UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL ȘTIINȚE ALE EUUCAȚIEI / PSIHOLOGIE

BITCA MARIA

INTRODUCEREA ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII

0111.3 - Psihopedagogie
0113.1/ 0114.10 - Pedagogie în învățământul primar și limba
engleză
0313.1 - Psihologie

Proiect de cercetare

Șef de departament:

Conducător științific :

Autorul:

CHIȘINĂU, 2023
Introducere
Ca orice altă știință independentă, psihologia are propriile metode de cercetare. Cu ajutorul
lor, se colectează și se analizează informații, care ulterior sunt folosite ca bază pentru crearea
teoriilor științifice sau întocmirea de recomandări practice. Dezvoltarea științei depinde în
primul rând de calitatea și fiabilitatea metodelor de cercetare, astfel încât această problemă va
rămâne întotdeauna relevantă.

În lucrarea mea voi cerceta o metodă subiectivă a psihologiei care se bazează pe sentimente
personale și anume Observarea.

Observare este una dintre cele mai vechi și mai simple metode de cercetare psihologică.
Esența sa constă în faptul că activitățile umane sunt observate din exterior, fără nicio
interferență. Tot ce se vede este documentat și interpretat.

Că repere ale Observării vor fi subiectele precum : Inteligența emoțională și aptitudinile

comunicative.
Pentru a realiza o lucrare eficientă voi realiza Observarea după următoarele condițiile:
a) stabilirea precisă, clară a scopului urmărit pentru a putea studia subiectul din toate laturile
posibile;
b) selectarea formelor, care vor fi utilizate, a condițiilor şi mijloacelor necesare pentru a
preciza cu claritate manifestarea subiectului;
c) să fie sistematică – urmărind fenomenul propus în planul iniţial, în pofida tentației de a-şi
îndrepta atenţia asupra unor aspecte mai spectaculoase;
d) să fie veridică – înregistrându-se doar faptele observate şi nu supozițiile observatorului,
părerile, comentariile acestuia.

Capitolul I.Abordări teoretice privind inteligența emoțională și aptitudinile

comunicative
1.1.Inteligența emoțională: definiții conceptuale
Inteligența emoțională se referă la abilitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona propriile
emoții, precum și de a percepe și gestiona corect emoțiile altora.
Ea implică capacități precum auto-reglarea, empatia, abilitatea de a gestiona relațiile și de a
lua decizii în mod conștient și echilibrat în contexte emoționale.
Conceptual, inteligența emoțională se referă la capacitatea de a utiliza emoțiile în scopul
rezolvării problemelor, luării deciziilor și stabilirii relațiilor interpersonale eficiente.
Ea reprezintă un element important în dezvoltarea personală și prof adecvat la emoțiile altora.
1.2.Teorii privind inteligența emoțională
Teorii pentru a explica inteligenta emotională:

1. Teoria lui Peter Salovey și John Mayer care propune că inteligența emoțională constă din
patru componente principale: perceperea și evaluarea corectă a emoțiilor proprii și ale altora,
folosirea emoțiilor pentru a gândi și a rezolva probleme, înțelegerea emoțiilor și gestionarea
lor în scopul adaptării și reglării comportamentului și a medieri interacțiunilor sociale, și
controlul voluntar al emoțiilor pentru a obține scopuri personale.

2. Modelul lui Daniel Goleman sugerează că inteligența emoțională constă din cinci
competențe principale: conștientizarea emoțională, gestionarea emoțiilor, motivația, empatia
și abilitatea de a gestiona relații.

3. Teoria lui Reuven Bar-On conform acestei teorii, inteligența emoțională constă dintr-o
serie de factori care includ abilități sociale, adaptabilitate emoțională, starea de bine generală,
precum și factori legați de gestionarea stresului.

Aceste teorii oferă diferite perspective asupra inteligenței emoționale și contribuie la

înțelegerea complexității acestei capacități umane importante.
1.3 Delimitările conceptuale ale aptitudinilor comunicative:
Delimitările conceptuale ale aptitudinilor comunicative includ o serie de elemente importante
care definesc și delimitează acest concept. Abilitățile sunt următoarele:

1. Abilități verbale și non-verbale precum vorbirea și scrierea, cât și abilități non-verbale,

precum limbajul corpului, gesturile și expresiile faciale.

