Intelegeti-va copilul prin desenele sale

Sylvie Chermet-Carroy
Desenul de copil este un mesaj, o posibilitate de dialog cu noi, adultii. Limbaj
spontan, este un act liber el vorbeste, povesteste si e!plica tot ceea ce tanarul autor nu
poate "ormula verbal.
In desen se gasesc intrebarile secrete, bucuriile, angoasele, dragostea sau "rica
copilului care nu dispune de toate cuvintele pentru a spune ceea ce simte si desenul sau
vorbeste liber prin intermediul simbolurilor sale.
De aici i#voraste importanta atentiei pe care o dau parintii desenului transmitand
mesajul el se de#valuie, este un act de dragoste.
Studiul simbolisticii desenelor de copil este un mijloc e!traordinar o"erit parintilor si
educatorilor pentru a intelege copilul, inconstientul sau, caracterul sau, pentru a "i mai
aproape de el si a-l indruma mai bine.
Sylvie Chermet-Carroy, gra"olog studia#a prin intermediului scrisului personalitatea
adultilor si a copiilor. $a preda gra"ologia si anali#a desenului de copil, da numeroase
con"erinte si incurajea#a stagii in %ranta si in strainatate pentru un public "ormat din parinti,
psihologi, pro"esori.
Cartea sa se distinge prin &' de desene in negru si in culori care servesc drept
e!emple concrete si repre#entari ale demonstratiilor sale.
C()*+, I+*I+,$

Desenul de copil
Desenul de copil este un mesaj. Limbaj spontan, este un act liber. $l vorbeste,
povesteste si e!plica tot ceea ce copilul nu poate "ormula verbal.
Limbajul si studiul sau "urni#ea#a invataminte pretioase parintilor, educatorilor si tuturor
celor care vor sa inteleaga copilul mai bine, sa "ie mai aproape de el pentru a-l ghida mai
bine.
Studierea acestui domeniu datea#a de la inceputul secolului precedent si se ba#ea#a
pe aceleasi legi de ba#a ca gra"ologia, imbogatita de studiile simbolurilor psiho-analitice pe
care le gasim in vis, in mitologie, in povesti si in viata.
Se "oloseste interpretarea productiilor gra"ice in testele de evaluare a inteligentei si in
psihoterapii. Interesul "undamental al acestei interpretari este de a "i cat mai aproape de copil
si de a-i putea da raspunsuri la intrebarile la care el nu poate raspunde.
Copilul desenea#a, invata, se descopera si e!perimentea#a in desen toate intrebarile
vietii. $l se testea#a si isi structurea#a eul. $l reproduce lumea sa emotionala prin gestul
gra"ic. Desenul este el insusi un univers care evoluea#a pe masura ce copilul intelege si se
trans"orma.
Locali#am in desen intrebarile secrete, bucuriile, angoasele, dragostea si "rica. Copilul
nu dispune de cuvinte pentru a spune ce simte. Desenul vorbeste liber si integral prin
intermediul simbolurilor mari care sunt soarele, apa, pomul si casa.
Cand el desenea#a un om, el il repre#inta in primul rand pe el insusi si gra"ica ne arata
cum se vede el insusi, cum evoluea#a el, cum se situea#a in raport cu mediul inconjurator.
De aici i#voraste importanta atentiei acordate desenului. Intr-adevar cand copilul isi da
desenul, el isi preda mesajul, se o"era, "iind un act de dragoste. - privire neglijenta sau
de#interesul pot sa-l raneasca pro"und.
+u valoarea estetica este revelatoare ci mai degraba e!presia lumii interioare.
1
.roiectia psihologica a universului copilaresc, gestul gra"ic, dincolo de placerea pe
care o procura, este relevator al intregii personalitati.
Limbaj simbolic, strigat de dragoste, stimul creator, desenul copilului este inainte de
toate un mesaj "undamental.
$l descrie tot ceea ce intriga, tracasea#a sau "ascinea#a copilul. * stii sa desci"re#i la
momentul potrivit acest mesaj care este de "iecare data unic, o"era posibilitatea imbogatirii
relatiei cu copilul si sa-l ajuti sa-si de#volte aceste potentialitati pe masura ce ele se
mani"esta.
%olosirea si studiul desenului copilului au o istorie si pot "i actuali#ate in #ilele nostre de
toti parintii sau educatorii, coreland aceasta in"ormatie cu cotidianul, cu limbajul vietii de toate
#ilele.
Desenul, ca proiectie a inconstientului, a "ost "olosit ca test de la inceputul secolului,
pentru a cunoaste personalitatea si nivelul intelectual al autorului sau.
*numiti cercetatori ca si /och si Schliebe au "acut studii statistice asupra legaturii
inconstiente care e!ista intre "orma 0desen1 si emotie. $i au pus o suta de copii sa desene#e,
dandu-le dispo#itii stricte, cerand de e!emplu sa repre#inte un pom "ericit, un pom care
su"era, un pom in"ricosat.
2e#ulta de aici o constanta pentru "iecare emotie, o tendinta generala si sistematica
care a permis elaborarea "oarte precisa a semni"icatiei simbolice a caracteristicii. *ceste date
mai sunt "olosite in sens invers o "orma sau alta re"lecta sentimente de "ericire, de su"erinta
sau de "rica.
Desenarea unui arbore este repre#entarea simbolica si inconstienta a "iintei umane.
De alt"el repre#entarea casei sau a unui om cu lucrarile lui %lorence 3oudenough, lui
4idlocher sau ale lui Lu5uet indica e!istenta, echilibrul a"ectiv si nivelul intelectual.
Desenele libere sunt "olosite in cura psiho-analitice de la inceputul secolului de catre
Sophie 6orgenstern si de alti terapeuti, indeosebi de 6adeleine 2ambert si %ran7oise Dolto-
6arette.
+umerosi terapeuti "olosesc desenul deoarece o"era in"ormatii pretioase in mod
instantaneu, indeosebi in ceea ce priveste e!istenta in mediul "amilial. *st"el, cand copilului i
se spune sa desene#e o "amilie, el isi repre#inta de "apt "amilia.
+umerosi psihologi 0%ran7oise 6in8o9s8a, 6aurice .orot si Dr. Corman1 au participat
la elaborarea testului desenului de "amilie.
C*.I,-L(L I
$volutia desenului
In momentul invatarii mersului si al echilibrului, copilul incepe sa intreprinda primele
mani"estari gra"ice. $ste perioada petelor si a ma#galiturilor. .lacerea miscarii il ghidea#a, el
desenea#a "ara o intentie anume.
.lacerea sa este asemanatoare celei de a se murdari si se raportea#a la alte jocuri
care ii dau o satis"actie in a se murdari. $ste perioada in care el isi doreste sa-si manipule#e
e!crementele, lucru care repre#inta un stadiu normal de e!periment si de descoperire.
%oarte repede, copilul este "ascinat de ceea ce a "acut si intelege relatia de cau#a si
e"ect 0gestul sau si re#ultatul1 si trece la actul voluntar, etapa importanta a unei noi
constienti#ari.
Inaintea varstei de : ani, scrisul necitet este e!ecutat "ara ridicarea mainii, el adopta o
"orma mai mult sau mai putin rotunda, urmand o spirala, devine circulara, ovoida.
2
%orme eliptice care pleaca din centru, ele imprejmuiesc, contin si delimitea#a un
spatiu. %ormele circulare sunt mai usor de trasat decat unghiurile care apar intr-un al doilea
timp. ,rasarea unui unghi implica o ruptura a ritmului si in"ranea#a miscarea.
Dupa aceea, apare dorinta unei repre#entari concrete. Copilul, o asemanare intre
desenul sau si un obiect real. .e masura ce e!perimentea#a alte "orme, le gaseste o
semni"icatie posibila.
*cest stadiu este numit de Lu5uet realismul "ortuit. Copilul numeste obiectul
deoarece simte nevoia de a stabili o legatura intre desenul sau si realitate. *cest stadiu
repre#entativ incepe in jurul varstei de : ani.
Copilul dobandeste stapanirea miscarii lui si devine capabil sa-si ridice mana pentru a
trasa pe rand di"erite "iguri. $l trece de la linia continua la linia discontinua. Se observa
aparitia unei "iguri centrale si a unor "orme i#olate.
In decurs de trei ani, el incearca sa reproduca traseul adultului si e!perimentea#a o
multime de cercuri mici. *ceasta etapa este numita stadiul realismului esuat, termen care
este poate subiectiv, deoarece reusita copilului nu este cea a adultului.
Scopul desenului nu este unul estetic, ci e!perienta, stapanirea si descoperirea. In
cursul acestei perioade apare stralucirea, "orma solara prin e!celenta.
Cu oca#ia acestor etape di"erite, copilul trece de la spirala la ou, matrice ce contine
viata, la stralucirea care e!prima si di"u#ea#a lumina.
0desen ;- pg. ;<- trasat in "orma de spirala de catre %ran7oise, de : ani si jumatate1
Stapanirea gradata a miscarii predispune la atapa urmatoare omul- mormoloc. In
decurs de < ani, toti copiii din lume desenea#a omul, schema universala repre#entata printr-
un cerc din care pleaca bete repre#entand membrele.
0desen :- pg. ;=- aparitia unghiului in desenele aceluiasi copil1
0desen <- pg. ;>- lumina insotita de "orme i#olate- ,homas, < ani si jumatate1
$volutia omului este imaginea evolutiei copilului. *cesta din urma proiectea#a in
desenul sau imaginea propriei scheme corporale. Ceea ce este evident pentru adult nu este
evident si pentru copil, care se percepe ca o globalitate, un tot pe care-l repre#inta printr-un
cerc pe post de pantece, un centru de viata din care emana membrele.
Copilul de varsta mica nu cunoaste di"erenta dintre abdomen si cap, dintre abdomen si
torace. Iata de ce el trasea#a "ormele omului- sac sau omului- carto", care se trans"orma
incetul cu incetul si pe masura ce copilul isi e!perimentea#a corpul si spatiul ce-l inconjoara.
$l trebuie invatat sa "aca di"erenta intre interior si e!terior, el nu-si delimitea#a propriul
corp. $l simte placerea sau neplacerea si doar incetul constienti#ea#a spatiul sau corporal si
simte cu adevarat ca locuieste intr-un corp.
.e masura ce copilul isi locali#ea#a di"eritele parti ale corpului, omul- mormoloc
evoluea#a, se di"erentia#a si se imbogateste. $volutia omului permite urmarirea evolutiei
copilului.
In mod normal, in cei cinci ani, personajul trebuie articulat. +otiunea de a!a centrala
apare "oarte devreme si subintinde "orma a!a mediana "acuta dintr-o serie de butoni in
partea din "ata a corpului, sau divi#iune centrala a drumului, a pomului sau a oricarei alte
repre#entari.
Copilul simte aceasta a!a centrala in interiorul propriului sau corp, articulatie a miscarii,
egalitate intre stanga si dreapta. $l o e!prima in mod simbolic in gra"ismul sau despartind in
doua "igura pe care o repre#inta.
In mod rapid, imaginea eului ia adesea "orme derivate si devin om- arbore, om- "loare,
om- casa.
0desen =- omul cu palaria si cu baloanele sale1
0desen >- pg. ;?- a!a centrala delimitata de butoni pe abdomenul omului1
3
0desen &- pg. ;@- omul- arbore al lui Chrystellei, = ani si jumatate1
Copilul desenea#a in cei cinci ani, ceea ce se vede, nu ceea ce se stie. Lu5uet a numit
aceasta perioada realismul intelectual.
In cursul acestei perioade care se intinde pana la varsta de ;' ani, cunoasterea
intelectuala este cea care ghidea#a traseul. *st"el, un animal desenat din pro"il se va vedea
impopotonat cu doi ochi ca si cum ar "i "ost va#ut din "ata.
Copilul stie ca e nevoie de : ochi pentru a putea vedea, ast"el el ii desenea#a in ciuda
legilor perspectivei.
-biectul este repre#entat, pornindu-se de la rationament. *cest lucru da nastere unor
structuri ca nete#irea in care masa este repre#entata de = picioare indepartate, lasate in jos
de "iecare parte, in care pomii sunt culcati de-a lungul drumului.
.lanurile se esalonea#a si se suprapun ca si cum obiectul sau peisajul ar "i "ost
observat din di"erite puncte de vedere in acelasi timp, din "ata si vedere de ansamblu.
Chiar in acest moment apare "enomenul transparentei mobila apare prin peretii
transparenti ai casei. -biectele sunt desenate in interiorul altor obiecte. 6embrele
personajelor sunt vi#ibile prin haine ca si personajele in interiorul caselor.
)edem si interiorul si e!teriorul in acelasi timp. $!teriorul si continutul sunt
repre#entate in numeroase "eluri paralel cu e!perimentarea copilului. Intr-adevar, acesta nu
poseda notiunea innascuta a unei e!istente individuale di"erita de lumea ce-l inconjoara.
+umai incetul cu incetul constienti#ea#a el cu adevarat aceste notiuni.
Intre A si ;' ani, copilul incearca sa se apropie realitatii vi#uale. $l reproduce cel mai
"idel posibil ceea ce vede si se "ortea#a sa respecte culorile, distantele si dimensiunile
respective ale diverselor elemente. Desenul isi pierde din "ante#ie si devine mai "ormal.
Dupa ;: ani, apar criterii estetice sau un stil personal, ce varia#a in "unctie de
personalitatea si mediul socio-cultural.
0desen A- pg. :;- nete#irea1
0desen ?- pg. ::- transparenta personajele apar prin pereti- Chrystelle, & ani1.
C*.I,-L(L II
Cum sa anali#am desenul la copil
Desenul este o lume in sine, este un univers de impulsuri, de avanturi si de dorinte.
$ste teatrul interior al copilului. $motiile pot sa "ie "oarte intense, dar ele sunt adesea "oarte
punctuale.
.rudenta este deci riguro#itate, si ar "i gresit sa concludem plecand doar de la un
singur desen. Din contra, seria de desene ale unui singur copil permite de#valuirea
constantelor sau schimbarilor, intrebarilor pe care copilul si le pune si progresarea spre
re#olvarea acestora.
(n desen este intotdeauna semni"icativ prin el insusi dar el isi dobandeste valoarea
cand este situat intr-o globalitate. De alt"el, un moment al vietii, oricat de puternic ar "i, nu-si
dobandeste toata semni"icatia decat atunci cand este apropiat conte!tului si trecerii timpului
sau evenimentelor care l-au precedat.
.entru a intelege cu usurinta evolutia copilului, este de dorit sa se scrie data
productiilor copilaresti pe masura ce sunt trasate si sa se inscrie pe spate comentariile
copilului despre propriul desen
*cest lucru poate servi la interpretare si poate "urni#a cheia anali#ei.
4
,eatrul interior
Ca si adultul, copilul traieste sentimente contradictorii, dar ii este greu sa "aca legatura
intre aspectele di"erite ale personalitatii sale. $l se simte pe rand bun si demn de dragoste
cand asculta sau cand "ace ceea ce se asteapta de la el, apoi rau meritand pedeapsa sau
riscand sa "ie respins, abandonat atunci este neascultator sau cand dorintele sale se lovesc
de mediul inconjurator.
Sau, impulsurile in stare bruta nu cunosc morala. $le apar brusc cu toata violenta si
"orta primitiva. %reud a numit limbajul inconstientului asta 07a1 "orta instinctiva sau animalica
care se a"la la ba#a oricarei "iinte umane.
*ceasta energie actionea#a urmand principiul placerii. *sta 07a1 e!prima dorintele
intr-o maniera puternica si irationala "ara a se ingrijora de rationamentele logice sau de
realitatea e!terioara.
Impulsurile acestui 7a cauta o satis"actie "ara revers in imediat, in clipa. *ceste
elemente instinctive nu sunt intotdeauna primite si se pot i#bi de morala, si pot "i cu grija
respinse in inconstient .
*cest lucru se produce pentru omul adult care, con"orm moralei si culturii sale "iltrea#a
si canali#ea#a "ortele instinctive care ies din inconstientul sau.
Copilului ii este greu sa puna totul in ordine in interiorul sau, si este impartit de
sentimente ambivalente si puternice, in acelasi timp unde merg dragostea si ura. *ceste
impulsuri sunt normale si trebuie e!primate.
$le se transpun in desen. Si n-ar trebui sa se "aca ca# de acest lucru pentru a incita
copilul sa-si modi"ice modul de a desena, si nici sa I se sugere#e sa repre#inte cutare sau
cutare element, pe care el l-a eliminat din o"iciu.
Desenul repre#inta lumea interioara a copilului, si pentru acest statut el merita un
respect mare. *dultul poate sa "oloseasca aceasta in"ormatie pentru a "i mai aproape de
copil, dar nu trebuie sa intervina in acest teritoriu intim.
-ricare ar "i impulsurile e!primate in gra"ism ele sunt vitale si cer sa "ie eliberate.
