CONVERSIE PSIHOLOGIE ANUL AL II-LEA, prof.

PULPĂ SIMONA
PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ: Autocunoaștere și
dezvoltare personală. Metafora ca terapie. LITERATURA CONTRA DEPRESIEI LA
ADOLESCENȚI (optional integrat mai multor discipline)
Autor: consilier educativ, prof.dr. PULPĂ SIMONA (doctorat în Stiinnțe umaniste-Filologie și
scriitor)
Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Dacia, Pitești
Clasa: a X-a
Durata: 1 an ( 1 oră / săptămână)
Argument:
Dezvoltare personală este recomandată ca disciplină opţională elevilor de clasa a X- a, ca
un instrument de aprofundare a cunoştinţelor dobândite la disciplina consiliere și orientare pentru
a eficientiza comunicarea cu ceilalţi. Introducerea disciplinei opționale, Autocunoaștere și
dezvoltare personală prin utilizarea metaforei ca terapie, permite elevilor de clasa a X-a să
activeze cunoștințele privind resursele personale, să-și îmbunătățească starea emoțională, să-și
dezvolte mecanismele care stau la baza recunoașterii și constientizării emoțiilor, dar mai ales ca
manieră de a își folosi aptitudinile literar artistice și imaginative în scop therapeutic pentru
crearea stării de bine. Inteligența emoțională are ca finalitate găsirea de instrumente pentru a face
față emoțiilor negative. Parcurgând această disciplină opțională, elevii vor reuși să-şi cunoască
emoţiile şi să le gestioneze astfel încât să le permită o adaptare mai bună la situaţii sociale.
Studierea acestei discipline îi pune pe elevi în contact cu sinele lor și cu ceilalți prin parcurgerea
unei problematici interesante din lumea lor, din universul celor de o vârstă cu ei, sau cu adulții,
profesorii, părinții.
Terapia prin metaforă este o metodă de lucru folosită în special de psihologii clinicieni
prin multiple abordări- psiho-dinamice, cognitiv-coportamentale, centrate pe soluție- adaptată
oricărei vârste. Am gândit proiectul pentru categoria de elevi adolescenți, din ciclul liceal pentru
care propunem exerciții de scriere creativă pe care le direcționăm spre construirea abilităților de
prevenire, nu prescriptiv. Chiar dacă în faza de selecție vom căuta subiecții din categorii de
diagnostic relevante (CES, depresia, anxietatea, frica, tulburări de comportament, probleme
relaționale), vrem să ne centrăm pe rezultat, nu pe problemă. Vom educa atitudini mentale
pozitive de viziune a vieții, vom dezvolta abilitățile de rezolvare a problemelor, un instrument
util de prevenție și un ajutor de netăgăduit în gestionarea vieții. De aceea, în cadrul proiectului de
opțional sunt invitati și terapeuți, dar și profesori de literatură care să îi îndrume prin instrumente
specifice pe adolescenți ca, prin crearea poveștilor personale vindecătoare, să ajungă la soluții, la
un rezultat în funcție de nevoile și obiectivele specifice. Abordarea PRO (problemă, resurse,
obiective) insistă pe caracteristicile terapeutice anume pe declanșarea/ simularea problemei și
rezolvarea ei prin scris. Recâștigarea speranței, combaterea depresiei, sunt funcții importante ale
terapiei. De aceea profesorii trebuie să-și selecteze și cunoască bine elevii incluși în proiect,
aceștia vor avea libertatea de a alege dintr-o multitudine de variante de exerciții în funcție de
valorile culturale, religioase, etnice, de gen, vârstă, implicare emoțională, identificare și context
specific. Pe lângă valoarea terapeutică, se urmărește și extinderea cunoașterii, a informației
ținând cont de stilul comunicării, ajutând adolescenții să crească frumos explorând aptitudinile,
punctele forte și potențialul de a progresa, dorința de viață.
