene economice, sociale, politice deosebit de complexe.
Hiperinflatia, fenomen cronic ce presupune existenta unui deficit bugetar si deprecierea sever a
monedei n raport cu valutele strine. Dei nu exist o definiie general acceptat a hiperinflaiei,
majoritatea economitilor consider hiperinflaia ca fiind o situaie n care rata lunar a inflaiei
depete 50%. Guvernul a reacionat la deprecierea valorii banilor, adugnd tot mai multe
zerouri pe bancnote, dar, n timp, nu s-a mai putut ine pasul cu explozia preurilor. n cele din
urm, costurile asociate hiperinflaiei au devenit de nesuportat. Banii i-au pierdut treptat rolul de
mijloc de tezaurizare, unitate de cont i mijloc de schimb.
3a)

Graficul de mai sus arata o relatie pozitiva puternica intre preturile Big Mac si PIB/locuitor.
Pentru a estima valoarea justa a unei monede folosim cea mai potrivita linie intre preturile Big
Mac si PIB/locuitor. Diferenta dintre preturile prezise pentru fiecare tara, avand in vedere venitul
mediu si pretul real al acestora, ofera un ghid mai bun de intelegere a valutelor.
In fiecare an, Economist calculeaza Indicele Big Mac, in scopul identificarii valutelor
supraapreciate, in comparatie cu SUA (dolarul american). Big Mac Index este un indice calculat
de catre revista The Economist ca si o masura a paritatii puterii de cumparare a doua monede si

este un test al modului in care ratele de schimb intre monede duc la o putere de cumparare
similara pentru acelasi produs (in cazul nostru un BIG Mac de la McDonalds).
Prin analizarea veniturilor si a preturilor unui Big Mac de-a lungul timpului, a concluzionat cati
Big Mac isi poate cumpara o persoana, cu salariul obtinut intr-o ora.. Pe de alta parte, indicele
face comparatie intre timpul pe care locuitori ai diverselor tari trebuie sa-l munceasca pentru a
castiga banii necesari cumpararii unui BigMac (Romania este pe ultimele locuri cu 69 de minute
muncite, in timp ce un japonez munceste doar 10 minute pentru un Big Mac).
Big Mac nu este doar o chifla cu o bucata de carne la mijloc, Big Mac reprezinta un barometru
al activitatii economice.
b) In SUA i China se produce un singur bun, identic, un hamburger McDonalds, iar preul
acestui bun este 4.07 $ n SUA i 14.7 YUAN n China, atunci cursul de schimb conform PPP
$/CNY este:
S PPP =

14.7 JPY
4.07 USD

=3.611JPY/USD

n tabelul compilat de revista The Economist este dat preul unui Big Mac exprimat n dolari
folosind cursul de pe pia. tiind c un Mac cost 14.7 YUAN i 2.27 $, cursul de schimb de pe
pia este:
s=

14.7 JPY
2.27 USD

=6.4757JPY/USD

Considernd cursul de schimb conform puterii de cumprare ca fiind un curs de echilibru pe

termen lung, se poate observa c pe piat cursul este mai ridicat, deci YUAN-ul este subevaluat.
Conform paritii puterii de cumprare, 1$=3.611 YUAN, deci 1 YUAN=1 / 3.611 $
Pe pia, 1 $ = 6.4757 YUAN, deci 1 YUAN = 1 / 6.4757$. Pentru a vedea exact cu ct este
YUAN-ul sub-evaluat se calculeaz diferena procentual dintre valoarea YUAN-ului pe pia
fa de valoarea YUAN-ului n condiii de echilibru:
1
1

6.4757 3.611
Grad de subevaluare=
=44
1
3.611
c) Cursul real de schimb se poate defini ca fiind cursul nominal ajustat cu preurile de pe cele
dou piee. Sau, n mod echivalent, cursul real de schimb dintre yuan i euro, notat cu
QJPY/USD , reprezint preul n yuani al coului de consum din China raportat la preul coului
de consum din SUA, exprimat tot n yuani.
Deoarece cursul real de schimb exprim preul relativ al unui co de bunuri, acesta nu are o
unitate de msur. Cursul de schimb real este un indicator foarte important n economie datorit
faptului c este o msur a competitivitii unei ri.