Desenul este un mijloc de e!presie privilegiat care poate sa joace in mod egal rolul de
supapa de securitate, liberatoare si echilibranta.
*st"el, de la nasterea unui "rate mic este normal ca copilul sa se teama ca-I va "i luat
locul de catre noul venit. Impulsurile lui 7a 0asta1 mani"esta dorinta de a-l suprima pe cel
care jenea#a, adica de a-l "ace sa dispara pe "ratele mai mic.
+egarea unei realitati dureroase este procesul cel mai simplu si mai imediat. *cest
lucru se poate mani"esta clar, cand acest copil desenea#a o "amilie in detalii ample si uita sa-l
desene#e pe "ratele mai mic, #icand ca nu avea loc in desen.
Sau cand alt copil isi repre#inta per"ect "amilia, dar il plasea#a pe nou-nascut singur in
leaganul sau pe spatele "oii. Se poate intampla ca copilul sa-i ia locul "ratelui sau, si cand este
intrebat unde este el in desen, il arata pe copilul din leagan.
$l se indenti"ica cu noul-nascutB aceasta regresie "iind revelatoare pentru "rica de a nu
mai "i alintat ca un copil mic. $ste de asemenea modalitatea de a se repre#enta la o varsta la
care nu este nici bun nici rau, o varsta de aur in care "iinta e!ista "ara constrangere si
obligatie, "ara datorie si morala.
In toate ca#urile, impulsurile sunt resimtite cu o mare violenta interioara, si provoaca o
angoasa de culpabilitate. Copilul isi poate intensi"ica amabilitatea vi#avi de "ratele sau mic
pentru a se asigura si pentru a-si nega monstrul interior, impuls devorator si amenintator.
,oate aceste lucruri nu sunt percepute in mod obligatoriu de catre parinti, deoarece
copilul se #bate cu o lume interioara in care se integrea#a greu. *cest timp de impuls nu este
admis, el nu poate sa se priveasca in "ata, nici sa-si accepte dorintele vinovate.
5
In schimb, desenul vorbeste si copilul e!prima acest teatru interior "ara ambiguitate.
.entru el repre#inta o modalitate de a elimina problema sau situatia dureroasa si sa incerce
sa le stapaneasca.
Sentimentul de a "i rand pe rand bun si monstruos se mani"esta datorita mai multor
personaje. Copilul desenea#a ingerul si "iinta rea pe care le resimte in interiorul sau.
Cinele si raul sunt e!teriori#ate printr-un personaj idilic si un personaj periculos, uman
sau animalic. Deoarece animalul lacom sau amenintator este din acelasi registru ca
impulsurile lui 7a care se mani"esta "ara retinere si dincolo de ratiune.
Copilul este pe rand rationabil si instinctiv si el nu-si vede personalitatea ca un intreg
coerent si structurat, si trebuie sa-I integram toate aceste "atete contradictorii pentru a-i
construi personalitatea si pentru a-i intelege si accepta sentimentele ambivalente.
Simbolismul culorilor
Culorile au o semni"icatie psihologica. $!perimente tinute in laboratoare au permis
determinarea unui raport intre anumite culori si repercusiunile care le au in plan psihic si
psihologic.
De asemenea, plasand niste oameni intr-un mediu rosu-aprins, s-a putut observa ca la
s"arsitul unui anumit interval de timp ritmul cardiac s-a accelerat, respiratia si tensiunea
arteriala au crescut.
2osul aprins are un e"ect e!citant asupra sistemului nervos, este o culoare stimulanta.
La polul opus acelasi e!periment s-a "acut culoarea albastra si a produs o diminuare a
tensiunii, si o incetinire a batailor inimii si a respiratiei.
*lbastrul are un e"ect calmant si incita la interiori#are.
6a! LDscher a de#voltat din plin in lucrarile sale raportul e!istent intre "iecare culoare
si semni"icatia sa psihologica. * elaborat un test "olosit de anumiti doctori si la ora actuala.
%iecare culoare are un continut a"ectiv si emotional.
*cest aspect este de retinut, dar interpretarea sa trebuie sa "ie "oarte prudenta. Intr-
adevar culoarea precum si "orma nu are putere de lege, dar participa la un ansamblu mai vast
de indicatii.
%iecare element trebuie sa "ie mereu situat in raport cu o globalitate. .e de alta parte,
trebuie sa tina cont de mediul momentan avea copilul cu adevarat in mana din ce culori
alege cand a inceput sa desene#eE. Cu varsta apar adesea sortimente privilegiate pentru
anumite culori, mai degraba decat pentru altele.
2osul este simbol al actiunii si al virilitatii. $ste o culoare tonica si dinamica, care
e!prima puterea dar si starea de manie 0se spune ca vedem rosu in "ata ochilor1, si este mai
mult "olosita inaintea varstei de & ani, perioada in timpul careia copilul nu-si stapaneste inca
"oarte bine impulsurile.
- mare utili#are a rosului poate sa re"lecte un "ond de agitare si nevoia de miscare.
*lbastrul repre#inta sensibilitatea, receptivitatea, emotia, interiori#area. $ste o culoare
"eminina care simboli#ea#a pacea, linistea, repausul sau la e!trema pasivitatea, resemnarea.
)ioletul este un amestec de albastru si rosu, culori cu semni"icatie opusa deoarece,
una tinde spre introversiune si pasivitate, cealalta spre e!troversiune si actiune.
)ioletul repre#inta deci "u#iunea contrariilor si dorinta altui lucru. In anumite planuri
poate sa repre#inte misticismul 0este de alt"el culoarea "olosita in ierarhia bisericii1, dar in
desenul de copil, va "i semnul nerabdarii, tensiunilor contradictorii, al angoasei daca aceasta
nuanta este "olosita in mod e!cesiv.
3albenul este sinonimul luminii, al bucuriei si al optimismului. $ste simbol al stralucirii
si al deschiderii si arata o dorinta de participare sau vointa de a merge inainte.
6
Copilul o "oloseste voluntar la ? sau @ ani. - "olosire e!cesiva a galbenului poate
sugera nevoia de eliberare a tensiunilor interioare.
)erdele se a"la in raport cu multe aspecte ale personalitatii, in special stima pentru
sine si nevoia de a "i recunoscut si considerat de ceilalti. In acest sens, capata valoarea de
schimb sau dorinta de comunicare.
In plan psihologic, dupa 6a! LDscher, verdele repre#inta vointa in actiune,
perseverenta si tenacitatea. *ceasta nuanta e!prima deci o constanta in comportament si in
alte ca#uri e!prima atitudini de re#istenta si de opo#itie. 0Se va tine cont de intensitatea
verdelui1. )erdele poate "i in mod egal semni"icativ pentru nevoile sen#oriale si pentru bucuria
materiala.
.ortocaliul, combinatie intre rosu si galben, este o culoare de vitalitate, de
e!troversiune si de dorinta de reusita. $!prima bucuria, "ericirea si dinamismul.
%olosit in e!ces poate, la "el ca si rosul, sa insemne o "orma de e!citare sau de agitare,
dar ea este mai putin agresiva si e!prima mai mult dorinta de a place si de a "i remarcat.
6aroul contine rosu, dar este vorba de un rosu intunecat sau murdar. Dupa 6a!
LDscher, vitalitatea impulsiva a rosului este diminuata si domolita de aceasta intunecare.
2osul este anulat.
6aroul a eliminat deci elanul creator al rosului, "orta sa vitala si activitatea. )italitatea
isi pierde din e"icacitate, ea este in mod pasiv receptiva si sen#oriala.
$ste culoarea pamantului, si in acest sens, aceasta culoare repre#inta nevoile
primitive, cautarea sigurantei resimtite "i#ic. Di"eritele nuante de maro si de brun vor putea
aduce indicatii mai speci"ice.
+uantele de brun sombre au un simbolism anal si tentele murdare sunt luate de cei
mici, in special in momentul invatarii notiunii de curatenie. In acest stadiu, caruia I se inter#ice
sa se joace cu "ecalele, poate sa-si gaseasca o bucurie compensatoare murdarind "oaia cu
nuante sombre si murdare, sau jucandu-se cu pasta modelatoare.
+uantele de brun pot "i "olosite mai mult sau mai putin amplu inainte de & ani. -
preponderenta de maro dupa aceasta varsta poate indica o anumita "orma de regresie sau o
retinere simbolica, re"u#ul de a da. *cest lucru poate "i legat uneori de atitudinile rigide din
comportament sau din gandire.
2o#ul este o culoare ce simboli#ea#a pacea, echilibrul si armonia. $ste mai ales marca
tandretei si a blandetii.
+egrul este negatia culorii. Contine notiunea de tristete si adesea pe cea de disperare
0se spune a vedea totul in negru1 atunci cand este "olosita in cantitate mare. In cantitate
mica dobandeste o valoare di"erita si scoate in relie" celelalte culori.
6icile pete innegrite arata an!ietatea. La modul general, negrul contine notiunea de
negatie, de angoasa, de moarte si lipsa de speranta.
3riul este neutru prin e!celenta. $ste mai putin e!presiv atat in planul sentimentelor,
cat si in planul actiunii. Daca colorarea in gri este intens "olosita de copil, ne putem gandi la o
di"icultate de e!primare a sentimentelor si o di"icultate in trecerea la actiune.
$ste seria de desene care va permite determinarea situatiei mai precis. %olosirea unei
culori nu are valoare de regula "i!a, si interpretarea sa nu trebuie sa "ie sistemati#ata. Intr-
adevar, ea indica date importante, dar care trebuie intotdeauna sa "ie atasata ansamblului
desenului, precum si unei serii de desene tinand cont de varsta si de cultura.
In ceea ce priveste "recventa utili#arii, se intampla ca copilul sa aiba nevoia de a
e!plora culoarea si a o "olosi cat mai mult in momentul in care a descoperit-o. (n desen in
care domina negrul nu este dramatic, o serie de desene "oarte sombru esalonate in timp
ridica intrebari si cere mai multa atentie.
7
Intr-un mod general se poate spune ca o predominanta de culori calde 0rosu,
portocaliu, ro#, galben1 re"lecta un temperament, mai degraba e!trovertit, cautand contactul si
schimbarea, in timp ce o "olosire privilegiata a culorilor reci 0albastru, verde, gri, negru1 indica
o tendinta spre introversiune si mai mult re#erva si timiditate.
Lipsa culorii in desen poate insemna un gol a"ectiv sau o problema de e!teriori#are a
a"ectivitatii. De alt"el, proportia de supra"ata alba si de supra"ata colorata de#valuie a anumita
importanta.
Intr-adevar, parte de "oaie lasata alba este un spatiu nelocuit, gol. *cest spatiu este in
acelasi timp liber si imperceptibil. $!prima lipsa de comunicare, linistea, visul.
.ortiunile albe "oarte importanta pot indica importanta vietii interioare. ,endinta de a se
re"ugia in vis sau o di"icultate care are o in"luenta solida asupra realului, dar va trebui sa se
tina cont de varsta si sa se utili#e#e aceasta in"ormatie cu prudenta.
- parte importanta a desenului lasata in alb poate sa repre#inte in mod simbolic
interdictia, un domeniu tabu sau trecut sub tacere. (n spatiu alb mare intre doua personaje
arata o distanta simbolica.
Cand albul, indice de interiori#are si de re"lectie, dispare sistematic sub culoare si toata
supra"ata este "olosita intr-un mod e!cesiv si repetitiv, putem elabora ipote#a con"orm careia,
copilul are tendinta de a adera intru totul la mediul inconjurator, si actionea#a cu ardoare pe
moment, "ara a se ase#a la departarea necesara.
Densitatea umpluturii depinde la copil si de perioada pe care o traversea#a. *desea,
umplerea sistematica cu di"erite elemente ca ploaia, #apada, con"etii sau di"erite pete, are un
e"ect rasunator asupra lui. $l ia in posesie totalitatea spatiului "acand sa dispara vidul care
contine in el insusi problema absentei, a neantului sau a in"initului.
.osedarea vidului, in#estrarea lui cu corp, locuirea in el asigura si da sen#atia de
stapanire a lumii. Dar acest "enomen, cand este "olosit adesea, este e!presia tensiunii sau a
nelinistii. - serie de desene va permite gasirea motivului.
%olosirea spatiului
Inconstient, "olosind spatiul care repre#inta "oaia de hartie in acelasi "el in care locuim
spatiul inconjurator. *numitor persoane le place sa ocupe tot spatiul. *ltii nu indra#nesc, isi
masoara sau isi inhiba gesturile.
*cest lucru are repercusiuni asupra scrisului cat si asupra desenului, care poate sa
umple toata "oaia sau doar un spatiu minuscul. .une in posesie pe spatiul gra"ic cum pune
stapanire si pe spatiul din jurul nostru.
*cest lucru re"lecta deci, modul de a se a"irma si de a lua in considerare mediul.
*nali#a desenului de copil raspunde acelorasi legi de ba#a ca si interpretarea scrisului.
)om aborda deci semni"icatia simbolica a di"eritelor parti ale "oii, dupa notiunile "olosite
in gra"ologie de "oarte mult timp, in special prin intermediul simbolismului lui .uver.
Sa impartim simbolic "oaia de hartie in = directii susul, josul, stanga si dreapta. Din
toate timpurile, oamenii s-au intors spre cer si au situat la inaltime notiunile de spirit, de ideal
si de divin. Cerul si in susul paginii corespunde notiunii de dincolo de sine, unde gasim
valorile superioare greu de atins.
$ste lumea visului, a imaginarului si a spiritualitatii. .artea in"erioara a paginii se opune
luminii care vine de sus, deci josul paginii repre#inta lumea obscura a impulsurilor
inconstiente.
$ste domeniul .amantului, al echilibrului, al concretului. Fosul paginii este in raport cu
viata de toate #ilele. Se spune a "i cu picioarele pe pamant, dar ne sprijinim pe sol, pamantul
mama hranitor si vegetativ, element static si regenerator.
8
0desen @- pg. <<- desenul lui Soi#ic 0< ani1 minuscul si pierdut in paginaB arata
inhibarea si sentimentul de in"erioritateB importanta pamantului in desen repre#inta in anumite
ca#uri nevoia sen#oriala de hrana spirituala si de siguranta "i#ica.
Se poate nota in anumite desene o componenta de dominanta verticala pentru toate
elementele ce leaga cerul si pamantul. Casa insasi poate "i in mod deosebit ascutita si sa
semene cu o casa-totem, sau sa aibe o "orma "alica ce se ridica spre cer.
.omii sau diversele elemente ale peisajului pot sa contribuie la aceasta miscare
ascensionala. Cateodata, accentul se pune pe componenta ori#ontala, a!a de relatie si
comunicare cu "ormele privilegiate care adopta de aproape sau de departe linia ori#ontului
traseul unui drum, bratele deschise ale omului sau orice alta miscare care leaga stanga de
dreapta.
Caracteristica verticala si caracteristica ori#ontala sunt repre#entari primitive si
universale, care se reunesc in simbolismul credintei pe care-l gasim in toate civili#atiile.
Credinta divi#ea#a spatiul prin a!a punctelor cardinale si este la ba#a tuturor orientarilor.
Centrul sau este de asemenea si centrul eului, al individului care se inscrie in universul
inconjurator. $a articulea#a valorile spatiale si temporale. $ste un mare simbol comun al
intregii umanitati.
6iscarea stanga-dreapta, din contra, corespunde gestului care pleaca de la sine si
merge spre Celalalt. $ste o a!a de intalnire si de comunicare. In acest sens, partea stanga a
"oii simboli#ea#a trecutul, si partea dreapta simboli#ea#a viitorul.
.entru "iecare dintre noi, trecutul contine valori sigure, in masura in care pentru noi
repre#inta domeniul cunoscutului, in timp ce notiunea de viitor vehiculea#a intotdeauna
incertitudinea si necunoscutul.
*!a stanga-dreapta arata le ce punct copilul are nevoie de siguranta, sau cum in"runta
el ceea ce se a"la in "ata lui. *ceasta indica relatia sa cu viata si cu ceilalti in general.
6ama repre#inta valorile sigure si protectoare asociate cu dorinta de a "i inconjurat de
caldura, de dragoste si de hrana, etapa in care lucrurile vin de la sine "ara a "i nevoie de lupta.
.artea stanga a "oii repre#inta atat mama simbolica cat si mama reala, si da indicatii asupra
legaturii e!istente sau care este resimtita de copil intre mama lui si el.
(n desen in stanga paginii de#valuie un copil in rochiile mamei sale, care cauta
bunastarea si siguranta maternala. In cea de-a :-a etapa descopera copilul relatia cu tatal
sau. In schema simbolica, acesta din urma corespunde partii drepte a paginii, parte care
de#valuie intalnirea celuilalt si in"runtarea cu autoritatea vietii.
.artea dreapta este de asemenea domeniul viitorului si al necunoscutului, si
in"ormea#a atat asupra relatiei cu tatal, cat si asupra relatiei cu viata in general.
