Capitolul 1.

Consideraţii generale cu privire la comerţul exterior

1.1. Definirea conceptului de comerţ exterior

1.2. Fluxuri comerciale internaţionale

1.1. Definirea conceptului de comerţ exterior

Comerțul internațional reprezintă totalitatea legăturilor comerciale de cumpărare-vânzare de

bunuri și servicii, ce se desfașoaă între diferite state ale lumii pe baza diviziunii internaționale a muncii.
Comerțul internațional este o formă de legătură între pieâele naâionale, între producători de mărfuri din
diferite țări.

Particularități evolutive cu impact asupra raportului comerț-economie:

 progresul economic al unei țări este în mod direct influențat de gradul de mobilizare și de
folosirea intensivă a resurselor naționale sau cu alte cuvinte de eforturile proprii;
 politica economică autarhică generează efecte extrem de grave asupra propriei dezvoltări
economice;
 participarea la diviziunea internațională a muncii și implicit la circuitul economic mondial este
de natură să potenteze eforturile proprii și să accelereze progresul economic al fiecărei țări;
 nivelul de dezvoltare economică al diferitelor țări și gradul de diversificare și specializare a
producției lor materiale determină ponderea participării țărilor respective la circuitul economic
mondial și reflectă locul pe care îl ocupă acestea în cadrul economiei globale
 creșterea interdependențelor dintre țări a mărit importanța comerțului lor exterior care a devenit
astfel indispensabil pentru dezvoltarea economică și socială;
 creșterea veniturilor naționale din comerțul exterior a generat creșterea consumului și a
determinat creșterea energiei și creșterea cererii.

1
1.2. Fluxuri comerciale internaţionale

Fluxul economic internațional reprezintă forma concretă de realizare a schimburulor reciproce

de activități care depășește caracterul sporadic în relațiile dintre partenerii din țări diferite. Aceste
fluxuri vizează, pe de o parte, compensarea tranzacţiilor comerciale, iar pe de altă parte, tranzacţii
financiare independente faţă de activitatea comercială internaţională. Această a doua categorie de
fluxuri financiare se concretizează în mişcările internaţionale de capital (credite externe acordate sau/şi
primite, investiţii străine directe sau de portofoliu, mişcări de fonduri financiare pe termen scurt).
Consecinţele migraţiei transfrontaliere a capitalului în vederea valorificării pe o altă piaţă decât cea pe
care s-a format el se reflectă tot sub forma unor fluxuri financiare, dar de sens invers faţă de sensul
mişcării capitalului, fiind concretizat în veniturile din plasamentele externe de capital. O bună parte din
aceste venituri se repatriază în ţara de origine a capitalului sub formă de dobânzi (pentru credite),
profituri (pentru investiţii) şi sume generate de diferenţele existente pe diferite pieţe financiare intre
ratele de schimb (pentru miscările de fonduri pe termen scurt).

Fluxurile comerciale internaţionale reflectă interdependenţele dintre ţări în planul economiei

reale, fiind rezultatul adâncirii treptate a specializării operatorilor economici din diferite ţări în
producerea şi comercializarea de bunuri tangibile (produse corporale: materii prime, semifabricate şi
produse manufacturate), de bunuri intangibile (produse ale inteligenţei umane sub forma de produse
incorporale: brevete de invenţie, know-how, lucrări de proiectare) sau de presţări de servicii
(transporturi şi asigurări, turism internaţional, servicii profesionale).

2
Capitolul 2. Consideraţii generale cu privire la politica comercială
2.1. Concept, trăsături și instrumente ale politicii comerciale
2.2. Instrumente de politică comercială de natură tarifară
2.3. Instrumente de politică comercială de natură netarifară

2.1. Concept, trăsături și instrumente ale politicii comerciale

Politica comercială reprezintă o parte a politicii economice a unui stat care se referă la relațiile
economice internaționale ale acestuia. Ca atare, politica comercială cuprinde totalitatea reglementărilor
(juridice, administrative, fiscale, bugetare, financiare, bancare, valutare, etc.) adoptate de un stat în
scopul, fie al promovării, fie al restrângerii schimburilor comerciale externe, precum și al protejării
economiei naționale în fața concurenței străine.

Politica comercială îndeplinește următoarele funcții principale:

 promovarea relațiilor economice externe, respectiv promovarea exporturilor;
 protejarea economiei naționale în fața concurenței străine, ceea ce presupune controlarea și
reglementarea importurilor;
 realizarea unui echilibru al balanței comerciale și de plăți externe, precum și creșterea
rezervelor valutare ale statului.
Politica comercială a unui stat cuprinde următoarele categorii de instrumente și măsuri:
 măsuri de politică comercială tarifară (vamală);
 măsuri de politică comercială netarifară;
 măsuri de politică comercială de stimulare (promoțională) a exporturilor.

În general, primele două măsuri se adresează cu prioritate importurilor, în timp ce ultima

măsură vizează exporturile.