Acțiunile proiectului vor implica peste liceeni de clasa a X-a, cadru didactic specializat și
parteneri, iar ținta va fi și implicarea părinților în procesul terapeutic. Prin responsabilizare
personală, îmbunătățire relațiilor interpersonale, controlul problemelor, acceptarea, succesul,
responsabilitatea pentru propria fericire, creșterea stimei de sine, multitudinea de opțiuni în
schimbarea vieții credem că îl vom ajuta pe adolescent să-și schimbe tiparele de gândire,
comportament și emoție inadecvate care riscă să se păstreze în viața adultă. Nu toți adolescenții
pot gândi abstract, aici intervin cadrele didactice specialiste în psihopedagogie și terapeuții/
consilierii psihologici. Putem afirma astfel că deși e greu de măsurat pe termen lung
predictibilitatea acestui proiect de opțional, el poate contribui cert la funcționarea sănătoasă a
acestor tineri ca adulți. Poveștile recomandă comportamente sociale, interpersonale, dar și
consecințele nerespectării lor.
Obiectivele specifice ale proiectului de opțional:
-Stimularea tipurilor de inteligență / diferite modalități de a percepe și înțelege lumea (Gardner)
a) intrapersonală - se referă la capacitatea de a gândi despre sine şi a se înţelege pe sine, de a fi
conştient de punctele tari şi de cele slabe, de a planifica eficient atingerea obiectivelor personale,
precum și de a deține controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor.
b) interpersonală - se referă la capacitatea de a gândi despre alte persoane şi a le înţelege, a fi
capabil de empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire,
precum și de a avea o interacţiune eficientă cu oamenii din jur;
- Dezvoltarea unui set de abilități care oferă adolescenților posibilitatea de a găsi soluții la
probleme existente. Aceasta presupune că ființa umană are capacitatea de a recunoaște probleme,
de a găsi soluții creative pentru ele (prin produse create sau servicii) și de a identifica sau genera
noi probleme, găsind cunoștințe noi și soluții noi pentru rezolvarea lor.
-Gestionarea emoțiilor prin creativitate (E.Q și C.Q).
- Dezvoltarea imaginației (P. Mills) mintea are o tendință naturală de a forma imagini și o face
în mod involuntar, chiar și în cele mai ordinare circumstanțe, fără a fi supusă unei presiuni
emoționale.
- Dezvoltarea atenției (în timp ce aceasta este activă, lucrurile încep să se transforme, să capete
semnificație).
- Dezvoltarea logicii afective a relației de unificare afectivitate- intelect prin înțelegerea
metaforei de ”trup sufletesc”. Heidegger spunea: „limba este casa ființei”, Sextil Pușcariu-
„Limba este mijlocul nostru obișnuit de comunicare organizată a gândurilor, preocupărilor și
simțirilor noastre, prin viu grai.”
- Unitatea psiho- fiziologică a organismului, utilizarea analizei psihologice în actul creației;
-Rolul conștiinței individuale și sociale pentru generarea calității artistice
-Folosirea literaturii ca spațiu de sublimare. Exersarea hemografiei ”scrierea cu tine însuți” ca
formă de redescoperire a sinelui și a limbajului propriu.
- Folosirea egourilor experimentale- functia expresiva a limbii (Schultz von Thun)
- Specularea valorilor denotative și conotative ale cuvântului și rolul lor în dezvoltarea gândirii
divergente. (Umberto Eco- codurile inconștientului)
- Înțelegerea demarcațiilor nonnecesare în teoria genurilor literare. Amestecul modurilor de
enunțare prin prisma teoriei vârstelor.
- Exersarea dimensiune psihologică a stilului, particularitățile vorbirii sau ale scrisului ne
informează despre persoana autorului; opera e totalitatea cuvintelor care ne trec pe sub ochi, ceea
ce rămâne e stilul.