0desen ;'- pg.<>1
Se va tine cont de ocuparea spatiului dar in egala masura si de directia caracteristicilor
sau de miscarea personajelor care se indreapta spre cutare sau cutare po#itie din pagina.
Sa luam e!emplul evolutiei lui )incent 0> ani1 esalonata pe durata de > luni. In primul
sau desen, )incent se repre#inta in intregime albastru, ceea ce indica o dominanta a
sensibilitatii, a emotivitatii si a introversiunii.
.ersonajul sau este in partea stanga a "oii si de talie relativ mica. )incent nu surprinde
toata marimea sa, si cauta protectie la mama lui. Chiar si picioarele personajului se indreapta
spre stanga. +u e!ista nici o ambiguitate.
Se vede un mare gol in partea dreapta, domeniu al relatiei cu ceilalti si al relatiei cu
tatal. $motivitatea si lipsa de incredere 0personajul mic1 il in"ranea#a pe )incent in relatiile cu
ceilalti. $ste posibil ca el sa resimta o anumita "rica dar, pe de alta parte ne putem gandi ca
pre#enta tatalui sau este insu"icienta.
0desen ;;1
9
.ersonajul )incent 0> ani1- este desenat in stanga, aratand atasamentul e!cesiv "ata
de mama sa. .arintii "oarte deschisi si atasati de copil au modi"icat relatia cu el, pe de o parte
cu mai putina protectie din partea mamei, lasandu-i mai multa independenta lui )incent, si pe
de alta parte mai multa pre#enta din partea tatalui.
$volutia are loc progresiv in desenul copilului. La o luna dupa primul sau desen,
)incent desenea#a personaje care sunt putin mai mari, si se deplasea#a incet din partea
dreapta a paginii.
,otusi, picioarele sunt inca indreptate spre stanga, aratand ca copilul este gata de a se
re"ugia langa mama sa la cea mai mica problema. In cel de-al doilea desen, evolutia se
mani"esta cu un desen 0alta imagine a eu-lui1 instalat cu "ermitate in mijlocul paginii.
%umul arata un elan "ranc spre dreapta, spre ceilalti, spre viitor. $ul e!pansiv ocupa tot
locul in pagina in momentul in care )incent se inscrie mai bine in conte!tul sau si-si ocupa
bine locul printre ceilalti.
$l poate sa se impuna mai mult. ,otusi, bratele sunt "i!ate pe palarie, )incent nu este
inca dispus sa intinda mana spre ceilalti. .alaria albastra arata ca "ondul emotional joaca un
rol important aici, dar evolutia este po#itiva si semni"icativa.
0desen ;:1
Copilul se detasea#a de imaginea materna, personajul se indepartea#a de marginea
stanga a paginii.
0desen ;<1
Importanta miscarii spre dreapta )ictor evoluea#a si merge mai mult spre ceilalti.
Linia
Linia cotine indicatii de neglijat atat prin presiunea sa, cat si prin "orma. Cand este
trasata cu "orta "ara e#itare e!prima vitalitate si a"irmarea de sine.
Se intampla ca copilul sa puna atata convingere incat rupe "oaia, ceea ce indica reactii
puternice si imediate inclusiv indra#neala, violenta si mania. Din contra, cand linia este lejera,
denota o sensibilitate mai delicata dar, de alt"el traseul se a"irma mai putin.
Intalnim acest lucru la copiii timi#i sau la cei carora le este greu sa se a"irme. In
aceasta ordine de idei, linia punctata este marca unei inhibitii mai mult sau mai putin
puternica, care este insotita de nehotarare.
Ca de "iecare data, va trebui sa se nuante#e dupa caracterul punctual sau repetitiv al
"ormei. De e!emplu, un copil poate "oarte bine sa desene#e contururi "acute din linii punctate,
copiindu-le dupa desenele "acute de altii.
$l descopera, se interesea#a si incearca sa "aca acelasi lucru dar care nu va dura
daca nu este in acord cu eul sau. Daca adopta aceasta schema si o mentine in timp, aceasta
va corespunde in "inal unui lucru pe care-l resimte pro"und.
%orma
In ceea ce priveste "orma, curba este mai dulce, mai tandra si "eminina, in timp ce
unghiul evoca "orta, duritatea si virilitatea. (n desen armonios contine linii curbate si "orme
angulare, echilibru al veitii intre adaptare si a"irmare.
6ai multa suplete si rotunditate arata un copil adorabil dar pasiv, putin inarmat pentru
a se apara. 6ai multe puncte si unghiuri re"lecta un caracter viu, combativ, voluntar, dar
agresiv si putin sociabil.
Liniile hasurate, strierile si innegririle sunt marca an!ietatii resimtita din plin. Gona
umbrita corespunde adesea unui punct negru in viata copilului.
Se pot vedea stersaturi repetate in ca#ul lipsei de incredere si al de#aprobarii de sine.
$ste convenabil, in acest ca# a-l ajuta pe copil in a-si capata incredere in el.
10
0desen ;>- pg. =:- contururile in linie punctata de#valuie un caracter introvertit cu
tendinta spre inhibitie si indeci#ie1.
C*.I,-L(L III
Imaginea parentala
.ersonajele pot "i desenate "ara ambiguitate si portretul matern ca si cel patern apare
destul de clar in desenul copilului. ,otusi simbolica materna si paterna este in analogie cu
valorile inconstiente care salasluiesc in straturile pro"unde ale "iecaruia dintre noi.
.rintre aceste valori cu continut mitic sau arhaic regasim "recvent urmatoarele
elemente. $lementul "eminin se poate mani"esta prin simbolisti, ca apa, -ceanul repre#inta
apa primordiala. $l se regaseste la originea vietii cum apa gestatiei scalda embrionul si
preceda nasterea.
*ceasta perioada a vietii este legata de inconstient, simbio#a primordiala inainte de
prima di"erentiere, aceea a nasterii. *pa "ecundata si hranitoare inglobea#a si rodeste. $ste
un mediu miscator si protector. *pa este simbolul "ertilitatii si al di#olvarii, ea marchea#a de
asemenea starea "u#ionala proprie vietii intrauterine, puterea inconstientului, sensibilitatea
emotionala.
*pa in desen repre#inta puterea "eminina, mama simbolica si mama reala deopotriva,
in ea se regaseste si "emininul in sine adica, polul sensibil si emotional al copilului, partea sa
de "eminitate sau de receptivitate, imaginea apei care i-a o "orma a inclinatiei terenului, sau
"orma continutului evoca "le!ibilitatea de adaptare, imaginarul, visul sau pasivitatea.
.re#enta materna poate sa "ie repre#entata de o intindere de apa marea, lacul, ia#ul,
apa linistita si purtatoare de viata. .adurea umbroasa, pro"unda si secreta "ace de asemenea
parte din simbolurile "eminine. 2and pe rand protectoare si amenintatoare, ea repre#inta
sanctuarul, re"ugiul dar si pericolul intalnirilor ne"aste, proiectie a amenintarilor inconstientului.
$a e!prima "rica de a intalni "ortele pro"unde pe care le poarta cu sine, si care pot sa
apara in orice moment din obscuritatea misterioasa. *desea in mesajele povestirilor, limbaj
simbolic prin e!celenta, padurea "iind periculoasa, protejea#a eroul in momentele di"icile, il
ascunde si il hraneste in momentul in care el se trans"orma in cursul unei etape de initiere.
.adurea este deci purtatoare a unei trasaturi a mamei. In particular, prin natura sa
vegetativa seducatoare si protectoare. *pa, umiditatea si pamantul sunt legate de "eminitate.
.amantul hranitor care primeste, trans"orma, ucide si germinea#a in sanul sau, este asociat
mamei universale si "ecunde care da si ia viata.
Se intampla ca copilul in rotunjimea dealurilor sa desene#e cu claritate sanii mamei
lui, simbol al dragostei, al hranei si al tandretei. 3rota sau caverna, principiu obscur si
subteran poate de#valui con"orm varstei nelinisti se!uale, dar "ace parte din simbolistica
mamei.
3rota, buricul pamantului, este o repre#entare a pantecului matern cu tot ceea ce
implica el in privinta regresului la om, stare interioara si cautarea originii.
$lementele care contin, protejea#a si salasluiesc, sunt mereu purtatoare ale notiunii de
"eminin si de mama. Se intampla ca un curcubeu sa indeplineasca acest rol cand copilul se
re"ugia#a dedesupt, si plasea#a omul sub clopot.
)om putea regasi aceasta idee in anumite constructii ca biserica, care intr-un mod mai
obscur si ambivalent repre#inta pantecele matern. .re#enta materna sau "eminina este
adesea e!primata printr-o simpla "loare, care indica sarmul, blandetea si tandretea.
%lorile repre#inta de alt"el a"ectivitatea si se!ualitatea. *numite animale simboli#ea#a
mama re"u#ata, puternica, posesiva si devoratoare. Intalnim aceasta idee sub "orma unui
11
paianjen cu tentacule si amenintator, sau sub "orma unei vrajitoare periculoase si
atotputernica.
$a apare asa cum este ea repre#entata de Christine- : ani- care ii da desenului sau
subtitlul )rajitoarea si doua #ane bune care vor s-o arunce in inchisoare. Imaginea mamei
vitrege este punctata cu negru care indica nelinistea in "ata maniei mamei.
In acest ca#, portretul mamei este dedublat intr-un anumit "el de mama-#ana care
satis"ace toate dorintele si incurajea#a si mama vitrega, care impune si cere.
Copilul resimte puternic aceste doua aspecte in "ata carora se simte lipsit de putere.
Intr-adevar, el nu are nici puterile vrajitoarei, nici pe cele ale #anei.
In general, cand e!ista ambiguitate, ansamblul desenului si partea stanga a "oii sunt
cele care permit desavarsirea si identi"icarea portretului matern.
Imaginea paterna, in a"ara de personajul masculin usor de identi"icat, se mani"esta in
moduri di"erite. In timp ce pamantul si apa sunt in analogie cu puterea creatoare, "eminina,
aerul si "ocul transmit notiuni masculine.
Soarele, in special, este simbolul tatalui, al divinului si al energiei cosmice. Soarele
"ecundea#a pamantul, ii da viata. In calitate de simbol cosmic, el repre#inta renasterea
perpetua a vietii, a eternitatii.
%iinta umana a e!primat acest lucru prin cultul #eilor solari, eroi atotputernici care
incarnea#a mani"estarea principiului de viata. Soarele luminea#a cu lumina sa si imprastie
umbra.
In acest sens el repre#inta lumina interioara, constiinta, "ecunditatea si cunoasterea
suprema, simbolul divin al principiului creator masculin. .entru copil, tatal este un #eu
atotputernic, detinator al cunoasterii si al autoritatii.
$l este de asemenea ochiul care vede totul, putere magica care poate patrunde toate
ambiguitatile. ,atal este Dumne#eu tatal, erou, salvator sau protector, care si poate
pedepsi.
6odul in care soarele apare in desen da in"ormatii despre relatia cu tatal si arata cum
este resimtita autoritatea. Daca el este puternic si radiant, simboli#ea#a importanta imaginii
paterne.
*tunci cand se teme, pre#enta sa este mai discreta si apare in departare la ori#ont.
*pusul soarelui nu este in mod obligatoriu o incercare estetica, si lumina sa rosiatica
simboli#ea#a si soarele murind si agresivitatea culorii rosu.
In cea mai mare parte a timpului, apusul soarelui indica un con"lict cu tatal sau cu
autoritatea.
0desen ;&- vrajitoarea, imagine a mamei vitrege1.
Se intampla ca soarele sa "ie plasat in mod sistematic de catre copil la stanga. .artea
stanga a "oii se a"la insa in raport cu mama. Copilul are sentimentul ca autoritatea vine de la
mama. $a este cea care da ordine si spune ceea ce este de "acut.
$ste si ca#ul desenelor $melynei 0> ani1- se vede in partea stanga, in #ona
considerata in mod simbolic materna, un arbore puternic si "erm insotit de soare. $melyne o
simte pe mama sa ca pe un personaj solid si echilibrat.
$a are sentimentul ca ea este cea care detine autoritatea. La dreapta, in #ona
simbolica a tatalui, se vede o pasare si un "luture, simbol al seductiei, precum si "lori si
inimioare in iarba. Din raportul dreapta-stanga, putem deduce ca dintre cei : parinti $melyne
are sentimentul ca se poate sprijini cu adevarat pe mama sa, si ca din contra, ea are un
raport de seductie cu tatal sau 0acest lucru "iind con"irmat de alt"el de o serie de desene1.
In desenul lui *mHli 0> ani1 relatia cu tatal sau este amprenta unei mari agresivitati. In
mod simbolic *mHli trimite sageti spre soare care este mutilat.
12
$a se revolta impotriva autoritatii paterne rau 0primite1 acceptate. Sagetile arata
rebeliunea sa. Cele care sunt in casa nu se indreapta spre ceva anume, ci arata sentimentul
interior al copilei. *cest desen invita la revi#uirea relatiei cu tatal.
*cest lucru nu vrea sa insemne ca nu e!ista iubire intre ei, dar tatal va trebui sa
inteleaga ca autoritatea sa este sursa a unei greutati interioare, pentru copil se cuvine totusi
sa nu se uite aspectul e!act al desenului.
$ posibil ca *mHli sa "i respins prin acest mijloc imediat o manie violenta impotriva
tatalui sau.
0desen ;A- desenul $melynei- mama incarnea#a autoritatea, tatal provoaca seductie1
.entru .atric8 0;; ani1 relatiile materne si paterne sunt doua lucruri bine separate.
%oaia sa este impartita aproape e!act, la mijloc- stanga a"landu-se o "erma, un arbore
protector, o locuinta locuibila si sigura producatoare de hrana, la dreapta un soare, care
apune in spatele cimitirului.
+e putem intreba daca .atric8 a pus cruce pe un anumit tip de relatie cu tatal sau. Se
poate ca el sa "i ingropat relatia ideala pe care si-ar "i dorit s-o aiba cu tatal sau.
*cest apus de soare la ori#ont indica un con"lict latent cu tatal sau. .atric8 se a"la in
cautarea propriei identitati sau a viralitatii sale, simboli#ata de turnul din mijlocul drumului.
,urnul este un simbol "alic prin e!celenta.
$ste posibil ca .atric8 sa poata lega o alta relatie cu tatal sau cand isi va destepta e-ul
viril deoarece, moartea pre#enta in acest desen este si povestitoare a unei alte nasteri.
Dar tatal repre#entat in general de soare, poate sa "ie repre#entat deopotriva de un
personaj regal a carui coroana simboli#ea#a suprematia si stralucirea, sau de alte elemente
in special, de "orme "alice sau de animale puternice.
0desen ;?- sagetile in directia tatalui arata revolta impotriva autoritatii1
0desen ;@- apusul de soare al lui .atric80;; ani1 este semnatura con"lictului cu tatal1
C*.I,-L(L I)
-mul
-mul este imaginea eului, in punctul in care anumiti cercetatori au "acut un test de
personalitate si de evaluare a inteligentei. .rintr lucrarile din acest domeniu, cele ale lui
3oodnough, %ay si 6achover au de#voltat din plin acest aspect.
Scopul nu este de a evalua, ci de a intelege copilul prin repre#entarea omului. 6odul in
care-l trasea#a, il imbraca, il impodobeste sau il impopotonea#a cu elemente imaginare sunt
in"ormatii despre ceea ce simte copilul, despre usurinta sau di"icultatea de a-si regasi locul in
viata, de a comunica sau de a evolua.
-mul din desen traieste mii de meta"ore la "el de importante si minunate ca cele ale
vietii interioere a copilului. $volutia omului nu este imaginea evolutiei copilului 0de va#ut
desenele lui Ingrid1.
,alia, hainele, situatiile, detaliile adaugate sau uitate sunt piste care e!plica progresul
sau intrebarile autorului sau. In multe ca#uri, suprimarea unui element inseamna suprimarea
unei probleme sau a unei culpabilitati legate de ceea ce omitem.
Di"eritele parti ale corpului au "iecare o semni"icatie reala si simbolica, si merita o
atentie deosebita. ,otusi, disimularile nu sunt niciodata lipsite de importanta, si obiceiul
omului sau al stilului sau nu sunt lipsite de interes.
Importanta personajului in pagina, ca si puterea liniei mai mult sau mai putin sustinute,
arata valori#area sau devalori#area e-ului. (n om mic si i#olat indica lipsa de incredere si
necesita incurajarea copilului.
13
Di"eritele parti ale corpului
Capul
Copiii mici "ac intotdeauna capete importante, plecand de la un centru sau de la o
globalitate cap-pantece, care este resimtita ca un intreg. 2egasim o dimensiune pentru
aceasta parte a corpului chiar si cand acesta din urma se articulea#a intr-un mod mai
aproape de realitate.
