ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

PERFORMANȚA BUGETARĂ ÎN TURCIA

Autori : Oteleanu Ana Maria Anca

Pana Georgiana
Petcu Amalia
Pichiu Camelia Liliana

București, an universitar 2014-2015

1
Rezumat

Proiectul nostru prezinta conceptul de performanta bugetara în mai multe acceptiuni,

conform literaturii de specialitate existente si vom examina pe scurt modul de implementare al
initiativelor din Turcia, membra OECD, privind masurarea performantei bugetare. Sistemul
bugetar performant din Turcia este datorat utilizarii eficiente a resurselor publice. Acest articol
analizează situația actuală a implementării sistemului bugetar performant în Turcia, din punct
de vedere al administrațiilor publice, precum și toate elementele sistemului. Adoptarea unui
sistem coerent de măsurare a performanţei necesită definirea clară a ceea ce cuantificăm, a
sistemelor de măsurare şi a modului în care utilizăm sistemele de măsurare a
performanţei.Articolul identifică punctele forte ale sistemului și problemele cu care se confruntă.

Cuvinte-cheie: buget de performanță, sisteme bugetare, planificare strategică, programarea

performanței, rapoarte contabile.

1.Introducere

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor, la definirea căreia

concura o abordare juridică şi alta economică. Sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act prin
care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat se
elaborează pe o perioadă de un an. În teoria economică modernă, bugetul este considerat ca o
variabilă esenţială în determinarea PIB şi a nivelului folosirii resurselor. . Pentru a asigura
alocarea eficientă a resurselor, în conformitate cu prioritățile de guvernare, a apărut sistemul de
performanță bugetară. În Turcia, la fel ca în majoritatea țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare,
o abordare a performanței bugetare a fost introdusă în sectorul public în anul 2003, prin
adoptarea Legii de Management Financiar Public și Control. Această lege se referă la gestiunea
financiară și controlul tuturor administrațiilor publice, iar în anul 2005 a fost pusă în aplicare, în
ceea ce privește procesul bugetar.
Performanţa bugetară reprezintă capacitatea/aptitudinea unei administraţii sau instituţii
publice de a-şi procura resursele într-o manieră economică şi de a utiliza aceste resurse într-o
manieră eficace în scopul obţinerii rezultatului dorit.
Ipoteza conform căreia, în Turcia, procesul de performanță bugetară nu decurge asa cum
ar trebui , este pusă sub semnul întrebării. Scopul acestui articol este acela de a analiza
eventualele problemele referitoare la sistemul de performanță bugetară din Turcia.

2.Stadiul cunoașterii pe plan național și international

Cea mai importantă activitate a guvernului central este elaborarea şi aprobarea unui buget,
fiind un rezultat al politicilor şi programelor promovate. Elaborarea unui buget de performanta
oferă posibilitatea de a identifica şi urmări mijloacele bugetare, având în vedere rezultatele şi
performanţele si asigură legătura dintre resursele alocate şi performanţa mangerială
Performanţa este monitorizată atât prin planuri strategice (pe termen mediu, de regulă
ani), cât şi prin planuri anuale de performanţă
Bugetul de performanţă (BP) pune în evidenţă rezultatele planificate care urmează să fie atinse în
urma activităţilor realizate de autorităţile publice locale şi instituţiile publice finanţate de la

2
 bugetul local. Si este acel buget care permite ameliorarea eficienţa şi eficacităţii cheltuielilor
publice prin corelarea resurselor publice utilizate cu rezultatele, apelând permanent la informaţii
privind performanţa.
Având o imagine explicită asupra rezultatelor aşteptate din activitatea acestora,
pot fi identificate soluţii şi metode eficiente pentru realizarea lor. Prin urmare, bugetul de
performanţă asigură o legătură între resurse financiare şi cheltuieli, pe de o parte, şi programe şi
activităţi de implementare, pe de altă parte.

