Desenul este o activitate grafica spontana la copil si care subzista la unii adulti si este un ansamblu de linii si contururi ale

unei figuri. In acest caz, termenul de desen depaseste simpla imagine in creion sau in penita insemnand si desenul in culori, inclusiv acuarela. Interesul pentru desenele copiilor este recent. Primul studiu bazat exclusiv pe desenele copiilor ii este asociat lui Luquet acum aproximativ 70 de ani. Utilizarea desenului pentru a studia si trata problemele emotionale ale adultului si copilului a fost introdusa de .!. "ung, autorul a numeroase prezentari de cazuri si a unui cadru interpretativ bine documentat empiric. De#a lungul vietii si a practicii sale terapeutice, "ung a continuat sa deseneze si sa ceara subiectilor sa deseneze, uneori pentru a#si exprima visele, alteori pentru a exprima ceea ce era dificil de surprins prin descrierea in cuvinte, lumea interioara de imagini puternic incarcata afectiv. $etoda sa nu era reductiva, nu reducea prezentul la trecutul persoanei, "ung, diagnostica, prin aceasta abordare sintetica, simbolica a desenului, spre ce conducea aceasta viata interioara, continuturile ei, problematica specifica prezentului si viitorului persoanei. Pentru "ung, ca psi%oterapeut, nu analiza imaginilor in sine este importanta, ci incura&area persoanei sa se exprime prin aceste imagini si sa le urmeze pe masura ce acestea i se releva, se desfac din propria interioritate. Intr#o anumita masura, 'ul se da la o parte pentru o scurta perioada pentru a permite miscarilor si imaginilor inconstientului sa emearga ($. $inulescu). Din moment ce inconstientul se exprima prin imagini limba&ul desenului este un mod mult mai direct si mai autentic pentru exprimarea problemelor de la acest nivel (*ildoec%er). 'laborarea desenului apare ca un compromis intre doua tendinte, una favorizand sc%ema grafica initial gandita, cealalta transformarile, sc%imbarea, adaugirile. Dominarea primei tendinte si a gandirii conduce la un desen sc%ematic, prea putin expresiv. Daca domina cealalta tendinta, desenul va purta incarcatura proceselor inconstiente. +stfel au fost realizate mai multe teste care au la baza desenul ca te%nica proiectiva, testul familiei, testul -Desenati o persoana-, testul +rborelui, testul ../.P. (%ouse, tree, person). In 0123 4lorence !oodenoug% a publicat testul, -Desenati un om pentru diagnoza capacitatii de gandire conceptuala si a capacitatii de observatie a copiilor-. eea ce a inceput la 4. !oodenoug% printr#o proba de dezvoltare a condus la numeroase observatii privind comportamentul copiilor de diferite varste si valentele testului pentru a obtine informati asupra factorilor de personalitate. +cest lucru a determinat in parte evolutia ideii desenarii unui om spre structurarea unui test proiectiv. Ideea a fost utilizata si de alti autori in diagnoza si terapie precum, 5andoin, +. 5erge, $. 6ambert, 4. Dolto#$arette. In 0171 8aran $ac%over publica, -Proiectia personalitatii in desenarea figurii umane- sistematizand observatiile proprii si ale altor autori si standardizand in buna masura modul de administrare pentru copii si pentru adulti, precum si ipotezele interpretative. $ai tarziu se propune o abordare combinata asa # opac # Persoana (testul ../.P). Initiatorul acestui test, ". 5uc9, discipolul lui 4. !oodenoug% introduce ideea desenarii succesive a unei case, a unui copac si a unei persoane. /ot in 0171 elvetianul arl 8oc% in urma unui studiu sistematic introduce, -/estul +rborelui- standardizat ca

administrare, cotare si interpretare. :tora, aprofundeaza cercetarile lui 8; 8 mai ales in ceea ce priveste aplicarea testului pentru copii, realizand un studiu comparativ, precum si note de interpretare. De asemenea,

cercetatori si practicieni precum, 4. Dolto#$arette., +. anard si 6. Davido desfasoara studii cu privire la semnificatiile desenului arborelui la copii. Luis orman publica in 0137 -/estul desenului familiei in practica medico#pedagogica-. /estul exprima activitatea

imaginativa a copilului in registrul ei constient dar si in cel al fantazarii pasive. :e pot explora astfel conflictele fraternale, infantile, reactiile agresive, reactiile depresive, precum si complexul oedipian. In planul dezvoltarii psi%ice, testul poate, alaturi de celalate te%nici de desen sa studieze maturizarea psi%omotorie si intelectuala precum si caracteristicile diferentiale dintre cele doua sexe. Desenul ca te%nica proiectiva se adreseaza esentei creatoare a omului, indiferent daca este construit de copil sau de adult. Desenul apeleaza la spontaneitate, provoaca exprimarea sentimentelor si dinamica interioara fara a recurge la cuvinte, restrangand actiunea constrangatoare a intentionalitatii constiente. Proiectia este un mecanism de aparare al 'ului, constand in a#i atribui in mod inconstient altcuiva, si, cel mai adesea, de a percepe in lumea exterioara propriile impulsii, idei, intentii, conflicte interioare. 'ste un mecanism extrem de raspandit la indivizi normali si poate fi cauza unor erori de &udecata care pot fi corectate printr#o autocritica sanatoasa. $etoda proiectiva este te%nica de studiere a personalitatii bazata pe notiunea de proiectie. ;rice perceptie include doua elemente, obiectul perceput si subiectul care percepe. implicat in perceptie, si invers. $etoda proiectiva il determina pe subiect sa se anga&eze la maximum intr#un test, prezentandu#i stimuli vagi sau ambigui, adica un nivel de informatie minimal. +stfel, dand sens indemnului de a desena, individul exprima insasi structura personalitatii sale. 'xprimarea este exteriorizarea a ceva care exista insa nu apare direct. Desenul este intr#adevar un mi&loc de exprimare care poate raspunde la trebuinte foarte diverse, atat in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al copiilor cat si in ceea ce priveste modul de exprimare ales. and se propune copiilor un desen cu tema libera, ei pot deci sa produca exact ceea ce raspunde posibilitatilor lor si trebuintelor lor. ( "uliette 4avez#5outonier) 'xista aproximativ 2<0 de te%nici psi%oterapeutice care pot fi aplicate la copii si adolescenti. Dintre aceste te%nici trebuie selectionate acele forme care se potrivesc cel mai bine cu cazurile concrete din practica curenta. /otusi metodele proiective sunt o modalitate predilecta de investigatie pentru copii (mai ales cu varste de pana la 00#02 ani) data fiind capacitatea redusa de simulare la aceste probe. Inconstientul copilului este la suprafata, este -foarte aproape- astfel incat in desene, in vise sau alte teste proiective (exemplu /.+./) trairile lui, afecte, sentimente, emotii apar in -status nascendi-. Pe cealalta parte metodele proiective pot surprinde exact, c%iar nuantat, dinamica interioara a copilului, si pot oferi informatii despre relatia dintre conflictul pe care il traieste copilul si simptomul pe care il afiseaza. /estul de desen se numara printre cele mai raspandite si acceptate te%nici proiective, prezentand o serie de avanta&e indiscutabile, economia de timp si mi&loace materiale, diversitatea informatiilor obtinute (oferite) si rezistenta aproape nula a celor testati. Informatiile ce pot fi obtinute acopera intreaga sfera a personalitatii, de la comportament direct observabil pana la conflictele si traumele infantile, oferind o imagine complexa a dinamicii intregului sistem psi%ic. u cat un obiect este mai clar si mai precis, adica nivelul de informatie este maximal, cu atat mai putin este persoana (subiectul care percepe)

Psi%oterapeutii care se ocupa de aceasta perioada de varsta trebuie sa cunoasca foarte bine sociologia copilariei, psi%ologia developmentala, normele de conduita si procesele familiale inainte de a intra in psi%opatologia copilului si in deprinderea te%nicilor psi%oterapeutice. Psi%oterapia copilului este comparata cu abilitatea de a combina mai multe piese ale unui puzzle urias, fiind in acelasi timp stiinta si arta si necesitand talent innascut, disponibilitate si creativitate din partea psi%oterapeutului in comunicarea cu copiii Interpretarea desenelor de copii este complexa si nu poate fi facuta la intamplare. De cele mai multe ori nu exista o -c%eie a desenului- ci doar interpretari care pot fi adevarate, si, din toate aceste ipoteze psi%ologul o va alege pe cea care i se va parea cea mai adecvata -cazului- copilului (6. Davido). Interpretarea va fi facuta numai de specialist, deoarece o munca de acest gen solicita nu doar intuitie si sensibilitate, ci si cunostinte aprofundate. Un simplu desen nu a&unge pentru stabilirea unui diagnostic, desenul trebuie situat in contextul socio#cultural al copilului. +ceste te%nici de investigatie sunt foarte frecvente si relativ usor de realizat, dar ele se lovesc de diverse piedici, pe de o parte adultul care analizeaza desenele copiilor o face in calitate de om matur. Pe de alta parte, acest adult isi are propriile probleme. el care analizeaza un desen de copil trebuie deci sa#si

dea silinta sa uite ca este adult si sa nu vada in desen propriile proiectii. Iata de ce, acest gen de analiza reclama competenta unui specialist iar interpretarea se bazeaza doar pe experienta si competenta acestuia. In procesul de crestere si maturizare, multe din problemele copiilor sunt determinate de inabilitatea adultilor de a intelege sau de a raspunde efectiv la ceea ce simte sau incearca sa comunice copilul. 'forturile de comunicare cu copiii la un nivel exclusiv verbal presupun existenta unei facilitati destul de dezvoltate de exprimare prin vorbire, limitand astfel copiii la un mediu ce este deseori incomod si restrictiv. Deoarece dezvoltarea limba&ului copiilor ramane in urma dezvoltarii lor cognitive, ei comunica prin desen discernamantul asupra a ceea ce se intampla in lumea lor. Procesul de terapie prin desen poate fi vazut ca o relatie intre terapeut si copil, relatie in care copilul utilizeaza desenul pentru a explora lumea sa personala si pentru a realiza contactul cu terapeutul intr#un mod care asigura siguranta copilului (6. Davido). Desenul este un mod de exprimare a sentimentelor, un mediu de explorare a relatiilor, descrierea experientelor, marturisirea dorintelor si implinirea de sine. In terapia prin desen, imaginile produse de copil sunt percepute ca si cuvintele copilului, iar desenul ca si limba& al acestuia. 4unctia simbolica a desenului este cel mai important aspect, asigurand copiilor posibilitatea de a#si evalua exprimarea simtamintelor interioare. 'xperientele semnificative din punct de vedere emotional pot fi exprimate intr#un mod mai confortabil si mai sigur, prin reprezentarea simbolica pe care o asigura desenele. 4olosirea desenelor permite copiilor sa isi transfere anxietatile, fricile, fanteziile si vinile asupra obiectelor desenate mai repede decat asupra altor persone. In acest proces copiii sunt in siguranta fata de propriile lor sentimente si reactii deoarece desenul le permite sa se distanteze de evenimentele si experientele traumatizante pe care le#au trait. Intr#o relationare caracterizata prin intelegere si acceptare, desenul permite de asemenea copiilor sa ia in considerare noi posibilitati, imposibile in realitate, astfel largindu#si in mod exceptional exprimarea de sine. In siguranta terapiei prin desen copii exploreaza ceea ce nu le este familial si dezvolta o cunoastere care este atat senzitiva cat si cognitiva. :e poate spune deci,

ca prin procesul de terapie prin desen nefamiliarul devine familial iar copiii exprima in exterior ceea ce a avut loc in interior. ; functie importanta a desenului in ceea ce priveste terapia, o reprezinta transformarea a ceea ce nu poate fi controlat in realitate in situatii controlabile, folosind reprezentari simbolice, ceea ce ofera copiilor oportunitatea de a invata sa isi rezolve problemele. ;ferindu#le oportunitatea, copiii isi vor exterioriza sentimentele si nevoile intr#o maniera similara adultilor. Desi dinamica expresiei si modalitatea de comunicare sunt diferite pentru copiii, exprimarile (teama, satisfactia, mania, frica, frustrarea, multumirea) sunt similare cu cele ale adultilor Problemele sunt exprimate simbolic prin proiectia care are loc in desen, si, poate apare o rezolvare a conflictelor interioare si un proces de vindecare. 'xprimarea prin desen activeaza potentialul de vindecare interioara, natural, blocat pana in acel moment, si da posibilitatea unei dinamici transformative in care conflictele sunt exprimate si rezolvate iar terapeutul isi poate forma o imagine din ce in ce mai clara asupra activitatii inconstiente. aracteristica pentru aceasta te%nica este onditia de incredere, da alianta dinamica intre proiectie ca atare si transfer si contratransfer, pe de alta parte.