2.2. Instrumente de politică comercială de natură tarifară

Politica vamală a unui stat constă în reglementările adoptate de acesta, referitoare la intrările sau
ieșirile mărfurilor în/din țară, fapt care implică: controlul mărfurilor și a mijloacelor de transport la
trecerea frontierei de stat, îndeplinirea formalităților vamale și plata taxelor vamale (impunerea vamală).

3
 Principalul instrument al punerii în practică a politicii vamale este tariful vamal, care cuprinde
taxele vamale percepute asupra mărfurilor importate (sau exportate), precum legile și regulamentele
vamale. Tarifele vamale diferă în funcție de state.

Impunerea vamală îndeplinește trei funcțiuni:

 de natură fiscală - taxele vamale sunt o sursă de venit pentru bugetul statului;
 de natură protecționistă - taxele vamale protejează economia națională de concurență străină;â
 de negociere - statele pot negocia într-un cadru bilateral sau multilateral concesii vamale
reciproce sau nereciproce.
Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de state asupra mărfurilor ce trec granița vamală
a acestora. Așadar, taxele vamale sunt instrumente de politică comercială de natură fiscală, ce constituie
o sursă de venit pentru bugetul statului, având o influență directă asupra prețului mărfurilor ce fac
obiectul importului sau exportului respectiv.
Taxele vamale se clasifică după următoarele criterii:
 după scopul impunerii (respectiv nivelul impunerii);
 după obiectul impunerii (sau felul operațiunii de comerț exterior);
 după modul de percepere;
 după modul de stabilire.
Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale,
precum și taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupe de produse. Tariful vamal cuprinde
și produsele scutite de impunere vamală la importul lor pe teritoriul vamal al țării respective. Teritoriul
vamal este spațiul geografic în interiorul căruia se aplică un anumit regim vamal și o anumită legislație
vamală.
Tariful vamal cuprinde o clasificare a mărfurilor, având la bază originea acestora (animală,
vegetală, minerală) și gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite) sau o
combinație a acestor două criterii.
Tarifele vamale sunt instrumente de politică comercială admise de GATT (cu condiția de a nu fi
prohibitive), cu ajutorul cărora se protejează piața internă de concurența străină și pe baza cărora se pot
negocia concesii tarifare sau se pot institui măsuri discriminatorii în relațiile cu anumite state.

4
2.3. Instrumente de politică comercială netarifară

Barierele netarifare reprezintă un complex de măsuri de politică comercială care impiedică,

limitează sau deformează fluxul internațional de bunuri și servicii în scopul protejării pieței interne de
concurența străină și/sau echilibrarea balanței de plăți.

GATT a clasificat aceste bariere în cinci mari grupe:

 bariere care implică o limitare cantitativă directă a importurilor (restricții cantitative la import);
 bariere care implică limitarea indirectă a importurilor prin mecanismul prețurilor;
 bariere care decurg din formalitățile vamale și adminstrative la import;
 bariere care decurg din participarea statului la activitățile comerciale;
 bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate și celor indigene (obstacole
tehnice).

5
Capitolul 3. Comerţul exterior al Suediei
3.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale
3.2. Orientarea geografică a exporturilor şi importurilor
3.3. Principalele ţări partenere în comerţul exterior (la export şi import)

3.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale

Cu o piață internă relativ mică, dar cu un grad deosebit de inalt de industrializare și

specializare, Suedia are o economie foarte deschisă, oarecum dependenta de importuri, ceea ce o face
interesantă pentru exportatorii străini. Competiția este acerbă, dar există o multitudine de oportunități
de afaceri. Odată intrat pe piața Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri
profitabile pe termen lung.

Economia Suediei poate fi caracterizată ca fiind de dimensiuni mici, dar deosebit

de deschisă. Este puternic dependentă de schimburile internaționale, comerțul exterior contribuind în
ultimii ani cu peste 50% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic
internationalizate, având o mare parte din capacitățile lor de producție în străinătate, în special în țările
membre ale Uniunii Europene. În ciuda numărului mic de locuitori, contribuția Suediei la comerțul
internațional este destul de mare. Cu numai 0,2% din populația totală a globului, această țară acoperă
2% din comerțul mondial.
Suedia a transportat bunuri în valoare de 139,5 miliarde de dolari în întreaga lume în 2016, în
creștere cu 6,4% din 2009, când a început Marea Recesiune, dar în scădere cu -0,5% în perioada 2015-
2016.
Cele mai importante 10 exporturi ale Suediei au reprezentat cu mult peste două treimi
(70,9%) din valoarea totală a transporturilor sale globale.
Pe baza statisticilor din baza de date cu privire la perspectivele economice mondiale ale
Fondului Monetar Internațional, produsul intern brut al Suediei a fost de 498,1 miliarde de dolari în
octombrie 2016. Prin urmare, exporturile au reprezentat aproximativ 28% din totalul producției
economice suedeze.