BP reprezintă un instrument eficient de management pentru identificarea şi formularea

priorităţilor şi în procesul decizional asociat alocării resurselor bugetare în viitor, în funcţie de
rezultatele obţinute. Acesta cuprinde activităţi majore, pentru care sunt definite scopuri, obiective
şi indicatori de performanţă şi pentru realizarea căruia sunt alocate resurse respective.
Un BP include planul anual de implementare a planului strategic al autorităţilor publice şi un
buget anual, care reflectă raportul între finanţarea programului şi rezultatele aşteptate. BP
accentuează scopul sau grupul de obiective care trebuie să fie atinse cu o anumită mărime a
cheltuielilor şi creează o legătură între banii cheltuiţi şi rezultatele aşteptate. Acest tip de buget
este uşor de înţeles de către consilierii locali care aprobă bugetul, precum şi de publicul larg.

Un buget de performanță înseamnă:

 nouă calitate şi un nivel ridicat de management;
 un mecanism eficient de supraveghere;
 decizii justificate şi imparţiale privind furnizarea de servicii;
 elaborarea unui plan bugetar multi-anual;
 un instrument valoros pentru crearea unei legături integrante între intrări şi ieşiri;
 evaluare mai bună a rezultatelor operaţiunilor programului;
 informaţii mai bune cu privire la calitatea serviciilor pentru consilierii locali şi cetăţeni;
 transparenţă mare a acţiunilor din proiect şi executarea acestuia.

Principiile bugetului de performanţă:

 Perspectiva strategică (BP trebuie să se bazeze pe o strategie care descrie realocarea resurselor.
Orice model de management strategic trebuie să indice: misiunea autorităţii publice sau direcţia
de activitate, metodele, scopurile şi obiectivele care vor contribui la realizarea acestei misiuni (de
planificare strategică) și resursele alocate în scopul realizării strategiei).
 Responsabilitatea (Pregătirea unui raport anual este o condiţie necesară a BP. Acest raport anual
trebuie să conţină informaţii cu privire la rezultatele obţinute, precum şi cheltuielile realizate
(realizări clare şi directe în termeni de organizare).
 Continuitatea (Planificarea strategică pune bazele pentru continuitatea bugetului. Alocarea
resurselor are drept scop realizarea de planuri, determinate de activităţile trecute şi prezente).
 Coerența și corespondența (Proiectele sunt unităţile principale de analiză a performanţei
bugetului și trebuie să fie elaborate în conformitate cu structura de organizare).
 Măsurarea (Procesul bugetar de performanţă trebuie să facă posibilă măsurarea economicităţii,
eficacităţii, eficienţei dezvoltării infrastructurii şi prestărilor de servicii).

3
Categorii de bugete de performanţă:

Sursa: Performance Budgeting in OECD Countries

Figura 1. Categorii de bugete de performanță

 BP de prezentare (informaţiile despre performanţă sunt prezentate în documentele bugetare sau

alte documente ale guvernului și pot fi obiective de performanţă sau rezultate de performanţă.
 BP informat de performanţă (resursele sunt legate într-o manieră indirectă fie de viitoarea
performanţă propusă, fie de rezultatele de performanţă. Legătura indirectă presupune că
informaţia despre performanţă, împreună cu alte informaţii, este utilizată sistematic pentru a
argumenta deciziile bugetare. Informaţia despre performanţă este importantă în procesul
decizional, dar aceasta nu determină în mod necesar cantitatea de resurse alocate.
 BP direct (legătura directă implică alocarea explicită a resurselor la unităţile producătoare de
bunuri și servicii publice).

3. Caracteristicile generale ale sistemului de performanță bugetară în Turcia

În Turcia, sistemul de performanță bugetară a fost finalizat în iulie 2008, după ce în

decembrie 2003 s-a realizat prima abordare a unui buget de performanță. Termenul de ”buget
performant” se referă la faptul că administrațiile publice, pentru a aloca eficient resursele și
bugetul, redactează programe bazate pe planuri strategice, obiective și indicatori de performanță.
În Legea de Management Financiar Public și Control (LMFPC), sunt definite trei instituții:
administrațiile publice (cu rol de guvern central), instituții de securitate socială și administrații
locale. În consecință, există trei mari categorii de bugete: bugetul guvernului central, bugetul
instituțiilor de securitate socială și bugetul administrațiilor locale. Bugetul guvernului central
include: bugetul general, bugetul special și bugetul agenției de reglementare și supraveghere.