intre cei doi protagonisti spri&ina cresterea psi%ologica si procesele transformative= sunt produse imagini si fantezii care, exprimate in concretul material al desenului, faciliteaza procesul de crestere psi%ologica. "o%n +. 5. +llan care a studiat desenul insistand asupra efectului sau terapeutic a aratat existenta unor modele generale ale acestor procese transformative. In stadiul initial, desenele copiilor pot sa dea o imagine asupra lumii interioare a copilului si prezinta de cele mai multe ori imagini care exprima o cauza a problemelor copilului, sau reflecta pierderea controlului intern si starea de disperare si lipsa de speranta traita de copil. In acelasi timp ele ofera materialul prin care se poate crea o punte, o legatura intre terapeut si copil. In stadiul median, desenele incep sa reflecte emotia in forma ei pura, nedisimulata, lupta directa dintre bine si rau, starea de ambivalenta si indici ai formarii unei aliante mai profunde intre copil si terapeut. :pre finalul acestei perioade, copilul incepe sa foloseasca relativ constient desenul ca o punte pentru abordarea directa a unei probleme dureroase sau pentru dezvaluirea unui secret. In ultima parte, copilul incepe sa exprime in desen faptul ca se simte capabil de autocontrol, ca isi recapata increderea in valoarea proprie, scenele reflectand o imagine pozitiva prin absenta violentei, a distructivitatii si agresivitatii. +cum apar in desen forme de mandala ca indice pentru intrarea in &oc a functiei de vindecare a sinelui. Poate apare umorul si nu in ultima instanta, semne ale desfacerii dependentei de terapeut. %iar daca copilul se decide sa nu spuna mare lucru pe marginea desenului, desenul ramane pentru el un incomparabil mi&loc de a se pozitiona mai bine in derularea tratamentului si de a concepe mai bine directia acestuia, nici un alt mediator nu este comparabil sau de preferat. In terapia prin desen, analiza corect condusa a desenului copilului face sa scada sarcina imaginara, iluzorie si obiectala inlesnind calea spre comunicare si vindecare. In continuare, vom prezenta cazul orinei, o fetita de 00 ani, cu diagnosticul de encoprezis, simptom aparut in urma cu aproximativ 00 luni. Diagnosticul de encoprezis este unul dintre cele mai stigmatizante pentru un copil. +ceasta cu atat mai mult cu cat structura labila asociata cu un pattern general anxios si posibila tendinta latenta la opozitie nu tine cont de nivelul social, cultural sau educational al familiei si cu atat mai putin de >.I.#ul, inteligenta sau rezultatele academice ale micutului in cauza. 6usinea, acel -a fi in dificultate-, teama de repetabilitate ce genereaza angoasa de abandon induc sentimentul simptomului ce invinge intrucatva 'ul, deoarece, destul de repede, -mre&ele- inconstientului acapareaza si

ani%ileaza controlul voluntar, dand impresia unei regresii atitudinal#afective. Indignarea, re&ectia, pedeapsa # reale sau proiectate fantasmatic asupra parintilor# accentueaza -inc%iderea in sine-, intr#o lume muta lipsita de explicatii, unde singura lege ce functioneaza nescris este aceea a sc%imbului primar de emotii, afecte, iubire # mergand dela ec%ivalente concrete (a darui # a cere) la cel mai abstract sens al termenului. +cesta ar fi si cazul orinei, in varsta de 00 ani, caracterizata de o labilitate emotionala structurala, timiditate si introversie, care prezinta encoprezis de aproximativ zece luni. 'ste ingri&ita, frumoasa, retinuta, linistita, cooperanta # zambeste si raspunde la intrebari, cu mai mult -cura&- in prezenta sorei sale. De mentionat ca fetita si#a interiorizat un :upra#'u puternic, prezentand imaginea unor parinti -duri- si a unei atmosfere rigide in ceea ce priveste curatenia si ordinea. :imptomul a aparut pentru prima data consecutiv unui &oc cu valente agresive cu sora mai mica (de ? ani), in urma caruia au fost certate amandoua de catre mama, dar orina evidentiaza o anumita vulnerabilitate la evenimente stresante si cu potential minim traumatizant. Ulterior, -incidentul- s#a repetat in zilele urmatoare, frecventa crescand treptat astfel incat in prezent se intampla de circa doua ori pe zi # predominant la emotii, suparare, atitudini re&ective (-am suferit ca :tefana # eleva premianta a clasei # nu a vrut sa stea cu mine in banca-), de obicei acasa, mai rar la scoala, niciodata la bunicii care au crescut#o (-acolo sunt linistita-, iar mamica adauga # -acolo nimeni nu i#a impus nici o restrictie-). limatul familial este suportiv, dar se resimt -radacini- autoritare # un tata %iperprotectiv preocupat ca fiicele sa spuna -adevarul- si o mama dominata de ideea ca fetitele ar putea murdarii %ainutele sau peretii camerelor (-nu avem voie in sufragerie ca facem mizerie-). orina a crescut cu parintii pana la un an si &umatate, cand cu trei luni inainte de nasterea surorii a fost dusa la bunicii materni. +ndreea a fost crescuta ulterior de ceilalti bunici, fetitele fiind impreuna de la varsta de sase, respectiv patru ani # -pana atunci se vedeau cam la doua saptamani sau ne petreceam cu totii vacantele, orina plangea mult dupa fiecare despartire de sora, bunicii au recunoscut foarte tarziu acest lucru, de frica sa nu o luam, o iubeau foarte tare@-. +cum impart camera # -dormim in acelasi pat, amandoua vrem sa stam la margine, asa ca facem sc%imb in fiecare noapte-. $ediul scolar este competitiv. orina este eleva in clasa a III#a, fiind mereu in anii precedenti pe locul doi # -nu a

luat diploma de merit si a suferit-. Isi doreste foarte mult o relatie de prietenie cu colega premianta, ca si cum inconstient ar cauta valorizarea si acceptul celor investiti cu prestigiu si autoritate # atribute atat de mult admirate si -cerute- fara ec%ivoc de mama. +re rezultate deosebite la matematica, la serbari -se pierde toata-, printre ultimile dati simptomul aparand cand -nu a stiut- poezia in limba engleza la festivitatea de terminare a anului, situatie in care ea # fire perfectionista, constiincioasa si dominata de o motivatie de tip intrinsec # s#a simtit prinsa -in off#side-@ In prezent este coplesita de tristete si sentimente de vinovatie induse de simptom, prezinta irascibilitate si descarcari bruste de afecte la frustrari de mica intensitate # plans facil, opozitie desc%isa (-se ascunde sub birou, daca ceva nu#i convine-), interpretata mai degraba ca refugiu pentru o fetita supusa ce vrea sa se conformeze si incearca sa se autopedepseasca # isi respinge mama in real si o cauta prin comportamente regresive de genul encoprezisului (-dupa aia sta asa, nu vrea nici sa se sc%imbe singura, nici sa o sc%imb eu-). :imptomul este mai degraba original in nevoia de afectiune -implinita- in maniera fantasmatica de a redeveni bebelus, decat dorinta de a#si pedepsi mama.

'ste interesata de pictura, culori, acuarele, carioci, plastilina (-mama nu ne#a lasat, ca ne stricam bluzitele-). :e alimenteaza si doarme bine, simptomul neaparand in timpul somnului # -mama e intotdeauna preocupata de cat mancam-, -nu ma duc noaptea in camera parintilor, +ndreea se duce, eu dau drumul la televizor si stau singura-. - orina se inc%ide in ea, daca ma duc sa o iubesc nu ma lasa, si pe tata il respinge, e foarte desc%isa fata de bunici, +ndreea e mai lipicioasa, mai calda-. :i mamica isi continua in scris caracterizarea celor doua fiice... mare este o fire mai inc%isa, mai rece. ;rice suparare o face sa se retraga in ea. ' sensibila si miloasa. ea olega ei

de banca are un %andicap fizic, iar orina are rabdare sa o a&ute la mers sau la scris. La scoala este ambitioasa, vrea sa fie prima, motiv pentru care incearca sa#si termine repede exercitiile si mai greseste. ' constiincioasa # daca stie ca are teme de facut nu e nevoie sa#i aduca cineva aminte. 'ste perfectionista, ii place sa faca lucrurile bine. 'ste mai comoda decat +ndreea # prefera sa se uite la televizor sau sa citeasca, decat sa iasa la plimbare. Au ii place la tara, dar la bunici se simte in elementul ei. 'ste sociabila, ii place sa se &oace cu copiii si sa mearga la zile de nastere. +re rabdare si face treburi migaloase # lucreaza pe etamina sau covorase din %artie. Ii place matematica, dar si sa citeasca. ea mica are o fire mai vesela, c%iar daca e suparata, vrea sa se impace imediat. 'ste mai baietoasa, mai iute si mai vioaie. Ii place foarte mult la tara # la ora sapte, cand ar putea dormi mai mult, e in picioare prin curte dupa animale. Invata bine, dar scoala nu o streseaza. Au are ambitia sa fie cea mai buna, desi este in primii trei din clasa. 'ste mai -%oata-, se da pe langa cel de la care trebuie sa obtina ceea ce#si doreste. 4ace asta si pentru sora ei. Au este la fel de sociabila precum orina.

In primul an de gradinita a avut probleme de adaptare (voma in fiecare dimineata inainte de plecare). Au i#a placut si ne#am temut ca si cu scoala va fi la fel, dar aici merge ca la o distractie. 'ste foarte orgolioasa. Povestea vietii orinei incepe cu gradinita facuta la 5uzau. +m facut gimnastica acolo. $#am lasat dupa clasa I#a. La bunici nu am avut probleme. In clasa a II#a am inceput sa am. Imi place sa stau in baie pe masina de spalat si sa citesc. Au imi place sa ma deran&e&e nimeni. In clasa a III#a iar am avut probleme. $i se pare ca traiesc doar pentru lectii. De la un timp imi place sa lenevesc. redeam ca sunt desteapta, dar nu sunt indea&uns. Impresionant pentru o fetita de zece ani, mai ales daca tinem cont si de scrisoarea adresata lui $os raciun (despre care bineinteles ca stie demult ca reuneste imaginile parintilor), pe care il roaga din tot sufletul # reamintindu#i ca nu#i trebuie nici un cadou # sa#i spuna sincer parerea despre ea si mai ales daca crede ca e suficient de buna@ Incercand sa coroboram informatiile obtinute din multitudinea testelor psi%ologice aplicate retinem, absenta 'u#lui fizic din testul familiei, in timp ce surioara este -printesa- asupra careia sunt indreptati oc%ii parintilor... cei din desen zambesc, in timp ce noi ne intrebam daca avem in fata un copil deprimat sau, mai degraba suparat pe ceilalti... Dupa cateva zile de terapie, orina isi -a&usteaza- autoperceptia, odata cu atitudinea fata de cei din &ur... se modifica si proiectia, ceea ce ne face sa vedem in testul persoanei # c%ipul ideal # la fel de frumos, poate c%iar mai frumos, decat al surioarei... Desi mai sociabila # dupa cum reiese din descrierea mamicii # picteaza un singur copac # armonios, solid, bine -pazit-, -veg%eat- deopotriva de bine si rau, ca propriul 'u ce pastreaza urmele unei usoare nesigurante in relatia cu mama... pere aurii... poate mai multa inocenta, puritate si candoare... atat de perfecte... si totusi, indraznesc parca sa priveasca spre viitor... +ndreea pare mai matura, fara nevoie de fructe sau iluzii, dar cu atata dorinta de ceilalti... numarati numai pomisorii... pasiune si confuzie ce se clarifica treptat... probabil cu trecerea anilor... +spectul functional al simptomului orinei este regasit in prim#plan, alaturi de un senzitivism cuplat cu o agresivitate -cizelata-, disimulata in iritabilitatea survenita pe fondul obsesional. In lipsa unei terapii suportive cu vadite valente emotional#empatice, refularile, implinirile ireale si rezolvarea afectiva a confruntarilor risca acumularea asteno#depresiei. /endinta la sacrificarea intereselor proprii poate da vietii de mai tarziu o organizare cu note masoc%iste. Permanenta si nesatisfacuta cautare a iubirii neconditionate este evidenta si numai superficial privita ar putea fi interpretata drept... interes instabil, fire rece, distanta.

'lemente ale programului terapeutic. Pentru primele zile s#a recomandat, 6egim de igiena intima # acordarea atentiei ceruta inconstient de simptom (mama trebuie sa aiba gri&a de orarul pentru toilleta) +utoresponsabilizare (se spala si se sc%imba singura) :epararea de sora (camere distincte) :atisfacerea in plan real a nevoii de a se murdari (dactilo#pictura, plastilina) activitate ce i#a produs mare bucurie # deplasarea acestei -trebuinte- primare de pe sine pe diverse substitute ele doua surori alcatuiesc o diada in care se -completeaza- reciproc, motiv pentru care se lucreaza cu ele impreuna Li se explica parintilor mecanismele ascunse ale simptomului # regresia emotional#comportamentala, nevoia de a fi bebe si de a primi atentie, masura in care structura mamei i#a indus fetitei standarde ridicate si trasaturi perfectioniste, necesitatea satisfacerii concrete, dar in maniera deg%izata a &ocului a -nevoii de murdar-. $ama este a&utata sa inteleaga cum prin simptom orina ii cere afectiune si prezenta, dar si faptul ca logica ascunsa este de -a oferi-, nu doar de -a pedepsi-. In zilele urmatoare fetitele au facut dactilo#pictura si figurine din plastilina. :i#au separat camerele. orina i#a -daruit- televizorul surorii mai mici, cerand -la sc%imb- sa doarma cu veioza si a pus pe usa un anunt, -Au intrati fara sa ciocaniti-. Desi se constata cum surioara mai mica este dependenta de aceasta relatie simbiotica, amandoua sunt fericite de aceasta -separare-, -cerandu#si permisiunea- de a se vizita. In momentul actual mama relateaza -o sc%imbare- semnificativa a orinei # se simte prote&ata de simptom si de atmosfera permisiva a cadrului psi%oterapeutic (mult visata in anii micii copilarii), ceea ce o face sa -sfidezeinterdictiile anterioare ale parintilor (-mananca ce vrea- si -ne cere independenta-, ignorand preocuparea excesiva a mamei pentru alimentatie). :imptomul nu s#a mai repetat din ziua precedenta primei intalniri. 4etita si mama sunt ingri&orate # -mi#e frica sa nu treaca in extrema cealalta-, in timp ce orina afirma -imi este frica sa ma duc la toillete-, ca si cum autocontrolul dobandit ar putea fi efemer. 6elaxarea :upra#'ului parenteral se -loveste- de interiorizarea marcata a interdictiilor anterioare. Pe de alta parte, -independenta castigata- se traduce la nivel profund in termeni de tipul -introiectie fara expulzie-, care ec%ivaleaza cu lipsa dorintei de -a darui-. /erapeutic # limitare la sfaturi igienico#dietetice uzuale, fara accentuarea unei posibile importante a -noului- simptom aparut. ooperarea familiei este centrata, prin asigurarea, la maxima intensitate, a climatului securizator si protectiv cerut involuntar si deformat. Dupa cateva -tranzactii- necesare deplasarii simptomului asupra unor ec%ivalente mai putin -ascunse- # momente critice in care -incidentul- nedorit se poate repeta (si fetitei i se comunica de la inceput acest lucru) vindecarea va surveni ca de la sine, readucand alaturi de pacea sufleteasca a parintilor reconsolidarea unui self extrem de fragil. :a nu uitam ca dincolo de in%ibare si introversie, moralitatea exemplara # ca trasatura cardinala a micii personalitati in formare ramane, totusi, filonul de aur al prognosticului favorabil@