QJPY / USD

S JPY / USD PUSD

PJPY

6.4757 4.07
14.7

=1.79

Preul unui bun n China este 14.7JPY , iar preul aceluiai bun n SUA este 4.07USD , la un
curs nominal de SUSD/JPY=6.4757 n acest caz, bunul produs n SUA are un pre n JPY de 26.25 ,
fiind mai scump dect cel n China. Prin urmare, n cazul bunul respectiv, agenii economici
chinezi vor exporta n SUA.
n concluzie, atunci cnd preurile sunt fixe, deprecierea nominal a monedei naionale face
bunurile interne mai ieftine comparativ cu cele strine, ceea ce ncurajeaz exporturile i
frneaz importurile. n realitate, adevratul factor determinant al soldului contului curent este
cursul real de schimb. Efectul asupra contului curent se datoreaz att evoluiei cursului de
schimb, dar i a preurilor.
d) Gradul de subevaluare a monedei chineze in 2011 a avut valoarea 2.27, iar in 2012 a avut
valoarea 2.44, ceea ce face yuanul cea mai subevaluata moneda rezultata din datele oferite de
The Economist, prin intermediul indicelui "Big Mac". E drept, modul in care se calculeaza acest
indice nu este cel mai riguros cu putinta, dar ofera o imagine relativ corecta a diferentelor din
puterile de cumparare ale diferitelor tari. Indicele Big Mac a aparut pentru prima data in anul
1986, in revista The Economist. Daca la inceput a fost considerat ca o gluma buna, astazi a
devenit un adevarat element economic de referinta.Teoria lui se bazeaza pe teoria paritatii puterii
de cumparare (PPP). Aceasta teorie presupune compararea pretului unui Big Mac in doua tari
diferite, tinand cont de cursul de schimb valutar. Aceasta teorie se poate verifica si aplica in mai
multe tari datorita gradului de raspandire a produsului Big Mac. In China materiile prime
precum si chiria locatiilor in care se vinde acest sandvis sunt mult mai mici decat cele din Statele
Unite. De aceea indicele, dincolo de amuzamentul pe care il provoaca si populatitatea de care se
bucura, ar avea un grad de relevanta mult mai mare in situatia in care economiile tarilor
respective ar fi similare. Oricum ramane o modalitate simpla si rapida de a ne face o imagine (nu
foarte corecta intotdeauna) despre diferentele dintre economiile lumii.
4.

In SUA i Australia se produce un singur bun identic, atunci cursul de schimb conform PPP
USD/AUD este: SPPP=1.535526 USD/AUD , iar cursul de schimb de pe pia este: S=1.219215
USD/AUD.
Se observa o scadere a cursului de schimb de pe piata in comparatie cu cursul de schimb
conform PPP, ceea ce inseamna ca USD e supraevaluat.
S PPPS act
Grad de supraevaluare=
=26%
S act
Un grad mare de supraevaluare indica faptul ca tarile sunt puternic dezvoltate din punct de
vedere economic si au o populatie care inregistreaza o putere mare de cumparare.

In SUA i Austria se produce un singur bun identic, atunci cursul de schimb conform PPP
USD/EUR este: SPPP=0.834747USD/EUR, iar cursul de schimb de pe pia este: S=0.823655
USD/EUR.
Se observa o scadere a cursului de schimb de pe piata in comparatie cu cursul de schimb
conform PPP, ceea ce inseamna ca USD e supraevaluat.
S PPPS act
Grad de supraevaluare=
=1.34%
S act
In SUA i Belgia se produce un singur bun identic, atunci cursul de schimb conform PPP
USD/EUR este: SPPP=0.838254 USD/EUR , iar cursul de schimb de pe pia este: S=0.823655
USD/EUR.
Se observa o scadere a cursului de schimb de pe piata in comparatie cu cursul de schimb
conform PPP, ceea ce inseamna ca USD e supraevaluat.
PPP
S S act
Grad de supraevaluare=
=1.77%
S act