4
Figura 2. Bugetul guvernului central

Se poate observa, din Figura 2, faptul că veniturile bugetare au crescut cu 41,5% de la an la an,
în primele două luni ale anului 2013.

3.1 . Instrumentele performanței bugetare

3.1.1 Instrumentele performanței bugetare sunt:

 Planurile strategice
 Bugetele
 Programele de performanța
 Rapoartele contabile.
Pe langa cele enumerate, mai exista un instrument complementar ,numit clasificarea analitica a
bugetului.Planurile strategice determina poziția curentă și cea dorită de instituțiile statului, dar și
modalitatea de a reduce decalajul dintre cele două.

3.1.2 Planurile strategice cuprind:

Obiective pe termen mediu și lung
 Politicile de bază
 Obiectivele
 Prioritățile
 Indicatorii de performanță care trebuie urmăriți de către administrațiile publice pentru a
realiza alocarea eficientă a resurselor.
În ceea ce privește bugetele, un cadru bugetar multianual este realizat
pe baza bugetului anual. Perspectiva de timp pentru bugete este de 3 ani.Ministerul de Finanțe a
creat bugetul de venituri, iar realizarea bugetului de cheltuieli a revenit în sarcina administrațiilor
publice.

3.1.3 Programele de performanță includ următoarele elemente:

 Obiectivele
 Indicatorii de performanță
 Activitățile care urmează să fie executate
 Resursele necesare atingerii obiectivelor și informații referitoare la administrarea
acestora.

5
3.1.4 Rapoartele contabile exprimă efectele activității și cuprind:
Resursele utilizate și motivele unor eventuale abateri de la obiectivele bugetare
 Informații financiare referitoare la activitățile instituțiilor și organizațiilor din subordinea
statului
 Informații referitoare la activități de performanță efectuate conform planurilor strategice
 Informații gererale cu privire la administrare
Administrațiile publice elaboreaza rapoartele contabile în fiecare an.
În Turcia, bugetele sunt emise în raport cu clasificarea analitică. Sunt patru grupe pe care se
bazează clasificarea bugetelor de cheltuieli: clasificare funcțională,clasificare instituționala
,clasificare economică,finanțare.

3.2 Decizia de performanță bugetară

În Turcia, procesul bugetar debutează cu publicarea programului pe termen mediu și se

încheie cu publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial.Programul acesta este un
document pe termen mediu care denotă prioritățile politice generale și cuprinde o previziune
macroeconomică pentru următorii trei ani, inclusiv un pronostic al cheltuielilor cu dobânzile,
datoria publică netă, cheltuielilor generale și a veniturilor dar și povară fiscală.

3.3 Interpreții sistemului de performanță bugetară

Principalii interpreți din sistemul de performanță bugetară sunt :

 Administrațiile de implementare
 Administrațiile de reglementare

Administrațiile de implementare se ocupă de performanța bugetară. Mai exact, ele sunt

raspunzatoare de crearea planurilor strategice, programelor de performanță și rapoartelor
contabile. Toate administrațiile subordonate guvernului central au propriile lor departamente,
responsabile de coordonarea și orientarea bugetului de performanță.

Administrațiile de reglementare sunt:

 Ministerul de Finanțe (raspunzător de politica fiscală și este delegat să determine

probleme legate de performanța bugetară și rapoartele contabile)
 Subsecretariatul Organizației de Planificare Statală (raspunzător pentru planurile de
dezvoltare pe termen lung, monitorizare și prognoză macroeconomică, pregătire și
realizare a planurilor de investiții).

3.4. Revizuirea bugetului de performanţă în Turcia

Clasificara bugetară ajută la stabilirea propunerilor privind cheltuielile administraţiilor.