6
 Figura 3.1.1. Exporturile în Suedia

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/sweden/exports/forecast

Exporturile în Suedia vor ajunge la 109531,08 milioane până la sfârșitul acestui trimestru,
potrivit modelelor macroeconomice globale Trading Economies și așteptările analiștilor. Privind în
perspectivă, estimăm că Exporturile din Suedia vor rămâne la 110540.02 în 12 luni. Pe termen lung, se
estimează că exporturile Suediei vor evolua în jurul valorii de 109556,74 milioane în 2020, conform
modelelor noastre econometrice.
Având în vedere populația Suediei de 9,9 milioane de persoane, suma totală de 139,5 miliarde
de dolari exportată în 2016 se traduce la aproximativ 14 100 de dolari pentru fiecare locuitor din această
țară.
În 2015 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.178,9 miliarde coroane (cca 126,7 mld
euro), în timp ce importurile s-au situat la un nivel de 1159,4 miliarde coroane (124,6 mld euro), cu un
excedent de 19,5 miliarde coroane (2,1 miliarde euro), ceea ce reprezintă o creștere de 35% a soldului
pozitiv al balanței schimburilor externe.

În anul 2015, comparativ cu anul anterior, exporturile suedeze au sporit cu 4,7% (după o
creștere de 3% în 2014), în timp ce importurile au fost mai mari cu 4,3% (+6% în 2014). Se remarca,
de asemenea, faptul ca în comerțul cu țările Uniunii Europene, Suedia continuă să înregistreze un
deficit semnificativ, acesta fiind în anul 2015 de 126,4 mld coroane (13,6 mld euro), mai mare cu 11%
7
decât în 2014. Exporturile totale ale Suediei pe relația cu statele membre UE au fost în anul 2015 de
688,8 mld coroane (74 mld euro), cu 4,8% mai mari decât în 2014, în timp ce importurile au fost de
815,2 mld coroane (87,6 mld euro), în creștere cu 5,8% față de anul anterior.
În comerțul extracomunitar, Suedia a obținut rezultate mai bune, având exporturi de 490,1 mld
coroane (52,7 mld euro), mai mari cu 4,6% decât în 2014 și importuri de 344,2 mld coroane (37 mld
euro), cu o creștere de 1% raportat la anul anterior, deci un sold pozitiv de 149,9 mld coroane (15,7 mld
euro), ceea ce a permis obținerea unei balanțe comerciale excedentare, în pofida deficitului rezultat din
relațiile intra-comunitare. În anul 2015, exportul suedez intracomunitar a reprezentat 58,4% din total, în
timp ce importul din statele membre UE a însemnat 70,3% din total, în timp ce exportul extracomunitar
a reprezentat 41,6% din total, iar importul numai 29,7%.
În conformitate cu cifrele oficiale ale statisticii suedeze, în primele trei trimestre ale anului 2016,
comparativ cu aceea și perioadădin 2015, comerțul exterior suedez a avut o evoluție negativă, cu o
diminuare de 1% a exporturilor și un spor de 1% al importurilor, în timp ce ansamblul schimburilor
comerciale externe a scăzut cu 0,6%. Astfel, comerțul exterior a încetat să mai fie unul dintre
elementele dinamice importante care să contribuie în mod decisiv la creșterea economică, alături de
consumul intern.
Exporturile totale ale Suediei au fost, în perioada ianuarie-septembrie 2016, de 867,5 miliarde
coroane, în timp ce importurile s-au ridicat la nivelul de 870,4 miliarde coroane, cu un sold comercial
negativ de 2,9 mld coroane, după ce în perioada similară a anului precedent se obținuse un excedent de
18,1 mld coroane.
Rezultatele negative, materializate prin transformarea unei balanțe a schimburilor excedentară
în una deficitară, s-au datorat exclusiv comerțului intra-comunitar, care a generat un sold negativ de
108,9 mld coroane, în timp ce schimburile extra-comunitare au contribuit cu un excedent de 106 mld
coroane. Exportul Suediei către statele membre UE a fost în primele nouă luni 2016 de 515,1miliarde
coroane (59,4% din total), în scădere cu 0,8%, iar importul Suediei din interiorul UE s-a cifrat la 624
miliarde coroane (71,7% din total), mai mare cu 1,2% decât în perioada similară a anului precedent.

8
 Figura 3.1.2. Soldul balanţei comerciale în Suedia

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/sweden/balance-of-trade
Balanța comercială a Suediei a înregistrat un deficit de 0,8 miliarde în martie 2017, comparativ
cu un excedent de 1,8 miliarde în aceeași lună a anului precedent și lipsa așteptărilor pieței pentru un
excedent de 2,0 miliarde. Exporturile au crescut de la 15% la 119,2 miliarde, iar importurile au crescut
cu 18%, ajungând la 120,0 miliarde. În primul trimestru al anului, balanța comercială a înregistrat un
decalaj de 0,7 miliarde față de un excedent de 2,4 miliarde în aceeași perioadă a anului 2016. Soldul
comerțului din Suedia a fost în medie de 3653,74 milioane începând cu anul 1960 până în 2017, De
21800 de milioane în martie 2006 și un record record de -10100 milioane în luna august a anului 2016.
Exportul spre statele care nu sunt membre UE a fost de 352,4 miliarde coroane (40,6% din
total), cu 2,3% mai mic decât în anul 2015. Importul extra-comunitar s-a situat la nivelul de 246,4
miliarde coroane (28,3% din total), în scădere cu 5% comparativ cu aceeași perioadă din 2015.