5. a) La baza teoriei PPP st Legea Preului Unic, conform creia dac dou bunuri pe dou
piee diferite sunt identice, atunci ele vor avea acelai pre, exprimat, bineneles, n aceeai
unitate de msur (n aceeai moned). Spre deosebire de LoOP, care se refer la egalitatea
preurilor pentru fiecare bun n parte, Paritatea Puterii de Cumprare (PPP) ia n considerare
toate bunurile existente n economie.
Dac legea preului unic rmne valabil pentru fiecare marf, desigur c si PPP trebuie s dein
n mod automat couri de referin utilizate pentru a socoti nivelurile de pre. Sustinatorii teoriei
PPP certific, ns, c valabilitatea acesteia (n special,valabilitatea acesteia ca o teorie pe termen
lung) nu impune cu exactitate deinerea legii preului unic.
Cnd cantitatea de bunuri i servicii devine temporar mai scump ntr-o ar dect n altele,
cererile de valut i produse scade, impingand rata de schimb i preurile interne napoi n
conformitate cu PPP.
Situaia opus a produselor naionale relativ ieftine conduce, n mod analog, la aprecierea
monedei i a inflaiei la nivelului preurilor. PPP astfel
afirm c chiar i atunci cnd LoOP nu este literalmente adevrat, forele economice din spatele
vor ajuta in cele din urma pentru a egaliza puterea de cumprare a valutei n toate rile.
b) Banca Naional a Romniei a utilizat pe parcursul anului 2008 rata dobnzii ca instrument de
politic monetar pentru a influena inflaia i anticiprile inflaioniste, dar i pentru a determina
o anumit evoluie a cursului de schimb.
Dup cum era de ateptat, creterea ratelor de dobnd a determinat aprecierea leului n cele mai
multe din cazuri. De exemplu, modificarea ratei dobnzii din 4 februarie 2008 a determinat
scderea cursului oficial EUR/RON de la 3,6854 la 3,6095. Au existat ns situaii n care cursul
de schimb nu a sczut, cu toate c rata dobnzii a crescut (de ex. modificarea ratei din 27 martie
2008).Astfel de evoluii se pot observa n toate economiile, nu numai n Romnia. Cursul de

schimb este o variabil volatil, iar pe termen scurt nregistreaz suprareacii la toi factorii de
influen.
Noiunea de curs de echilibru este pe ct de intens studiat, pe att de controversat. Ca i ali
indicatori macroeconomici, cum ar fi PIB potenial sau rata natural a omajului, cursul de
echilibru este o variabil fundamental neobservabil direct n economie. De aceea, estimarea sa
se realizeaz pe baza unor tehnici econometrice.
n acelai timp, impactul social i financiar al trecerii la moneda euro va depinde de rata de
conversie, mai precis de cursul de schimb la care se realizeaz transformarea preurilor din
moneda naional n euro. Dac aceast rat de conversie este diferit de cea de pe piaa
valutar, trecerea la moneda euro poate s creeze pierderi att la nivelul productorului ct i la
nivelul consumatorului i, n consecin, s reduc performanele economiei naionale.
PIB este cel mai consistent si relevant indicator macroeconomic, dar nu va asteptati la o influenta
semnificativa pe termen scurt asupra cursului de schimb.Ca element fundamental, PIB-ul este
foarte important in planificarea investitiilor pe termen lung, alaturi de politica monetara, fiind o
corelatie directa intre cele doua.
Cu cat este mai mare valoarea actuala a PIB-ului, cu atat este mai buna situatia economica din
statul respectiv. Cresterea optima a indicatorului este de 3% pe an. Daca cresterea este prea
puternica, Banca Centrala de obicei ia decizia de a majora rata dobanzii de referinta (cu efect
pozitiv asupra valutei nationale).
c) O cretere a inflaiei anticipate ntro anumit ar (ceteris paribus) va avea ca efect pe
termen lung o cretere n aceeai proporie a ratelor nominale de dobnd din ara respectiv.
Aceast relaie dintre inflaie i ratele de dobnd poart denumirea de efect Fisher, dup numele
celebrului economist american Irving Fisher. Efectul Fisher confirm teoria neutralitii n timp
a banilor, conform creia pe termen lung, modificrile cantitii de bani vor avea efecte doar
asupra variabilelor nominale, nu i asupra celor reale. n acest caz, dac rata inflaiei crete cu
5%, ratele nominale vor crete tot cu 5%, ceea ce nseamn c ratele reale rmn constante.
Efectul Fischer explic impactul ratelor de dobnd pe termen lung asupra cursului de schimb.
Conform echilibrului pe termen lung implicat de modelul monetar, o cretere a diferenialului de
rat de dobnd dintre Romnia i zona euro nu poate avea loc dect n condiiile creterii
inflaiei n Romnia (variabilele din zona euro sunt considerate exogene), ceea ce justific o
depreciere a monedei naionale. Pe termen lung, atunci cnd masa monetar crete, nu mai putem
vorbi de o scdere a ratelor de dobnd deoarece, n condiiile n care preurile sunt perfect
flexibile, nivelul acestora crete, ceea ce duce la creterea ratelor nominale de dobnd.