5I5LI;!6+4I' 0. +ABI'U D. (0177) , PsC%analCse du gDnie crDateur, 'd. Dunod 2. +U5IA .. (0170), Le dessin de lEenfant inadaptD, 'd. Privat <. 5;U/;AI'6 ". (01F<), Les dessins des enfants, 'ditions du :carabDe 7. 5;UG'/ +. (01F3) , Le langage de la couleur, F. 3. 7. olectia personala de desene a d#nei a%iers de lEenfance inadaptDe onf. Dr. Iuliana Dobrescu

;6$+A L. (. 0170) , Le test du dessin de famille, P.U.4 ;6AU/IU !. (011F) , 5azele psi%ologice ale practicii medicale

?. D+GID; 6. (0170) , La decouverte de votre enfant par le dessin, A;' 1. Dictionar de psi%analiza (0117)# 'ditura Univers 'nciclopedic 00. .+$$'6 4. '. (0170) , /%e clinical application of pro&ective draHings 02. LU>U'/ !. (0127), Le dessin enfantin, +lcan 0<. $+L6I'U P. (01F3), La vie affective de lEenfant, 'ditions de :carabDe 07. $IA8;*:8+ 4. (0171) , De Gan !og% et :eurat au dessins dEenfants, Paris 0F. $IAUL': U $. (2000), /e%nici proiective, 5ucuresti 03. ;L+6U +L. (011?) , Introducere in psi%iatria practica 07. :/;6+ 6 (0137), La personnalitD a travers le test de lEarbre, 5ulletin de psCc%ologie 0?. /.;$+BBI ". ( 01?3) , Le bon%omme et lEenfant 01. *IDL; .'6 D. (013F) , LEInterpretation des dessins dEenfant, Dessart 20. B+BB; 6. (0110) , Les dessins de lEenfant, Paris Desenul ca modalitate de expresie +semeni muzicii si dansului, desenul permite omului sa se exprime fara cuvinte, sa dea sens lumii sale interioare fara sa traduca in concept, ii permite sa vorbeasca lumii, existentei, celuilalt si siesi, despre sine, cel de acum si cel de totdeauna printr#o modalitate care reuseste sa retina in concretul desenului, sunetului sau miscarii, atat ceea ce este exprimabil verbal, dar si intelesuri traite dar inexprimabile prin cuvinte. Desenul este o astfel de organizare si ordonare in care eul reuseste sa dea sens unor continuturi adesea irationale fara a pierde prea mult din ceea ce, acum si aici, nu reuseste sa descifreze, ii ramane misterios, nelamurit, dar foarte real atata vreme cat pentru propria fiinta exista. +m incercat sa surprindem, astfel, definirea pe care "ung o da simbolului ca sinteza vie intre functia ordonatoare a constiintei si functia transcendenta a inconstientului. Desenul, ca te%nica proiectiva, se adreseaza acestei esente creatoare a omului, indiferent daca este construit de un copil sau de un adult. Utilizarea desenului pentru a putea studia si trata problemele emotionale ale adultului si ale copilului a fost introdusa de .!. "ung, autorul a numeroase prezentari de cazuri si a unui cadru interpretativ bine documentat empiric. De#a lungul vietii si a practicii sale terapeutice, "ung a continuat sa deseneze si sa ceara subiectilor sa deseneze, uneori pentru a#si exprima visele, alteori pentru a exprima ceea ce era dificil de surprins prin descrierea in cuvinte, lumea interioara de imagini puternic incarcata afectiv. $etoda sa nu era reductiva, nu reducea prezentul la trecutul persoanei. "ung diagnostica, prin aceasta abordare sintetica, simbolica a desenului, spre ce conducea aceasta viata interioara, continuturile ei, problematica specifica preznetului si viitorului persoanei. Pentru "ung, ca psi%oterapeut, nu analiza imaginilor in sine este importanta, ci incura&area persoanei sa se exprime prin aceste imagini si sa le urmeze pe masura ce acestea i se revela, se . ./.;$+: Publis%er 00. L+A!'GIA'/ G. (01F0) , Peintures et dessins collectives dEenfants, 'dition du :carabDe

desfac din propria interioritate. Intr#o anumita masura, eul se da la o parte pentru o scurta perioada pentru a permite miscarilor si imaginilor inconstientului sa emearga. In desen, ca si in &oc, dincolo de regulile grafismului si de limitarile paginii si exprimarii cu a&utorul unui instrument, creionul, persoana va lucra adesea spontan asupra temelor fanteziei # fantasmei care au relevanta directa pentru lupta sa psi%ologica. $ulte dintre desenele libere ale persoanelor cu probleme emotionale vor exprima teme implicand polaritatea sau opozitia pe care o traieste ca insurmontabila in viata sa constienta, careia nu#i gaseste nici o solutie rationala. +stfel de opuse integrate prin simbolismul grafic sunt viata si moartea, masculin vs. feminin, afectivitate vs. autoritate, mama vs. tata, dragostea si nevoia de afectivitate vs. ura si distructivitatea. +stfel isi proiecteaza bloca&e care sunt dominante in prezentul vietii sale si care au sens pentru dezvoltarea sa viitoare, bloca&e care nu permit instinctelor normale vitale sa se manifeste, umanizeze si integreze in viata individului. 4orma desenului ca si continutul sau au semnificatie personala si in acest registru trebuie urmat sensul lor, la fel cum simbolul prezinta o virtualitate de semnificatii articulate in &urul unui sens dominant, trebuie descifrate conotatiile personale alaturi de cele caracteristice. ombinatiile de teme sunt sub dominatia unei constelari determinante a inconstientului, formate din continuturi caracteristice, fantezii, impresii si asociatii libere si conditionate, amintiri de trairi mai mult sau mai putin ordonate de interventia modelatoare a consemnului, respectiv a eului. Din moment ce inconstientul se exprima prin imagini, limba&ul desenului este un mod mult mai direct si autentic pentru exprimarea problemelor de la acest nivel. +nalizand functia desenului ca te%nica proiectiva si terapeutica pentru copii, *ildoec%er distinge 7 nivele in exprimarea caracterului si afectivitatii, # valoarea expresiva a desenului, gestul grafic, modul in care copilul trateaza suprafata alba a colii, alegerea formelor si culorilor care exprima aspecte ale starii emotionale= # valoarea proiectiva propriu#zisa, prin stilul general al figurii care exprima anumite dispozitii fundamentale ale modului cum traieste lumea si relatia cu obiectele acesteia= # valoarea narativa a desenului= prin desen copilul isi dezvaluie centrele de interes, tensiunile, gri&ile, gusturile= # valoarea simbolica, prin interventia unor procese si mecanisme defensive care releva natura temelor inconstiente. Planul inconstient nu dispune de procedee expresive caracteristice astfel ca alegerea culorilor, trasaturile desenului, tema desenului ales liber pot avea la origine acest plan interior inconstient, cu un tip de motivatie complementar, uneori opus celui constient. In acest sens, psi%ologia analitica, asemeni psi%analizei, insista asupra analogiei dintre desen si vis, dintre desen si &oc ca spatiu unde exprimarea energiilor liber conduce la exprimarea realitatii interioare prin simboluri. +cest lucru este evident la copiii mici, unde eul insuficient de coerent si puternic nu poate diri&a coerent exprimarea grafica. Desenul apare surprinzator prin faptul ca pe masura ce ei deseneaza si povestesc, tema desenului se poate sc%imba, modificand sensul initial al desenului. Procesul devine incompre%ensibil daca nu este pus in legatura cu dinamica comentariilor copilului pe parcursul desenarii. +naliza continutului acestor desene ne poate conduce spre experientele care au stat la originea alegerilor sale si la fanteziile pe care imaginatia sa le proiecteaza pe scena desenata. Intr#o masura mai mica, acest tip de dinamica se poate regasi si la adultul care reuseste sa deseneze -mai liber-, directionandu#si mai putin exprimarea grafica si pastrand pentru un moment ulterior operatia constienta de a da sens. Desenul este o reflectare a procesului de gandire si fantazare si a modificarilor survenite in mintea copilului= pe masura ce deseneaza, gandirea incearca sa mentina tema initiala, iar fantezia incearca sa aduca temele interioare in prim planul trairii. Desenul apare astfel ca o sursa de noi asociatii care modifica cursul realizarii lui. +numite transformari sau adaugiri pot fi generate de exemplu de faptul ca un detaliu din desen apeleaza la reprezentarea unui obiect. +lt factor al sc%imbarii este dat de interpretarile secundare care cori&eaza sensul initial al desenului,

datorita fie analogiilor morfologice, fie unei erori care poate transforma un detaliu intr#alt ceva decat ceea ce s#a intentionat initial, un persona& masculin se poate transforma intr#unul feminin pentru ca desenarea unui pectoral prea pronuntat ii evoca sanii, un pantalon prea larg evoca o fusta etc. 'laborarea desenului apare ca un compromis intre doua tendinte, una favorizind sc%ema grafica initial gandita, cealalta transformarile, sc%imbarea, adaugirile etc. Dominarea primei tendinte si a gandirii conduce la un desen sc%ematic, prea putin expresiv. Daca domina cealalta tendinta, desenul va purta incarcatura proceselor inconstiente. Lagac%e considera ca fantasmele exprimate in desene sunt mici naratiuni -concrete si particulare- care enunta o relatie dintre un subiect si un obiect, sau intre diferite -obiecte-, naratiuni similare unei scene dramatice cu mai multe persona&e. 4antasma este de fapt o relatie intre subiectul care o gandeste si obiectul care se afla inclus in ea. De exemplu, daca gasim in desenul liber al unui copil tema recurenta a unei fiinte lipsite de aparare care este devorata de o alta atotputernica si monstruoasa, in spatele acestei teme se afla o fantasma, iar acestei fantasme ii corespunde o dorinta inconstienta. Prin fantasma, copilul se identifica cu unul dintre cele doua persona&e, sau posibil este el insusi scindat periculos intre cele doua ipostaze. 4antasma este o drama in care se gaseste o dorinta si raportarea lui alter ego la aceasta dorinta. Prin evocarea dramei, subiectul isi va asuma toate peripetiile care se desfasoara in sufletul sau. Desenul este o te%nica proiectiva care apeleaza la spontaneitate, provoaca exprimarea sentimentelor si dinamica interioara fara a recurge la cuvinte, restrangand actiunea constrangatoare a intentionalitatii constiente. /':/UL D':'A+/I ; P'6:;+A+ Istoric /estul desenului unei persoane umane a inceput in anii 0123 cand 4lorence !oodenoug% publica testul Desenati un om pentru diagnoza capacitatii de gandire conceptuala si a capacitatii de observatie a copiilor. :op%ie $orgenstern, 012?, a avut pentru prima oara ideea de a se servi de desenele libere ale copiilor. In 4ranta, ulterior, ideea a fost utilizata si de alti autori in diagnoza si terapie, precum 5andoin, +.5erge, $. 6ambert, 4. Dolto#$arette. eea ce a inceput la !oodenoug% printr#o proba de dezvoltare a condus la numeroase observatii privind comportamentul copiilor de diferite varste si valentele testului pentru a obtine informatie asupra factorilor de personalitate. +cest lucru a determinat in parte evolutia ideii desenarii unui om spre structurarea unui test proiectiv. /ot ca teste pentru masurarea nivelului inteligentei prin desen sunt mai cunoscute /estul 4aC in care se cere desenarea unei doamne care se plimba prin ploaie, care implica integrarea complexa a diferite elemente, si /estul 4rancoise $in9oHs9a, care implica diagnosticarea tipologica, tipul rational vs. tipul senzorial, in functie de precizia si rigoarea cu care este realizat desenul liber al persoanelor, dar si de imobilitatea si gradul de interrelationare a acestora. In 0171, 8. $ac%over publica lucrarea -Proiectia personalitatii in desenarea figurii umane-, sistematizand observatiile proprii si ale altor autori, si standardizand in buna masura modul de administrare pentru copii si pentru adulti, precum si ipotezele interpretative. ". 5uc9, in 017? #0171, propune o abordare combinata, asa # opac # Persoana, .ouse # /ree # Person, publicand standardizarile administrarii si interpretarii testului ../.P. I. "olles, publica in 01F2 un - atalog de interpretare calitativa a ../.P-. *. Urban, in 013<, publica un - atalog de analiza interpretativa pentru testul Desenati o persoana-, sintetizand modalitatile de interpretare a indicilor testului pentru copii si adulti, pentru aspecte de normalitate si diferite modalitati patologice.