3.2. Orientarea geografică a exporturilor şi importurilor

Marea majoritate a transporturilor în și din Suedia se fac pe mare. Există linii maritime cu
legături rapide care leagă porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea Britanie;
transporturile feroviare și rutriere, asistate de feriboturi, sunt de asemenea, foarte utilizate. Liniile
maritime sunt deservite de porturi bine dotate.

9
 Există facilități excelente de depozitare ce asigură condiții propice pentru produse agricole și
orice alte mărfuri, în condiții de umiditate și temperatură controlate, inclusiv depozite frigorifice
(congelatoare). Distribuitorii interni dispun de rețele eficiente și dotări ce asigură transportarea
maăfurilor în cel mai depărtat colț al țării în cel mai scurt timp.

Transportul de mărfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv și eficient.
Modalitatea de transport cea mai eficientă va fi stabilită împreună de exportator și importator. De
regulă, condițiile de livrare contractuale se stabilesc în conformitate cu regulile Incoterms” elaborate
de Camera Internațională de Comerț de la Paris (ICC).

Aceste reguli sunt internațional unanim acceptate în comerțul exterior ele arătând și momentul
transferului riscurilor și proprietății de la exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi
comandata la CCI Paris, într-o limbă de circulație internatională, dar poate fi cumpărată, tradusă în
limba româna, de la toate camerele de comerț din România sau de la Centrul Român de Comerț
Exterior din cadrul Departamentului de Comerț Exterior aflat în subordinea Guvernului României.
Casele de expediții și transport suedeze sunt organizate în asociatia denumită „Freight Forwarders
Association”, institutie afiliată la FIATA (Federation of International Freight Forwarders). Fără
responsabilități ca transportator, casele de expediții pot executa servicii de vămuire, manipulare și
marketing, asigurări ale mărfurilor transportate și întocmirea documentelor de transport, putând asista
exportatorii și importatorii la încasarea prețului mărfurilor livrate (în condiția de livrare CCD) și la
depozitarea acestora, de cele mai multe ori în propriile depozite.

3.3. Principalele ţări partenere în comerţul exterior

Din perspectiva continentală, 71,1% din exporturile suedeze în valoare sunt livrate altor țări
europene, în timp ce 12,9% sunt vândute importatorilor asiatici. Suedia vasează încă 8,4% în America
de Nord, cu 2,3% în valoare de clienți în Africa.
Exportul Suediei către statele membre UE a fost în primele nouă luni 2016 de 515,1miliarde
coroane (59,4% din total), în scădere cu 0,8%, iar importul Suediei din interiorul UE s-a cifrat la 624
miliarde coroane (71,7% din total), mai mare cu 1,2% decât în perioada similarăa anului precedent.
Exportul spre statele care nu sunt membre UE a fost de 352,4 miliarde coroane (40,6% din
total), cu 2,3% mai mic decât în anul 2015. Importul extra-comunitar s-a situat la nivelul de 246,4
miliarde coroane (28,3% din total), în scădere cu 5% comparativ cu aceeași perioadă din 2015.
10
 Figura 3.3.1. Exporturile Suediei pe țări în anul 2016

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/sweden/exports-by-country
Cele mai importante 10 destinaţii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%), Marea Britanie
(6,7%), Danemarca (6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%), Finlanda (6%), Olanda (4,9%), Belgia-
Luxemburg (4,9%), Franţa (4,6%) şi Italia (3,3%). Din analiza structurii pe destinaţii a exporturilor
Suediei se remarcă faptul că România, reprezintă 0,20% din totalul exporturilor suedeze, faţă de 2,44%
cât deţine Polonia, 0,66% Estonia, 0,59% Republica Cehă şi 0,38% Ungaria.

Cele mai importante firme exportatoare din Suedia sunt următoarele:

 Ericsson (echipamente de comunicații);
 Volvo Group (echipament greu);
 Atlas Copco (diverse utilaje industriale);
 SCA (gospodărie, îngrijire personală);
 Sandvik (diverse utilaje industriale);
 Assa Abloy (diverse echipamente industriale);
 Autoliv (piese auto);
 Grupul SKF (diverse echipamente industriale);
 Grupul Electrolux (aparate de uz casnic);
 Alfa Laval (diverse echipamente industriale);
11
  Hexagon (diverse echipamente industriale).

Potrivit firmei de informații comerciale globale Zepol, următorii exportatori mai mici din Suedia:
 Bulten Suedia (piese auto, șuruburi / șuruburi / piulițe);
 First Cargo Suedia (automobile, biciclete, anvelope din cauciuc);
 Gelita Suedia (gelatină, carne sărată / afumată, peptonă / alte proteine);
 Kappahl (încălțăminte pentru textile, îmbrăcăminte);
 Kendrion Hagalund (piese auto, tutun de fumat, pigmenți de dioxid de titan).