Capul este locul de comunicare si de intelegere, care permite emiterea si
receptionarea de in"ormatii din mediul inconjurator, atat prin va# cat si prin au# sau vorba "ata
e!prima emotiile intr-un mod privilegiat.
*ceasta parte a corpului este "oarte importanta deoarece, "ata este cea care permite
identi"icarea unei persoane. (n cap mare arata importanta e-ului, care este resimtit ca un
centru sau ca un element primordial al vietii.
Dincolo de ? ani, capul ia in principiu dimensiuni mai e!acte. (n cap enorm dincolo de
aceasta varsta revelea#a adesea o hipertro"ie a e-ului sau un narcisism e!cesiv. Din contra,
micimea sa indica adesea o tendinta de devalori#are sau un teren depresiv.
Cu capul gandim, re"lectam, controlam impulsurile. *st"el, un cap de dimansiune mica
poate repre#enta o predominanta a instinctului sau a impulsurilor asupra ratiunii, daca restul
desenului merge in acelasi desen.
Intr-un mod general, "ata e!pima sentimentele autorului 0agresivitate, blandete,
neliniste1. Copiii nelinistiti au tendinta sa mai treaca odata sau sa accentue#e contururile "etei,
chiar daca elementele cele mai e!presive cum ar "i ochii sau gura pot "i putin ascunse.
$ste si ca#ul *nnei-Laure, ? ani, care, in timpul unei perioade, strica e!presia "etei,
identitatea personajului, chiar daca are grija de contururi si de detalii pantaloni, coroana.
Cerul este bra#dat de linii ori#ontale, *nne-Laure nu vrea sa in"atise#e anumite lucruri, si isi
pune interdictii.
.ersonajul este adesea pre#entat din pro"il, este deci mai mult relie". .oate sa "ie
apanajul unui copil agresiv, cu conditia ca restul desenului, sa aibe o "orta a liniilor, "orma
ascutita, culori contrastante, ca restul desenului sa "ie in acelasi sens.
Daca nu pro"ilul indica o atitudine de "uga, teama de a privi in "ata sau de a "ace "ata
situatiilor. 2epre#entarea pro"ilului este mai "recventa la pubertate, dar ea apare destul de
devreme pur si simplu pentru a da impresia de miscare. Interpretarea sa merita asadar sa "ie
nuantata.
0desen :;- pg. &:-&<, personaje depersonali#ate ale *nnei-Laure, semn al an!ietatii
sau al cautarii identitatii1
-chii repre#inta privirea spre lume. $i sunt oglinda su"letului si re"lecta "iinta interioara.
6arimea lor arata gradul de deschidere sau dorinta de a vedea. $i indica e!traversiunea si
curio#itatea cand sunt de dimensiune mare, sau introvesriunea cand sunt mici, re"u#ul de a
vedea cand sunt suprimati.
Cu oca#ia "a#ei oedipiene care se mani"esta de la varsta de =-> ani, cand copilul isi
pune multe intrebari despre se!ualitate, vedem aparitia a doi ochi enormi, care e!prima
voyeur-ismul sau dorinta de a vedea ceea ce I se ascunde.
In anumite ca#uri intalnim ochi "oarte mari, e!act un mic punct in centru. Cand acest
lucru se repeta intr-o serie de desene, este e!presia unei temeri care merita cercetare sau o
atentie deosebita.Simbolismul ochiului este vi#iunea "i#ica, dar in egala masura, si
clarvi#iunea, ochiul magic si atotputernic, constiinta.
$ste a vedea si a "i va#ut, de unde asocierea inconstienta cu puterea celui de-al
treilea ochi, sau cu ochiul lui Cain ochi de lumina si de culpabilitate.
De alt"el, ochii sunt cei cu care seducem. -chiul are deci un caracter estetic legal de
seductie, care se mani"esta prin ochi de dimensiune mare, cu gene lungi si ingrijite. *ceste
14
detalii sunt mani"este in desenele "etitelor, care vor sa-si a"irme "eminitatea, sau la baietii
e"eminati.
$ste intotdeauna interesant de va#ut in ce parte se indreapta privirea pentru ca putem
gasi acolo un centru de interes.
Sprancenele permit accentuarea privirii, o poate "ace mai sensibila sau mai dura dupa
ca#, mai seducator sau mai inspaimantator. Gona acoperita cu par repre#inta in general "orta
brutala, animalica care se a"la in "iinta umana.
Se va remarca daca spranceana este ingrijita, marcand grija estetica sau
autocontrolul, sau #barlita si agresiva, ceea ce implica di"icultatea de a controla instinctele si
mania.
0desen ::- pg. &>- in acest desen Chrystelle 0> ani1, ochii mari arata curio#itatea
vi#uala preponderenta, legata de preocupare se!uala, ceea ce este con"irmat de "loarea
dintre picioare, alt simbol se!ual1.
3ura "ocali#ea#a toate tendintele orale legate de absorbirea hranei, de saruturi sau de
vorbire. I se atribuie o semni"icatie alimentara sau sen#uala care se raportea#a adesea la
doica. Intr-adevar, in primele luni de viata, mama daruie totul deodata dragoste, caldura si
hrana.
In timpul acestei perioade, numita si "a#a orala, copilul captea#a si absoarbe, si
satis"actia primordiala este in mare parte legata de gura care procura placerea si
plenitudinea.
- gura carnoasa indica aviditatea si sen#ualitatea. Suprimarea gurii poate insemna o
vina orala, o problema legata de hrana sau de mama. .oate sa "ie vorba de o di"iculate de
comunicare 0intregul "iind legat1 deoarece gura permite articularea vorbelor.
Cu#ele inchise re"lecta o tensiune sau adesea o agresivitate. Limba contine o
semni"icatie se!uala, pre#enta sa arata ca copilul isi pune intrebari despre acest subiect sau
incearca sa re#olve probleme legate de propria se!ualitate.
Dintii mai mult sau mai putin ascutiti sunt in cea mai mare parte a timpului in raport
direct cu agresivitatea pe care copilul simte nevoia sa o e!prime. Se intampla ca ei sa se
descopere intr-un suras mare cu toata ambivalenta amabilitate-agresivitate, pe care acest
lucru o presupune.
$i pot sa se asocie#e de asemenea se!ualitatii si puterii. Dintii sanatosi sunt simbol al
"ortei si al sanatatii, dintii care cad se asocia#a pierderii vitalitatii si virilitatii. In acest sens,
dintii au adesea un simbolism "alic ca si barbia de alt"el, care este intr-un tar#iu repre#entata,
si care dupa conturul sau indica o "orta virila si voluntara a celui care desenea#a sau dorinta
de a incarna aceasta putere.
+asul prin "orma sa este un simbol "alic, si repre#entarea sa e!acerbata 0nas anormal
de lung si de"ormat1 atrage atentia asupra problemelor legate de se!ualitate. *st"el, baietii
care resimt "rica de castrare o compensea#a in mod constient prin repre#entari "alice
numeroase, timpul evacuarii "ricii.
0desen :<- desenul lui *!el- arata preocupari se!uale prin repre#entarile "alice nas
"oarte lung, ciocane,cravata1.
(rechile cand sunt scoase in relie" sau cand au o dimensiune mare e!prima adesea
dorinta de a sti, de a au#i, de a "i la curent. Intalnim acest simbolism la copiii avi#i de
cunoastere sau la cei care su"era in urma a ceea ce aud 0dispute "recvente, strigate,
amenintari verbale1.
$ste vorba adesea de copii "oarte susceptibili, care actionea#a cu insu"letire la re"le!ia
care actionea#a cu insu"letire la cugetarea care li se "ace. *nsamblul desenului permite sa se
vada daca este vorba e"ectiv de o lipsa de incredere.
15
La copiii atinsi de sur#enie mai mult sau mai putin importanta, e"ortul pentru a au#i
este repre#entat de urechi mari. Cand ele sunt suprimate la un copil care are varsta cand
poate sa le trase#e, poate "i vorba de re"u#ul de a au#i.
In acest ca#, ochii si gura indica deschiderea spre lume si permit situarea gradului de
comunicare sau intoarcerea spre mutenie. .arul repre#inta a "orta animalica mai mult sau mai
putin canali#ata dupa coa"ura personajului. )a trebui sa se tina cont de varsta copilului.
Deoarece cei mici trasea#a o lumina solara in jurul capului.
.arul este un atribut se!ual si "etitele care iau cunostinta de puterea lui de seductie,
ingrijesc parul personajelor lor "eminine cu numeroase bucle si ondulari, pe care le regasim la
baietii cu tendinta narcisista.
3atul este legatura intre cap si corp, intre gandire si instincte. $l apare rar inainte de >
ani. Scurt si des, el evoca puterea instinctelor. Lung si "in arata dorinta de a se ridica, de a "i
mai mare sau superior pe plan "i#ic si mental.
.utem vedea aici adesea semnul ambitiei si al varietatii. *bsenta gatului spre @ sau ;'
ani sau dupa ;' ani arata predominarea materialitatii.
,runchiul
,runchiul, domaniu al instinctelor este repre#entat la cei mici printr-o "orma ovoida
0dupa omul mormoloc1. Inainte de a "i separat in mod clar in bust si ba#in. %eminitatea este
mani"estata prin "orme rotunde 0sani, solduri, "ese1 atunci cand "orta virila tinde sa "ie
e!primata mai mult prin unghiuri si patrate.
Sanii sunt desenati de "etite care iau cunostinta de se!ul lor in cautarea identi"icarii cu
mama. Intr-un general, sanii pot reaminti de preocuparile orale legate de mama sa sau de
hranire in general. *par adesea in mod involuntar in peisaj 0in dealurile care seamana cu
"orma pieptului "eminin1.
Curicul "igurea#a "recvent in primele repre#entari ale omului, in special in perioada in
care copilul este preocupat de aceasta parte a corpului si de "olosirea lui.
Curicul este de asemenea un centru al sau, centru al lumii, centru de viata. In desenele
copilului mai mare, el este o preocupare narcisista sau teama de esec. Centru care aduce la
sine este intr-o anumita masura opusul elanului spre celalalt. Curicul sistemati#at este semn
de dependenta.
6embrele
6embrele servesc comunicarii la a da, la a lua, mersului si actiunii. $le repre#inta intr-
o anumita masura inserarea in mediul inconjurator0 cu conditia sa se tina cont de ansamblul
desenului, de talie, de dHcor1, ca si contactul cu viata si actiunea de #i cu #i.
Se spune intinde bratele spre celalalt sau "a primul pas. Directiile indicate de brate
sau de picioare nu sunt lipsite de importanta si "ac parte de elementele de interpretare. * sta
tare pe picioarele sale inseamna a "i tare in interior. (nui personaj care nu se tine in picioare ii
lipseste echilibrul interior.
Se va tine cont de "aptul ca copilul poate sa desene#e in mod regulat personaje bine
inradacinate si apoi dintr-o data sa "aca un om care isi va pierde echilibrul. Copilul pierde
momentan contactul cu realitatea sau se simte in nesiguranta in mediul sau.
- atitudine mai atenta sau mai echilibrata din partea adultului poate restabili structura
solida a copilului. +u este vorba in nici un ca# de a-l ajuta sa trase#e un om mai echilibrat.
*dultul nu trebuie sa oriente#e desenul, dar trebuie sa inteleaga ca omul trasat pe "oaie
su"era, e#ita, se cauta si se echilibrea#a ca si copilul in viata.
Citirea desenului permit de asemenea sa-l iubeasca pe copil mai mult, si de a se
reconsidera adesea ca si parinte. Cratele evoca sociabilitatea si contactul cu ceilalti, in"luenta
16
cu lumea inconjuratoare larg deschise, ele arata dorinta de a participa si de a comunica,
sociabilitatea.
,otusi, cand sunt in po#itie ori#ontala si intinse, se poate vedea, din contra o tensiune
in relatiile cu ceilalti dar, orice s-ar intampla, deschiderea lor arata nevoia de actiune. Cratele
mari denota o personalitate ambitioasa.
Soliditatea lor e!prima un temperament reali#ator. Lipite de corp, ele impiedica
adevarata schimbare si evoca inhibarea sau re"u#ul de a da. Daca ele atarna "ara energie,
poate "i vorba de o atitudine de renuntare sau de sentimentul esuarii in care vom regasi indici
sub alte "orme.
6ainile si degetele participa la e!plorare, la actiune si la sociabilitate. In primele sale
desene, copilul desenea#a maini in "orma de "lori, sau cate un soare in var"ul "iecarui deget.
Inchise sau deschise, ele traduc disponibilitatea sau neincrederea, deschiderea sau retinerea.
Se intampla ca degetele sa se termine in gheare de temut, e!primand agresivitatea
latenta sau reala. -misiunea mainilor de#valuie o culpabilitate legata de "olosirea lor, ceea ce
se a"la adesea in raport cu masturbarea sau cu "urtul. Se intampla ca ele sa "ie ascunse la
spate sau in bu#unare- ceea ce corespunde unui temperament misterios.
.icioarele e!prima siguranta si puterea de a"irmare. Cand sunt de dimensiuni mari,
indica actiunea, nevoia de miscare, ast"el ca picioarele scurte sunt mai usor de repre#entat
de catre copiii pasivi.
$le sunt "ragile la cei deprimati sau celor care le lipsesc siguranta. Intr-un mod general,
un personaj in picioare este un posibil activ, cand sta jos este pasivB culcat el cedea#a in "ata
greutatilor.
.icioarele dau ba#a intregului corp si relevea#a ca si picioarele, contactul cu mediul,
siguranta sau "rica. $le simboli#ea#a contactul cu pamantul, cu solul, cu concretul. Se spune
a "i cu picioarele pe pamant, ceea ce evoca echilibrul pe plan mai general. .icioarele si
gambele stranse re"lecta adesea lipsa de incredere, atunci cand sunt indepartate ele dau
stabilitate, "orta si deci siguranta omului.
.icioarele "ormea#a un salt brusc care-i da o semni"icatie "alica. *st"el, ele pot lua o
anumita "orma in desenul baietilor sau pot "i marite "ara masura sau innegrite cu oca#ia "ricii
de castrare chiar daca "etitele au adesea tendinta sa le trase#e mai mici si mai putin agresive.
La ambele se!e, se remarca adesea ca sunt repre#entate prin "orme curbe cand
copilul cauta sa-si controle#e si sa-si respinga agresivitatea. *st"el, intr-o serie intreaga de
desene, /arina 0= ani1 inconjoara picioarele personajelor sale cu numeroase invelisuri care le
ingreunea#a si le destabili#ea#a.
*cest lucru arata nesiguranta sa interioara si agresivitatea sa innabusita imbinata cu
culpabilitatea. De putin timp, /arine are o sora mai mica si ii trebuie timp pentru a integra
aceasta situatie. $i ii lipseste increderea 0picioarele sunt stranse1 in ciuda dorintei sale de a
participa 0bratele deschise1.
Iainele
Iainele redau atitudinea si e!prima adesea emotii sau cautarea identitatii. $le
protejea#a ,incal#esc corpul si inima. -mul in"o"olit din cap pana-n picioare nu implica caldura
hainelor, ci caldura sentimentelor.
$l vrea sa "ie inconjurat de dragoste si sa "ie luat in brate. *cest lucru e!plica "aptul ca
in aceeasi scena gasim adesea un personaj "oarte acoperit 0cel caruia ii lipseste dragostea1,
pe cand un altul poate "i in tinuta de vara 0cel care primeste multa dragoste1.
Liniile, "ormele si culorile hainelor sunt anali#ate dupa principiile de ba#a enuntate mai
sus. ,rebuie notat ca in primul rand copilul desenea#a personaje goale si ca-I imbraca in
17
general spre =-> ani. Ca urmare, nuditatea poate e!prima re"u#ul rolului social care este
repre#entat de haina.
,rebuie sa se tina cont intotdeauna, de conte!tul global caci nuditatea poate
repre#enta inocenta, scena paradisului sau naturaletea unui scaldat sen#ual dar in alte
ca#uri, este pedeapsa simbolica pe care o implicam celuilalt, un simbol al umilintei. Cel care
este repre#entat gol este deci devalori#at si in"eriori#at.
0desen :=- .ersonajele /arinei 0= ani1 ale caror picioare sunt inconjurate de straturi,
semn al nesigurantei si al agrsivitatii innabusite1.
Gdrentele sau hainele rupte "ac parte din acest proces de devalori#are. Cand copilul se
repre#inta pe el insusi in aceasta impopotonare, el arata revolta sa in raport cu mediul si
re"u#ul principiilor sociale.
Se va tine cont de hainele cu caracter mai de graba "eminin decat masculin. *numite
atribute simboli#ea#a in special virilitatea, de e!emplu, cravata, revolverul, pipa, umbrela,
bastonul.