Descriere si administrare Garianta $ac%over 8aren $ac%over utilizeaza testul in 0171 ca o proba proiectiva, .uman figure draHing, Desenerea figurii umane. $aterialul testului 'ste necesar un teanc de coli de %artie alba si un creion bine ascutit, de tip .5. +cestea se aseaza la indemana subiectului astfel incat sa poata alege o foaie de %artie, sa o aseze si utilizeze dupa cum doreste. onsemn, In varianta pentru copii, $ac%over, consemnul este -Desenati un om-. Pentru adult, IGa rog sa faceti desenul unei persoaneJ. 'xaminatorul va observa comportamentul subiectului, inregistrand reactiile verbale spontane in protocol, precum si timpul de executie. :e insista pentru a se obtine desenul unui om in intregime. Dupa ce prima figura este desenata, examinatorul il roaga pe subiect sa deseneze o persoana de sex opus. :e va evita folosirea termenilor de IbarbatJ sau IfemeieJ, permitand subiectului sa le defineasca. Daca subiectul pretinde ca prima persoana desenata nu are sex, i se va spune sa o considere de ce sex doreste. Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipe, sc%ematice, caricaturi, desene stilizate, se poate intreba subiectul daca a terminat reprezentarea unei figuri umane, sau i se poate cere sa incerce un alt desen. Dupa completarea probei, examinatorul multumeste si marc%eaza data si ordinea desenelor. 'xista posibilitatea folosirii si unei copii prin indigo, pentru a vedea stersaturile si modificarile fata de original. +semenea sc%imbari indica zone de preocupare si dificultati. :ubiectii InormaliJ tind sa faca sc%imbari care imbunatatesc desenele, aratand mai mult ec%ilibru si control= persoanele anxioase fac modificari care releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrangere. :ubiectii rigizi tind sa evite exprimarea de sine si incearca sa devalorizeze situatia de testare, desenand figuri sc%ematice. 'ste indicat sa se ceara subiectilor reconsiderarea desenului capului sau zonei toracelui in cazul in care au desenat figuri lipsite de detalii. In varianta pentru copii, autoarea cere copiilor sa raspunda la un numar de intrebari privind cele doua siluete, c%estionar care poate fi completat si de intrebari suplimentare. +ceasta etapa este inlocuita pentru adult cu o anc%eta privind cele doua desene care stabileste reperele mentale ale subiectului, posibilele sale identificari. opilului i se cere sa inventeze o poveste a persona&ului # pentru fiecare dintre cele doua persona&e # ca si cum ar fi un basm. +poi i se cere sa raspunda la urmatoarele intrebari unele intrebari fiind adaptate in functie de situatia desenului, 0. 2. e face persona&ulK e varsta areK

<. 'ste casatoritK 7. +re copiiK 5aieti, feteK F. In ce clasa esteK 3. 7. e lucreaza, ce profesie areK are este dorinta sa cea mai mareK

?. 'ste dragut, amabilK 1. 'ste sanatosK 00. +rata bineK

00. 02. 07. 03. 07. 0?. 20.

are partea corpului este cea mai reusitaK are parte a corpului este cea mai putin reusitaK are sunt framantarile luiK um se infurieK e obiceiuri areK are sunt < dintre cele mai proaste obiceiuri ale luiK are sunt partile sale cela mai buneK e se spune despre elK

0<. 'ste fericitK 0F. In ce situatii se infurieK

01. +re multi prieteniK $ai varstnici sau mai tineriK 20. Isi iubeste familiaK /atalK $amaK 22. Ii place scoalaK 2<. +re prieteniK 5aieti, feteK 27. and a spus ca s#a distrat bineK 2F. Grea sa se casatoreascaK 23. La ce varstaK 27. 2?. 21. u ce tip de baiat L fata ar vrea sa se casatoreascaK are sunt < dintre cele mai mari dorinte ale luiK ui ii seamanaK

<0. /i#ar place sa#i semeniK <0. :pune#mi tot ce mai vrei in privinta acestui persona&. Interpretare In varianta $ac%over, se realizeaza o analiza formala si o analiza de continut. +naliza formala include observarea marimii desenului, amplasarea in pagina, precizia trasaturii, realismul, gradul de finisare, simetria, modul de desenare a liniei si perspectivei, proportiile, realizarea umbrelor, adaugirile. +naliza de continut se poarta asupra temei desenului, atitudinii persona&ului, realizarii fundalului si solului si relatia persona&ului cu acestea, precum si asupra diversitatii si exactitatii diferitelor parti ale corpului, a imbracamintii, accesoriilor, expresiei faciale si posturii. In interpretare ipoteza generala este ca desenul persoanei exprima imaginea corporala a subiectului. De exemplu, formele rotunde vor exprima feminitatea, submisivitatea, narcisismul. 4ormele ung%iulare, agresivitatea, masculinitatea, opozitia. ; a doua ipoteza considera ca asupra corpului sunt proiectate trebuintele sociale, aspiratiile intelectuale, tendinta la control rational precum si procesele de elaborare mentala ale subiectului. In sensul acestei ipoteze, imaginea de sine proiectata in test suporta omisiunile si deg%izarile in functie de partile vulnerabile ale personalitatii celui ce deseneaza. Interpretarea clinica si simbolica va incerca sa sugereze detaliile semnificative din aceasta perspectiva. :ubiectii tind sa deseneze in primul rand o persoana de acelasi sex, dar cercetarile au evidentiat ca tendinta creste odata cu varsta la barbati ) 70M dintre baieti si 10M dintre barbati deseneaza primul un persona& masculin)= tendinta scade odata cu varsta la femei (7FM dintre fetitele intre F # ? ani, ?0 # 10 M spre 1 # 02 ani, F0 # 30 M dintre femeile adulte deseneaza un persona& feminin). :e considera ca stereotipul social valorizeaza imaginea masculina. In acest sens, o inlocuire a sexului subiectului, dar mai ales o diferenta notabila intre varsta reala si cea a persona&elor desenate, sunt de natura sa indice o tulburare la nivelul identificarii.

:e considera, de asemenea, ca un mod de a valoriza sexul cu care se identifica subiectul este desenarea unui persona& mai mare, multiplicarea in desen a atributelor sexului (imbracaminte, trasaturi, accesorii). Auditatea persona&elor este rara, apare ceva mai frecvent la subiectii femei. Un pas initial este descrierea figurilor desenate. :unt tinere sau batrane, active sau inactive, flexibile sau rigide, comune sau nu, musculoase sau atrofiate, agresive sau pasive. +ceste observatii pot sugera diferite ipoteze interpretative (perceperea imaginii corporale prin desen implica proiectia unor trairi personale care g%ideaza inconstient subiectul). :e poate cere subiectilor descrierea figurilor desenate, IDe ce fel de persoane va aminteste acest desen KJ, I e fel de persoana este KJ, I4aceti o mica povestire despre aceasta persoanaJ. Desi nestandardizata aceasta metoda asigura puncte de spri&in pentru interpretare. Urmatorul pas il constituie cercetarea celor 7 zone ma&ore ale desenului D+P, N capul= N mainile, bratele, umerii si pieptul= N torsul (trunc%iul)= N picioarele si labele picioarelor. :copul este identificarea zonelor de conflict, exagerare, omisiune si distorsiune. 'videntierea prin %asurare, marire sau omitere, stersaturi, accentuari, linii slabe, unde dispare controlul motor, linii intrerupte sau valurite. ;data zonele identificate, se constituie in ipoteze. apul. 'ste sediul conceptiei despre sine, al eului. +ici se acumuleaza informatiile despre lumea exterioara, prin oc%i, urec%i, informatii prelucrate de creier. !ura serveste pentru incorporare, exprimarea agresivitatii, prieteniei, emotiilor. +ici se manifesta frustrarile si aspiratiile intelectuale= se accepta sau respinge, ignora dragostea. :e accepta sau respinge lumea altor fiinte. :e pot observa aspiratii de stralucire printr#o detaliere faciala. Dispret sau agresivitate in oc%ii intunecosi sau sfredelitori. Detalierea urec%ilor trimite catre %ipersensibilitate si c%iar suspiciune. $ainile, bratele, umerii si pieptul. 6eprezinta unitatea functionala executorie. :e observa marimea, forma, puterea, extinderea spre exterior, agresivitatea si semnele conflictuale. 4igurile cauta a&utor, sunt agresive, lupta cu lumea K :mulg ceea ce ofera ceilalti sau se retrag K :unt apti fizic sau inadecvati K are este raportul dintre forta fizica a desenului si cea a desenatorului K /orsul (trunc%iul). Indica trasaturi de putere similare zonei anterioare. Imbracamintea este fatada, IfrontispiciulJ, partea de prezentat lumii. :e observa sublinierea liniei mediane la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultati somatice. Pulsiunile apar desc%is sau accentuat, ca in cazul nudurilor sau figurilor in costum de baie, sau a celor imbracate rigid, formal. ravata, cordonul, bi&uteriile, care taie (reteaza) pulsiunile asociate torsului sunt indicatori ai constrangerii si controlului. Picioarele si labele picioarelor. Indica autonomia (picioarele lungi), auto#miscarea, auto#directia si ec%ilibrul. ; figura ec%ilibrata (sau simetrica) arata stabilitate emotionala, una care se clatina (sau asimetrica), instabilitate. La figurile barbatesti picioarele indica masculinitatea sau dubiile legate de aceasta= la figurile feminine picioarele indica preocupari sexuale. In interpretarea indicilor este esentiala interactionarea celor patru zone corporale. 'xaminatorul ia in consideratie mediul subiectului, structura familiala, principale nemultumiri, descrierea desenelor si comentarii spontane. Pune in

relatie reactiile subiectului la problemele sale cu ipotezele de lucru din desen. Interpretarea se rafineaza odata cu observarea detaliilor si semnificatiilor oferite de catalogul interpretativ Urban. :inteza ipotezelor in tabloul personalitatii este necesara dar dificila. /estul permite in buna masura diagnoza calitativa si functionala a unor continuturi ale personalitatii, in special a celor legate de imaginea de sine, sau in sens psi%analitic, de coeziunea si dificultatile imaginii corporale. In acest sens, sunt numerosi indici care permit relevarea imaturitatii psi%ice, nivelul controlului pulsiunilor si a agresivitatii, modurile de defensa care functioneaza rigid. De asemenea, sunt posibile, coroborate, diagnosticul unor tulburari semnificative pentru psi%opatologie, boala organica, conditia psi%osomatica, nivelul functionarii cognitive. *. .. Urban, a integrat indiciile in atalogul interpretativ, incluzand detalierea fiecarui element posibil. Interpretarea acestor indicii cere o analiza prin sinteza, respectiv integrativa pentru a putea intelege care anume semnificatie este completata de tabloul general si de interferarea cu ceilalti indici. In acest sens, are importanta atat coerenta semnificatiilor diferitilor indici, dar este foarte fructuoasa si cercetarea eventualelor situatii paradoxale, cand o parte a interpretarii tinde sa sublinieze un aspect, complementar sau opus semnificatiei altor indici. 'ste importanta deci formularea unor ipoteze initiale bazate pe analiza principalelor patru parti ale desenului, continuarea cu decelarea semnificatiei unor indici de detaliu pentru fiecare dintre cele doua persona&e. Desigur clarificari pot fi formulate prin prisma a ceea ce subiectul releva despre sine in anc%eta si indicii de comportament in proba (cu ce a inceput desenul, daca au aparut indici nonverbali pe parcurs etc.). In a doua etapa, cele doua desene sunt puse in comparatie, atat formala (marime, tratare diferentiata etc.) cat si calitativa, pentru a se evidentia problematica identificarilor psi%osexuale. Interpretari in registrul psi%analitic Desenele copilului, omul, casa, arborele, pun in &oc, prin procese de introiectie si proiectie, imaginea corporala. Psi%analiza considera ca, la nivelul imaginii corporale, corpul este trait ca mi&loc al relatiei cu celalalt si, inca din perioadele timpurii, suporta consecintele intregului sistem de semnificatii infralingvistice organizat in &urul stadiilor de dezvoltare psi%osexuala si a semnificatiilor proprii fiecaruia dintre aceste stadii. +stfel ca, testele proiective de desen, dar si cele tematice aperceptive, pun in &oc fie integrarea reusita a acestor stadii, fie fixatiile sau regresiile la nivelul unuia dintre ele. Pentru . %abert , introiectia si proiectia presupun, intarind#o, o reprezentare elementara a interiorului si a liva&ul exteriorului. Indistinctia primitiva traita de sugar in raport cu cele doua corpuri, al sau si ale mamei, care poate alimenta ulterior fantasme de fuziune cu mama, in raport de imaginea mamei -bune- sau mamei -rele-. vital, care ii permite sa pastreze ceea ce este bun in interior si sa arunce in afara ceea ce este -rau-. dintre obiectul -bun- si cel -rau- functioneaza, considera $. 8lein, este primul mecanism de aparare al sugarului, onsecinta acestui cliva& este reprezentarea unui invelis, suprafata corpului propriu, -o bariera poroasa si subreda, dar oricum bariera, care prote&eaza de pierderea a ceea ce este bun si de invazia ceea ce este rau- (+nzieu). +cest fenomen este denumit de +nzieu -eul piele- si este pus in relatie cu pulsiunea de atasament, evidentiata de 5oHlbC. onditia acestui invelis, de suprafata strapunsa de orificii ambivalente # face posibila intrarea ceea ce este -bun- si sa iasa ceea ce este -rau- pentru placere si bucurie, sau, invers, lasand sa iasa binele si sa intre raul # face posibila interpretarea desenului din perspectiva conceptelor psi%analizei moderne, precum cliva&, invelis, orificiu, ambivalenta primara. +plicarea conceptului de eu piele si eu corporal conduce spre modul cum persoana isi reprezinta entitatea, unitatea proprie. :patiul imaginar locuit de propriul corp in interiorul simetriei stanga # dreapta si sus # &os, pune in relatie eul cu alteritatea. - elalalt- devine simetric si complementar eului, iar reprezentarea alteritatii este construita si structurata cu o dubla incarcare a implinirii imaginare a dorintelor subiectului. Prin imaginea corpului propriu copilul se reprezinta pe sine idealizat # frumos, puternic, fascinant, -marcat de rani glorioase- (+nzieu-) # in

sensul atotputerniciei magice. In aceasta situatie, desenele vor contine indiciile virilitatii, dar si a narcisismului persoanei, fiind afectate de reprezentarile eului ideal. Interpretat din perspectiva psi%analizei si a conceptului de imagine corporala, corpul desenat in testul omului -este o reprezentare idealizata de sine, care tinde sa masc%eze slabiciunile si zonele repre%ensibile, dar care, in acelasi timp, poarta urma traumatismelor psi%ice traite- (+nzieu). Descifrarea lor trimite la modalitatea de a lucra cu imaginile din vis, respectiv mecanismele de condensare, deplasare, elaborare secundara. Dintre cercetatorii focalizati pe dezvoltare si psi%ologie infantila, 6%oda 8ellog, 0131 studiaza mii de cazuri, respectiv desene ale copiilor care reprezentau oameni, in principal, arbori, case sau alte elemente. :tudierea cronologica a acestor desene, incepand cu primele mazgalituri pana la varste mai mari, a indicat un proces deosebit de interesant, care poate fi inteles mai ales din perspectiva datelor de psi%ologie analitica. +stfel, s#a demonstrat ca initial, copilul de 2 ani care are in mana un creion, are tendinta de a desena cercuri. !estaltul este neregulat, dar tendinta de a mazgali forme circulare din ce in ce mai definite este dominanta. +poi incepe sa figureze linii in aceste cercuri, forme primitive ale crucii. and incepe sa deseneze c%ipuri umane, acestea apar sub forma unor cercuri, contrar experientei perceptive cu gestaltul real. opilul mic figureaza omul sub forma rotunda, initial cu raze exprimand bratele si picioarele, apoi adaugand si elemente care exprima gura, oc%ii, ulterior parul. +ceasta tendinta apare evidenta la toate varstele mici care tin de pilda de primii F ani de viata, treptat corpul incepe sa fie si el exprimat distinct in desen, prin forma de cerc, triung%i sau patrat. /erapeutii care lucreaza cu copii si cu desene ale copiilor, considera ca, odata cu regasirea mandalei in desenul unui copil in tratament, se poate anticipa restabilirea ec%ilibrului psi%ic. $andala apare astfel ca imagine cu rol simbolic atat pentru relatia initiala confuza cu viata si pentru modul cum copilul isi traieste propria fiinta, cat si ulterior, pentru coerenta si unitatea imaginii de sine. Din aceasta perspectiva, desenul omului poarta, c%iar si la varste adulte, ceva din simbolismul mandalei asa cum a fost definit de . !. "ung . +ceste date sunt cu atat mai interesante, cu cat studierea modalitatilor ar%aice de exprimare prin scriere si semne primitive ale diferitelor popoare ne conduce spre forme primitive ale desenului, care par sa sustina, de asemenea, proiectia in desene a stadiului psi%ic primar de inflatie, caracteristic pentru omul primitiv, dar si pentru copilul mic. 6aportul final. Include, 0. descrierea situatiei de testare si a reactiilor subiectului la testare= 2. descrierea sumara a atitudinii subiectului fata de D+P, temator, vorbaret, auto#revelator= linistit, metodic, impulsiv= a cerut suport, indrumari= a fost preocupat de sine, auto#depreciativ, rigid, dispretuitor= a incercat sa faca placere examinatorului= a fost iscoditor= cat a durat proba= a intrebat subiectul despre timp, despre tipul de desen cerut. <. impresia generala oferita de figurile desenate. 7. tratarea diferentiala a figurilor masculine si feminine, sexul desenat intai= sexul mai atragator= sexul mai apropiat de varsta subiectului= sexul mai activ, cu o dispozitie mai buna= diferenta de profil, marime sau plasare= sexul cu care subiectul se identifica= sexul mai detaliat care ocupa mai mult timp desenatorului= sexul cu cei mai multi indicatori de conflict. F. discutarea ipotezelor interpretative gasite in catalog. 3. rezumat.