PPP relativ este, uneori, o aproximare rezonabil a datelor, dar, de asemenea, de obicei,
realizez rezultate slabe. Figura 16-2 ilustreaz slbiciunea relativ prin trasarea evolutiei
ambelor PPP yeni/dolar ale cursului de schimb, precum i raportul dintre preurile japoneze i
americane pn n 2009. Niveluri de pre sunt msurate cu ajutorul indicilor raportate de
guvernele japoneze i americane. PPP prezice c i pentru a muta relativ proporional, dar n mod
clar a face
nu. La inceputul anilor 1980 a existat o apreciere brusc a dolarului fa de yenul, chiar
dei, nivelul preurilor este constant n Japonia pentru c n Statele Unite,
PPP relativ sugereaz c dolarul va fi slbit n schimb. Acelai inflaia
tendine au continuat dup mijlocul anilor 1980, dar apoi yenul sa apreciat cu mai mult de
PPP ar fi prezis sum. Numai perioadele destul de lung este relativ PPP
aproximativ mulumit. Avnd n vedere plecri lungi de PPP n mijloc, cu toate acestea,
Teoria pare a fi de utilizare limitat, chiar ca o explicaie a termenului.
Studii de alte valute a confirmat n mare msur rezultatele din Figura 16-2. Relativ PPP
Nu a rezistat bine. Dup cum vei nva mai trziu n aceast carte, ntre sfritul al doilea rzboi
mondial n 1945 i la nceputul anului 1970, ratele de schimb au fost stabilite n cadrul ngust la
nivel internaional
marjele stabilite de ctre bncile centrale s intervin pe piaa valutar
pia. n aceast perioad de rate de schimb fixe, PPP nu a fcut prea ru. Cu toate acestea,
n prima jumtate a anului 1920, cnd mai multe rate de schimb au fost determinate de pia BC

n anii 1970 i dup, abateri semnificative n raport PPP a avut loc, la fel ca n ultimii ani,
zeci de ani.
e) Efectul Balassa- Samuelson este un model realizat independent de cei doi economisti n anul
1964 ca o alternativ la teoria paritii puterilor de cumprare, privind modul de determinare pe
termen lung a cursului de schimb.
Cursul de schimb in tarile in curs de dezvoltare este subevaluat (comparativ cu cel determinat pe
baza PPP).
Economia unei ri este mprit n dou sectoare:
TRADEBLES (T)
NONTRADEBLES (NT)
Preurile n sectorul T sunt influenate de piaa internaional (n condiiile n care fenomenul de
globalizare este tot mai manifest), in acest sector fiind validata si teoria PPP
Piata muncii este competitiva:
salariile din cele dou sectoare tind s se egalizeze
cresterea salariilor reale din sectorul T este data de cresterea productivitatii muncii
Preurile n sectorul T din ambele economii care se compar (una dezvoltat ex. Zona Euro,
alta n curs de dezvoltare ex. Romnia) sunt asemntoare pentru ca productivitatea muncii n
cele dou ri este diferit (WTD>WTCD)
Modelul vine s explice i alte aspecte care vizeaz rile n curs de dezvoltare comparativ cu
cele dezvoltate:
Tendina de apreciere n termeni reali a monedelor rilor n curs de dezvoltare ca urmare
a evoluiei preurilor T i NT
Inflaia mai ridicat n rile n curs de dezvoltare fa de cea din rile dezvoltate
In concluzie cu ct diferenialul de W este mai mare ntre T i NT cu att creterea preurilor
pe segmentul NT va fi mai mare creterea inflaiei n ara vizat (creterea IP)
Dac IPZE < IPRO atunci se nregistreaz o apreciere n termeni reali a monedei naionale
(conform Th. PPP)
f) Teoria PPP prezice egalitatea ntre nivelul preurilor exprimate n aceeai moned pe piee
diferite. Este una dintre cele mai cunoscute teorii de determinare a cursului de schimb, conform creia
nivelul preurilor include toi factorii determinani ai cursului. Cu toate c cele mai multe dovezi empirice
nu susin validitatea acestei teorii pe termen scurt, PPP este o rela ie fundamental a macroeconomiei
deschise. Este important de cunoscut modul n care va evolua cursul de schimb pe termen lung datorit
faptului c factorii de influen a cursului pe termen lung se regsesc n anticiprile agenilor economici,
influennd i fluctuaiile pe termen scurt ale cursului de schimb. O depreciere brusc a dolarului fa de
valutele strine face , de exemplu, utilajele agricole din Statele Unite ale Americii mai ieftine n raport cu
produsele similare. S-ar putea suspecta c viscozitatea intre pre pe termen scurt i volatilitatea cursului de
schimb de ajutor se explica printr-un fenomen discutat in figura 16-2.
Cercetari recente sugereaza ca abaterile de la PPP termen scurt, cum ar fi rata de schimb sunt volatile
si mor odata cu trecerea timpului. Chiar i atunci cnd aceste abateri temporare PPP sunt eliminate, totu i,