Cu#unarele permit includerea secretelor si traduc dorinta de a avea viata intima. Se
pun in ele comorile. Cu#unarele indica deci dorinta de a poseda. Intalnim acest lucru in mod
"recvent la copiii care vor sa primeasca, sa capte#e, sa posede. In anumite ca#uri aceasta
vrea sa insemne ca copilul resimte o lipsa 0cand bu#unarele sunt numeroase1 reala sau
subiectiva sau o puternica cerere de a"ectiune sau de bunuri materiale.
Cu#unarele in e!ces sunt adesea desenate de copiii dependentei. Se intampla ca ele
sa "ie repre#entate la nivelul pieptului, ceea ce e!prima o preocupare se!uala. +asturii
impodobesc personajul si ii atribuie o anumita importanta.
*ccesoriile care permit "i!area, ordonarea, retinerea, ca si bretelele, nodurile, centurile,
evoca dorinta si e"orturile pentru a se retine, pentru a se con"orma e!igentei mediului sau al
educatiei.
Cureaua in special separa partea de sus de partea de jos, intelectul de instincte.
)edem adesea o talie "ina, o talie de viespe care risca sa se rupa cand copilul are un control
precar asupra instinctelor si a impulsurilor sale.
Iainele arata deci o identi"icare si sentimente pro"und resimtite. *numiti oameni
imprumuta haina care descrie un comportament intreg.
Co9boy-ul repre#inta o anumita imagine de virilitateB el este armat, tare si puternic. $l
e!pima o agresivitate latenta din cau#a pistoalelor sale, simbol "alic care arata identi"icarea
virila. Copilul este in de"ensiva si cauta sa se a"irme.
Indianul ar "i interesant de studiat. Daccilitatea actiunii sale, siretenia sa, aspectul sau
nesesi#abil 0palaria sa simbol al puterii1 si sagetile sale e!prima agresivitatea si
autoapararea.
Fandarmul incarnea#a legea, ordinea, puterea autoritatii. $l este cel care dirijea#a,
protejea#a sau pedepseste. Copilul care se desenea#a in jandarm resimte adesea tensiuni
importante si o agresivitate puternica mai mult sau mai putin e!primata 0trebuie observat
costumul si in special tot ceea ce cuprinde si sugruma centuri, mansete, guler strans1.
+e putem gandi la un con"lict cu tatal sau cu autoritatea pe care o repre#inta.
6arinarul este cel care este pe punctul de a pleca. $l de#valuie dorinta de eva#iune,
de a "i in alta parte sau de a "i altcineva. Dupa "recventa aparitiei sale la acelasi copil, el va
e!prima dorinta de a calatori sau o di"icultate in a se stabili#a, in a prinde radacini.
.ersonajul mascat cateodata inconjurat de o pelerina, releva dorinta de a se ascunde.
Il intalnim la copiii care mint, dar aceasta atitudine poate "i inteleasa cand conte!tul "amiliar
este resimtit ca "iind "ie prea su"ocant, cand parintii vor sa stie totul, toul mereu.
Copilul are nevoia de a se imparte in mai multe secrete.
18
2obotul este un erou atotputernic si invingator, inatacabil deoarece e!ista un "el de
armura care il intareste si-l "ace viril. $ste adesea simbolul nevoii de protectie. Copilul care se
blindea#a in spatele unei "atade si intareste sistemul sau de aparare.
2egele Stralucitor si incoronat este imaginea eu-lui stralucitor si dominator. $ste de
asemenea o repre#entare a tatalui simbolic. $l indica dorinta de a"irmare.
2egina este imaginea sublimata a mamei si a "emeii. $a este "recventa in desenele
"etitelor care visea#a sa incarne#e suprematia si idealul de "rumusete si de putere. *nsamblul
scenei permite sa se vada daca este vorba de o identi"icare cu personajul, sau daca acest
personaj repre#inta imaginea maternala.
Stereotipul, adica repre#entarea e!acta a unui model sau a unui personaj per"ect dar
"ara viata e!prima "uga sau abandonul, sau pur si simplu dorinta de a se ascunde. *st"el
Javier ;< ani, caruia I se cere sa desene#e un om, a inteles imediat riscul de a de#valui si se
straduieste sa "aca un 6ic8ey irerosabil, per"ect, dar impresionabil, caci este un personaj
reprodus.
*st"el copilul nu se implica raspun#and politicos le ceea ce este intrebat. -mului
Javier stereotip prudent, el evita sa-si de#valuie eul oricui. Intalnim adesea stereotipul cu
repetarea sistematica a aceleiasi "ete in seriile de desene ale aceluiasi copil. *m putea crede
ca autorul sau a decalcat personajele. *cest lucru se produce destul de des la copiii
de#radacinati sau abandonati, sau la ce adoptati de medii culturale di"erite de cele din tara lor
de origine.
Stereotipul indica cautarea identitatii sau imposibilitatea de a trai ceea ce este nevoie
modelului e!terior, lui propunand o identi"icare care o"era siguranta. In ca#urile e!treme e!ista
totusi un abandon al propriei personalitati.
0desen :>- Desenul lui Javier- repre#entarea e!acta a unui model poate e!prima "uga
sau abandonul pur si simplu, dorinta de a se ascunde1.
0desen :&-:A- desenele *ymeric8- repre#inta de mai multe ori aceeasi tema- un
animal mai mult sau mai putin masiv, singuratic care se indreapta spre manie 0spre stanga1
Se intampla ca acest copil sa se proiecte#e intr-o "orma animala. *nimalul principal
este el insusi. Caracteristicile animalului ales ajuta la interpretare.
*ymeric8, de e!emplu are o cerere puternica in relatia cu mama. In primul desen 0& ani
si jumatate1, "ormele circulare negre re"lecta o neliniste legata de comunicare. In al-:-lea
desen 0;' ani1 *ymeric8 mani"esta o ambivalenta dragoste-agresivitate, el asteapta mult de
la mama sa si se protejea#a in acelasi timp.
Spatele animalului este acoperit de spini, dintii sunt ascutiti. .uterea instinctiva este
puternica. In realitate, *ymeric8 este corpolent si vede compensatii in hrana 0ve#i desenele
:&-:A1.
Se!ualitatea
De la varsta de = ani sau > ani, se mani"esta cautarea identitatii se!uale. Dincolo de
semnele evidente ale virilitatii 0umeri patrati, barba1 sau ale "eminitatii 0rochii, bijuterii, par
ondulat, gene lungi1 abservam aparitia unor insusiri sau obiecte in mediul inconjurator, care
intaresc ideea de virilitate sau de "eminitate obiecte "alice si "orme agresive in primul ca#, sau
obiecte scobite, apa, "lori in cel de-al :-lea ca#.
.reocuparile se!uale sau interesul pentru se!ualitate se mani"esta printr-o ingrosare in
locurile se!uate, sani si partile genitale.
In aceeasi perioada, copilul incepe sa desene#e peisaje, daca nu noapte sau cel putin
luminate de luna. *ceasta, simbol al visului si al inconstientului, indica adesea in desenul
copilului, intrebari care au legatura cu se!ualitatea.
19
*partenenta la se!ul "eminin sau la se!ul masculin nu este evidenta pentru toti copiii.
(nii pot avea sentimentul ca apartin se!ului opus sau pot dori sa apartina se!ului opus, si
anume atunci cand parintii asteptau un baiat in locul "etei sau vice-versa, cand copilul simte
ca in "amilie, un copil de alt se! este pre"erat.
Structura situatiei este destul de comple!a caci, dincolo de dorintele sau pre"erintele
parintesti, ramane de va#ut cum traieste si isi accepta mama "eminitatea sau isi incarnea#a
tatal virilitatea.
-ricare ar "i comportamentele aparente, copilul simte ceea ce poate ramane in planul
lucrurilor nerostite, si actionea#a in "unctie de acest lucru 0desen :?1.
Interdictiile se!uale sau con"lictele imbinate cu sentimentul de vina 0adesea legate de
masturbare1 se mani"esta "recvent printr-un baraj al regiunilor genitale sau prin suprimarea
partii de jos a corpului.
-mul sau proiectia care-l inlocuie re"lecta copilul la un moment dat. Iainele, culorile,
peisajul inconjuurator si numeroasele desene "acute in aceeasi perioada participa la
imbogatirea anali#ei sale.
%amilia
Daca I se cere, copilul poate desena o "amilie, el desenea#a propria "amilie sau "amilia
ideala in vi#iunea sa raportandu-se la ceea ce are sau nu are. *numite personaje sunt
valori#ate, altele suprimate. Impresia subiectiva contea#a "ara indoiala mai mult decat realul,
si copilul nu desenea#a neaparat parintii sau "ratii si surorile asa cum sunt ei ci mai ales asa
cum ii percepe el.
0desen >:- casa lui *!el 0;: ani11
0desen :?- Chrystelle 0A ani1- a "emini#at in totalitate personajul sau, par lung, gene
mari, boneta, geanta care este un simbol se!ual "eminin. %lorile intaresc "emini#area.1
0desenele :@-<'- problematica se!uala apare in desenele acestui baiat 0;: ani1. Linia
care traversea#a corpul personajului seamana cu o bariera si semni"ica interdictia se!uala
resimtita de copil. Celalalt desen e!prima tensiunile 0patratele presarate pe bust1. Copilul a
ascuns partea in"erioara a corpului, sursa de vina sau de preocupari1.
0desenele <;-<:- desenea#a : aspecte di"erite ale personalitatii sale unul "oarte viril,
putin incordat, celalalt mai "in si "eminin, dar cuprins de neliniste, pete negre pe tot costumul.
*!el isi pune intrebari asupra partii masculine si "eminine din el.
*ceasta realitate a "amiliei este cea mai importanta din vreme ce prin intermediul ei se
structurea#a copilul, su"era sau se deschide. In acest domeniu, lucrarile lui .orot si ale
Doctorului Corman au contribuit la elaborarea testului testul desenului de "amilie. Se da
dispo#itia urmatoare Desenea#a o "amilie, "amilia care ti-o imagine#i.
%le!ibilitatea dispo#itiei permite o mai mare libertate de e!primare. Daca copilul nu are
incredere, el poate "oarte bine contura obstacolul, desenand o "amilie de animale ale caror
caracteristici umane le vom descoperi de alt"el. )om tine cont, ca intotdeauna, de linie sau de
#onele de ocupare a spatiului, in special stanga, care se a"la in raport cu mama si cu
atitudinile agresive si dreapta legata de simbolismul tatalui si de elanul spre viitor.
.entru desenele de pro"il, trebuie stiut ca un stangaci desenea#a cu mai multa placere
pro"iluri indreptate spre dreapta si un dreptaci se simte mai bine cand trasea#a un pro"il
indreptat spre stanga. Se cuvine sa se ia in considerare acest lucru, inainte de a se pronunta
pentru o revenire la trecut sau la elanul spre viitor.
Gonele lasate goale nu sunt neinteresante deoarece vidul repre#inta imposibilitatea
sau inter#icerea. Legatura care e!ista intre personaje este adesea indicata in mai multe
moduri. Cel mai evident mod este distanta. *ceasta distanta masurabila pe "oaie este o
distanta subiectiva.
20
Se va remarca la personajul cel mai apropiat sau la cel mai indepartat, cel care este
singur, i#olat de grup sau adesea personajul respins care este pur si simplu omis sau absent
din scena.
Cursul iubirii care e!ista intre di"eritii membri ai "amiliei este remarcat pur si simplu de
contactul "i#ic dintre personaje. Cand acestia au un punct de contact, oricare ar "i partea
corpului care "ace lagatura, aceasta indica ca acest copil resimte un schimb de dragoste ca
un lant invi#ibil care "ace cursul sa treaca.
Legatura e!istenta intre di"eritele personaje este adesea indicata de gruparea culorilor
hainele celor : personaje se aseamana din acest punct de vedere. Culoarea serveste drept
punct de reper, ea devine o pista si un limbaj paralel.
6arimea este un indiciu usor de observat. Importanta subiectiva este indicata de
marimea pe care copilul o atribuie sau si-o atribuie lui insusi. 3asim si un "el de ierarhie "i#ica
in cercul "amilial. .ersonajul iubit sau admis capata o dimensiune caracteristica, celui care
este mai putin demn de interes I se va atribui o marime de o importanta mai mica. Cel pe care
copilul il vrea eliminat este indepartat si desenat separat.
In aceeasi ordine de idei, varsta atribuita di"eritilor membrii ai "amiliei nu corespunde
neaparat cu varsta reala. Copilul care asimilea#a cu greu venirea unui "rate mic poate sa-i i-a
locul in leagan si sa se desene#e bebe. Devenind mai tanar, pe de o parte copilul merita mai
multe mangaieri si mai multa atentie, iar pe de alta parte el se repre#inta intr-un stadiu in care
nu era vinovat de nimic, in consecinta bun si gentil, demn de dragoste.
Desenul este in consecinta unul din numeroasele moduri de a alunga teama de
culpabilitate resimtita de toti copiii care sunt gelosi pe noul-venit. *cest "enomen normal
merita sa "ie inteles, caci este semnul ca acest copil ar dori mai multa dragoste si ii displace
sa traiasca cu obligatia de a "i cel mai mare, cel mai responsabil si cel mai cuminte.
Desenul este un mesaj clar primul nascut are nevoia de a se simti in siguranta.
+umarul persoanelor nu corespunde in mod obligatoriu cu alcatuirea reala a "amiliei.
Inlaturarea anumitor membrii este usor de anali#at "iindca e!ista o tendinta simpla a copilului
care consta in a "ace sa dispara ceea ce este jenant sau sursa a su"erintelor.
Din contra, se intampla ca el sa introduca personaje imaginare in "amilie.In cea mai
mare parte a ca#urilor, acest personaj repre#inta un aspect al personalitatii copilului.
*titudinea sau rolul care-i este atribuit este important in mod special, deoarece ea mani"esta
adesea un sentiment pe care copilul nu indra#neste sa-l marturiseasca si de care ar vrea sa
se debarase#e 0manie, agresivitate, neascultare, gelo#ie1.
*titudinea repre#inta in mod simbolic acest re"u# al unei parti din el printr-un personaj
e!terior lui.
0desen <<- pg.?&- desenul Chrystellei 0& ani1 scoate in relie" importanta mamei.
$i ii atribuie o dimensiune mult mai mare decat tatalui 0in realitate se intampla
contrariul1.Cele < personaje se ating la maini 0parintii1, la picioare 0tatal si copilul1. *cest
contact indica curentul de dragoste care circula intre ei.Dar copilul se simte mai la o parte,
deoarece ea este usor in retragere.
0desen <=- pg.?A- indesenul lui %lorent, mama este preponderenta, ea este mai
comunicativa 0bratele-I sunt deschise1. ,atal este pe un piedestal.
Copilul e!prima un con"lict cu "ratele mai mic. * avut grija sa-l puna departe si si-a
desenat un pulover cu creion alb. *lbul vrea sa insemne nevinovat. %lorent se
de#vinovateste ast"el de orice vina si se lupta cu o agresivitate latenta vi#avi de "ratele sau.
*nsamblul deenului este in acelasi timp echilibrat.
)alori#area si devalori#area se mani"esta prin marime sau prin decorarile
semni"icative. *numite personaje sunt mai evidentiate decat altele si imbraca podoabe
bijuterii, diverse podoabe si diverse embleme care intaresc virilitatea sau "eminitatea
21
personajului 0palarie, baston, geanta1. .ersonajul valori"icat este in cea mai mare parte a
timpului in relatie cu identi"icarea copilului.
$ste un personaj pe care el il admira si de care vrea sa "ie iubit. .unerea in scena la
care se e!pune copilul cand desenea#a este o istorie in sine. Idealul este de asemenea de a
putea au#i ceea ce povesteste copilul, caci el "ace sa traiasca situatia eliberand tot ce-l
preocupa. Situatia aleasa, locul, decorul si atitudinile respective ale personajelor vorbesc de
la sine.
%a#a oedipiana
0desen <>- Chrystelle 0> ani1 desenea#a seductia pura cu acest paun tinut in lesa. $l
"ace roata si isi etalea#a "armecele sub soare 0tatal simbolic1.
%oarte devreme, copilul tinde sa se identi"ice cu parintele de acelasi se! si simte o
atractie vie pentru parintele de se! opus. 6icul baiat rivali#ea#a cu tatl sau, ar vrea sa-l
egale#e si sa-l intreaca pentru a-i capta toata dragostea mamei.
%ata se identi"ica cu mama, vrea sa "ie de asemenea "rumoasa ca ea si sa atraga
toata atentia tatalui. In cele doua ca#uri, copilul vrea sa stapaneasca parintele de se! opus,
dar baiatul percepe tatal ca "iind un obstacol puternic si "etita o vede pe mama sa ca "iind o
rivala.
Dar dorinta de a-l inlatura pe cel care jenea#a este inadmisibila si angoasanta pentru
copil. *ceasta dorinta nu se mani"esta deci inconstient, deoarece ea provoaca o vina
puternica. 2ivalul este in acelasi timp si obiect al dragostei si al ostilitatii.