2. Recepția și exprimare care implică abilitatea de a recepta și de a interpreta corect mesajele

altora, precum și capacitatea de a exprima propriile gânduri și emoții în mod clar și eficient.

3. Empatie și înțelegere exprimă capacitatea de a fi empatic și de a înțelege punctele de

vedere ale celorlalți, contribuind astfel la crearea unei comunicări eficiente și respectuoase.

4. Context specific este capacitatea de a înțelege și de a folosi limbajul și tehnicile potrivite în

diferite contexte comunicative, precum în relațiile interpersonale, mediul de lucru sau în
mass-media.

5. Necesitatea feedback-ului. Aptitudinile comunicative includ abilitatea de a primi și de a

oferi feedback atât pozitiv, cât și constructiv în cadrul unei interacțiuni.

1.4. Caracteristicile inteligenței emoționale și ale aptitudinilor de comunicare:

Caracteristicile inteligenței emoționale și ale aptitudinilor de comunicare la elevi includ
următoarele aspecte:

1. Autocunoaștere care este capacitatea elevilor de a-și înțelege propriile emoții, de a-și
gestiona stresul și de a-și recunoaște punctele tari și slabe.

2. Empatie presupune capacitatea de a-și înțelege și simți emoțiile celor din jur, de a-i susține
și de a dezvolta legături pozitive cu ceilalți elevi și adulți din mediul școlar.

3. Reglarea emoțiilor este felul de a-și gestiona emoțiile în mod eficace, de a-și controla
impulsurile și de a face față situațiilor stresante sau conflictuale într-un mod constructiv.

4. Abilități de comunicare presupun libertatea de a exprima clar gândurile și sentimentele, de

a asculta atent și de a comunica în mod eficient cu ceilalți elevi, profesori și personalul școlar.

5. Relații interpersonale este capacitatea de a dezvolta și de a menține relații sănătoase și

armonioase cu ceilalți, de a colabora în echipă și de a rezolva conflictele în mod constructiv.

Aceste caracteristici sunt esențiale pentru succesul școlar și pentru dezvoltarea unei
personalități echilibrate și adaptabile. Educația și sprijinul din partea celor din jur pot
contribui la dezvoltarea acestor aptitudini la elevi.

1.5. Concluzii
Conform informațiilor din primul capitol putem menționa că inteligenta emoțională și
aptitudinile de comunicare sunt doua aspecte esentiale ale dezvoltarii personale si a
interactiunilor umane.
Deci inteligenta emoțională presupune capacitatea de a stapani si gestiona emoțiile ceia ce
este cruciala pentru succesul personal si profesional. Persoanele cu o inteligenta emoțională
dezvoltata sunt mai inclinate sa inteleaga si sa se conecteze cu altii, ceea ce le ajuta in relatii
interpersonale si in mediul de lucru.
Dezvoltarea inteligentei emotionale poate imbunatati abilitatile de leadership, de gestionare a
conflictelor si de rezolvare a problemelor.

Abilitățile de comunicare eficientă sunt esențiale pentru a construi relatii solide, a transmite
informatii clar si a rezolva conflicte.
Persoanele care se exprima bine si care stiu sa asculte activ sunt considerate mai implicante
si mai eficiente in mediul profesional si social.
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare poate imbunatati relatiile personale si profesionale si
poate conduce la o mai buna înțelegere și colaborare.

In concluzie, atât inteligența emoțională, cât și si aptitudinile de comunicare joacă roluri

esențiale în dezvoltarea umana și în succesul personal și profesional. Investirea în dezvoltarea
acestor abilități poate aduce beneficii semnificative individului și mediului sau.
Capitolul II.Abordări praxiologice a relației dintre inteligența emoțională și aptitudinile
comunicative la elevi

Cercetarea inteligenței emoționale și a aptitudinilor de comunicare la elevi reprezintă un

domeniu important în educație și psihologie. Abordarea acestei teme poate fi deosebit de utilă
în înțelegerea modului în care elevii gestionează emoțiile, relaționează cu ceilalți și
interacționează în mediul școlar.