Programul conține un cadru de cheltuieli pe termen mediu, reprezentând previziuni legate de
bugetul anual de cheltuieli în limitele globale pentru fiecare din următorii trei ani. Procesul
bugetar din Turcia este definit ca fiind centralizat și fragmentat în accelași timp. Cheltuielile

6
curente și de capital sunt separate, primele fiind responsabilitatea Ministerului de Finanțe și cele
din urmă, responsabilitatea Organizației de Planificare Statală.

3.5 Analiza sistemului de performanţă bugetară în Turcia

Evaluarea instrumentelor bugetare de performanţă este inclusă în analiza legislaţiei

privind performanţa bugetară. Legea cu privire la Curtea de Conturi a Turciei şi Legea cu privire
la Funcţionarii publici au un rol important în sistem. Se afirmă prin lege că planurile strategice
sunt evaluate de către Organizația de Planificare Statală, în ceea ce privește planurile de
dezvoltare, programele, procedurile prevăzute în regulamentele aferente, coerența planurilor
strategice (misiunea, obiectivele și ținta) și coerența cu planurile strategice ale altor administrații.
Din punct de vedere al bugetului performant care urmează să fie pus în aplicare în Turcia,
acesta trebuie să fie elaborat în conformitate cu programele de performanță. Legea specifică
faptul că programele de performanță sunt evaluate de către Ministerul de Finanțe din punct de
vedere al standardelor.

Legea specifică faptul că programele de performanță sunt evaluate de către Ministerul de

Finanțe din punct de vedere al standardelor. Conform calendarului bugetar specificat în LMFPC,
administrațiile, în termen de o lună (1-31 iulie) trebuie să pregătească propunerile lor de buget.
Cu toate acestea, datele de publicare ale documentelor de buget arată că există abateri în unele
părți ale calendarului bugetar oficial. Procesul de elaborare a bugetului: propunerile de buget ale
administrațiilor sunt pregătite și trimise la Ministerul de Finanțe. Bugetele de investiții sunt
pregătite separat și trimise la Organizația de Planificare Statală pentru revizuire.
Procesul de aprobare a bugetului: cu trei luni înainte de începerea anului fiscal ar trebui
sa fie prezentat Parlamentului proiectul de buget, astfel încât sa permită o perioadă rezonabilă în
care Parlamentul să-l poată revizui în mod corespunzător. . Cu toate acestea, în Turcia,
Parlamentul are în mod oficial 75 zile pentru a examina și aproba bugetul, din care primele 55
zile sunt pentru Planul și Comisia de buget (pentru examinarea și revizuirea propunerilor de
buget).
Bugetele sunt elaborate în conformitate cu clasificarea analitică. O problemă pentru
administraţii este lipsa unui program de clasificare şi are un efect negativ asupra procesului de
programare a performanţei. Alte aspecte importante de luat în considerare sunt posibilitatea
realizării trasferurilor bugetare şi efectele lor asupra bugetului.
Plafoanele bugetare pentru administrații sunt prezentate în Planul fiscal. Acestea sunt
stricte, în sensul că administraţiile nu le pot depăşi în propunerile din buget, cu toate că ele pot
propune nevoi bugetare suplimentare într-un formular separate. Între planurile strategice,
programele de performanţă şi bugete este o legătura ce are o importanţă vitală. Conform
regulamentului Turciei, bugetele trebuie să includă un formular în care responsabilitățile legale,
obiectivele administrative și activitățile care trebuie efectuate în anul bugetar sunt indicate.

4. Executarea paşilor strategiei bugetare

Faptul că unele administraţii nu se încadrează în limita de timp stabilită pentru

completarea documentelor care vizează performanţa bugetară, duce inevitabil la situaţii
problematice. Dintre cele 17 administraţii din Turcia care ar trebui sa-şi publice strategia
bugetară pentru următorii ani, doar şase dintre ele au reuşit să o facă la timp. Gradul de

7
dificultate în dezvoltarea programelor de performanţă şi planurilor strategice, precum şi
momentul în care administraţiile reuşesc să îndeplinească paşii ceruţi sunt indicatori importanţi
pentru analiza calităţii sistemului de performanţă bugetară.