$ste o schema simpla si normala. ,otusi, aceasta "a#a provoaca reactii emotionale
"oarte importante. $a "ace parte din evolutia personalitatii, momentul cand copilul isi gaseste
cu adevarat identitatea sa se!uala si isi indreapta seductia spre relatii e!terioare. Con"lictele
interioare de-a lungul acestei perioade sunt traite cu intensitate. Intalnim starea de angoasa si
agresivitatea. Dar, impulsurile ostile sunt resimtite ca "iind periculoase deoarece ele starnesc
"rica de pedeapsa.
Situatiile oedipiene apar in mod clar in desenele de "amilie. Sunt remarcate in primul
rand prin valori#area trasaturilor se!uale ale copilului care-si intareste virilitatea sau
"eminitatea. 2epre#entand "amilia, el se putea situa in mod privilegiat langa parintele de se!
opus, "acand cuplu cu el.
.arintele de acelasi se! este indepartat sau i#olat discret. In anumite ca#uri, el este in
mod clar obiect de agresivitate si su"era unei amenintari oarecare dupa punerea in scena a
desenului. *desea el este devalori#at mai putin ingrijit si mai putin decorat decat copilul care,
in mod simbolic ii ia locul in cuplu.
6arimea personajelor are si aici o mare importanta si nu sunt putine ca#uri in care
"etita de e!emplu, se desenea#a la "el de mare sau mai mare decat mama sa, ceea ce
e!prima dorinta sa de a-i lua locul. Se intampla ca desenul sa puna in relie" separarea
cuplului parintesc. *st"el, mama sau tatal sunt separati, pur si simplu indepartati sau in mod
clar despartiti, "iecare la cate un capat de pagina.
*ceasta separare poate corespunde realitatii in ca#ul unui divort sau a absentei
e"ective a unuia din parinti. Dar, conclu#iile premature se dovedesc periculoase, caci
separarea cuplului poate la "el de bine sa corespunda dorintei secrete a copilului de a separa
cuplul parental pentru a ocupa locul rivalului.
*ceasta gelo#ie, normala in "a#a oedipiana este "recventa si desenul are avantajul de
a permite copilului sa se elibere#e de tensiunea emotionala pe care o provoaca. +u ar "i de
dorit sa se intervina intr-un "el sau altul pentru a in"luenta copilul sau pentru a-l instiga sa
desene#e alt"el. Din contra, descarcarea con"lictelor oricare ar "i ele este eliberatoare si-si
gaseste locul privilegiat in desen.
22
0desen <&- *!el 0;' ani1- se repre#inta mai mare decat tatal si este inarmat cu o
sageata ca si el. $l il concurea#a in virilitate chiar daca este departe de mama.
.ropria lui sageata se indreapta spre stanga 0domeniul simbolic al mamei1. *!el se
a"la in "a#a oedipiana. $l si-a dat mai mult importanta decat "ratelui sau 0;< ani1 pe care l-a
devirili#at in mod simbolic, nedandu-i arma.
Se intampla ca copilul sa uite sa se repre#inte cand "ace desenul "amiliei. $liminarea
sa din "ericire este putin "recventa. $a atrage atentia asupra unei tendinte de depreciere a lui
insusi sau o di"icultate e!istenta.
$ste un ca# e!trem si e!presia unei tendinte depresive la copil. .recautia este de
asemenea riguro#itatea deoarece copilul se poate repre#enta in mod indirect in alt element al
tabloului de e!emplu, in cainele care este mangaiat si care merita a"ectiunea intregii "amilii.
.entru a determina identi"icarea reala a copilului, putem sa-I punem intrebari care sa
"ie cele mai deschise posibile. De e!emplu este de dorit sa se inceapa prin a-l intreba pe
copil +umeste-mi toate personajele pe care le-ai desenatE, Ce "ac eleE. Doctorul Corman
a instaurat o serie de > intrebari, pline de semni"icatie 0intreban apoi De ce dupa "iecare
raspuns1
- Care este cel mai dragut din toata "amiliaE
- Care este cel mai putin dragut dintre totiE
- Care este cel mai "ericitE
- Care este cel mai putin "ericitE
%ara a "olosi aceste intrebari ca un complot rigid, ne putem servi de el ca ba#a de
dialog cu copilul, avand grija sa nu sugeram noi insine raspunsurile.
De e!emplu, trebuie evitam sa spunem cand aratam spre un om- Ce "ace tataE Caci
identitatea personajului nu este simtita de adult in mod obligatoriu asa cum este simtita de
copil. Copilul este cel care trebuie sa-I dea identitate personajelor si e!plicatie situatiilor, caci
el este autorul desenului. $l are si libertatea de a tacea daca simte o presiune deranjanta.
Desenul "amiliei ne aduce deci in mijlocul preocuparilor copilului si al con"lictelor traite
in rivalitatea "raterna. Identi"icarea, valori#area si devalori#area ne arata toate etapele pe care
va trebui sa le depaseasca in mod necesar inainte de a-i lua locul in viata.
Istoric
,estul desenului arborelui este "olosit in psihologie in evolutia intelectuala si a"ectiva, in
orientarea pro"esionala si in psihiatrie. *re valoare de evaluare, dar si de pronostic. Din ;@:?,
psihologul suede# $mile Fuc8er s-a interesat de acest subiect. $l si-a "olosit conclu#iile in
scopul orientarii indivi#ilor pe plan pro"esional. Lucrarile lui Fuc8er insista asupra impresiei
globale a desenului.
In jurul anului ;@<=, lucrarile lui Iurloc8 si ,homson au pus in relie" evolutia copilului
prin intermediul testului desenului. De "apt era vorba de ansamblul repre#entarilor 0arbore,
vapor, "ata, casa1 ale caror elemente erau apoi regrupate.
0desen ;=- ocuparea spatiului personajul ocupa tot spatiul in acelasi "el cum copilul se
impune cu mai multa "orta1
0desen A<- *nne-Laure 0A ani1- cele doua cupluri parintesti1.
Schliebe a contribuit din plin la avansarea acestui studiu. Cercetarea sa s-a sprijinit pe
e!presia a"ectivitatii la copil. Studiul sau, ba#at pe in jur de >''' de desene de copii de la = la
;' ani, a permis o apropiere statistica a raportului e!istent intre a"ectivitate si gra"ism.
Dispo#itia era urmatoarea Desenati un arbore, prima indicatie care serveste drept
punct de plecare, pentru alte teme comparate. *cestea s-au sprijinit pe urmatoarele indicatii
Desenati un arbore mort, un arbore "ericit, inspaimantat, trist, inghetat, muribund. S-a
23
remarcat de asemenea ca arborii inspaimantati se caracteri#ea#a prin tendinta haotica, cu
ramuri si cu linii in toate partile.
S-a remarcat de asemenea ca arborii veseli sunt mai mari decat arborii
inspaimantati. *cestia au tendinta de a "i mai mici decat media. *rborele vesel este in
general mai mare si respira mai bine, pe cand arborele su"erind se inclina si se apleaca in jos.
2e#ultatele acestor cercetari au pus in evidenta intr-un mod aproape static, raportul
dintre sentiment, comportament si gra"ism. *cest lucru a permis pe de o parte di"erentierea
stadiilor de de#voltare a personalitatii copilului.
(lterior, americanul Cuc8 pune la punct un test 0Casa, .om, .ersoana test al casei, al
arborelui, al omului1 valabil atat pentru adult cat si pentru copil. Cuc8 a insistat asupra
necesitatii tinerii cont de asocierile de idei a istoriei personale. Desenul este imbinat cu
diverse intrebari care desavarsesc anali#a Ce "el de arbore esteE Ce varsta are elE De ce
are nevoie acest arboreE
Lucrarile psihologului /oc8 sunt la "el de importante si au dat prilejul unor publicatii
importante in ;@>A. -bservatiile sale dau mai multe semni"icatii posibile aceluiasi desen
Dispo#itia lui /oc8 era vasta Desenati un pom, apoi Desenati un pom dar nu un brad.
Cradul, intr-adevar, risca sa reproduca o "orma stereotipica care poate servi sa se ascunda in
spatele unei masti. De alt"el, bradul incita la trasarea acelor ale caror intepaturi sugerea#a
puternic o agresivitate care nu este obligatoriu reala.
*lti psihologi au lasat un loc mai mare imaginatiei. De e!emplu 6in8o9s8a propune
Desenea#a-ti pomul, propo#itie care deschide liber posibilitatile proiectiilor. Desenarea
pomului de vis a "ost propusa de 6ontessori cu o dispo#itie care suscita toate aspiratiile
secrete.
Desenea#a un pom de vis, un pom care nu e!ista in realitate. *ceasta dispo#itie incita
la trasarea unui pom care revelea#a idealul pro"und. 2HnHH Stora a elaborat testul pomului
tinand cont de datele statistice si punand evidenta o scara de maturitate a"ectiva priivind copiii
de la = la ;> ani. $l le cere sa e"ectue#e succesiv = desene dupa dispo#itiile urmatoare
- Desenea#a un pom, dar sa nu "ie brad
- Desenea#a un alt pom, nu contea#a care
- Desenea#a un pom de vis, un pom care nu e!ista in realitate.
*l =-lea pom este desenat cu ochii inchisi. $ste o tehnica elaborata pornind de la
lucrarile lui Spielrein. $a permite de#valuirea unor vechi traumatisme care pot inter"era cu
pre#entul. In primul desen al pomului, remarcam adesea grija de a "ace bine sau e#itarea.
Desenatorul este constient ca se astepta ceva de la el.
*cest lucru implica un anumit control al impulsurilor, in timp ce al-:-lea pom permite
mai multa libertate si este insotit in general de o rela!are si de o destindere care "acilitea#a
e!primarea.
*sta nu inseamna ca al-:-lea pom este cel autentic. *mandoua trebuiesc comparate
cu grija, acestia ilustrea#a doua aspecte ale personalitatii, primul corespunde mai mult
atitudinii vi#ibile sau dorite, al doilea corespunde imaginii de sine sau unei tendinte mai
pro"unde. .omul de vis aduce alte indicatii privind dorintele nesatis"acute si cautarea
rasplatei.
$ de la sine inteles ca subiectul trebuie sa aiba la dispo#itia sa "oi si creioane care sa-I
lase libera alegere. Calitatea estetica nu contea#a. Copiii mai adauga elemente si creea#a un
peisaj in jurul pomului. In acest ca# imaginatia il duce cu sine, dar acest lucru inseamna si
"aptul ca acest copil isi urmea#a a"ectivitatea. La adult este o marca a sentimentalitatii.
24
Cum sa anali#am desenarea unui pom
.entru inceput, este necesar sa se tina cont de globalitate inainte de a studia in
detaliu. %iecare element, oricat de important ar "i, nu are nici o importanta decat la lumina. Se
va observa suucesiv po#itia pomului, marimea lui si ase#area in pagina, linia, apoi di"eritele
parti ale pomului adica radacinile, trunchiul si coroana. $lementele studiate mai sus sunt mai
amplu de#voltate in lucrarile lui 2HnHH Stora, in opera sa intitulata ,estul desenului pomului,
Fean-.ierre Delaroe ;@A>.
Casa
$ste una din temele privilegiate care apare devreme in desene. Desenarea casei, ca
aceea a pomului sau a omului repre#inta de asemenea eul, ast"el incat il descoperim adesea
in "orme hibride ca un pom-om, casa-pom sau om-casa 0desenele =@ si >'1.
Casa are reamuri, omul prinde radacini sau pomul se "ace locuinta. Casa poate "i
anali#ata pe doua planuri. $a este re"lectarea eului si re"lectarea caminului.
.utem determina < parti mari care sunt pivnita, constructia si acoperisul. .ivnita este
"oarte rar repre#entata. $ste un domeniu ascuns, subteran, invi#ibil. $a contine valorile
inconstientului. Constructia care presupune "erestrele si usile este partea vie si locuibila. $ste
corpul casei intr-un "el, domeniul vietii si al schimbului. *coperisul corespunde in mod
simbolic domeniului gandirii si al imaginatiei.
Deschi#aturile casei sunt comparabile cu deschiderea psihologica. *st"el, "erestrele
mari si usile sunt marca receptivitatii si a unei dorinte de participare ca si de comunicare.
Cand copilul trasea#a deschi#aturi mari este vorba in general de un spirit deschis si mai
degraba e!trovertit.
Din contra, o casa inchisa, ascunsa sau in#estrata cu deschi#aturi mici, de#valuie un
copil mai secret, introvertit, sau poate timid sau inchis.
0desen =@- .e tema Desenea#a o casa /arine 0> ani1, trasea#a o casa-arbore, cu
numeroase "erestre dar "ara usa. /arina este secreta, nu se intra usor in mediul sau1.
%erestrele permit sa se vada ce se intampla a"ara. $le sunt intr-un anumit mod de
privire a casei si ne arata cum vede copilul viata, cu ce ochi priveste lumea care-l inconjoara.
%erestrele "rumoase impodobite cu "lori sau inveselite cu perdele, indica o privire optimista
asupra vietii. Din contra, "erestrele innegrite, oarbe sau obloane inchise arata dupa ca#, o
neliniste in comunicare sau re"u#ul de a vedea anumite lucruri.
Copilul poate avea o tendinta depresiva care, in acest ca# va "i con"irmata de alte
elemente. .ana in jurul varstei de > ani, copilul tinde sa repre#inte "erestrele care se rotunjesc
la unghiurile peretilor. Cand aceasta "orma persista dincolo de & ani, putem vedea in acest
lucru o intar#iere intelectuala.
(sa, mijloc de acces spre interior, indica cum comunica copilul cu ceilalti. Se poate ca
el sa deschida usa altcuiva sau sa se baricade#e in eul sau. Casa poate sa se "aca primitoare
sau un turn de "ildes linistit. .ortile multiple e!prima o dorinta importanta de a comunica.
,otusi, este intotdeauna interesant sa se adune hotararile asupra casei pe care a trasat-o.
Semineul este de asemenea o deschi#atura prin care se degaja "umul. *cesta din
urma este su"letul casei, re"lectarea starii de su"let a copilului. %umul poate sa se indrepte
spre dreapta 0spre viitor1 sau spre stanga 0regresie1. Se intampla ca "umul sa "ie incalcit,
indicand mai mult sau mai putin preocuparile sau tensiunile mintale.
%umul re"lecta si ambianta caminului copilului. Semineul contine adesea o semni"icatie
"alica si poate "i intarita de baietii mici in perioada oedipiana. Casa se poate "orti"ica,
devenind un castel puternic cand eul se protejea#a sau se apara. *ceasta "orma de
constructie poate repre#enta pentru copil, un re"ugiu agreabil, dar se intampla ca el sa ia
alura unui loc carceral si sa semene mai mult cu o inchisoare decat cu un loc idilic.
25
,oti copiii desenea#a la un moment dat sau altul un castel puternic care simboli#ea#a
o putere mare de a"irmare. *r trebui sa observe bine caile de acces. In desenul lui *!el 0>: si
><1, ;: ani, se baga de seama unele similitudini intre casa si "ortareata. In primul ca#,
constructia tinde sa "ir riguroasa, echilibrata si solida.
*!el a "olosit in mod vi#ibil o rigla ca sa "ie "rumoasa casa. $ste o modalitate de a-si
impune o disciplina. *ceasta indica "aptul ca *!el vrea sa para per"ect. Copilul are un spirit
deschis, cum arata si importanta acoperisului si marile deschi#aturi.
$l este misterios si nu lasa pe oricine sa intre in lumea sa interioara, usa are doua
sigurante si poate "i inchisa cu obloanele. $a este prudent, "ereastra mica deasupra portii
permite sa se vada inainte de a deschide. *ceasta ne "ace sa ne gandim la o usa de
inchisoare.
*nsamblul este in ciuda a tot, luminat. *!el are simtul detaliului si al observatiei. Intr-
adevar, el a repre#entat toate balamalele obloanelor. Din < "erestre, doua sunt in partea
stanga. +e putem gandi ca *!el comunica mai mult cu mama sa decat cu tatal sau.
De alt"el, soarele situat la stanga da acestei parti o anumita importanta. *"lam ca alt"el
locuieste cu mama sa. Casa descrie deci, un copil inteligent, echilibrat a carui curio#itate este
desteptata. $l este solid si cauta sa "ie per"ect sau cel putin sa raspunda unei imagini care se
asteapta de la el.
*ceasta auto-disciplina este sursa de tensiune. Cum arata si desenul "ortaretei
animate de mici personaje in ra#boi. $ste vorba de "apt de un con"lict interior. 3rapa
castelului este inchisa bine si e!ista putine deschideri. Cand ast"el se baricadea#a este inutil
sa se insiste si nu se va obtine nimic.
.odul indica totusi ca *!el poate iesi din el insusi cand se decide.
0desen >;- casa *rmelle1
Deschiderile casei *rmellei, Sani, sunt destul de mici.$le repre#inta simbolul unui copil
introvertit. De alt"el, ea trasea#a un "ir care leaga centrul casei de stanga "oii, "ormand un
cordon ombilical simbolic care leaga pantecele casei de mama 0stanga1.