Precautii. Aici o interpretare nu trebuie facuta fara utilizarea globala a datelor despre mediul bio#social al subiectului. Au se recomanda prezicerea dificultatilor viitoare daca datele clinice si anamnestice nu ofera o baza solida descoperirilor D+P. %iar si cele mai bizare desene indica situatii prezente. and interpretarile sunt necesare, prezentarea lor trebuie sa fie discreta, respectuoasa si sincera, mai degraba decat spectaculara. aiet de protocol in interpretarea *. .. Urban Aume, Prenume Garsta :ex Data nasterii +dresa /elefon Profesie 'ducatie $otivele referirii Date medicale#neurologice#psi%ologice Date socio#economice oncluzii si apreciere rezumativa, /ulburare mentala L afectiva, 0 #= 7 F #= 1 O 00 # 03 OO Leziune cerebrala organica, 0 #= 7 # sau O ? # 07 OO 6ecomandari 'xaminator, Data, +naliza siluetelor, /rasaturile capului :ilueta masculina Descriere Interpretare Par ;c%i Urec%i Aas !ura 5arbie :ilueta feminina Par ;c%i !ene :prancene Urec%i Aas !ura 5arbie Umeri, brate, maini, degete :ilueta masculina

Umeri 5rate $aini Degete :ilueta feminina Umeri 5rate $aini Degete Bone cu simbolistica sexuala :ilueta masculina Perineu :lit $aiou (marimea) Par (%asurare) Picioare 4ese :ilueta feminina Perineu :ani 4ese Par (%asurare) Picioare /rasaturi ale controlului :ilueta masculina Piept $ansete +titudine alitatea liniei !radul detalierii Linia gatului :ilueta feminina Piept $ansete +titudine alitatea liniei !radul detalierii Linia gatului Lista de verificare a tulburarilor severe mentale sau emotionale, /ulburari severe mentale L afective cerebrale organice 0. organe interne vizibile 0. capul disproportionat 2. silueta care se clatina 2. cap mult prea mare <. organe genitale accentuate la silueta nuda <. linii greoaie si simple

7. siluete dezumanizate 7. sinteza slaba F. trasaturi animalice F. absenta detaliilor, multe omisiuni 3. lipsa trasaturilor faciale 3. siluete mult prea mari 7. figuri sasii 7. exprimarea neputintei ?. degete in forma de g%eare ?. rigiditatea abordarii 1. inconsecventa profilului facial 1. stereotipie 00. gura cascata, ran&ita 00. sc%itarea greoaie a capului 00. siluete rigide, diagramatice 00. apasarea neobisnuita 02. gura crestata (buze subtiri) 02. incadrarea siluetelor cu linii suplimentare 0<. %asurare puternica, patata 0<. stersaturi neobisnuite 07. desene mici, golase 07. proportionalitate slaba 0F. %asurarea excesiva a oc%ilor si urec%ilor /otal P /otal P Interpretare 0 #= 7 Aesemnificativ daca tabloul clinic nu sustine ipoteza 0 #= 7 Probabilitate mica de existenta a unei leziuni cerebrala F #= 1 /ulburare afectiva acuta ? #= 07 Probabilitate mare de existenta a unei leziuni cerebrala 00 #= 03 /ulburare afectiva severa Dinamica personalitatii 'xaminator Data omportamentul subiectului in situatia de testare D+P, Indicatie, examinatorul va incercui cuvintele care#l descriu cel mai bine pe subiect. +parenta Ingri&ire uratenie meticuloasa $edie Aeingri&it urat, ingri&it $ediu Aeingri&it

Postura 6igida Dreapta $edie +plecata $ers 'nergic $ediu 'zitant :tangaci :trangere de mana 4. puternica Puternica 4erma $oale 6eactia fata de examinator Prietenoasa Placuta 6ezervata 6ece +bordare D+P Usoara :pontana 'zitanta 6efuz 'nergie 6apid 6epede, usor $uncitor Incet 6aportul cu examinatorul 5un $ediu 6ece :uspicios omportament Aormal +parte 5izar +utist +nxietate manifesta 4runte umeda Palme umede /remur Dependenta de examinator +utonom Pasiv 6eactia la D+P Dornic Interesat Aegativ Gerbalizare +bundenta $edie 4ara comentarii +titudine defensiva :imte D+P folositor Aeutru Implicarea eului :erioasa +parenta Aeprovocat :tersaturi Aici una $ulte Putine +titudine fata de sine :upraapreciere 6ealista :ubapreciere Incredere in sine :igur pe sine Unele dubii ;scilant Limba& 5un $ediu Defectuos ritic ere a&utor

Aivel de inteligenta +lert $ediu Prost Impresii privind desenele siluetelor D+P Indicatie, examinatorul interpreteaza impresiile sale asupra figurilor D+P desenate de subiect. Interpretarea se face prin diferentiator semantic, pentru ambele siluete D+P, trecand in revista urmatoarele atribute polare, Giguros#pasiv, desc%is#inc%is, prietenos#ostil, bine dispus#prost dispus, stralucitor#sters, c%ipes#urat, curat#murdar, regulat#sc%imonosit, natural#artificial, matur afectiv#imatur afectiv, adult#infantil, capabil#incapabil, masiv#mic, drept# inclinat, controlat#impulsiv, detaliat#grosier, perceptiv#orb, sofisticat#naiv, sensibil, insensibil, rational#visceral, euforic#disforic, consecvent in tratare#inconsecvent in tratare. /ratarea 5arbat # 4emeie 5arbat 4emeie are sex este mai aproape de varsta subiectului In care desen foloseste mai multa energie Pentru care desen arata mai multa concentrare are desen este mai detaliat are desen este mai inalt are desen pare mai puternic are sex pare mai sanatos are este sexul dominant are sex arata mai multa miscare are sex arata mai multe probleme psi%opatologice Ipoteze interpretative Indicatii, 0. 6ezumati descoperirile ma&ore ale D+P. Utilizati ipotezele sugerate in atalogul interpretativ. 2. Integrati concluziile privind reactiile si raspunsurile subiectului la D+P. <. Descrieti tratarea diferentiata a sexelor. ompletati rezumatul si concluziile din raportul interpretativ al D+P cu ideile de mai sus. Legati aceste descoperiri cu Imotivele refeririiJ.

6aportul interpretativ final, Aume, Prenume Garsta :ex Data nasterii +dresa /elefon acasa ;cupatia /el. serviciu :coala (in curs) 'ducatie :tare ivila Ar. copii Garsta 6eferinte +dresa /elefon $otivele referirii Locul examinarii D+P 'xaminator /itlu 6ezumat si concluzii, observatii si descoperiri D+P 6ecomandari

'xaminator Data

+lte teste derivate din desenarea persoanei /':/UL 4+$ILI'I /estele Desenati o familie si Desenati o casa, un copac, o persoana, sunt considerate variatii ale temei fundamentale, a desenarii omului. /estul desenarii familiei implica interpretari ale tuturor figurilor desenate dar si a amplasamentului acestora, a relatiei dintre erou, parinti si frati. In context, testul ./P implica desenarea pe una, doua sau trei coli de %artie a unei case, a unui copac si a unui om. asa simbolizeaza nivelul gratificarii dependentei, copacul natura relatiilor sale interpersonale sau sociale, iar Persoana desenata, subiectul. 'ste important sa se observe casa daca este -vie- , deci daca prezinta ferestre, usi, perdele, &aluzele, %orn, fum iesind din %orn, flori, animale, este atractiva etc.= sau daca este -moarta-, desenul este steril, fara viata, fara caldura, fara urme de viata. +ceste aspecte sunt legate in interpretare de felul cum subiectul isi priveste dependenta sau ratificarea afectiva. In aceeasi masura, se analizeaza gradul in care pomul este -viu-, deci plin de ramuri, colorat, puternic, mare, inflorit etc.= sau este -mort-, fara flori, frunze, ramuri, fara viata. /eoria /estul desenului familiei a fost publicat de Louis medico#pedagogica-, cu 00< figuri in 0137. +dministrarea onsemnul pentru copil este, -Deseneaza o familie-, sau -Imagineaza#ti o familie si deseneaz#o-. :e poate adauga, daca copilul nu intelege, -Deseneaza tot ce vrei= persoanele dintr#o familie, daca vrei, obiecte, animale-. 'xaminatorul va urmari incura&and daca apar in%ibitii si observand comportamentul in proba. +nc%eta se desfasoara sub forma unei convorbiri care cuprinde urmatoarele faze, # incura&area copilului, indiferent de -valoarea- desenului= -este bine, mai descrie#mi aceasta familie pe care ai desenat#o. Unde sunt eiK e facK Descrie#mi toate persona&ele incepand cu primele pe care le#ai desenat. Pentru fiecare se intreaba numele, rolul in familie, sexul, varsta. # :e incearca sa se afle care sunt preferintele afective ale unora pentru ceilalti. # :e pun 7 intrebari= - are este cel mai simpatic dintre totiK-, - are este cel mai putin simpaticK-, - are este cel mai fericitK-, - are este cel mai putin fericitK- Pentru fiecare intrebare se adauga si un -De ceK-. In final, este intrebat, -/u pe cine preferi din toata familiaK# :e mai pun intrebari circumstantiale precum, -/ata propune o plimbare cu masina, dar nu are loc pentru toti. va ramane acasaK-, - opilul nu a fost cuminte. um va fi pedepsitKine # Urmeaza etapa care implica identificarea, in care se intreaba, -:a presupunem ca si tu faci parte din familie. vei fi tuK- Daca copilul ezita, se poate adauga, -Ae &ucam ca faci parte din aceasta familie, fii cine vrei tu-. Daca copilul intra in &oc, este intrebat de ce a facut alegerea avand in subsidiar ipoteza ca principiul placerii este cel care actioneaza in identificare. Daca copilul si#a desenat propria familie desi este suficient sa i se ceara identificarea, poate fi continuata investigarea cu intrebarea, - e alt persona& ai dori sa fii dintre cei din familia taKine orman, sub denumirea -/estul desenului familiei in practica

:e urmaresc reactiile afective in timpul probei. La terminarea desenului copilul este intrebat daca este multumit de desen. +poi este intrebat cum ar face daca ar trebui sa mai deseneze inca o data. In interpretare se compara datele din desen cu situatia reala a copilului in relatie cu membrii familiei sale. Interpretare +naliza se realizeaza in plan formal si in cel de continut. 'lementele formale ale desenului sunt impartite in doua categorii, trasaturi izolate si structuri de ansamblu. 'xista astfel trei nivele ale interpretarii standardizate de orman, nivelul grafic, nivelul structurilor formale si nivelul continutului. +naliza la nivel grafic se refera la, modul de desenare a liniilor, calitatea si forta acestora si la zona de plasare. +naliza structurilor formale include gradul de perfectionare a desenului, structura formala a grupului de persona&e cu interactiunea reciproca dintre acestea diferentiind intre tipul de personalitate rigid si cel senzorial. +naliza la nivelul continutului introduce ipoteza diferentei dintre situatia in care copilul, renuntand la imaginatie si fantezie, ne prezinta propria sa familie prezentand in desen ordinea ierar%ica a varstelor si importantei si situatia cand interventia factorilor interiori subiectivi il va conduce spre proiectarea in desen a dorintelor. :e cere in acest sens compararea intre realitatea familiei copilului si familia din desen, conform atitudinii generate de nivelul controlului si de prevalenta principiului placerii vs. principiul realitatii. Diagnoza poate exprima nivelul de maturitate afectiva si al adaptarii la real, modul de functionare al mecanismelor de aparare in apararea fata de angoasa. Dintre comportamentele particulare cu valoare diagnostica intervin, N valorizarea prin atentie, care poate fi evidenta prin numarul de amanunte si expresivitatea persona&ului desenat, desenarea de la inceput, talia mai mare a figurii, detalii supraadaugate, rolul privilegiat relevat prin anc%eta, identificarea copilului cu respectivul persona&= N devalorizarea exprimata prin, talia mai mica a persona&ului, plasarea in planul ultim sau pe marginea paginii, distantarea de celelalte persona&e sau mai &os, desenarea ei evident cu detalii importante lipsa sau cu mult mai multe detalii, prin sc%imbarea varstei sau estimari depreciative la anc%eta, sc%imbarea numelui real in situatia cand celorlalte persona&e li s#a pastrat numele si, in anumite cazuri, prin identificare explicita. Un mod extrem de exprimare a devalorizarii este bararea sau taierea persona&ului dupa ce a fost desenat= N deplasarea, care poate interveni prin sc%imbarea sexului, varstei sau situatiei persona&elor desenate (de exemplu, in cazul unei regresii, persona&ele pot fi reprezentate ca si copiii foarte mici sau bebe), sau sub forma unor persona&e dubluri, respectiv persona&e foarte asemanatoare ca varsta, sex, situatie reprezentand o tendinta a subiectului care nu se poate exprima direct. In unele situatii, persona&ul poate fi si un animal, travestiul reprezentand un maxim de cenzura. In general, cand apar animale in desen, fenomenul de regresie este evident= N modul de exprimare a legaturilor afective prin distanta sau apropierea dintre persona&e= N analiza identificarii si a nivelului acesteia, constient sau inconstient, precum si a dinamicii conflictuale a persona&elor. :e pot explora prin desenul familiei conflictele fraternale infantile, reactiile agresive, reactiile depresive, precum si complexul oedipian. /estul exprima activitatea imaginativa a copilului in registrul ei constient, dar si in cel al fantazarii pasive. +utorul insista in acest sens asupra faptului ca psi%ologia relatiilor interpersonale nu poate fi inteleasa fara permanente referinte la cadrul conceptual psi%analitic. In planul dezvoltarii psi%ice, testul poate, alaturi de celelalte te%nici de desen mentionate, studia maturizarea psi%omotorie si intelectuala, precum si caracteristicile diferentiale dintre cele doua sexe. /':/UL +65;6'LUI Istoric