MATERIALE NECESARE: Platformă/ domeniu online, laptop, materiale suport si

explicatii ale exercițiului de scriere creativă. Elevii vor încărca la tema aferentă perioadei

Beneficiarii direcți și indirecți: elevii clasei a X-a, părinții, comunitatea locală,

societatea care va beneficia de tineri încrezători în fața examenelor și încercărilor vieții, capabili
să identifice soluții pentru probleme.
Durata proiectului: un an școlar

DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR și planificare calendaristică:

Exercițiile propuse, adaptate la interesele grupului țintă, vor urmări parcursul de la tehnică, la
rezultat, cuprinzând metode de ghidare care să încorporeze toate procesele. Exercițiile din cadrul
proiectului și textele vor fi publicare într-o RED cu acordul creatorilor, existând formularul de
acord prelucrare date personale și acord de publicare. Elevii au libertate de alegere a activităților
din cadrul fiecărei luni, își vor autoevalua parcursul și vor selecta cea mai bună poveste
terapeutică pentru concurs. Dintre temele propuse menționez pe cea inițială necesară recrutării în
program: selfie- redarea imaginii de sine în portret, exercitii creative. Elevii pot opta să nu facă /
să refuse maxim trei sarcini.
1. POVESTEA NUMELUI Adolescentul ca protagonist, amestecarea în poveste, limbajul
familiar, cronotopii identificabili ajută la somatizare și relevă prin sinceritate matrici identitare.
Prin text elevul se va imagina pe sine, va proiecta un destin, un procedeu recunoscut de către
psihanaliză. Plecând de la literele din prenumele său, va imagina simboluri care încep cu acea
literă și va scrie o poveste ce le conține
2. YO-YO Progresia narativă: Construcția structurilor narative
Are la bază tranziția de la o stare emoțională spre alta. Dacă e respectată, această structură poate
deveni fundamentul unui număr infinit de povești. Pornind de la una dintre următoarele stări,
scrieți o poveste. Nu uitați să aveți în vedere elementul care declanșează schimbarea. De
asemenea, este important ca aceste două stări să fie liniare. Un personaj poate să își schimbe
starea de la trist spre fericit, dar un traseu de la nefericit spre fără frică nu are potențial narativ
puternic. Alegeți una dintre următoarele: furie, anxietate, disperare, indecizie, frică, amărăciune,
vină, ură, gelozie, suspiciune, tristețe, rușine, îngrijorare, singurătate, dezamăgire. Roata
emoțiilor le va fi un bun ajutor.

3. REFUZ SĂ... Antagoniștii și limbajul ”excremențial”.

Descriere activitate: refuzul supunerii, anularea antagoniștilor prin modelarea limbajului până la
imprecație, diatribă, blestem. Descărcarea prin scris terapeutic și gesturi de distrugere a textului
produs: foc, apă, pământ.
4. ARTEFACTE Dicteul automat.
Se propun activități derivate din automatisme, din intertextualitate: prozopoezie, pictograme,
”necuvinte” prin diverse tehnici, metode de asociere automată, amestecuri de genuri.

5. RÂD, DECI EXIST! Râsul și exploatarea erorii. Reducerea la absurd, desacralizarea,

exorcizarea fricii.
Set de activități care să declanșeze comicul, katharsisul, râsul-plânsul cu valoare terapeutică.
Parodiere, travesti al miturilor, arhetipurilor, clișeelor prin schimbarea lor, descompunere,
recompunere. Analiza desen animat, episod de basm, SF: cum er explica un extraterestru scrierea
creativă
 
6. TEXT COMERCIAL Artă și consumerism
Textele ca produs comercial accesibil . Reclame, testul Minway- explica-i unui păstor/ bunicii ce
e scrierea creativă
 
7. HAIKU Eliberarea de sine. Conectarea la natură
Cerința va fi un haiku, text cu formă fixă- 17 silabe, 3 versuri(5/7/5), hipercondensat care sa
conțină cel puțin un cuvânt imagine despre anotimp și un enunț despre moarte. Vorbește puțin,
spune mult!
 
8. CE AR FI DACĂ? Combaterea inerției gândirii. Shultz von Thun- modelul celor patru urechi
Un set de contexte care modifică involuntar situațiile: ”Ce ar fi dacă?”, ” Dar dacă?”; ” Suna
telefonul din trecut- cu cine vorbești?”; ”Trebuie să pleci și nu poți lua decât trei lucruri. Care și
de ce?” ”Pentru prima dată…”
 
9. CORP /& SUFLET Corpul-motor al creației. Trup și literă. Hemografia
Exerciții de speculare a rocadei corp- suflet în viziune unificatoare, fără pudibonderie.
Paraliteratură.
 
10. VISEZ Pe mine mie redă-mă! Cerere, invocație, rugăciune
Activități creative de racordare cu fantasticul magic. Onirismul vizionar- interpretare de vise,
simboluri
 
11. MITOGRAFIE Mitografiile și programarea personalității
Preluare și asociere de simboluri din tarot, astrologie, iconografie, zeități, numerologie etc.
Transcriere de povești vizionare, programarea minții și planificarea destinului. NLP
 
12. ALT EU Conștiința individuală / conștiința socială
Activitate care presupune experiența de schimb identitar: expatriat, azil politic, exilat, fugar,
minoritate etnică. Managing Diversity- viziune, misiune. Modelul cultural al icebergului.
 