Figura 3.3.2. Importurile în Suedia

Importurile în Suedia au crescut la 120000 milioane în martie, de la 101300 milioane în

februarie 2017. Importurile în Suedia au fost în medie de 34508,89 milioane începând cu 1960 până în
2017, ajungând la un nivel maxim de 120000 milioane în martie 2017 și un nivel record de 1020 Milioane
în iulie 1960.

12
 Figura 3.3.3. Importurile Suediei pe ţări în anul 2016

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/sweden/imports-by-country
Suedia importă în principal mașini, petrol și produse petroliere, produse chimice, autovehicule,
fier și oțel; alimente și îmbrăcăminte. Principalii parteneri de import sunt țări din Uniunea Europeană
(Germania, Danemarca, Olanda, Finlanda), Norvegia și China.

13
Capitolul 4. Analiza competitivităţii comerţului exterior al Suediei
4.1. Deschiderea internaţională a economiei Suediei
4.2. Dinamica schimburilor comerciale ale Suediei cu străinătatea
4.3. Raportul de schimb şi gradul de acoperire al comerţului exterior
4.4. Gradul de concentrare a schimburilor comerciale
4.5. Specializarea comerţului exterior

4.1. Deschiderea internaţională a economiei Suediei

Suedia ocupa în mod constant locurile de varf in clasamentele internationale de competitivitate,

inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie: „Taxele sunt mari, dar strazile sunt curate”.

Figura 4.1.1. Indicele global al competitivitatii - 2015

Suedia are acces nu numai la piata interna si pietele scandinave, foarte prospere, dar si la cea mai
mare piata de liber-schimb din lume - Uniunea Europeana - cu 28 de tari si 500 de milioane de
consumatori. Consumatorii si activitatile economice din tarile nordice sunt in mare parte legate

14
de viata economica a Suediei. Tara este adesea vazuta ca un lider in adoptarea noilor tehnologii si
stabilirea noilor tendinte de consum, ceea ce explica numarul ridicat al companiilor care folosesc Suedia
ca o piata-test.
Principalele caracteristici ale pietei si comportamentului de consum, suedeze, se prezinta astfel:
 venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial, ocupand locul 10 in
lume conform statisticilor Bancii Mondiale;
 PIB/cap de locuitor a fost de aprox. 44.300 euro in 2015;
 Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in general,
progresiv, taxele reprezentând 45% din venit;
 consumatorii suedezi utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut, pentru cheltuieli
antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii:
 cheltuielile totale pentru consumul gospodariilor suedeze au crescut continuu (ex: cu
 4,9% in 2015, fata de anul anterior);
 17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se casatoresc foarte târziu, rata
divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in vârsta tind sa locuiasca singuri;
 populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 51% din populatie detinând o diploma de
bacalaureat, si aprox. 22% o diploma universitara.
Suedia este cunoscutăca una din naţiunile cele mai industrializate, care acordă o importanţă
deosebită globalizării şi inovării. Descoperirile tehnologice au făcut fiecare sector industrial un domeniu
sigur pentru investitori.

3.2. Dinamica schimburilor comerciale ale Suediei cu străinătatea

Guvernul suedez si-a reorientat politica de investiţii în anul 1993, cand a fost realizata tranzitia
catre o politica mai deschisa si liberala, in ciuda restricţiilor complexe. De asemenea, reforme
structurale si economice majore au fost efectuate în momentul in care Suedia a devenit membru al
Uniunii Europene. Unele dintre acestea includ dereglementarea sectoarelor energetic şi de trafic aerian
şi atragerea de investiţii străine în domeniul telecomunicaţiilor.

15
4.3. Raportul de schimb şi gradul de acoperire al comerţului exterior

Avand in vedere importanta investitiilor straine si beneficiile pe care acestea le aduc la

dezvoltarea economiei per ansamblu, guvernul suedez face tot posibilul pentru a incuraja investitiile
straine in Suedia. Pentru aceasta, au fost luate o serie de masuri in trecut si este dispus să continue sa ia
toate masurile necesare pentru a elimina problemele care ar putea împiedica afluxul de investitii
straine.
In anul 2003 au fost desfiintate impozitele pe castigurile de capital pentru a atrage mai multe investitii
straine. De asemenea, Legea Societăţilor Comerciale intrata in vigoare in anul 2006 oferă
investitorilor straini o putere de decizie sporita asupra afacerilor lor. Pe langa acestea, Suedia are unul
dintre cele mai scazute nivele aletaxei corporative din Uniunea Europeană.
In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; este liber transferul in
strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii, royalitate sau din alte
incasari sau taxe percepute de companii.
O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara Suediei orice suma
provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de cercetare, etc. In general, veniturile realizate
din fonduri de investitii, precum dividende, dobânzi, etc pot fi transferate liber in strainatate.
O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau de la orice alte
institutii financiar-bancare straine.

4.4. Gradul de concentrare a schimburilor comerciale

Un alt element care face ca schimburile comerciale să fie caracterizate de o eficiență ridicată
este structura acestora. Exportul românesc este dominat de produse cu un nivel ridicat de prelucrare,
deci o mai mare valoare adăugată, ceea ce garantează o eficiență ridicată pentru firmele exportatoare.
Atât la export, cât și la import mărfurile din grupele mașini, aparate, echipamente și vehicule, aeronave
și echipamente de transport, reprezintă peste 50% din total, ceea ce înseamnă că fie au asigurat un
export de produse cu un grad superior de prelucrare, fie au fost destinate unor investiții productive, care
generează locuri de muncă și contribuie direct la creșterea economică.