se pare c efectul cumulat al anumitor tendinele pe termen lung, determin plecri previzibile de PPP
pentru multe ri precum si in cazul intitulat "De ce nivelul preurilor sunt mai mici n rile mai srace".
g)

Un

factor

important

al

cererii

de

valuta este

cursul

de

schimb.

Perturbarile

interne constau n modificarea cererii de valuta prin variatia unor factori economici interni. De
exemplu, cresterea venitului intern ( ) conduce la cresterea ofertei de moneda, ceea ce are ca efect
cresterea cererii de valuta. Aceasta va determina o presiune de crestere a cursului valutar si a
cantitatii de valuta tranzactionate:

Cresterea cererii de valuta a condus la o depreciere a monedei ceea ce a facut ca cursul de schimb al acesteia sa
creasca de la nivelul

(%)Q e
h)

la

, iar cantitatea de valuta tranzactionata de la nivelul

la nivelul

Q e Q0
rr e RO rr e ZE
Q0

Expresia de mai sus poart denumirea de paritatea real a ratelor de dobnd i arat
faptul c atunci cnd crete rata real de dobnd ntr-o anumit ar (pentru un anumit nivel al
Q0
cursului real anticipat), are loc o apreciere real a monedei rii respective (
scade).

O conditie ar fi ca atunci cnd se verific PPP, ratele reale de dobnd sunt egale n toate
rile.
7.
Procesul de catching-up, de asemenea numit si teoria convergentei, afirma ca economiile
sarace tind sa creasca mai repede ratele decat economiile dezvoltate. Tarile in curs de dezvoltare
au potential de crestere la rate de dobanzi mai mari fata de tarile dezvoltate, deoarece acestea din
urma pot reproduce metode de productie, tehnologii si institutii, utilizate in prezent in aceste tari.
Aceasta teorie presupune de asemenea ca tehnologia se tranzactioneaza liber si este la
dispozitia tarilor in curs de dezvoltare care incearca sa prinda din urma tarile deja dezvoltate. Cu
alte cuvinte, n cazul rilor n curs de dezvoltare, sporul de productivitate n sectorul tradables
depete sporul de productivitate n sectorul NT(sectorul bunurilor netranzactionabile). Aceast
dezvoltare este impulsionat de competiia pe plan internaional i de infuzia de capital i
tehnologii avansate, realizat prin intermediul investiiilor strine n industriile caracterizate de
un raport ridicat ntre contribuia capitalului i a forei de munc la realizarea produciei. Este
adevrat c investiiile strine directe pot determina creteri de productivitate i n sectorul NT
(de ex., n nvmnt, n administraiile locale), mai mult, ridicarea standardului de via va fi
acompaniat i de creterea cererii pentru bunuri NT. Prin urmare, chiar dac i n sectorul NT se
pot nregistra creteri semnificative de productivitate, este greu de conceput c ritmul acestei
creteri l poate depi pe cel din sectorul bunurilor T.
Conform literaturii de specialitate putem distinge doua tipuri de convergenta:
-convergenta si -convergenta. Parametrul econometric arat viteza cu care se realizeaz
convergena atunci cnd parametrul respectiv are semnul negativ, iar arat tendina de
convergen ori de divergen, dup cum acest indicator arat restrngerea sau, respectiv, mrirea
dispersiei eantionului de date supus analizei. Convergenta este o conditie necesara dar nu
suficienta pentru convergenta si presupune existenta unui mecanism de recuperare pe termen
lung care lucreaza diminuarea diferentelor de venituri dintre tari.
Sunt autori care au fcut cercetri empirice asupra convergenei, folosind modelul neoclasic
dinamic modificat i dezvoltat, care ia n considerare capitalul uman i progresul tehnologic, pe
lng capitalul fizic. De exemplu, Mankiw, Romer i Weil (1992), precum i Islam (1995), prin
noile variante de modele, au scos din nou n eviden faptul c economiile cu un nivel de venit
iniial sczut tind s creasc mai rapid dect economiile cu venituri iniiale nalte, dup ce au
introdus n model, ca variabile de control, rata de economisire i rata de cretere a populaiei, iar
Barro, Sala-i-Martin, Blanchard i Hall (1991) au luat n considerare, n mod suplimentar,
mobilitatea capitalului, migraia forei de munc .a.