In 012?, 'mile "un9er cere copiilor sa deseneze arbori si incearca prima data o interpretare empirica in cadrul efortului de a stabili instrumente pentru orientarea profesionala. In 01<7, :c%liebe, studiaza exprimarea afectelor prin desene succesive de arbori. :ubiectului i se cere sa deseneze un arbore oarecare, un arbore ing%etat, un arbore vesel, un arbore apeland la a&utor, un arbore in suferinta si, in final un arbore mort. In 0177, discipolul lui !oodenoug%, 5uc9, introduce ideea desenarii succesive a unei case, a unui pom si a unei persoane, testul ./P. In 0171, elevetianul arl 8oc% in urma unui studiu sistematic si statistic introduce /estul +rborelui, standardizat ca administrare, cotare si interpretare a indicilor . :tudii ulterioare au facut obiectul unor interpretari a testului ca proba de dezvoltare a personalitatii si stadialitatii intelectuale la copil. /estul a fost rapid adopat in 4ranta, unde 6ene :tora aprofundeaza cercetarile lui 8oc% mai ales in ceea ce priveste aplicarea testului pentru copii, realizand un studiu comparativ, precum si norme de interpretare. D' asemenea, cercetatori si practicieni precum 4. Dolto, +. anard, 6.Davido desfasoara studii cu privire la semnificatiile desenului arborelui la copii. /eorie . 8oc% considera arborele ca arborele are o mare valoare simbolica. :tudiul sau se refera la date din cultura diverselor popoare demonstrand ca simbolul arborelui este foarte vec%i si raspandit in practic toate culturile omenirii. +rborele este purtatorul in principal a simbolului omului, in principal al verticalitatii, al cresterii si fecunditatii, al puterii si misterului. Desenarea unui arbore, va purta proiectia continuturilor inconstiente ale imaginii de sine, in toate dimensiunile ei, structurala # relatia dintre nivelele psi%ismului, dar si a gradului de organizare a acestor instante, a defenselor, a atitudinii in fata alteritatii, a vietii si mortii. Descriere si administrare Instructa&, -Desenati un arbore fructifer, cat de bine puteti. Puteti folosi intreaga pagina-. Dupa terminarea desenului se poate cere, Desenati un alt arbore. $aterial, foaie +7 si un creion .5 sau 5. $asa de lucru nu trebuie sa fie moale. ; guma. :e va urmari procesul desenarii, de unde incepe sa deseneze, ce sterge, cum sterge, ce accentueaza, unde insista, unde trece cu vederea, unde liniile sunt nesigure, unde liniile sunt prea apasate, ce verbalizeaza si cum, ce exprima comportamentul nonverbal. Diferente semnificative de aplicare apar in te%nica dezvoltata de 6enDe :tora . In administrarea autoarei se dau patru desene. Instructa&ul indica, Desenati un arbore fructifer, indiferent care, dar nu un brad. Pentru desenul II, Un alt arbore, indiferent care, dar nu un brad. Desenul III, Desenati un arbore din vis, din imaginatie, un arbore care nu exista in realitate. Desenul IG, Desenati un arbore, indiferent care, dar inc%izand oc%ii. Pentru :tora primul desen reprezinta reactia persoanei in fata mediului necunoscut, strain si efortul sau de autocontrol. Desenul II corespunde reactiei fata de o situatia psi%ologice cunoscute si exprima deci modul de adaptare la mediul sau obisnuit. Desenul III informeaza despre dorintele ramase nesatisfacute, dificultatile actuale ale persoanei. Desenul IG poate revela un traumatism sau un conflict acut al copilariei, ale carui consecinte au persistat pana in prezent. Interpretare Principii interpretative

Desenele comporta doua nivele de analiza. Un prim nivel, formal, centrat pe indici cu rol de semn, simptom. :pecificitatea acestor indici se releva insa in planul analizei corelative, contextuale. Interpretarea nu se opreste la analiza formala, cere si analiza calitativa, contextuala si a simbolurilor aparute in desen. 8oc% si discipolii sai aplica testul arborelui mai ales pe copii, realizeaza studii statistice pentru diferiti indici si tabele de frecventa pentru F? de indici in functie de varsta subiectului. 6. :tora standardizeaza analiza formala a indicilor pe baza unei fise care coteaza 077 caracteristici grupate in 0F rubrici, 0. Libertatea fata de consemne, 2. :olul, <. 6adacinile, 7. :imetria, F. rucea, 3. Pozitia in pagina, 7. 4orma coroanei, ?. .asurari sau innegriri ale desenului sau partilor din desen, 1. /runc%iul, 00. Inaltimea totala, 00. Inaltimea coroanei, 02. Largimea coroanei, 0<. Iesiri in afara paginii, 07. /rasaturi dominante, 0F. /rasaturi suplimentare. :tora indica semnificatii pentru fiecare dintre caracteristici precum si frecventa lor la copii, pe baza unor studii experimentate realizate pe varste intre 7 si 0F ani. Diferentiaza semnificatia pentru fiecare nivel de varsta si pentru cele doua sexe. 4aptul ca aceste caracteristici par sa se organizeze in diferite tipuri de constelari saumodele ii permite autorului sa realizeze tipologii de -copii#problema-, si a nivelelor de inteligenta si afectivitate. :tora publica tabele standardizate si profile de personalitate in functie de constelatiile de trasaturi pentru criterii precum varsta scolara, debutul scolaritatii, perioada de scolarizare si preadolescenta. a regula fundamentala, analiza se poarta succesiv asupra urmatoarelor aspecte, 0. Plasamentul desenului in pagina. Plasarea -normala- este cea centrala, cu o relativa deviere spre stanga care poate fi considerata normala= cam 0FM de la baza, 0FM de la marginea de sus a paginii. In interpretare, plasarea in partea stanga extrema a paginii indica orientarea predominanta spre propria persoana, spre dreapta extrema # orientarea spre exterior. Plasarea in &osul paginii indica stare depresiva, in partea de sus, optimism, entuziasm. 2. $arimea desenului. Desenul foarte mare indica entuziasm dar de tip compensatoriu, iar daca desenul este dezorganizat, necontrolat, indica tendinte de exteriorizare. Desenele mici indica o stima de sine scazuta, eu slab, depresie, sentimente de inadecvare. <. Perspectiva. Desenele sc%ematice din cateva linii indica tendinta de a evita, posibil datorita lipsei de siguranta. Desenele incluse intr#un peisa&, deci carora li se adauga alte obiecte, fiinte in afara instructa&ului, indica in plus nevoia de spri&in, suport afectiv, dependenta subiectului de ceilalti, nesiguranta interioara. 7. alitatile liniei. Liniile puternice, negre sugereaza agresivitate= cele usoare, abia vizibile indica abandon, tendinta de a ceda, nesiguranta, eu slab. Liniile sc%itate indica in general anxietate (cu exceptia profesionistilor), de asemenea nesiguranta si timiditate. Liniile desenate fara gri&a, impulsiv, indica tendinte de exteriorizare lipsita de control indiferent de celelalte calitati mentionate pana acum= invers, liniile desenate ordonat, cu precizie, unde predomina controlul si gri&a indica aceasta capacitate de control a persoanei. ; accentuare pe partea de mi&loc a desenului sugereaza probleme legate de imaginea corporala, c%iar teama de -dezmembrare-. :imetria evidenta a desenului sugereaza dominanta logicului si controlului, dar cu cat aceasta simetrie este mai accentuata, cu atat putem vorbi de compulsivitate si rigiditate= invers, impulsivitatea sau lipsa totala de simetrie indica tendinte de exteriorizare necontrolata. F. /ratarea diferentiata (exprimarea unei atentii relativ neobisnuite pentru unele parti ale desenului). ;miterea unor parti importante ale figurii desenate poate fi considerata ca ne#accidentala si poate fi interpretata prin efortul subiectului de a face fata unei probleme interioare amenintatoare, presante, legate de semnificatia simbolica a acelei parti ceea ce se exprima prin evitarea constienta a acelei parti. Distorsiunile care apar, precum

marimea exagerata a unei parti in raport cu celelalte, accentuari prin linii groase, punctarea foarte apasata, reluarea unora dintre parti, indica de asemenea un conflict interior legat de simbolismul partii distorsionate. :tergerea prea apasata a unei parti indica acelasi lucru. Umbrirea sugereaza de asemenea anxietate legata de parte de desen umbrita= umbrirea pana la innegrire indica nu numai anxietate ci si agresivitate legata de simbolismul partii respective. 3. Impresia generala pe care o face desenul. Pentru a putea avea o impresie cu adevarat autentica, cel care interpreteaza isi poate pune intrebarea, 'xprima forta vitala@ are ar fi impresia pe care o creeaza viu fiindK e s#ar intampla daca brusc desenul ar fi viuK Ga cadea datorita slabiciunii@K 'xprima furie@ 'xprima tristete si abandon@ +cest tip de analiza poate duce la ipoteze privind structura personalitatii, relatiile dintre diferitele nivele ale psi%ismului, autocontrolul, atitudinea prevalenta. In continuare, interpretarea se va axa pe elementele componente ale copacului distingand intre un nivel stabil, sc%eletul copacului # radacini, trunc%i, coroana si ramuri, si elementele de decorare, frunze, fructe, peisa&. 6adacinile, suporta proiectia situatiei inconstientului si sunt desenate mai ales de copii si in situatia unor tulburari nevrotice sau mentale, prezenta lor la adult fiind un indicator al tulburarilor afective (pana la regresie afectiva), si a unor probleme legate de reprezentarile originii. :imbolic radacinile reprezinta originea, legatura cu pamantul. opacul creste in doua directii #= ascendent si descendent= traieste in lumina si prin lumina dar traieste de asemenea in intunericul pamantului si prin pamant. Doua moduri de a fi intr#unul singur. opacul este inradacinat in lumina si in pamant. Puterea luminii si a pamantului se intalnesc in copac. 6amurile coroanei, legatura cu spiritul, cerul, arata ca o radacina intoarsa invers, ca o renuntare la pamant. 6adacina este un copac intors, subteran. 6adacina este cea mai durabila parte a copacului. opacul isi poate pierde ramurile, pot fi taiate, dar radacina este prote&ata de orice interventie artificiala. 6adacina se %raneste din pamant, se intinde in pamant= fara ea copacul nu s#ar sustine. 6adacina este inc%isa in pamant, este viata invizibila, este inc%isa in pamantul care %raneste toti copacii= traieste in elementul comun #= pamantul #= inconstientul colectiv. 6adacina este simbolul pentru invizibil, inconstient, profunzime, ansamblul experientelor primitive. 5aza trunc%iului este aproape de radacina si este de asemenea legata de aparitia pe lume, de momentul nasterii la suprafata pamantului, simbolic, de intrarea in viata. u cat baza trunc%iului se divide ca o radacina, cu atat exprima greutatea miscarii, nu greutatea omului mort care este intepenit, ci greutatea omului mort care traieste (nevroticii deseneaza radacina la fel de mare ca restul copacului). +paritia unor ierburi, neregularitati la baza trunc%iului este considerata un indicator pentru traumatisme legate de momentul nasterii. Linia solului, care separa aerul de pamant, este deseori linia care separa doua tipuri de existente #= nu numai constientul de inconstient, ci doua moduri de a fi, o viata dubla. /runc%iul suporta reprezentarile eului stabil si a transformarilor de#a lungul vietii, devenirii proprii pana in momentul desenarii. /runc%iul conduce ascendent de la baza spre varful copacului. In natura, aceasta forma se intalneste la pomii fructiferi, uneori la par, dar niciodata la mar. $arul este prototipul pomului fructifer, fiind cel mai frecvent desenat. In &umatatea nordica a 'uropei coniferul este forma de copac cea mai impregnata in copilarie= este mai usor de desenat si face o mai mare impresie #= bradul de raciun. 4izic, coniferul apare inaintea pomului fructifer, in ciuda