4.1. Dezvoltarea planurilor strategice

În dezvoltarea pe mai multe planuri administraţiile întampină dificultăţi: dacă

determinarea misiunii sau obiectivelor unei organizaţii este printre sarcinile uşoare, probleme se
pun în efectuarea analizei SWOT, determinarea priorităţilor strategice sau chiar formarea
strategiilor. De departe cel mai greu pas rămâne rămâne determinarea indicatorilor de
performanţă. Există paşi care nu sunt executaţi sau nu pot fi executaţi de majoritatea
administrațiilor. Doar jumătate dintre acestea fac studii de fezabilitate, iar în ceea ce priveşte
evaluarea riscului, doar o treime. Pe lângă acestea, mai puţin de 70% fac o evaluare a costurilor
pentru obiectivele viitoare. Organizația de Planificare Statală evaluează aceste planuri strategice.
Cele mai frecvente subiecte dintre cele analizate sunt: analiza situaţiei curente, costul
activităţilor, strategia, indicatorii de performanţă, obiectivele principale şi corelarea planurilor
strategice cu planuri de dezvoltare. Putem concluziona faptul că paşii necasari necesari pentru
stabilirea procesului de planificare strategică nu pot fi îndepliniţi corect de administraţii. Din
nefericire, acest lucru duce la îngreunarea creării planurilor strategice.

4.2. Dezvoltarea programelor de performanţă

Toate etapele procesului de planificare presupun un grad foarte mare de dificultate pentru
administrații, target-ul de performanţă fiind foarte greu de determinat pentru acestea.
Performanţa necorespunzătoare în aceste etape, cel mai probabil împiedică producerea de bugete
bazate pe performanţă de înaltă calitate. După evaluarea facută de Ministerul de Finanțe,
sarcinile cel mai greu de îndeplinit sunt: ținta de performanţă, corelarea planurilor strategice cu
planurile pentru dezvoltare, indicatorii de performanţă, costurile și concordanţa activităţilor
realizate cu cele cerute.

8
 5.Concluzii

În acest studiu am urmărit să prezentăm o descriere detaliată și o analiză a sistemului de

performanță bugetară în Turcia, fără a pierde imaginea de ansamblu. Am identificat următoarele
probleme:

 Legislația necorespunzătoare și incompletă cauzată de deficiențe și ambiguitate în planificarea

strategică, pregătirea investițiilor și bugetelor operaționale ca documente separate, pregătirea
programelor de performanță și a bugetelor ca documente separate și o perioadă de timp mult prea
redusă pentru aprobarea bugetului de către Parlament;
 Metodologia bugetului de performanță incompletă și neclară cauzată de ambiguitate în abordarea
bugetului de performanță și ineficiențe în determinarea plafoanelor bugetare;
 Slaba coordonare și orientare cauzate de existența a două administrații de reglementare în
sistemul de performanță bugetară;
 Implementarea incorectă și ineficientă cauzată de întârzieri în calendarul bugetar;
 In Turcia bugetele sunt elaborate in conformitate analitica.

În concluzie, putem afirma că procesul de realizare a performanței bugetare în Turcia nu se

execută în mod corespunzător și nivelul de progres este unul modest, iar principala cauză o
reprezintă controlul politic insuficient și supravegherea redusă din partea guvenului.

9
Bibliografie

1. OECD (2007), Performance Budgeting in OECD Countries, OECD Publishing, Paris;

2. OECD (2002), “OECD Best Practices for Budget Transparency”, OECD Journal on
Budgeting, Vol. 1, No. 3, pp. 7-14;
3. www.setimes.com;
4. Economist Intelligence Unit – ”Turkey economy: Quick View - Budget in surplus for first two
months of 2013”.
5.http://www.bci.md/media/files/Ghid_Bugetarea%20pe%20baz%C4%83%20de%20performan
%C5%A3%C4%83.pdf

10