16
 Se poate afirma că în 2016 structura schimburilor comerciale este asemănătoare cu cea a
ultimilor ani, atât la import cât si la export, predominând produsele din industria construcţiilor de
masini. Spre deosebire de exporturile românesti care au o tendinta de diversificare in ultimii ani,
importurile din Suedia tind sa se concentreze in special pe echipamente si masini.

4.5. Specializarea comerţului exterior

Sistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de rafinate si se

caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al eficientei. Aproximativ doua treimi din totalul
importurilor suedeze sunt realizate prin angrosisti-importatori. Bunurile de consum si materialele
industriale (materiile prime) sunt de regula importate prin aceste canale. Cele mai importante centre de
distributie sunt in Stockholm, Goteborg, Malmo si Helsingborg.
Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor
alimentare si de convenienta ( 58% ) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate
cuprind trei domenii principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si
produse de agrement (29%).

Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri
specializate: ICAGroup, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror AB (Ax Food). Oficiile lor de
achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii
mici si mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de produse sau pe
grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a produselor alimentare in mâna
unui grup restrâns de companii a condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor
cu producatorii (exportatorii).

17
Capitolul 5. Politica comercială a Suediei

Din momentul aderarii la Uniunea Europeana au devenit operationale si aplicabile toate regulile
si reglementarile UE in materie de import, tariful de import al UE din tari din afara Uniunii fiind aplicabil
si in Suedia. Odata cu aderarea României la UE, produsele românesti pot fi importate liber in Suedia,
fara nici un fel de restrictii.
Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul
general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria
alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte materiale cu caracter documentar si informativ TVA este
9%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luându-se ca baza valorea in vama
(CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista
(suprataxe de import, accize etc).
O taxa anti-dumping poate fi pereceputa in cazul in care unele produse sunt importate la preturi
mai mici decât pretul lor normal. Aceasta taxa se plateste peste taxa vamala ordinara. Accizele sunt
taxe aplicate unui anumit gen de produse importate din afara UE si se aplica la alcool, tigari si tutun,
energie si unii combustibili. Alte taxe de import pot fi percepute pentru controlul calitatii produselor,
pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului local. Aceste taxe pot fi mult mai
ridicate decât cota TVA. Datorita necesitatii de a creste competitivitatea prin pret, se practica pe scara
extinsa vânzarea de la importator direct catre retailer, evitându-se vânzatorii en-gross.
Inainte de livrarea marfurilor in Suedia, exportatorul trebuie sa verifice cu importatorul sau
transportatorul marfii daca sunt necesare documente speciale de vamuire. Principalele documente ce
trebuie puse la dispozitie de exportator in vederea vamuirii sunt factura comerciala si conosamentul sau
alt document de transport.
Potrivit regulilor suedeze de vamuire, factura comerciala trebuie sa cuprinda urmatoarele date:
 numele si adresa exportatorului (vânzatorului);
 numele si adresa importatorului (cumparatorului);
 numarul facturii si data intocmirii;
 numarul si felul ambalajului (lazi, cartoane, containere);
 greutatea bruta, marcajul si numarul coletelor;
 denumirea marfii si cantitatea, conform termenilor comerciali generali, precum si pretul fiecarui
produs (unitar si total);
 rabaturi de pret si conditii de livrare si plata.

18
 In factura comerciala se va mentiona greutatea neta si valuta de facturare. Documentele de
transport se recomanda a fi intocmite in limba engleza. Conosamentul (B/L) sau scrisoarea de transport
aerian (AWB) sunt suficiente. Documentele de transport intocmite „la ordin” (to order) sunt acceptate.
Certificatul de origine este esential in cazul importurilor la care sunt aplicate taxe vamale preferentiale.
Alte documente pot fi necesare in cazul unor importuri de marfuri speciale. Licentele de import
sunt necesare in cazul unor produse agricole.
Livrarile de animale vii si plante in vegetatie trebuie insotite de certificate sanitar-
veterinare sau fito-sanitare.
Transporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritatea suedeza de frontiera
insarcinata cu controlul importurilor acestui gen de marfuri, in baza unei cereri formulate anterior
livrarii. Produsele alimentare de origine animala (carne, peste, lapte etc) sunt acceptate numai daca
provin din tari agreate de UE si de ”Swedish Board of Agriculture”. Carnea, inclusiv cea de pasare, este
obligatoriu supusa controlului privind infestarea cu „salmonella”. Toate produsele alimentare destinate
vânzarii cu amanuntul trebuie inscriptionate in limba suedeza. Importurile unor produse alimentare
continând o serie de aditivi interzisi sunt prohibite. O serie de produse alimentare de origine ne-animala
pot fi importate cu aprobarea ”National Food Administration Office of Sweden”; acestea sunt: alunele
de pamânt, nucile braziliene, smochinele, cacao, nuca de cocos, cele continând soya si apa direct de la
sursa.
Diverse specii de fauna si flora, pe cale de disparitie, precizate de ”Washington Convention”
(CITES) nu pot fi importate fara existenta unei aprobari de export din tara de origine si respectiv a unui
permis de import eliberat de ”Swedish Board of Agriculture”. Unele produse care intra in aceasta
categorie sunt pantofii si curelele din piele de crocodil de Nil.