*lte personali#ari ale casei pot sa apara. 6oara de vant de e!emplu, este o constructie
pe care o privim cu placere in realitate, indica dorinta de a "i admirat, dar poate revela si o
tendinta destul de solitara. *ripile morii asteapta vantul pentru a se pune in miscare. In acest
sens moara re"lecta adesea o latura putin lenesa, "ara sa-I lipseasca sarmul.
Conte!tul si mediul contribuie la producerea climatului in care se scalda casa. (n
cadru primitor participa la armonie si la veselie. Carierele, caile "ara iesire sau vidul traduc
interdictiile si golul a"ectiv.
Divortul si desenul casei
Cand parintii divortea#a copilul incepe sa desene#e doua case dupa imaginea celor
doua camine pe care le cunoaste. Incearca adesea sa le uneasca prin linii sau sa le puna una
langa alta pentru ca ele sa "ie alaturate. ,ot asa cum lui I-ar placea sa-si vada parintii uniti din
nou.
Cand stie ca este inevitabil ele sunt despartite in mod clar, dar vedem adesea o
masina mica care "ace drumul de la una la alta. Comparand casele de la dreapta la stanga,
putem preci#a cum resimte copilul "iecare dintre cele doua camine. ,otusi nu trebuie sa
dramati#am cand copilul decorea#a casa in care locuieste.
*cest lucru nu vrea sa insemne ca el este ne"ericit cu parintele cu care isi imparte
viata. .oate "i vorba de un "enomen de compensare caci absenta poate genera visul si
ideali#area.
0desen ><-casa-"ortareata lui *!el1
26
Casa /arinei
.rima casa a /arinei 0desen >=1 este in mod particular stramta. $a este echilibrata,
"ina si delicata. Casa se apleaca spre dreapta apoi se indreapta spre stanga, conturul este
albastru. /arina este timida, ea vrea sa se apropie de ceilalti dar se retine, ca si casa ei va
ramane in de"ensiva.
In al :-lea desen 0desen >>1 e"ectuat in aceeasi perioada, /arina se incurajea#a si iese
din ea insasi pentru a merge spre ceilalti. Dar acest lucru se e"ectuea#a cu multa reticenta
caci personajul ramane lipit de perete, si in acelasi timp /arina elimina "ereastra.
2amane o lucarna mare pe acoperis, in domeniul visului si al imaginatiei. /arina este
"oarte "eminina. (n an mai tar#iu 0desen >&1 gasim aceeasi problematica trei pete negre
domina desenul usa, "ereastra care adaposteste un personaj, si norul care ascunde soarele.
2egasim aici nelinistea legata de comunicare si "rica de autoritatea tatalui.
2elatia cu ceilalti este inca di"icila. .ersonajul care iese din casa se uneste cu acesta,
el nu este autonom. Dorinta de comunicare este repre#entata de un om mic la stanga care
este sub un clopot bine protejat. /arina este in acelasi timp tandra si nelinistita.
Impartita intre nevoia de comunicare si "rica de ceilalti. $a are nevoie sa "ie stimulata si
nu este inarmata pentru a se apara. Casa, ca orice procedeu de identi"icare evoluea#a cu
copilul si e!prima di"eritele medii pe care le intalneste in evolutia sa.
0desen >=- /arina 0> ani1- casa nr. ;1
0desen >>- casa nr. :1
0desen >&- /arina- casa nr. <1
0desen &;- *nne-Laure 0? ani1 -ceanul1
0desen &>- Chrystelle 0& ani1- ,ara imaginara1.
Drumul
Drumul repre#inta parcursul in viata. (n drum pietros este mai greu de parcurs decat o
carare in"lorita. (n drum larg si in"lorit arata bucuria de a trai, in timp ce un drum cu hopuri
e!prima di"icultatile intalnite de copil.
*speritatile sunt pur si simplu di"icultatile vietii sau problematica unei situatii e!acte.
Drumul innegrit de pietre este ca#ul unui copil nelinistit. Se poate ca copilul sa aibe
sentimentul traversarii unei perioade di"icile sau al unei etape care cere e"orturi mai mari.
Drumul intr-o "undatura contine o ambivalenta poate repre#enta drumul "ara iesire,
situatia "ara iesire sau pur si simplu di"icultatea de a iesi dintr-o situatie caci, cea mai mare
parte a timpului drumul, pleaca de acasa 0simbol al eului1. 2epre#inta deci viata in general,
drumul individual dar si drumul caminului.
+u este nimic alarmant daca le vedem aparand in desen. Scena inconjuratoare aduce
indicatiile "undamentale. Copiii agitati sau instabili au tendinta de a repre#enta multiple
drumuri care pleaca in toate sensurile. ,ot asa cum si atentia lor si actele lor pleaca in toate
directiile. Drumul are de alt"el un rol de comunicatie, el leaga anumite elemente intre ele asa
cum o pot "ace si masinile, camioanele sau alte mijloace de transport.
)apor
)aporul nu va avea aceeasi semni"icatie dupa cum este vorba de un vapor cu pan#e,
care merge dupa placul vantului sau ciurasat de ra#boi cu tunuri scoase. Importanta sa merita
atentie. Intr-adevar, vaporul poate "ace parte dintr-un avier-plan sau poate decora peisajul,
ceea ce nu ia nimic din semni"icatia sa, dar poate de asemenea sa cuprinda esentialul paginii
si sa incarne#e personajul principal adica copilul.
)aporul purtat de valuri se ba#ea#a pe lumea simbolica a inconstientului, a emotiei, a
sensibilitatii, acestea "iind repre#entate de apa intr-un mod general. )aporul repre#inta pentru
27
anumiti copii evadarea in vis, dorinta de a "i in alta parte, dar in anumite ca#uri el de#valuie o
"orma de i#olare sau atitudini de"ensive 0vapoarele de ra#boi1. Cosurile si tunurile permit
baietilor sa e!prime o putere "alica sau o agresivitate virila.
*vionul
*vionul contine notiuni similare, dar pune mai mult in evidenta dorinta de putere, de
crestere si de inaltare. $ste adesea vointa de a survola peste obstacole. $ste de la sine
inteles ca avionul de ra#boi si bombardierul e!prima inainte de toate con"lictul si agresivitatea.
Combele sunt adesea "irile parintesti sau i#bucnirile, unde copilul este martor. Sunt actiunile
violente de care el se teme.
6untii
6untii au o semni"icatie di"erita. 6untii ari#i si tuguiati repre#inta di"icultatile copilului.
$i sunt un obstacol de depasit. .oate "i vorba de conte!tul scolar care cere multe e"orturi si
constrangere asupra sa. Din contra, muntii rotun#i si dealurile inver#ite simboli#ea#a sanul
matern cu ale caror "orme se aseamana de alt"el.
*pa
*pa, al carei simbolism a "ost deja de#voltat in imaginea materna, repre#inta lumea
emotiilor, a sen#atiilor, "orta imaginativa. *pa apartine simbolismului mamei. Lacul sau
oceanul poate repre#enta pantecele matern care cuprinde si protejea#a.
*pa este o simbolistica esential "eminina si receptiva. ,otusi, daca apa domina intr-o
serie de desene, ne putem gandi ca acest copil resimte mediile cu un e!ces de emotivitate, o
receptivitate prea mare si "ara indoiala un "ond de pasivitate, caci apa nu se impune, ea
urmea#a panta terenului sau ia "orma care-o contine.
$a se poate "ace nor amenintator, in acest ca# semni"icatia sa devine "rica de
pedeapsa sau "rica de descarcaturile emotive ale mamei. +orii putin grei repre#inta intr-
adevar mama dojenitoare, care se poate mani"esta in orice moment.
Sub "orma de ploaie, apa desemnea#a un "ond de tristete sau de depresie, dar ea
poate servi ca si #apada, la umplutul peisajului, "ara a lasa vreun loc gol, sistem de umplere
pe care-l intalnim la copiii an!iosi.
Curcubeul
Cogat in culori, el stabileste un pod intre cer si pamant. $l evoca puterea divina si o
protectie magica sub care se poate adaposti linistit. Se intampla ca copilul sa se proteje#e in
mod simbolic sub aceasta bolta, si sa lase sa treaca "urtuna.
$ste indicarea unei intoarceri la sanul matern, deoarece copilul se pune intr-un "el de
bu#unar care este "acut adesea pe masura lui 0desenul >> al /arinei1. Curcubeul nu indica
neaparat o situatie traumati#anta caci apare intotdeauna intre timpul urat si aparitia soarelui.
*strele
Soarele, cum a "ost de#voltat in imaginea paterna, repre#inta inainte de tot autoritatea
tatalui. Luna evoca noaptea, misterul sau tenebrele, perioada somnului si lumea
inconstientului.
Intr-adevar, acesta din urma se eliberea#a in timpul noptii cu visele si temerile
nocturne. Luna, in "unctie de tonalitatea ansamblului desenului, contine mai multe nivele de
interpretare. $a relevea#a adesea un "ond de angoasa legat de ceea ce se intampla noaptea,
de se!ualitatea adulilor, de misterul vietii.
28
De alt"el, in timp ce soarele corespunde simbolisticii masculine, luna corespunde
simbolisticii "eminine. $a apare adesea in momentul in care "etita isi pune intrebari despre
"eminitatea sa.
Stelele, care punctea#a cateodata cerul pe timp de noapte ca si #iua indica dorinta de
a straluci, de a "i privit si admirat. $le se raportea#a deci nevoii de a place.
*nimalele
$le populea#a cu bucurie imaginatia si desenele copiilor. 2epre#entarea animala le
permite adesea sa-si elibere#e impulsurile inconstiente sau sa masche#e o realitate umana.
Intr-adevar, adesea este mai usor sa repre#inte o scena cu animale, decat sa
reproduca o scena umana care sa se potriveasca cu realitatea.
*st"el, cen#ura dorintelor prea violente se "ace cu abilitate prin mijloacele indirecte ale
repre#entarii unui animal. *cesta din urma, va imbraca trasatura de caracter in stare bruta.
*gresivitatea lupului, de e!emplu, este cunoscuta si normala. Daca lupul din desen
este periculos, acest lucru este normal intr-o oarecare masura. Dar trebuie observat impotriva
cui se indreapta mai precis aceasta agresivitate, si care este personajul amenintat.
Intalnim adesea cateva surpri#e. Dar animalul desenului nu are intotdeauna aceasta
"unctie. Cunoastem "amilii mari de animale carora le sunt atribuite caracteristici de
comportament. In limbajul "amiliar se spune ursu# ca un urs, incapatanat ca un catar sau
siret ca un maimutoi.
$!emplele nu lipsesc, "ac parte din cultura si populea#a "abulele si povestile care-I
bucura pe copii. *st"el, lumea copilariei este animata de o multime de animale domestice sau
salbatice, blande sau periculoase, dupa asemanarea cu lumea interioara si inconstientul.
$ste usor de recunoscut o ast"el de alcatuire a "amiliei adevarate prin intermediul
"amiliei de animale. *cestea anima o scena care este adesea reproducerea unei situatii traite
in realitate. In desenul Chrystellei pe care l-a intitulat o "amilie de oi, regasim "oarte simplu
copilul si mama 0se!uate cu mamele1 mergand vioi in urma tatalui, animal virili#at prin
coarnele sale iesite in relie".
0desen >A- Chrystelle o "amilie de oi1
Silvia- ;' ani, asteapta un "rate mai mic sau o sora mai mica intr-un viitor "oarte
apropiat. $a isi pune multe intrebari si desenea#a o iapa cu numeroase mamele, purtand un
pui pe spate, imagine a maternitatii si a viitoarei nasteri.
In aceasta scena neobisnuita in care un magar canta la pian si celalat plange in haine
inselate, un preadolescent isi e!prima cu umor si tristete con"u#ia. .utem vedea imaginea
unui cuplu separat de un pian negru care este un "el de #id intre ei.
(nul dintre cele doua personaje se intoarce cu spatele. In realitate cuplul de parinti
este separat. Copilul incearca sa integre#e aceasta situatie noua.
Intr-un mod general, putem "ace o di"erenta intre animelele domestice care repre#inta
impulsurile sau sentimentele canali#ate, sociali#at si animelele salbatice care e!prima
elanurile mai primitive, "ortele in stare bruta. *st"el, cainele din desen atrage atentia asupra
nevoii de tandrete, dorinta de a "i alintat sau mangaiat.
Dar acest animal contine o ambivalenta. Intr-adevar, cainele trebuie, in principiu, sa
asculte, dar poate de asemenea arata coltii sau a musca. .re#enta sa, in "unctie de
blandetea sau agresivitatea desenului, repre#inta deci nevoia a"ectiva sau o agresivitate
latenta.
De alt"el, acest animal este adesea legat sau tinut in lesa. $l pune deci accentul pe
raportul dominant- dominat sau dependenta- interdependenta. .isica este mai usor de
imblan#it. $a scoate usor ghearele.Ca toate animalele mici cu blana, ea simboli#ea#a dorinta
de a "i mangaiat.
29
.rin blandetea si gratia sa, ea contine o valoare in mod esential "eminina. $a apare cu
placere in desenele "etitelor in momentul in care ele isi cauta identitatea "eminina.
)edem adesea repre#entarea simultana a pisicii si a gentii, alt simbol se!ual "eminin.
0desen >?- Sylvia 0& ani1 iapa, imagine a maternitatii1
0desen >@- cele : animale, imagine a separarii cuplului1
0desen &'- simbolurile se!uale "eminine, geanta si pisica ne arata ca *nne-Laure ia
cunostinta de "eminitatea sa si isi cauta identitatea se!uala1
.asarile traduc mai multe notiuni. Dupa cum #boara liber pe cer sau apartin lumii
domestice. 3aina si puii sai evoca "amilia sau mama gaina. Copilul care vrea sa "ie 0cocolosit1
protejat se identi"ica cu puii. Cuibul contine notiunea de camin si de cocon "amilial sau de
locul unde traieste bine.
Intr-un mod general, puii mici repre#inta tandretea si dorinta de a "i mangaiat. Dar nu
toate pasarile sunt de bun augur. *st"el, corbii si pasarile negre indica an!ietatea, "rica,
culpabilitatea sau amenintarea care planea#a. .asarile de prada sunt rar repre#entate. $le
e!prima desigur a anumita putere si agresivitate.
.asarile apartin cerului, domeniului spiritului si al idealului. In "unctie de importanta lor
poate e!ista atractia pentru domeniul spiritului si al spiritualitatii. .estii sunt "recventi si
ilustrea#a adesea bunastarea. .utem nuanta interpretarea dupa conte!t sub "orma
animalului. Caci pestele traieste in aparenta o viata posibila, dar el este in de"ensiva in "ata
unuia ca el.
Se inrudesc cu toate animalele periculoase si agresive. .oate "i vorba de agresivitatea
copilului sau de puterea paterna adesea repre#entata de un crocodil, un lup, un leu sau de un
monstru atotputernic. .estele are de alt"el o "orma "alica. Si poate servi la e!primarea imaginii
virilitatii.
In oceanul *nnei-Laure 0? ani- desen &;1 nu se stie prea bine daca este vorba de un
peste sau de o torpila avand in vedere atmos"era grea si angoasanta. Cele doua vapoare
sunt "oarte apropiate, hublourile sunt minuscule si de abia de vad.
*nne- Laure se a"la intr-o "a#a de retragere sau de neliniste. .estii repre#inta aici
gandurile secrete subdiacente, pe care "etita le resimte si nu reuseste sa le e!prime. $!ista o
problema de comunicare. $motia este preponderenta.
.entru "iecare animal pe care copilul il alege sa-l repre#inte putem atribui o
caracteristica psihologica care serveste drept punct de plecare pentru anali#a. ,rebuie tinut
intotdeauna cont de conte!t si trebuie "acuta di"erenta intre un desen e!ecutat in urma vederii
unui "ilm sau a unei vi#ite la gradina #oologica si desenul spontan care privilegia#a anumite
animale.
Cangurul Chrystellei 0> ani- desen &:1 e!prima dorinta intoarcerii la sanul matern.
6icutul este adapostit in bu#unar si animalul se indreapta spre stanga 0simbol al mamei1. De
alt"el, cortul cu usa sa ovala este un alt bu#unar simbolic pantecelui matern protector.
Cucuveaua, pasare nocturna, este in raport cu problema #ilei sau a noptii, a vietii si a mortii.
$a actionea#a in timpul noptii cand omul se abandonea#a somnului. Scena indica
"aptul ca Chrystelle isi pune intrebari asupra vietii, a mortii, a nasterii si a timpului. $a cauta in
egala masura protectia materna. Serpii au in general semni"icatia "alica. $i rpre#inta
impulsurile secrete sau un pericol.