Pentru a evalua inteligența emoțională a elevilor, pot fi folosite instrumente de testare

psihologică specializate, precum EQ-i 2.0 (Inventarul de Inteligență Emoțională) sau
MSCEIT (Testul Mixt de Capacitate Emoțională). Aceste instrumente pot oferi informații
despre capacitatea elevilor de a recunoaște, înțelege și gestiona propriile emoții, dar și de a
interacționa eficient cu ceilalți în contexte sociale și educaționale.

În ceea ce privește aptitudinile de comunicare, cercetarea poate aborda diferite aspecte, cum
ar fi abilitățile de ascultare activă, exprimarea clară a ideilor, capacitatea de a rezolva
conflicte și de a colabora cu ceilalți. Metodele de cercetare pot include observații în clase,
interviuri cu elevii și aplicații de chestionare pentru evaluarea abilităților de comunicare.

Astfel de cercetări pot oferi insighturi importante pentru educatorii și specialiștii în educație,
ajutându-i să dezvolte strategii eficiente pentru susținerea dezvoltării emoționale și a
abilităților de comunicare ale elevilor.

Relația dintre inteligența emoțională și aptitudinile comunicative la elevi este un aspect

important în dezvoltarea lor globală.
Inteligența emoțională se referă la capacitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona emoțiile
proprii și ale altora, în timp ce aptitudinile comunicative implică abilitatea de a interacționa
eficient și empatic cu ceilalți prin vorbire, ascultare și exprimare nonverbală.

Studiile arată că există o corelație între inteligența emoțională și aptitudinile comunicative la

elevi. Elevii cu un nivel ridicat de inteligență emoțională au tendința să fie mai conștienți de
emoțiile lor și ale celor din jur, ceea ce le permite să comunice în mod mai eficient și
empatic. Ei sunt capabili să-și exprime mai clar gândurile și sentimentele, să fie mai receptivi
la perspectivele altora și să gestioneze conflictele în mod constructiv.

De asemenea, elevii cu un nivel ridicat de inteligență emoțională au tendința să fie mai non-
verbal expresivi, să fie mai buni la citirea expresiilor faciale și a limbajului corpului, precum
și la interpretarea mesajelor nonverbale ale celorlalți. Toate aceste aspecte facilitează
dezvoltarea abilităților comunicative și interpersonale.

Educația și programele de învățare care pun un accent pe dezvoltarea inteligenței emoționale

pot contribui la îmbunătățirea aptitudinilor comunicative ale elevilor. Aceste programe pot
include tehnici de gestionare a stresului, auto-reflexie, empatie și rezolvare a conflictelor,
care sunt toate componente ale unei comunicări eficiente.

În concluzie, există o relație pozitivă între inteligența emoțională și aptitudinile comunicative

la elevi, iar dezvoltarea inteligenței emoționale poate avea un impact semnificativ în
îmbunătățirea abilităților lor de comunicare și în interacțiunile sociale.

Concluzie
In urma realizării acestui referat am aflată că inteligența emoțională și aptitudinile
comunicative demonstrează o importanță semnificativă în dezvoltarea elevilor și în succesul
lor pe termen lung în viață.
Elevii care sunt capabili să-și înțeleagă și să-și regleze emoțiile au o mai mare șansă de a avea
relații sănătoase și de a-și atinge obiectivele personale și profesionale.
Aptitudinile comunicative eficiente sunt esențiale pentru elevi în relații interpersonale,
colaborare și în devenirea unor lideri eficienți în viitor.
Drept recomandări sunt :
1.Integrarea instruirii în inteligența emoțională în programa școlară pentru a ajuta elevii să-și
dezvolte abilitățile de gestionare a emoțiilor, empatie și relaționare.
2. Organizarea de activități extracurriculare care să promoveze dezvoltarea abilităților de
comunicare orală și scrisă, precum dezbateri, cluburi de carte și ateliere de scriere.
3. Implementarea de programe de mentorat și consiliere pentru elevi, pentru a le oferi sprijin
în dezvoltarea abilităților emoționale și comunicative.
4. Crearea unui mediu școlar în care se promovează încurajarea și acceptarea emoțiilor,
încurajând elevii să împărtășească și să discute despre sentimentele lor.

Prin punerea în aplicare a acestor recomandări și acordându-le atenție deosebită dezvoltării

inteligenței emoționale și aptitudinilor comunicative ale elevilor, școlile pot contribui
semnificativ la formarea unor indivizi echilibrați și eficienți în viața lor personală și
profesională.