2.2. Restrictii la import

Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse:

 mercurul si orice produse continând mercur (de ex. termometre);
 produse continând PCB si PCT (de ex. ulei de transformator);
 produse continând CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc);
 produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau continând cadmiu.

19
 Un numar limitat de produse, precum arme, explozivi, droguri, otravuri, pot fi importate pe
baza de licenta sau aprobari speciale; de asemenea, unele produse metalurgice importate din afara UE,
ca de exemplu din Norvegia, Elvetia, Islanda.

2.3. Relaţii comerciale bilaterale România - Suedia

2.3.1. Evoluţia schimburilor comerciale româno-suedeze

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale, ȋn perioada 2008-2015, se prezintă astfel:

La data de 31 decembrie 2015, valoarea totalăa schimburilor comerciale bilaterale a fost de

874,62 mil. euro, fiind înregistrată o creştere de 3,55% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului
2014. Acest volum a marcat înregistrarea unui record istoric în relația bilaterală.

În 2015, exportul românesc a fost de 500,33milioane euro, cu o creștere de 7,02% față de 2014,
reprezentând 0,92% (0,89% în 2014) din totalul livrărilor de mărfuri românești în exterior.

Este de remarcat faptul că exportul românesc,pe relația cu Suedia, a depășit pentru prima dată
pragul simbolic de 500 milioane de euro. Importul de produse suedeze a ajuns la nivelul de 374,29
milioane euro, ceea ce înseamnă o reducere de 0,74% fațăde anul anterior, reprezentând 0,59% (0,65%
în 2014) din totalul importurilor țării noastre.

Ca urmare a creșterii constante a exporturilor, se remarcă consolidarea trendului inițiat în 2010

de menținere a balanței comerciale pe un sold pozitiv, care în 2015 a fost de 126,04 milioane euro, cu
39,36% mai mare decdât în 2014. Datorită rezultatelor bune obținute în comerțul bilateral, Suedia se
afla printre cele 7 țări UE (locul 3) cu care România a înregistrat excedente comerciale, situându-se
după Marea Britanie, Franța.

20
 Evoluțiile pozitive înregistrate de exportul românesc pe piața suedeză, în anul 2015, confirmă
faptul că s-a reușit consolidarea unei baze solide, care nu mai depinde în proporție mare de factori
conjuncturali, existând premize certe pentru atingerea în următorii doi ani a unui record absolut de 1
miliard euro, al schimburilor comerciale bilaterale, cu exporturi românești de peste 570 milioane euro.

Anul 2016 confirmă și consolidează tendința pozitivă înregistrată în evoluția schimburilor

comerciale bilaterale. În primele opt luni, exporturile românești au fost de 353,1 milioane euro, cu
9,93% mai mari decât în perioada similară a anului precedent, în timp ce importurile s-au ridicat la
nivelul de de 249,41 milioane euro, cu 6,87% mai mari.
Totalul fluxurilor comerciale bilaterale a fost de 602,52 milioane euro, cu 8,64% mai mult decât
în 2015. Datorită creșterii mai rapide a exporturilor soldul balanței comerciale bilaterale a fost unul
favorabil părții române, în valoare de 103,71 milioane euro, cu 16% mai mare decât în primele 8 luni
ale anului anterior.
Ca urmare a situației favorabile generate de creșterea exporturilor, Suedia se află printre cele 9
state membre UE cu care România înregistrează un sold pozitiv al balanței schimburilor comerciale, la
31 august 2016, clasându-se pe locul trei după Marea Britanie și Franța, dar înaintea Italiei,
Croației,Ciprului, Finlandei, Estoniei și Danemarcei.
Dacă schimburile comerciale bilaterale vor continua să evoluze în ritmul primelor opt luni ale
anului există posibilitatea ca la sfârșitul lui 2016 să se înregistreze un record istoric al comerțului
România-Suedia, de peste un miliard de euro.

2.3.2. Structura schimburilor de mărfuri

Un alt element care face ca schimburile comerciale bilaterale să fie caracterizate de o eficiență
ridicată este structura acestora. Exportul românesc este dominat de produse cu un nivel ridicat de
prelucrare, deci o mai mare valoare adăugată, ceea ce garantează o eficiență ridicată pentru firmele
exportatoare.
Atât la export, cât și la import mărfurile din grupele mașini, aparate, echipamente și vehicule,
aeronave și echipamente de transport, reprezintă peste 50% din total, ceea ce înseamnă că fie au
asigurat un export de produse cu un grad superior de prelucrare, fie au fost destinate unor investiții
productive, care generează locuri de muncă și contribuie direct la creșterea economică.