13. SELFIE- SPRE MINE- ACEEASI MARIE CU ALTĂ PĂLĂRIE Analiza unui portret dintr-o
fotografie nereușită și din una profesionistă. Preferabil una făcută de autorul însuși, cealaltă de
altă persoană. Sau o fotografie din trecut și alta din prezent. Sau analogie între selfie-ul literar de
la începutul proiectului și rescrierea lui acum, la final, în care să surprindă modificările de
dispoziție, achizițiile. Autoevaluare.
 
EXTRA: PAGINA DE AUTOR/ BLOG/ VLOG/ SITE

METODE ȘI PROCEDEE:
Psihologii clinicieni au demonstrat cum copiii care pot lucra simbolic sau metaforic sunt mai
buni în rezolvarea problemelor. Ajutându-i astfel să gândească și să lucreze metaforic prin
scriere creativă terapeutică, facilităm dezvoltarea de abilități de rezolvare a problemelor- cele
mai importante în viață. Pentru că existența nu e lipsită de probleme, elevii trebuie să fie echipați
pentru viață nu prin false promisiuni, ci prin instrumente de gestionare. Modul cum vor ști să
răspundă la experiențele de viață le va determina în mare măsură calitatea vieții.
Comportamentele sociale, interpersonale, disciplina, valorile pot ieși la iveală prin povești ca
mijloc logic și productiv de comunicare terapeutică, acesta fiind impactul scontat. Pentru cadrele
didactice partenere (terapeuți, prof de literatură, consilieri educativi, consilieri școlari), proiectul
oferă oportunitatea de a împărtăşi schimburi de informaţii și păreri, experienţe de viață sau din
derularea activităților școlare și extrașcolare, fapt ce va influenţa pozitiv actul didactic și relația
cu elevii.
Scrierea creativă încearcă să împace într-un mod fericit noile pedagogii cu vechiul model
de tip atelier prin colaborarea cu alte discipline: teatrul, filmul, fotografia, tehnologia, psihologia
din a căror explorare, scriitorii să dobândeasca noi competențe și abilități creative. Pentru că
există o relație specială între literatură și societate ( stimul exterior), dar și între limbaj și individ
(stimul interior), exercițiile de scriere stimulează învățarea, evaluarea, adaptarea, cunoașterea.
Internetul și schimbările sociale au condus și la modificări de paradigmă autor-text. Cuvântul are
forță fizică și forță magică, invocă și evocă. Urmărim prin acest proiect latura formativă a
comunicării, argumentarea opiniiilor în diverse contexte de comunicare, recontextualizarea
tipurilor de texte adaptate la factori personali, particularitățile și funcțiile stilistice, relația între
limbaj și mesaj, utilizarea adecvată a formelor exprimării compatibile cu situația de comunicare.
Proiectul își propune să ia în considerare mai multe niveluri ale operei literare: cel
prelogic, intuitiv, cel al elaborării subconștiente (orizontul spațial și temporal al subconștientului,
tiparul imaginației materiale, tiparul cronologic adoptiv, arhetipurile mitice), nivelul modelator al
istoriei și al socialului, nivelul modelator al codurilor literare. Cât timp vorbim despre scriere
creativă, ne referim în primul rând la procesul scrierii care implică un autor în viață care
experimentează și care ia decizii tactice și strategice. Scrierea creativă, pentru a exista, necesită
un autor prezent, viu, cu o voce distinctă.
Arta (conform Dicționarului explicativ al Limbii Române) e o activitate a omului care are drept
scop producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific;
totalitatea operelor (dintr-o epocă, dintr-o țară etc.) care aparțin acestei activități. „Scrierea ca
artă ne ajută să recunoaștem vocile, imaginile, universurile și poveștile pe care le locuim - și care
ne locuiesc - cu alte cuvinte, cultura dobândită. Pentru a te cunoaște e nevoie să poți să te
imaginezi, spunea Gianni Rodari. Numele este un catalizator al mecanismului de identificare.
Vocea este cea mai directă legătură dintre cititor și scriitor. Indiferent dacă e omniscient,
personaj sau martor, fiecare scriitor are vocea lui, independentă de genul literar pe care îl
aprofundează. Vocea autorului are un caracter reflexiv, subiectiv și e generată de mediul din care
autorul provine, de lucrurile pe care vrea să le sublinieze în text, de aspectele pe care le consideră
de importanță. Vocea este produsă de corp, și rezonează cu trupul uman, ea dispare imediat ce a
fost rostită. În contrast, textul scris „separă cuvântul de prezent”, într-un spațiu în care doar
cuvintele pot exista. Mills sublinia faptul că scrierea ca vorbire, precum și scrierea despre
vorbire, adaugă o notă de vitalitate textului numit astfel scriere creativă. Dacă vocea „dispare”,
scrierea creativă ține în viață urmele acestei dispariții.
În contextul acțiunii scrierii creative includem structurile sociale, precum și dispozițiile și
intențiile, înțelesul cultural și mediul fizic – toate micro și macroelemente istorice, culturale,
sociale, geografice, naționale. Acțiunea scrierii presupune un transfer continuu între lumea
ficțională, condusă de o gândire reflectivă și universul productiv, condus de o gândire activă.
Creativitatea se află la intersecția a șase resurse distincte, dar care relaționează între ele: abilități