Unii economiti critic teoria , declarnd c factori endogeni , cum ar fi politica

guvernamental , sunt mult mai influenti n creterea economic dect factori exogeni .Exist
multe exemple de ri care converg cu rile dezvoltate si valideaza teoria catch-up .
Tigrii Asiatici este un termen ce denumete economiile Hong Kongului, Singaporelui,
Coreei de Sud i Taiwanului. Aceste teritorii i state s-au remarcat prin cretere economic
susinut i industrializare accelerat intre anii 1960-1990. La inceputul anilor 1960, unele dintre
aceste ri erau la un stadiu de dezvoltare economic similar rilor africane, care, n mare parte,
au rmas la acelai nivel. Tigrii asiatici au beneficiat nsa din plin de o populaie n general mai
bine educat, acces mai uor la pieele internaionale (acces la coast i ruri navigabile) precum
i investiii strine care au ajutat la declanarea creterii economice. n timp, termenul de tigru a
nceput s fie aplicat oricrei ri cu o cretere economic spectaculoas datorat unei strategii de
comer axat pe exporturi. n Asia de Sud Est, Indonezia, Filipine, Tailanda i Malaysia sunt
cunoscute ca tigrii. n Europa, Irlanda este cunoscut ca Tigrul Celtic, iar Estonia ca Tigrul Baltic,
n timp ce Chile este cunoscut ca Tigrul Latino-american.
Caracteristicile comune ale celor patru Tigrii Asiatici sunt :
Economiile dezvoltate cu un PIB pe cap de locuitor ridicat i un ridicat indice al
dezvoltarii umane;
Naiunile bogat industrializate sunt focusate pe exporturi;
Excedent comercial cu rile menionate anterior;
Ritm susinut de cretere de dou cifre de zeci de ani;
Nivel ridicat de obligaiuni in trezorerie;
Fora de munc calificata i motivata;
Rata de economisire ridicata.
Aceste natiuni au intalnit dificultati dupa ce au pierdut avantajul competitiv initial si
anume forta de munca ieftina. China, India si o mare parte din Asia de Sud sunt acum economii
dezvoltate bazate pe forta de munca ieftina, inlocuind in mare parte Tigrii Asiatici.
8 a) Creterea PIB-ului la nivelul Germaniei (n preurile reale) a cunoscut o crestere
substanial n 2008, iar n 2009 PIB-ul s-a redus considerabil ca urmare a crizei economice i
financiare mondiale. n 2010, nivelul PIB-ului n Germania s-a redresat, iar aceast evoluie a
continuat (chiar dac ntr-un ritm progresiv mai lent) n 2011-2013, nainte ca n 2014 creterea s
cunoasc o accelerare. Pn n 2013, PIB-ul de la nivelul Germaniei a ajuns la 2482430.4 milioane
EUR.