21
 Se poate afirma că în 2016 structura schimburilor comerciale este asemănătoare cu cea a
ultimilor ani, atât la import cât si la export, predominând produsele din industria construcţiilor de
masini. Spre deosebire de exporturile românesti care au o tendinta de diversificare in ultimii ani,
importurile din Suedia tind sa se concentreze in special pe echipamente si masini.
La 31 august 2016, structura schimburilor pe grupe de mărfuri apare modificat faţă de anul
precedent, dupa cum urmeaza:
Structura exportului:
 Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 26,88%
 Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport – 20,76%
 Metale comune si articole din acestea – 13,86%
 Mobila si articole de mobilier –11,0%
 Materiale textile si articole din acestea – 6,99%
Structura importului:
 Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 30,61%
 Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport – 19,81%
 Metale comune si articole din acestea – 15,64%
 Pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton – 8,67%
 Produse ale industriei chimice si conexe – 4,47%
 Animale vii si produse ale regnului animal – 4,4% (in majoritate peşte, crustacee, moluşte)
 Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole din cauciuc – 4,75%
 Grasimi si uleiuri animale si vegetale –2,36%
 Materiale textile si articole din acestea – 2,07%
Ca produse noi introduce pe piața suedeză în anul 2015 se pot menționa: vehicule și echipamente
de cale ferată, jucării, jocuri și articole de divertisment, obiecte din piele, nichel și articole din nichel,
uleiuri esențiale și produse de parfumerie, fructe comestibile.
Potrivit statisticii BNR, disponibila la 31.12.2014, Suedia ocupa locul 16 in topul Investitiilor
Straine Directe din Romania, stocul acestora ridicandu-se la 576 milioane euro cu o pondere in total ISD
de 1,0%. Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), la 31.10.2016, Suedia
se situa pe locul 20 in topul investitorilor straini din Romania cu o valoare a capitalului social subscris
de 269,02 milioane euro in 1440 societati comerciale cu participare suedeza la capitalul social.
Principalii investitori: Autoliv, Assa-Abloy, Alfa Laval, ABB, Atlas Copco, Ericsson, Electrolux,
East Capital, H&M, IKEA, Kemira Kemi, Lindab, Volvo.

22
 Concluzii

Majoritatea companiilor suedeze prefera sa intre in afaceri cu firme straine ce dispun de personal
calificat in sfera afacerilor internationale. Specialistii din firmele suedeze implicati in operatiuni de
import au putere directa si rapida de decizie, fara a mai fi necesara consultarea superiorilor.
Companiile suedeze negociaza atât cu firme agent cât si direct cu producatorii, optiunea fiind in
sarcina furnizorilor. Când un exportator prefera sa lucreze printr-un agent suedez, acesta trebuie sa fie in
contact permanent cu cumparatorul.
Principalii factori determinanti de competitie sunt pretul, calitatea, termenele de livrare prompte
si asigurarea service-ului. Unii cumparatori suedezi sunt de asemenea interesati sa cunoasca costurile
totale ale furnizorului (TCOO - Total Cost of Ownership). Managementul lanturilor de distributie impune
adesea furnizorilor externi participarea la rezolvarea tuturor aspectelor legate de procesul de distributie.
In general, suedezii ce activeaza in zona afacerilor nu sunt dispusi sa abordeze discutii despre
viata lor particulara sau pe alte teme in afara subiectului de afaceri, ceea ce nu inseamna ca sunt limitati
sau ignoranti; de regula ei sunt extrem de ocupati si de aceea evita risipirea timpului de tratative.
Cumparatorii suedezi doresc o comunicare deschisa totala cu exportatorii, livrari prompte fara
lipsuri cantitative si defecte de fabricatie. Serviciile post vânzare, precum reparatiile, intretinerea si
montajul sunt factori determinanti in mentinerea pe piata.
De regula, importatorii suedezi solicita informatii sau fac investigatii privind potentialul si
capabilitatea exportatorului, sistemele sale de control al calitatii, aspecte ecologice, capacitatea de
dezvoltare a productiei dar si situatia sa financiara. Se recomanda ca si exportatorul sa faca asemenea
investigatii in legatura cu importatorul.
Cumparatorii suedezi sunt foarte pretentiosi si in general conservatori. De regula ei pretind lucruri
de calitate ridicata, durabile, cu aspect atractiv, ambalalaj corespunzator si livrari prompte. Componenta
ecologica a devenit un factor important in optiunea de a alege intre doua produse egale. Libera competitie
este principiul de baza al industriei si comertului. Importatorii si distribuitorii profesionisti sunt experti
in operatiuni de comert exterior, cunoscându-si foarte bine interesele.
Preferintele consumatorilor difera semnificativ pe categorii de vârsta si origine etnica. Optiunea
pentru produse de calitate este relativ generalizata, tineretul si populatia urbanafiind insa mai pretentiosi.
Din circa 4 milioane de angajati, femeile reprezinta 48%. Egalitatea intre femei si barbati este un
principiu important, valabil si in sfera afacerilor. Familiile sunt in general mici, cu 1-2 copii.

23