intelectuale, cunoștințe, diferite stiluri de gândire, personalitate, motivație, context. Mai multe
domenii și discipline definesc creativitatea din perspective diferite: psihologia, psihologia
socială, științele cognitive, artele, inteligența artificială, filosofia, economia, managementul etc.
Astăzi abordările sunt multiple: din punct de vedere cognitiv, intelectual, social, economic,
artistic, literar. Creativitatea e o deprindere și aduce în discuție diferite aspecte care au un rol în a
declanșa și a potența creativitatea: abilitățile intelectuale (care sunt necesare, dar nu suficiente
pentru creativitate), cunoștințele dobândite anterior (care pot fi folositoare, dar uneori pot și
inhiba creativitatea), stilul de gândire (reflexivitatea e foarte importantă, precum și decizia de a
aborda noi modalități de gândire), personalitatea (capacitatea de a asuma riscuri, eficiența
personală etc.), motivația (intrisecă, pasiunea, dedicarea pentru ideea sau munca respectivă etc.),
contextul (de exemplu, contextul cultural: dacă o anumită cultură înțelege și încurajează sau nu
ideile creative), confluența (felul în care toate cele enumerate mai sus se reunesc și sunt acceptate
de societate). Scrierea creativă poate cuprinde poezie, ficțiune și non-ficțiune, dar și scrierea
specifică jurnalismului. În procesul scrierii contează disciplina, regularitatea, mai mult decât
inspirația, dar și feedback-ul eficient din partea unor specialiști de aceea insistăm pe respectarea
etapelor săptămânale. Planificarea (disciplina personală) e vitală pentru procesul scrierii, dar și
planul și buna organizare sunt importante și în conceperea poveștii, de asemenea, procesul de
reflecție e esențial. Cercetarea trebuie să ocupe un loc major înainte de actul scrierii efective. De
asemenea, un scriitor bun este un cititor bun. Procesul editării nu trebuie trecut cu vederea.
Crearea unui sistem propriu și funcțional de editare, de arhivare și de corectură este un segment
important din procesul scrierii.
Scrierea creativă este arta de a inventa, de a născoci, de a concepe în cel mai creativ și
mai convingător mod posibil, este spunerea de neadevăruri cu scopul de a revela adevăruri
despre lume și despre locul nostru în lume. Poietica e ştiinţa despre „creaţia ca proces, ca
activitate”; ea configurează „raportul care-l uneşte pe artist cu opera sa pe cale de a se face”. DE
CE SCRIEM? Pentru unii scriitori, în particular, și artiști, în general, arta este o formă de a ieși
din interiorul sinelui spre lumea din jur, e o formă de a vorbi despre ei înșiși sau despre universul
lor. Pentru elevi debutanți, arta este o formă de izolare, de separare de „zgomotul” lumii și de
construire a propriului mediu. Acest interes pentru sensul profund al vieții, pentru transcendent,
mai mult decât actul creației prin scriere, îi face pe scriitori artiști. George Orwell identifica patru
motive pricipale pentru care oamenii scriu: 1. Egoism pur; 2. Entuziasm estetic; 3. Impuls istoric
(dorința de a vedea lucrurile așa cum sunt și de a le înregistra); 4. Scop politic.
 Care sunt calitățile specifice ale unui text, pentru ca acesta să poată fi numit scriere
creativă? Autorul Paul Mills face referire la patru caracteristici ale textului care trebuie abordate
într-un mod creativ: vocea, universul, imaginea, povestea. Un scriitor creativ va avea propria lui
voce, va descoperi imagini care îi vor atrage atenția și pe care va încerca să le descompună în
cuvinte, va învăța mai mult despre lumea în care oamenii trăiesc, pentru a putea construi propriul
lui univers; va fi atent la dinamica vieții, la relațiile interumane, la poveștile de viață.
Deoarece pentru noi scopul coincide cu cel al educației, iar elevul este propriul beneficiar
al formării, ne-am propus să revenim asupra importanței vocii în triunghiul autor-text-cititor și să
ajutăm adolescenții să parcurgă provocările dificile ale vârstei folosind terapia scrierii creative.
Astfel, prin producere și contemplatie de estetic, îi ajutăm să se identifice moral prin compasiune
întâi cu ei înșiși, apoi cu ceilalți și să-și înteleagă, să accepte locul lor în lume. Sau cum spunea
Claude Levi-Strauss, citat de Wisemann și Groves: „Nu am sentimentul că eu îmi scriu cărțile,
am sentimentul că ele sunt scrise prin mine... nu am avut și nu am percepția propriei
identități...” . Credem că prin tratarea interdisciplinară vom contribui la prevenirea
comportamentelor depresive, suicidale și antisociale în rândul adolescenților. Acum, în
postmodernitate, oamenii mai au în comun corpul vazut și singurătatea universală (Foucault),
agravate și acestea de contextul pandemic. Perceperea și exprimarea realității sunt condiționate
de structura și patternurile creierului. Corpul este interfața între eu și lume, iar scrisul un pact
ontologic, literatura un spațiu de sublimare care poate învinge materia, timpul și salva autorul.
Acceptarea experiențelor personale, provocarea de a-și folosi propriile slăbiciuni, limitele și
depășirea lor, perseverența de a găsi propria voce, pierderea, capacitatea de a privi la ce este și la