b) n ceea ce privete creterea economic, Germania are un trend ascendent, cu exceptia

perioadei 2008-2009, unde scaderea a fost una considerabila si anume -5.5%, dar redresandu-se
foarte repede in urmatorul an. Creterea economic pozitiv a fost determinat n special de
dinamica susinut a sectorului teriar (construcii, piaa imobiliar, servicii financiar-bancare,
comer), dar i de un nivel ridicat al consumului populaiei, ca urmare a creterii veniturilor.
9. Tarile alese pentru a le compara sunt :Romania si Norvegia, tari diferite din foarte
multe puncte de vedere. Prima diferenta intre ele este PIB/locuitor in romania este
de 11.200$, iar in Norvegia este de 54.600$, o diferenta mare dar PIB-ul pe cap de
locuitor nu ofer nicio indicaie cu privire la distribuia bogiei ntre diferitele
grupuri de populaie din aceeai regiune, nici nu msoar venitul de care dispun n
cele din urm gospodriile private dintr-o regiune, ntruct fluxurile de navetiti pot
conduce la o contribuie a angajailor la PIB-ul unei regiuni (n care lucreaz) i la
veniturile gospodriilor dintr-o alt regiune (unde locuiesc).
Exemple de tari in care nivelul de trai e foarte ridicat: Danemarca, Singapore,
Canada, Noua Zeelanda, Germania, SUA, Olanda, Elvetia.
Exemple de tari in care nivelul detrai e foarte scazut: India, Nepal, Pakistan, Tunisia,
Algeria.
Produsul intern brut pe locuitor (indicatorul analizat) evideniaz mai clar nivelul
dezvoltrii economice dect mrimea i evoluia produsului intern brut total.
Dinamica PIB pe locuitor este mult mai semnificativ, cci coreleaz dinamica PIB
cu dinamica populaiei. Este o cerin, pentru dezvoltarea economic i pentru
creterea nivelului de trai, ca dinamica PIB (msurat prin indicele real IPIB) s o
devanseze pe cea a populaiei (IP).
Cele patru tari din nordul Europei ocupa primele locuri in clasamentele economiilor
lumii.
Cheia succesului nordic nu este liberalismul agresiv, ci o combinatie intre economia
deschisa si investitiile publice in capitalul uman. Au investit mai ales in zona
inovatiei si a incluziunii sociale, acolo unde se imbina cel mai bine abordarea sociala
si competitivitatea.
Si iata ca, in prezent, Danemarca se lauda cu una dintre cele mai libere piete ale
muncii din Europa, in care femeile muncesc cot la cot cu barbatii (72% dintre femei
sunt active, fata de 79% dintre barbati). Statul suedez permite parintilor sa isi
trimita copiii la scoli private pe banii publici, in timp ce Finlanda incurajeaza sustinut
inovatia si antreprenoriatul.

Partea a III a BALANA DE PLI

1.a Conform IMF World Economic Outlook rile care au un deficit de cont curent substanial
sunt:

Country

Current account balance

(% of GDP)

Mozambique

-34.75%

Libya

-30.11%

Saint Vincent and the Grenadines

-29.59%

Iar respectiv rile care au un excedent de cont curent substanial sunt:

Qatar

26.10%

Brunei

28.35%

Kuwait

31.01%

Germania cu un excedent bugetar de 7.39% se afla pe locul 14 in lume conform clasamentului

anterior. Necesarul net de mprumut al guvernului federal, mprumuturi totale excluznd rostogolirea datoriei existente, se va
situa la 6,2 miliarde de euro anul urmtor, a afirmat sursa citat pentru agenia de pres Reuters. Surplusul din 2015 se va situa
la numai 200 de milioane de euro, dar va ajunge n 2017 la aproape 10 miliarde de euro, permind celei mai mari economii a
Europei s nceap s-i reduc datoriile.

.a Conform CIA World Factbook rile care au un deficit de cont curent substanial sunt:

Current account balance

Country

(% of GDP)

Zimbabwe

-22.27%

Zambia

-0.23%

Yemen

-1.58%

Iar respectiv rile care au un excedent de cont curent substanial sunt:

Algeria

-4.34%

Albania

-13.08%

Afghanistan

5.7%

Germania cu un excedent bugetar de 7.45% conform CIA World Factbook.

2.
$46.134