semnificatiei ar%etipale atasate pomului fructifer din Paradis, la care !eneza se refera ca la Pomul Gietii si care nu este conifer, c%iar daca etnografic se descopera aceasta. oniferul are o inradacinare mai vec%e decat pomul fructifer in constiinta copilului (intr#o stare de constiinta precara, primitiva, in care predomina vitalitatea instinctului, aproape de inconstient, de pamant, de origine), c%iar daca pomul cu fructele interzise exista ca ar%etip in straturile profunde. Din perspectiva incarcaturii simbolice alaturi de stereotipia desenarii bradului, retinem consemnul de a desena un pom fructifer # la 8oc%, un arbore, altul decat un conifer # la :tora. /runc%iul reprezinta elementul median si mentine ec%ilibrul intre partea stanga si cea dreapta, avand totodata functia de sustinere a coroanei= aceste functii confera trunc%iului statutul de cel mai stabil element # trunc%iul este centrul, element vertical, purtator, substantial, durabil, stabil, neperisabil. 6amurile impreuna cu coroana exprima modul de organizare mentala, gradul de diferentiere la care a a&uns individul, dar si modalitatea de aparare sau atac fata de lumea exterioara, de mediu. Directiile centripete sau centrifuge ale ramurilor, bogatia sau saracia coroanei in corelatie cu gradul de coordonare si organizare sunt indici ma&ori pentru coroana si radacini. La pomul fructifer trunc%iul se divide in ramurile coroanei. In coroana se organizeaza trunc%iul= dar in cazul coniferului aceasta organizare lipseste= prin trunc%i expresia primitiva, instinctuala si dominatia pulsionala a&unge spre zonele superioare, constiente. 6ealitatea este invadata de aceste forte primitive care nu sunt, decat in mica masura, transformate de catre intelect. Persoana care deseneaza conifer va fi, de aceea, relativ primitiva, robusta si putin diferentiata. oroana si in special extremitatile acesteia formeaza zona de contact cu mediul, de relatie reciproca interior# exterior, de asimilatie, de respiratie. +stfel prin expresia grafica a coroanei vom obtine informatii despre modul de relationare si gradul de insertie al subiectului in mediu. +ccesoriile reprezinta nevoile de reprezentare in contactul si interrelatia cu ceilalti. In acest sen, se pot analiza si interpreta desenarea frunzelor, a florilor si fructelor precum si nevoile de spri&in exprimate prin elementele de peisa&, animale, pasari, integrarea in natura etc. Indexul lui *ittgenstein Premisa teoretica consta in faptul ca inaltimea arborelui, respectiv distanta de la baza desenului la varful coroanei, contine istoria de viata a subiectului. Inaltimea arborelui desenat (.), este calculata in milimetri, de la baza desenului pana in punctul sau cel mai de sus. +ceasta dimensiune se imparte la varsta desenatorului calculata in ani si luni (G). +cest raport numeric, .LG reprezinta indexul, x. :e masoara din nou, inaltimea in mm, de la baza desenului pana la punctul cel mai de sus al zonei de pe trunc%i unde apare scorbura, ciotul, intreruperea in desenul trunc%iului (%). +ceasta dimensiune se va imparti la indice, rezultatul insemnand varsta la care s#a produs in viata subiectului o trauma, un eveniment distorsionant. Deci %Lx P varsta traumatismului. u a&utorul sau se pot decela pe desen anumite aspecte ale istoriei individuale, in parte uitate, dar care au lasat urme in psi%ismul subiectului. 'xemplu, subiect de 70 de ani, deseneaza un arbore de 020 mm, 020L70P<. Indexul este <. Linia stanga a trunc%iului este intrerupta la o distanta de 02,1 mm de la baza desenului. +ceasta distanta se imparte la index, 02,1L<P7,<. 7,< inseamna 7 ani si 7 luni. La aceasta varsta subiectului ii murise mama (traumatism in domeniul feminin# matern).

Interpretare adrul interpretativ general este constituit plecand de la sc%ema grafica a lui $ax Pulver conform caruia se disting semnificatii diferite ale diferitelor zone ale %artiei. Dispozitia arborelui, ec%ilibrarea diferitelor parti, situarea predominanta intr#una sau alta dintre aceste zone, orienteaza spre ipoteze diferite privind maturitatea afectiva, relatia dintre interior si exterior, atitudinea dominanta etc. Pornind de la aceste date, sc%ema de interpretare !rQnHald#8oc% are urmatoarea configuratie, N Pagina de %artie este virtual impartita in patru parti egale, corespondente simetriei liniilor de demarcatie ale unei cruci, verticala care desparte pagina in &umatatea ei dreapta si &umatatea ei stanga, si orizontala care desparte pagina in &umatatea de sus si &umatatea de &os. N Partea stanga a paginii va suporta, # cu cat suntem mai departe de centru si mai aproape de margine proiectia aspectelor care tin de trecut, pasivitate, feminitate, dependenta de afectivitatea maternala, extraversie. N Partea dreapta, reprezentari legate de activism, viitor, relatia cu autoritatea paternala, introversie. N Partea superioara suporta reprezentari care tin de aspectele constiente, proiectia spirituala, relatia cu aspiratiile, cerul. N Partea inferioara a paginii exprima inconstientul, relatia cu pamantul, cu originea. N Partea stanga # sus este zona de proiectie a pasivitatii, spatiu -spectatorului vietii-. N Bona dreapta # sus, zona infruntarii active cu viata. N Partea din dreapta &os, zona pulsiunilor, a trebuintelor si instinctelor, a -nostalgiei- pamantului. N :imetric, zona stanga # &os, zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatia la stadii primitive. N Delimitand pagina de#a lungul a doua oblice, coltul din stanga sus poate fi simbolizat de aer, respectiv emergenta in afara, inspre vid, neant. timp sfarsitul, moartea. N oltul din stanga &os, are ca simbol apa, ca suport pentru reprezentarile legate de origine, nastere, debut. oltul simetric, dreapta &os, are ca simbol pamantul, reprezentari legate de materie, infern, cadere, demonic. Interpretari ale simbolului arborelui opacul este unul dintre cele mai puternice simboluri ale umanitatii, intrupeaza viata, punct de unire a trei taramuri (cer, pamant si apa), si o axa a lumii in &urul careia este organizata lumea . +dorarea copacului este raspandita in aproape toate partile lumii unde clima a fost favorabila cresterii copacului. Unele sensuri precum imortalitatea, longevitatea pentru conifere, regenerarea si renasterea pentru copacii care isi pierd frunzele semnifica nevoia omului de a se reasigura in legatura cu continua sa existenta. Pentru . !. "ung, dependent de traditia diferitelor culturi, arborele este o expresie a ar%etipurilor latente, mostenite . :imbolistica cuprinde virtualitatea interpretarilor atasate arborelui, dezvoltarea, cresterea din radacini ascunse, evolutia spre totalitate, intr#un singur cuvant sensul uman. I opilul este copil pentru a dobRndi, Sn timp, experienTa vieTii , copilul este mic pentru a deveni mare. +cesta este rostul copilUriei. 'ste funcTia ei.J (P.Gelciov, 0117) GRrsta copilUriei Vi Sndeosebi a preVcolaritUTii constituie una dintre cele mai importante perioade din viaTa unei persoane. InfluenTele care se exercitU asupra copilului, evenimentele care apar la aceastU vRrstU au un rol foarte important Sn drumul spre a deveni adult responsabil, de caracter. $ediul Sn care trUieVte copilul, educaTia pe care o primeVte SVi vor pune amprenta Sn formarea viitoarei personalitUTi a acestuia. oltul din dreapta sus are ca simbol focul, ca punct suprem al aspiratiei, dar in acelasi

Una din principalele activitUTi ale copilului o constituie desenul.

ulorile, formele, liniile, sunt elemente care poartU

cu ele Sntreaga poveste a vieTii, a evenimentelor Vi educaTiei primite. Desenul este una dintre principalele metode de evaluare psi%ologicU a copiilor. DeVi ei nu Vtiu SncU sU scrie, totuVi se exprimU prin simboluri. + desena este pentru copil o activitate prin care el se &oacU. Desenele sunt expresii ale stUrilor emoTionale, ale relaTiilor cu cei din &urul sUu, a traumelor suferite dar Vi a capacitUTilor de a face faTU problemelor. :tudiind micile compoziTii ale copiilor putem opTine informaTii relevante Sn ceea ce priveVte lumea lor interioarU, starea lor psi%ologicU Vi stilul interpersonal. Persona&ele care apar Sn desen sunt pline de semnificaTii, emoTii, sentimente Vi gRnduri trUite de copil Sn legUturU cu anumite evenimente sau persoane din viaTa sa. ele mai frecvente apariTii Sn creaTiile copiilor sunt casa, copacul Vi omuleTul. asa constituie o temU preferatU de copii. 'a apare foarte des Sn desenele acestora, c%iar de la vRrste mici. :imbolic, o casU reprezintU cUldurU, adUpost, iubire, siguranTU. 'a trebuie sU Si ofere copilului condiTiile de care are nevoie pentru a creVte Vi a se dezvolta. 'ste un punct de reper faTU de tot ce este Sn exterior. copilul, adUposteVte familia, oferU siguranTU. 4erestrele Vi uVa unei case reprezintU comunicarea cu exteriorul. 'le sunt porTi desc%ise spre lume, dar pot constitui de asemenea Vi dorinTe profunde de evadare dintr#un mediu familial foarte tensionat. De obicei uVile Vi ferestrele indicU aspecte legate de comunicare. Un copil care este foarte inc%is, interiorizat, timid deseneazU de obicei o casU fUrU uVU, cu geamuri mici sau care pot avea gratii. Aegli&enTa pUrinTilor sau abuzul pot fi de asemenea -traduse- prin prisma acestor tipuri de uVi Vi ferestre. PrezenTa fumului la case semnificU o atmosferU caldU, calmU de SnTelegere Sntre membrii familiei, iubire sau, Sn unele cazuri, dorinTU, speranTU spre o astfel de familie. Privind unele desene ale copiilor, casa seamUnU cu o figurU umanU, cu o persoanU. ; casU poate fi primitoare, cu elemente de decor, Sngri&itU. 'ste adUpostul trainic Sn care creVte copilul, familia lui. asa pUrinteascU este pUmRntul Sn care se formeazU rUdUcinile copilului. ; casU fUrU fum este desenatU uneori de un copil care are o familie disfuncTionalU. Drumurile din &urul casei sunt un indiciu al stUrii emoTionale a copilului. $a&oritatea copiilor deseneazU o casU Sncon&uratU de naturU, de verdeaTU, de un cadru plUcut. ; casU amplasatU undeva departe, Sn aer, sau la marginea foii poate evoca eVecuri, frustrUri, bloca&e emoTionale. La copiii din grupa pregUtitoare casa apUrea Sntotdeauna undeva deasupra pUmUntului iar Sn faTU avea iarbU sau flori. +cest lucru semnifica faptul cU ei aveau un trecut de care nu le era fricU, fUrU probleme Vi traume, un trecut pe care puteau sU Vi#l aminteascU. ; casU care este desenatU c%iar pe marginea foii poate ridica semne de Sntrebare cu privire la trecutul unui copil. La copiii care au suferit pierderi ale pUrinTilor casa apare desenatU foarte vag, fUrU o formU concretU. Poate apUrea doar o micU parte a casei, o urmU a ataVamentului, a siguranTei copilului. ; casU foarte micU poate fi un simbol al timiditUTii copilului, a sentimentului de inferioritate sau de %ipersensibilitate, a unui ataVament perturbat. DimpotrivU, o casU foarte mare semnificU nevoia de afectivitate. ; casU respingUtoare poate semnifica autoritatea parentalU excesivU. opacul este un element care aratU dezvoltarea psi%ologicU a copilului, precum Vi trUirile faTU de mediul exterior, Sncon&urUtor. /estul arborelui pote fi aplicat atRt la adulTi cRt Vi la copii, trebuie sU se TinU seama, SnsU de nivelul dezvoltUrii lor. /rebuie specificat copilului cU trebuie sU deseneze un pom fructifer, nu un brad, deoarece acesta nu poate fi interpretat. La fel ca Vi casa, copacul reprezintU copilul. Prin acest desen copilul se proiecteazU, oferindu# asa prote&eazU

ne indicii ale dezvoltUrii sale. Wn interpretarea arborelui sunt privite elementele cele mai importante ale unui copac, rUdUcina, trunc%iul Vi ramurile, coroana. ; rUdUcinU foarte groasU sau cu multe ramificaTii poate semnifica agresivitate a copilului care poate sU se manifeste sau poate fi in%ibatU. /runc%iul este partea cea mai stabilU a copacului. ; mare importanTU se acordU suprafeTei acestuia. Un trunc%i colorat cu SndRr&ire, apUsat, scri&elit poate fi un semnal de alarmU, deoarece poate fi indiciul unui abuz, a unei traume, dar Vi a agresivitUTii Sndreptate spre sine sau spre altcineva. De asemenea poate semnifica inadaptare. PRnU la 02 ani copiii vor desena un trunc%i dreptung%iular, ceea ce este normal. dezvoltUrii mentale. oroana semnificU relaTiile cu exteriorul. 'a poate fi Snc%isU, acoperitU cu o membranU sau desc%isU. Wnc%iderea coroanei aratU un copil destul de retras, care are relaTii timide cu exteriorul, cu persoanele din &ur, este Snc%is, nu doreVte sU comunice Vi sU interrelaTioneze. 'l se prote&eazU de ceilalTi, SVi Snc%ide spaTiul de acces. Grea sU fie singur, se teme. oroana desc%isU lasU posibilitatea de interactiune, de comunicare. 5arierele sunt aproape inexistente, copilul poate fi extrovertit, desc%is, interacTioneazU cu ceilalTi. Unii copii deseneazU multe frunze Vi fructe, simboluri ale vioiciunii, fanteziei, construcTiilor fabulatorii. Unii copii deseneazU la grUdiniTU copaci care nu au frunze dar sunt desc%iVi, nu au o coroanU care este delimitatU strict. nu are nici un spaTiu desc%is. +mplasarea copacului Sn partea stRngU a foii semnificU orientarea faTU de mamU, trecut. DacU este situat Sn partea dreaptU, copilul este Snclinat spre tatU, spre viitor. PrezenTa scorburilor Vi a cioturilor constituie un semn de alarmU, acestea fiind simbolul unui gol, vid, a unei traume suferite de copil, care i#a luat o parte din el Vi care nu a fost depUVitU Sn unele cazuri. Desigur, Sn evaluarea desenelor copiilor trebuie sU se TinU seama Sn primul rRnd de vRrsta acestora. Wn grupele micU Vi mi&locie copiii nu Vtiu sU deseneze copaci sau case deoarece informaTiile pe care le au, cunoVtinTele lor sunt destul de limitate. De aceea cele mai multe desene pot fi interpretate dupU vRrsta de 7 #F ani. ea de#a treia parte a testului, copilul , constituie o parte foarte importantU a interpretUrii. /estul omuleTului este un test foarte complex ca interpretare, obTinRndu#se indicii ai dezvoltUrii mentale. La copiii preVcolari desenul persoanei este mai superficial la vRrste mici Vi devine din ce Sn ce mai complet la vRrste mai mari. eea ce este vizibil Vi uVor de observat Sn desenul unei persoane este maniera de execuTie, caracteristicile desenului. Un omuleT foarte mic poatre fi un simbol al unei timiditUTi, al SngrUdirii, al frustrUrii, descura&Urii. 6elaTiile din cadrul familiei pot fi observate cu uVurinTU Sn desen. opilul poate sU#Vi deseneze membrii familiei, sau poate sU#i omitU, fiindcU aVa simte Sn acel moment sau aVa doreVte el. DistanTa dintre membrii familiei poate semnifica anumite bariere, restricTii sau c%iar interdicTii. opiii abuzaTi de tatU Sl vor omite din desene de cele mai multe ori, sau, Sl vor desena mai departe de ceilalTi membrii. oroana nu este Snc%isU. 'i sunt vorbUreTi, desc%iVi, dispuVi sU comunice, sU se ataVeze. /otuVi, existU Vi desene Sn care apare o coroanU care este inc%isU Vi rengile sunt sudate de trunc%i, ca Vi cum ar fi lipite. 'ste normal Vi acest lucru. +bia dupU 02 ani poate ridica semne de Sntrebare aspura