ce sperăm să fie, felul în care acceptăm suferința și pierderea și o transformăm, acel „the tragic
gap” din care se construiește ceva nou, care reflectă determinarea și pasiunea, atitudinea în fața
pierderii, o nouă creație.
Scopul coincide cu cel al educației îmi propun să ajut adolescenții să parcurgă
provocările dificile ale vârstei folosind terapia scrierii creative. Astfel, prin producere și
contemplatie de estetic, îi ajut să se identifice moral prin compasiune întâi cu ei înșiși, apoi cu
ceilalți și să-și înteleagă, să accepte locul lor în lume. Acceptarea experiențelor personale,
provocarea de a-și folosi propriile slăbiciuni, limitele și depășirea lor, perseverența de a găsi
propria voce, pierderea, capacitatea de a privi la ce este și la ce sperăm să fie, felul în care
acceptăm suferința și pierderea și o transformăm, acel „the tragic gap” din care se construiește
ceva nou, care reflectă determinarea și pasiunea, atitudinea în fața pierderii, o nouă creație.
În cadrul acestui proiect, opera nu e un scop în sine, ci un mijoc, o cale de recuperare prin
emoţiile stârnite şi, în acelaşi timp o căutare și transpunere a Adevărului. Pentru Tolstoi, arta este
o formă de comunicare a unei experiențe, a unei condiții umane, ale unei trăiri sau a unor
sentimente, spre un public care să le împărtășească. Este sinceră – pentru a fi creativă, scrierea
necesită un subiectivism care lipsește textelor tehnice și științifice. Scrierea creativă obligă
scriitorul să fie sincer, adevărat, deschis, liber. Scrierea creativă poate comunica un concept
moral, dar nu este definită de prezența acestuia în text. Regula celor trei H: Head (scrierea
creativă transmite idei, este o activitate a minții, a intelectului), Hart (scrierea transmite
sentimente, stări, este proces afectiv), Hand (scrierea creativă este o îndeletnicire, o deprindere
care necesită practică). Suntem convinși că elevii simt nevoia de a își exprima trăirile în scris în
lipsa unui ajutor de specialitate și să aprecieze să fie ghidat în identificarea soluțiilor.
COMPETENŢE GENERALE 1. Cunoașterea resurselor personale pentru creșerea încrederii în
sine 2. Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale în vederea obținerii succesului în
comunicare 3. Explicarea unor fapte fenomene, procese specifice comunicării prin intermediul
modelelor teoretice şi practice. 4. Realizarea unor conexiuni dobândite în domeniul ştiinţelor
sociale şi aplicarea acestora în evaluarea şi optimizarea soluţiilor unor situaţii- problemă.
COMPETENȚE SPECIFICE CONŢINUTURI 1. Identificarea relatiei dintre resursele personale
și încrederea în sine 1. Comunicare și cunoaștere 1.1 Autocunoastere 1.2.Rolul mesajele primite
din partea părinților 1.3.Filozofia mea de viață 1.4.Valorile mele personale ·1.5.Factorii ce
influențează încrederea în sine 1.6. Dezvoltarea încrederii în sine 2. Comunicare și abilități
sociale 2.1. Identificarea elementelor necesare comunicării ; 2.2 Explicarea rolului factorilor în
comunicare. 2. Structura socială a comunicării 2.1 Personajele comunicării 2.2 Tipologia
comunicării 2.3 Tehnici de comunicare 2.4 Comunicarea asertivă 3. Managementul emoțiilor 3.1
Dezvoltarea strategiilor de control emoțional 3. Structura emoțiilor 3.1 Formarea emoțiilor 3.2
Mituri legate de emoții 3.3 Rolul reglator al emoțiilor în activitatea zilnică 3.4 Inteligența
emoțională 3.5.Emisferele cerebrale și comunicarea emoțională 3.6. Stresul și conflictele
interioare 4. Relațiile interpersonale 4.1 Identificarea importanței relațiilor interpersonale în
dezvoltarea personalității 4. Structura relațiilor interpersonale și rolul lor în comunicare 4.1.
Comunicarea și relația cu părinții 4.2. Comunicarea în cadrul grupului de egali 4.3 Tipologia
relațiilor interpersonale 4.4.Rolul presiunii grupului în comunicarea cu ceilalți.
VALORI ŞI ATITUDINI Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin
intermediul disciplinei de optional de dezvoltare personală vizează promovarea următoarelor
valori şi atitudini: - Receptivitate la emoții; - Valorizarea relațiilor interpersonale; - Dezvoltarea
încrederii în sine și în ceilalți;
SUGESTII METODOLOGICE - Utilizarea metodelor de scriere creativă, simularea, joc de rol; -
Realizarea de observaţii şi autoanaliză; - Elaborarea de materiale artistice. Ne dorim ca la
sfârșitul proiectului să putem colecta multiple produse de activități de scriere creativă care să se
concretizeze într-un manual, material RED, calendar ( greu de spus de la început). Seriozitatea,
nivelul intelectual al elevilor și rezervele emoționale ale vârstei, cât și diversitatea de tehnici,
metode propuse, ne fac să sperăm că proiectul de opțional va avea succes și va fi un reper pentru
activitățile artistice județene. Elevii vor fi mai încrezători în ei, vor face față cu brio
confruntărilor ce implică generare de emoții, câștigul pentru ei și familiile lor se va vedea la
rezultatele școlare, iar câștigul pentru societate și carieră, în timp, asemeni unui medicament cu
eliberare prelungită. Imbunătățirea calității vieții poate fi prezisă, încrederea în sine, aranjarea
scalei de valori a adulților în devenire.

Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului :

Parte esențială din procesul scrierii creative este evaluarea pe tot parcursul procesului. Unii
critici subliniază importanța unei evaluări cât mai devreme, cu scopul de a preveni o direcție
greșită a evoluției textului. Alți critici consideră că, dimpotrivă, ideile trebuie lăsate să se
dezvolte înainte de a se da un verdict, o evaluare prea precoce putând distruge idei valoroase. Al
treilea punct de vedere apreciază evaluarea ciclică, la diverse faze ale evoluției produsului
artistic, permițând astfel creativității să se desfășoare liber, dar într-o direcție controlată. În urma
unui experiment pe care Lubart l-a desfășurat în 1994, concluzia cercetătorului a fost că eficiența
evaluării în diverse momente ale procesului diferă de la un domeniu artistic la altul.
Evaluarea internă – echipa de proiect va monitoriza permanent toate activităţile astfel
încât rezultatele să fie corelate cu scopul şi obiectivele stabilite, iar cheltuielile cu realizările
obţinute. Vom evalua procesul de creație lunar și implicarea atât din punctul de vedere al
comportamentelor psihologice, cât și artistice, de către specialiști desemnați în echipa de proiect.
Se va ține pe tot parcursul proiectului legătura cu elevii selectați îndrumându-i, explicându-le
sarcinile, supraveghind termenele de trimitere a producțiilor. Volumul unei lucrări se dorește
redus, dar cu reale valențe terapeutice. Fiecare elev va selecta dintre toate textele produse unul cu
valoare formativ- terapeutică cea mai evidentă însoțit de justificare.
Evaluare externă: Platforma special creată va constitui material educațional deschis. Se
are în vedere că imaginația e reproductivă, în timp ce fantezia e creatoare, iar creativitatea se
cultivă în toate direcțiile, iar mintea poate fi reversibilă. Promovarea câștigătorilor se face în
mass media. Întocmirea portofoliului și a materialelor pentru publicare.

Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului :

Menţinerea echipei de proiect, a parteneriatelor existente şi încheierea unora noi; atragerea unui
număr tot mai mare de participanți, cadre didactice și elevi, în derularea proiectului; implicarea
comunității locale şi atragerea de sponsori; realizarea unei dezbateri televizate și diseminarea
rezultatelor cu ocazia diferitelor activităţi şi emisiuni TV; informarea comunităţii locale despre
proiect prin părinţii elevilor participanţi, informarea posturilor locale de radio şi TV, presă scrisă,
forum ISJ. Proiectul se pretează la aplicare CAER, CAEN după ce va îndeplini criteriul de
vechime și în urma analizei din cadrul raportului final. Intenționăm să deschidem un cenaclu
literar cu revistă proprie care să participe la competițiile naționale de profil. Psihoterapeuții din
județ care vor dori să adere la proiect, pot propune activități de sprijin, consiliere gratuite elevilor
participanți.

Riscuri implicate de proiect şi planul de răspuns (lipsa de finanțare, retragere parteneri, lipsa
sponsori etc.)
Dacă selecția nu va fi realizată riguros, respectând profilul elevilor care au nevoie de această
terapie prin scris, ne putem aștepta la renunțări în timpul proiectului sau la interdicția din partea
părinților reticenți. De aceea este necesar ca încă de la început să li se explice elevilor (înainte de
selecție) atât obiectivele, scopul, valorile, dar mai ales volumul activităților și durata lor. Terapia
prin metaforă nu e relevantă pentru toți. Pot exista și părinți care nu înțeleg procesul sau
relevanța conținutului. Putem întâlni elevi care să refuze publicarea textelor de vindecare. În
cazul lipsei de sponsori, cheltuielile se vor face exclusiv din buget propriu, urmărindu-se atent
corelarea lor cu materialul necesar bunei desfăşurări a proiectului şi cu realizările obţinute; de
asemenea, există o probabilitate scăzută ca unii participanţi să nu se încadreze în data limită
prevăzută în regulamen. Creativitatea, recte gândirea divergentă, nu se dezvoltă în medii/
societăți represive. Ca lumea să se schimbe e nevoie de oameni creativi. Contextul pandemic este
un impediment doar prin prisma implicării elevilor.

Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în

timpul implementării proiectului :
Presa scrisă, televiziunile locale, ONG-urile, exemple de bune practici pe platforme de e-learning
și aparitii editoriale pe site-uri de profil. Avem suportul Centrului Cultural, al Bibliotecii
județene, USR. Inspectorul de specialitate va distribui pe pagina de curriculum apelul de proiect.
La nivel național vom face schimb de experiență.

BIBLIOGRAFIE:
1. Băban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G.- Consiliere și orientare. București, Humanitas
Educațional, 2002.
2. Băban A. (coord.)-Consiliere educațională-Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si
consiliere, Cluj-Napoca, Psinet, 2001.
3.Carter Christine (2019), Adolescentul de azi, Editura For You, București;
4. David Daniel (2017), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, ed. a III-a, Editura
Polirom, Iași;
5. Goleman Daniel-Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, 2008.
6. Kleon Austin (2012), Fură ca un artist, Editura Paralela 45, Pitești;
7. Maslow Abraham H (2013), Motivație și personalitate, Editura Trei, București
8. Rodari Gianni (2009), Gramatica fanteziei, Editura Humanitas, București;
9. Wilson, Eduard O. (2019), Originile creativității umane, Editura Humanitas, București;
https://laoglinda.ro/teme-proiect ACEST PROIECT ESTE PROPUS DE MINE, PULPĂ
(LIUTIEV) SIMONA LA ISJ ARGES 2021-2022, ARE DOMENIU RED ȘI ESTE PROTEJAT
DE DREPTURI DE AUTOR. ESTE UN PROIECT INTERDISCIPLINAR.