BRmbetul persona&elor, expresia feTei se pot interpreta cu uVurinTU. ; fetiTU care era foarte des certatU de cUtre mama sa a desenat#o pe aceasta avRnd o gurU foarte mare, disproporTionatU faTU de celelalte componente ale feTei. $Rinile pot fi semne ale unui abuz suferit. opiii care sunt bUtuTi de pUrinTi le deseneazU acestora mRini foarte mari. WnsU, ele pot fi Vi simbolul protecTiei. Un copil care era cel mai des cu mama lui, tatUl fiind plecat , o desena pe mamU cu mRini lungi, TinRnd de mRnU un bUieTel. 'ra simbol al gri&ii, al spri&inului, ea era cea care Si oferea acestuia siguranTa, era persoana de bazU din viaTa copilului. +propierea dintre pUrinTi Vi copii poate apUrea Vi Sn desen. De obicei, copiii se Tin de mRna pUrinTilor sau a pUrintelui preferat, desenul este viu colorat, atrUgUtor, vesel. De multe ori, observRnd comportamentul unui copil pe o perioadU mare de timp putem obTine informaTii directe despre el, prin acTiunile pe care le face, cuvintele pe care le foloseVte. Privind atent un desen ne putem completa informaTiile referitoare la copil, relaTiile din familia sa, emoTiile trUite, dificultUTile sau c%iar frustrUrile lui. Desigur, nu este de a&uns sU analizUm un singur desen pentru a a&unge la concluzii certe. WnsU, acesta poate constitui un instrument care ne a&utU Sn formarea imaginii generale despre mediul Sn care creVte copilul.

X Rndva desenam ca un adult. Dar mi#a luat o viaTU SntreagU sU pot desena ca un copil...J P. Picasso

5ibliografie, 5umbuluT, :., (2007), Desenul Sn evaluarea copilului abuzat $unteanu, +., (011?), Psi%ologia copilului Vi a adolescentului, /imiVoara, 'd. +ugusta Gelciov, P., (0117), Psi%ologia vRrstelor,/ipografia UniversitUTii, /imiVoara 6ozorea, +., :terian, $., /estul arborelui, 'ditura Paideia #

/':/UL +65;6'LUI, dezavanta& # pierdem informatia subiectiva /estul calitativ , # itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate # Aiciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (03 P4). /rebuie combinate cele calitative cu cele cantitative si cel putin cate 2 teste. # subiectul se deseneaza pe el insusi. # face parte din randul te%nicilor proiective si este test calitativ. # trebuie creion, nu pix. # Pasul nr. 0, # se analizeaza asezarea in pagina, # asezarea normala este in centru (distanta de 0FM de margini) # privim axele O # se indoaie foaia # partea stg. a paginii, # proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de afectivitatea materna (depresie)

# partea dreapta a paginii, # proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea patenala (optimism) # partea superioara, # suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia spirituala. # partea de &os, # inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant. (conceptul lui Young # inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant) # semnificatia fiecarui cadran= # partea stanga sus, zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii) # partea dreapta sus, zona confruntarii active cu viata # partea stanga &os , zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale existentei # partea dreapta &os, zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului #fiecare colt este dominat de un semn, # coltul din stanga sus, este simbolizat de aer, emergenta spre afara # coltul din dreapta sus, este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma # coltul din stanga &os, apa # simbolul inconstientului # coltul din dreapta &os, pamantul # reprezentari legate de materie, de cadere, de infem. Pasul nr. 2, # se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului. # un copac mic # o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de depresie # un copac mare # un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit) Pasul nr. <, # se analizeaza perspectiva. #copac sc%itat # pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el #copac bine conturat O iarba O floricele O etc PZ nevoie de support Pasul nr. 7, # se analizeaza calitatea liniilor, 0. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge # Iinii putemice , # agresivitate (indivizi agresivi) # linii subtiri, # fragilitate insecuritate 2. :ubiectii care deseneaza la modul impulsiv, # tendinta de exteriorizare si impulsivism <. Liniile mgri&ite , # autocontrol ridicat 7. Linii prea ingri&ite , # rigiditate Pasul nr. F, # se urmareste simetria, # simetric, predomma logicul, rationalul, controlul # perfect simetric, rigiditate, compulsivitate (compulsivitate P oamenii nesiguri de un gest pe care 0#au facut # ex., controleaza daca au inc%is usa de 7 ori), trecerea la act. # nesimetric, prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata ;miterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala # subiectul refuza sa se gandeasca la problema

respectiva. 'x., # nu deseneaza coroana, # conflict in relatiile sociale # nu deseneaza trunc%iul, # nu deseneaza eul

Puncte reper de interpretarea diferitor laturi ale personalitatii, in desenul arborelui, preluate din cartea Testul Arborelui de D.de Castilla 1. INTROV R!I"N A# $ Arbore foarte %ic & $ 'a(a trunc)iului inc)isa sau incercuita& $ !ituare in stan*a pa*inii + a*atare de trecut, tea%a de a se i%plica in relatiile cu ceilalti, tea%a de contact,& $ Absenta uneori a coroanei si frun(isului& $ Inne*riri + an-ietate, & $ Coroana co%plet inc)isa& $ Arborele crescut din *)i.eci& $ Ra%uri sc)itate dintr/o sin*ura linie. 0. 1TRAV R!I"N A# $ Arbore %are& $ 2run(is des $ 3ar*inile frun(isului sunt fine, adeseori rotun4ite, cu desc)ideri& $ Obiecte di.erse desenate in frun(is sau in 4urul arborelui + ne.oie de sc)i%bare si de contact, 5.I3AT"RITAT $ 'a(a foii este luata ca ba(a a arborelui& $ 2or%e repetiti.e& $ Neinde%anare *rafica& $ Trunc)i sudat /& trunc)i ! + care intra in frun(is, dupa 6oc),& $ Ra%uri desenate dintr/o sin*ura linie

Toate aceste caracteristici pot indica o lipsa de %aturitate afecti.a si, e.entual, o in)ibare a de(.oltarii intelectuale. 7. D 'I8ITAT $ 2or%e sarace si infantile& $ 8inii frustre si nere*ulate& $ !tereotipii + e-a*erarii ale re*ularitatii,& $ Absenta liniei solului& $ Ra%uri trasate dintr/o sin*ura linie& $ Trunc)i conic& $ Trunc)i separat de frun(is printr/o linie. 9. AN1I TAT / AN:OA!A $ Inne*rire a liniei solului, radacinilor, trunc)iului, ra%urilor, frun(isului& $ Presiune sustinuta sau spas%odica& $ Arbore %ic& $ Arbore situat in stan*a pa*inii& $ 8inii trasate discontinuu& $ Arbore foarte stufos& $ Ra%uri lipsite de frun(e. ;. N RVO<ITAT $ 8iniile desenate se intrepatrund, se intretaie si se a%esteca in frun(is& $ 2run(isul este nere*ulat, cu linii confu(e& $ Inne*riri& $ 8inii ascutite + rele.a in e*ala %asura a*resi.itatea,& $ 'a(a trunc)iului este barata si inne*rita& $ Apasare insistenta si spas%odica& $ 8inii necontrolate + control e%oti. deficitar,& $ 8inii retusate, in (i*(a*.

=. T NDINTA D PR !IVA $ 2run(is ca(ut + tip salcie plan*atoare,& $ Trunc)i discontinuu, linii spas%odice& $ Arborele este %ic, cu ra%uri fara frun(e, trasate din linii unice& $ Portiuni inne*rite + se%n de an*oasa,& $ !iste%e de linii trasate in directii opuse in frun(is& $ !e%ne de ner.o(itate + linii discontinue, retusate>,& $ 8inii usor trasate + lipsa de spri4in,. ?. I3P"8!IVITAT A $ Ra%uri in for%a de tub& $ 8inii aruncate, lansate& $ Inne*riri& $ 8inii spas%odice& $ 8inii trasate in directii opuse. @. A:R !IVITAT A $ "n*)iuri ascutite& $ Inne*riri& $ 8inii frante sau un*)iulare& $ !a*eti indreptate inspre trunc)i + autoa*resi.itate,, sau inspre interior& $ Radacini nuantate si %ultiple& $ Trunc)i ru*os, inne*rit sau (ebra& $ Ra%uri sau frun(e ascutite& $ Ra%uri tubulare& $ 2run(e de ile-. 1A. PRO'8 3 ! 1"A8 $ Radacini i%portante, ascutite, rasucite, cu linii frante& $ 8inia solului )asurata sau in un*)i& $ Inne*riri la ba(a arborelui&

$ 'a(a arborelui acoperita de tufe si ierburi& $ Ra%uri tubulare + i%pulsi.itate,& $ Ra%uri incrucisate + a%bi.alenta,& $ Arbore crescut in *)i.eci& 11. N VRO< !I P!IBO< $ Arbore %ic sau foarte %are + senti%ent de inferioritate sau e-altare i%a*inati.a,& $ Inne*riri + an-ietate, an*oasa,& $ 2run(is i%ens si apasator + control i%a*inati. deficitar,& $ In*ustare a trunc)iului + bloca4 al incarcaturii afecti.e,& $ Radacini %ari si indreptate in 4os + proble%e se-uale,& $ Trunc)i i%partit in doua + di.i(are a personalitatii,& $ Ra%uri fara frun(e + lipsa de contact si sc)i%buri cu altcine.a,& $ Crestaturi in partea stan*a a trunc)iului + trau%atis% in trecut,& $ Coroana difor%a si nere*ulat desenata + lipsa unei inlantuiri lo*ice a ideilor,& $ 2or%a infantile +re*resie,& $ Ra%uri frontale + proble%e psi)olo*ice,& $ Apasare spas%odica in trasarea liniilor + a*resi.itate,& $ Repetarea unor %oti.e diferite# cercuri, etc. + tendinta obsesionala, perse.eratie,& $ Incrucisarea ra%urilor + a%bi.alenta,& $ 8inii retusate + an-ietate,& $ Coroana ca(uta +tendinta depresi.a,& $ 2or%e inautentice + rupere de realitate,. 10. A8COO8I!3"8 $ 8inii tre%urate& $ 8inii fine si fara suport, discontinue cateodata& $ 3ici se%ne repetate, inne*riri, for%e rotunde in coroana + tendinta de perse.eratie,& $ Coroana ca(uta + se%n al depresiei,&

$ 8ar*iri si in*ustari ale trunc)iului + blocarea incarcaturii afecti.e,& $ Ra%uri intrepatrunse in coroana + contradictie inti%a,& $ Arbore crescut din *)i.eci + senti%ent de inc)idere in proble%ele personale,.
+rt#terapia este una dintre cele mai eficiente metode folosite in cadrul psi%oterapiei, dar si pentru dezvoltarea inteligentei emotionale a copiilor. Desenul este cel mai obisnuit mod prin care copiii isi exprima personalitatea, emotiile, creativitatea. +nalizand desenele unui copil ne putem face o imagine despre lumea lui interioara, descoperim o latura a personalitatii lui la un moment dat. opiii folosesc desenul ca sa dea o forma vizibila ideilor lor, observatiilor lor. /erapeutii analizeaza desenul copiilor si ii pot a&uta sa dea glas framantarilor care nu pot fi exprimate altfel, fie ca cei mici nu stiu cum, fie pentru ca nu pot. Utilizarea testelor proiective bazate pe desen este vec%e, deoarece desenul, pictura sunt un mod de expresie foarte apropiat de &oaca. +ceste teste au valoare diagnostica si orienteaza modul in care copilul este abordat, tratat sau optimizat. Au numai terapeutii pot folosi desenul, pictura, modela&ul pentru optimizarea dezvoltarii copilului= cel mai bine este sa o faca mai intai familia. Desenati impreuna cu copilul. Au ii spuneti, Deseneaza tu, ca eu nu stiu si nici nu lansati o invitatie la concurs, .ai sa vedem care deseneaza mai frumos. Au trebuie sa fii psi%oterapeut ca sa iti dai seama ca ceva nu este in regula cu un copil care deseneaza numai monstri si numai in culori inc%ise, sau care nu reuseste sa lege o imagine coerenta, in timp ce alti copii de varsta lui pot. and deseneaza, copilul povesteste, si orice adult poate recunoaste ca relatiile intre persona&ele desenate seamana deseori cu legaturile din familie. /otul este sa nu folosesti ceea ce XspuneI pentru a#l pedepsi, ci pentru a#l intelege. +rata#i copilului lucrari ale artistilor celebri, explica#i#le pe intelesul lui, invata#l sa iubeasca arta. Terapie aplicata /erapiile prin mediere artistica se adreseaza atat copiilor cu intelect normal si supradotati, vizand dezvoltarea creativitatii si inteligentei emotionale, cat si copiilor aflati in dificultate, din cauza unor accidente, boli somatice, psi%ice, neuropsi%iatrice, tulburarilor de comportament. 'xista clinici, fundatii sau galerii de arta unde sunt aplicate modalitati de art#terapie pentru copiii aflati in dificultate, si pentru cei care doresc sa isi dezvolte creativitatea. Ritmuri, sunete, senzatii $uzica influenteaza modul nostru de a ne comporta si reactiona. ' suficient sa observati reactiile unui bebelus, cum se relaxeaza el sau cum devine iritat cand asculta anumite melodii. $uzica relaxeaza sau tonifica, disciplineaza gandirea, a&uta la exprimarea emotiilor. opilul se descarca la auzirea si prin intermediul sunetelor. 'ste bine sa il incura&ezi sa foloseasca instrumente muzicale si sa inteleaga muzica [ ne referim aici in special la muzica clasica, nu la cea difuzata la radio.