Dar apar adesea in urma preocuparilor se!uale. $le sunt mai "recvent desenate la
pubertate ast"el Laurence, adolescent de ;A ani, repre#inta in mod liber pe "oaie o "ata tanara
inconjurata de un caine si o pisica va#uta de la spate. Cainele si pisica simboli#ea#a un
aspect tandru si un aspect mai salbatic, dependenta cainelui si independenta pisicii.
$i se a"la in raport cu impulsurile se!uale cu atat mai mult cu cat sarpele este
repre#entat. Cele doua mami"ere sunt impestritate si umbrite in timp ce bradul si personajul
30
sunt netede. Laurence resimte o neliniste legata de impulsurile instinctive repre#entate de
animale. $ste greu sa le priveasca in "ata. .isica simbol al se!ualitatii "eminine are o coada in
"orma de S, care aminteste de desenul sarpelui.
Laurence incearca sa se situe#e in calitate de "emeie.$a asteapta si ii este "rica in
acelasi timp de e!perienta se!ualitatii.
0desen &:- Chrystelle 0> ani1- cangurul, dorinta intoarcerii la sanul matern.
Copiii inventea#a adesea monstrii "antastici sau "iguri hibride, creaturi ale imaginatiei
pure. Dragonul "ace parte dintre aceste "iinte "abuloase si amenintatoare. Ca toti monstrii
periculosi, el "ocali#ea#a "rica si angoasa copilului.
$ste vorba adesea de impulsurile interioare si de notiunea raului care trebuiesc
combatute si suprimate. Lupta cu dragonul este intr-o oarecare masura lupta binelui si a
raului, din care trebuie sa iesim invingatori sub amenintarea de a "i devorat. *ceasta tema
este ilustrata de o "etita de > ani.
$a isi intitulea#a desenul %ata doboara dragonul. In plina "a#a oedipiana, ea "ace din
tata un erou. Dragonul ca orice mit de putere poate repre#enta in egala masura pe tatal
insusi, a carui "orta risca sa se destainuiasca brusc.
In ceea ce numeste ea tara imaginara 0desen &>1 Chrystelle 0& ani1 repre#inta un "el de
dino#aur pasnic. $l este de culoare verde ca si iarba si linia solului. Copilul e!prima caracterul
vegetativ al mamei protectoare, caci animalul care este imaginea materna sta aplecat peste
copil.
Cerul este "oarte animat de "luturi, de stele si de pasarea lira. *cest lucru indica "aptul
ca copilul este idealist, visator si ca ea doreste sa straluceasca, caci pasarea se remarca prin
"rumusetea sa. Ca si orice alt element al desenului, animalul nu trebuie sa "ie clasi"icat intr-un
mod rigid, el atrage atentia asupra unui anumit tip de comportament sau asupra unei tendinte
a copilului.
Dar dupa culoare, dupa contur si peisajul in care se inscrie animalul trebuie
intotdeauna interpretat intr-un mod nuantat.
0desen &<- Laurence 0;A ani1- se repre#inta inconjurat de simboluri se!uale1
0desen &=- Chrystelle 0> ani1- tatal, eroul care doboara dragonul.
C*.I,-L(L IJ
De la desenul de copil la desenul de adult
De la desenul de copil este limbajul inconstientului. $ste o e!presie a straturilor
pro"unde ale personalitatii. *nali#a desenului este o metoda printre altele care permite
e!plorarea resurselor interioare si ale trairii personale.
*cest studiu ca si tot ceea ce priveste stiintele umane castiga autenticitate si
pro"un#ime, cand este insotit de o veri"icare prin alte tehnici sau alte metode.
In calitate de e!presie a aerului, acest studiu este un teren privilegiat in ceea ce
priveste copilul "iindca acesta "oloseste din belsug desenul in primii cinci ani ai vietii. ,otusi,
nu este nimic limitat dimpotriva, simbolurile mari sunt de asemenea traite de adult.
In desenele &? si &@ situatia a "ost urmatoarea mama i-a cerut lui .hilippe sa
desene#e o "amilie. Copilul a "acut in mod spontan < case, "iecare pe drumul sau. 6ama,
surprinsa, i-a cerut lui .hilippe un alt desen, prete!tand ca acesta nu seamana cu o "amilie.
Copilul a trasat deci un anumit numar de personaje atribuindu-le numele si varstele
respective. Ce vroia sa spuna .hilippe prin desenul sau de "amile spontanE
.entru inceput, nici un personaj nu este repre#entat. Cei < membrii ai "amiliei sunt
inlocuiti de cele < case. Intr-o casa se locuieste sau se inchide. 2e"u#ul inconstient al
31
repre#entarii umane atrage atentia asupra di"icultatii in relatie, resimtita de copil in sanul
"amiliei.
.utem "ace intr-o prima "a#a aceasta ipote#a si putem vedea daca seria de desene
con"irma acest lucru. %iecare casa este situata pe un drum di"erit. ,otusi, o intersectie permite
urmarea drumurilor care duc de la o casa la alta. .hilippe se simte i#olat. $l are sentimentul
ca "iecare membru al "amiliei are preocuparile proprii. %iecare isi urmea#a calea personala.
Comunicarea nu este neaparat taiata, caci nimic nu impiedica libera circulare de la o casa la
alta. ,otusi, ea nu este usoara, nici spontana.
0desen &&- casa lui .hilipp- @ ani1
(n drum pleaca spre stanga si se intinde pana la o "undatura in "orma de bu#unar.
Copilul e!plica ca este maga#inul. $!ista mai multe e!plicatii. .e de o parte, cei < membrii ai
"amiliei se reunesc sambata pentru a merge la maga#in.
$ste un moment in care ei sunt cu totii impreuna. .hilippe are deci un sentiment de
unitate si de participare reala la acest moment. $ste momentul in care "ace cumparaturile cu
parintii sai si simte cu adevarat notiunea de "amilie. .e de alta parte, bu#unarul desenat in
partea stanga a "oii este o repre#entare simbolica a pantecelui matern.
.rovi#iile abundente evoca "a#a orala a copilariei, perioada in care copilul este
satis"acut si "ericit ca este inconjurat de caldura si de hrana, .hilippe are nostalgia unei
perioade anterioare mai usoare. Desenul sau e!prima o nevoie a"ectiva importanta vi#avi de
mama.
Casa din stanga este, de alt"el mai mare decat celelalte. *sta inseamna ca, in ciuda a
tot, copilul incearca sa mearga inainte, dar casele din dreapta nu sunt prea stabile. *l :-lea
desen al "amiliei, arata inca o inhibare si o di"iculatate in pre#entarea "amiliei. Intr-adevar,
.hilippe a desenat un anumit numar de prieteni care "ac parte din viata lui, indicand deasupra
"iecaruia numele si varsta.
.entru el acest lucru repre#inta o modalitate de a ne spune ca "amilia sa este "ormata
inainte de toate de prieteni decat de parinti. 2emarcam ca tatal nu "igurea#a, el a "ost
eliminat. Din contra, mama este jos, in stanga, diametral opusa lui .hilippe si separata de el
printr-o linie. In timp ce toate personajele privesc in "ata, autoportretul lui .hilippe priveste in
directia mamei.
$!ista deci, in acelasi timp atractie vi#avi de mama sa. $ste e!presia "a#ei oedipiene,
cu atat maui mult cu cat tatal 0rivalul1 a "ost eliminat. ,otusi, relatia mama-"iu are probleme.
Intr-adevar mama este repre#entata pe punctul de a sari coarda. In realitate, daca incercam
sa apropiem pe cineva care sare coarda, ne dam repede seama ca este imposibil. De alt"el,
parul sau este con"igurat prin puncte agresive. .hilippe isi simte mama ca "iind inaccesibila si
agresiva. Cele : desene ale "amiliei e!prima intr-un mod di"erit aceeasi problema.
0desen &A- .hilippe 0@ ani1- arbori si pasari1.
*rborii lui .hilippe ne arata o sensibilitate "ina, dar si o anumita inhibare, caci linia este
putin sustinuta si amploarea-i lipseste ansamblului. *cest copil adopta pe rand o atitudine
de"ensiva 0ramurile desenului && sunt agresive1 sau o atitudine placuta si politicoasa
0ornamente curbate in coroana, desen &A1.
Dorinta de dragoste si de tandrete este bine repre#entata. *cest lucru este indicat de
"ructele rosii in coroana arborilor. *ici, pasarile sunt marca unei tensiuni interioare din cau#a
"ormei lor rigida si sistematica. .hilippe are nevoi a"ective importante dar secrete. ,otul se
intampla in interior coroana arborilor este bine inchisa. Cicatricile circulare pe trunchiuri
de#valuie un sentiment de esec si o atitudine narcisista.
Coroanele sunt putin lucrate pentru un copil de @ ani. *cest lucru nu vrea sa insemne
ca .hilippe n-are posibilitati intelectuale. Din contra, lipsa de a"irmare a ansamblului indica
"aptul ca el nu are incredere in capacitatile proprii.
32
0desen &?- .hilippe 0@ ani1- desen spontan al "amiliei1
0desen &@- .hilippe 0@ ani1- al :-lea desen al "amiliei1.
Si casa este interesant de studiat. $a este solida si echilibrata dar peisajului ii lipseste
viata si culoarea. ,runchiurile sunt colorate maro. +u este decat cerul care contine putina
bucurie, cu norii sai albastri si soarele galben, deschi#aturile casei nu sunt mari, cu e!ceptia
portii inconjurata de negru si lucarna de o "rumoasa talie inconjurata de o usoara innegrire pe
acoperis.
*ceste elemente ne indica si "aptul ca .hilippe este un copil misterios, care comunica
putin din gandurile sale. Caminul sau este simtit ca problematic si are tendinta sa se
re"ugie#e in vis si in imaginar.
Lucarna intr-adevar permite sa se vada cerul si sa se proteje#e in"init, dar nu este
lumea realitatii. *nsamblul ne arata un copil sensibil si a"ectiv care su"era din cau#a unei
probleme legate de relatia sa cu mama. $l se simte i#olat si neinteles si cauta sa se re"ugie#e
in vis.
$l are totusi constiinta ca trebuie sa mearga inainte, dar ii lipseste increderea in sine.
*cest lucru il impiedica sa se a"irme pe deplin, atat in planul comunicarii cu ceilalti, cat si pe
plan intelectual. .hilippe se poate schimba daca i se dovedeste mai multa dragoste si daca
este ajutat sa aibe incredere in capacitatile sale.
0desen A' *nne-Laure- personaj si soarele preponderent1.
C*.I,-L(L )III
Desenele *neei-Laure
*nna-Laure are A ani. Sora sa mai mare are ;: ani. Cele < desene ale *nnei-Laure au
o dominanta de albastru si de verde. %etita este sensibila si emotiva, mai degraba introvertita.
.ersonajul sau 0desen A'1 este bine instalat si "ace semne, cu bratele in aer.
$ste o miscare de optimism si de bucurie, cu atat mai mult cu cat tine o "loare.
.re#enta materna este preponderenta, descrisa de soarele imens si stralucitor. *nne-Laure
simte piternic personalitatea mamei atat prin autoritatea sa 0soarele1 cat si prin emotivitatea
sa, caci se scalda intr-un ocean albastru.
*m putea con"unda cerul cu apa. *nne-Laure este "oarte emotiva si captea#a si
emotiile materne. $a se a"la intr-o perioada in care-si cauta "eminitatea, dar nu accepta inca
in totalitate. .ersonajul este "emini#at prin parul sau si virili#at prin pantaloni.
$ste posibil ca *nne-Laure sa simta ca mama sa incarnea#a si imaginea materna si
imaginea paterna, care corespunde intr-un anumit mod, realitatii, caci parintii sunt divortati.
6ama are deci, in acelasi timp si rolul de a asculta si de autoritate.
Separarea parintilor este clar indicata de casa distrusa din desenul A;. *ceasta casa
simboli#ea#a o separare "ara ambiguitate intre stanga 0trecutul1 si dreapta 0viitorul1. .artea
stanga este colorata in negru si in gri, in timp ce partea dreapta este impestritata. *nne-Laure
incearca sa puna linie peste trecutul sau sau peste caminul care se destrama.
$a are constiinta timpului si se intoarce spre viitor. In acelasi timp sora sa pre#inta
situatia in modul sau. )edem pasarea mama acoperindu-si simbolic cei : pui care le
repre#inta pe cele : "etite. .omul constituie un #id intre trecut si viitor.
0desen A:1
Cu oca#ia separarii cuplului, copilul desenea#a adesea : case sau : camine. *nne-
Laure repre#inta simbolic cele : cupluri parintesti 0desen A<1 la stanga caminul matern, la
dreapta caminul patern. Cele : cupluri sunt cvasi-simetrice. De e!emplu, cei : oameni poarta
acelasi costum. )edem ca ea pune cele : camine pe acelasi plan.
33
,otusi, mama 0personajul imbracat in violet1 este mai importanta, caci ea este mai
mare, mai puternica si tine "lori in mana. $ste indicatia unei relatii a"ective importante si
pre"erentiale cu ea. ,atal este repre#entat de omul care este la dreapta, este putin mai mare
decat cel din stanga si palaria este triunghiulara, in timp ce a celui din stanga este rotunda
0simbolic este mai bland si mai putin viril1.
*cest lucru ne arata ca tatal isi pastrea#a imaginea de superioritate pentru "etita. In
realitate, *nne-Laure traieste cu mama sa si cu "ratele sau vitreg.
0desen A; *nne-Laure 0A ani1- casa destramata, simbol al separarii copilului1
0desen A: *nne-Laure 0A ani1- pasarea materna isi acopera cei : pui ai sai1.
Soarele din stanga, in raportul cu caminul in care *nne-Laure traieste cu adevarat, nu
are "ata vesela a celui din dreapta 0caminul tatalui1. +u trebuie va#ut in asta o situatie
dramatica, ci simpla dorinta de a gasi tatal mai des, ceea ce este un sentiment natural cau#at
de separare.
Desenele *nnei-Laure arata di"eritele etape si in special evolutia sentimentelor "etitei in
cursul unei perioade delicate din viata sa. 2elatia "oarte puternica cu mama sa poate "i un
sprijin solid, care ajuta copilul sa se construiasca.
C*.I,-L(L )II
Desenul lui .hilippe
.hilippe este "iu unic, are @ ani. Sa privim impreuna unele din desenele sale. Doua
dintre ele au "ost trasate liber 0desen && si &A1, celelalte doua I-au "ost cerute. 2emarcam o
constanta in aceasta serie linia este slab sustinuta, e!ista putine culori si ansamblul este
destul de rigid.
Desenul de "amilie
Ceea ce adultul desenea#a rapid, pentru a se amu#a sau ca traieste o adevarata
creatie artistica, simbolul vorbeste, se e!prima si elibera#a o energie. *ceasta este marca
individului. $a indica ceea ce il "ace unic, devaluie ceea ce este "undamental si ceea ce simte
in momentul in care desenea#a.
Din punct de vedere pur gra"ologic, putem atribui caracteristici precise ma#galirii
traseelor di"orme care aparent nu vor sa spuna nimic. De e!emplu, desenele spontane pe
care le trasea#a cu oca#ia unei comunicari tele"onice. Doctor Corman a elaborat de alt"el un
test al scrisului necitet, care tine cont de umplerea paginii si de "orma sau de "orta liniei. *cest
test este insotit in mod evident de alte date.
In cadrul cercetarilor lingvistice s-au e"ectuat e!periente in laborator cu adulti voluntari
din grupuri socio-culturale di"erite. Dispo#itiile date principalelor propuneau e"ectuarea unor
asocieri de idei plecand de la "orme 0triunghiuri, cercuri, linii angulare1. Cercetarile au pus in
evidenta legatura inconstienta care e!ista in stra"undul "iecaruia dintre noi intre o "orma, o
culoare si un sentiment.
*cest lucru se regaseste intr-un anumit "el, in investigatia condusa de doctor /och in
ceea ce priveste testul pomului. Daca "ormele, liniile si "olosirea spatiului au o corespondenta
psihologica cu atat mai mult temele liber de#voltate de adult sau de artistul pictor re"lecta
personalitatea autorului.
Subiectul ales este de "apt rar, ine"icace si modul in care repre#entam un subiect,
oricare ar "i el, nu se poate "ace decat prin "iltrul propriei noastre personalitati. .lecand de la
aceeasi tema sau de la un peisaj asemanator, doi pictori vor produce stele "oarte di"erite.
.ersonalitati di"erite ca )an 3ogh, .icasso se e!prima prin intermediul culorilor, al
"ormelor si al te!turilor care nu au nimic in comun.
34
0desen A=- pomul lui *nny inainte de sedinta de yoga1.
.utem e!tinde anali#a desenului la gra"ismul adultului. *cest lucru a "ost "olosit in ceea
ce priveste testul pomului, dar intelegerea simbolului merita de asemenea o e!tindere mai
vasta. Intr-adevar, o pan#a de artist se anali#ea#a pe acelasi principiu ca orice alt desen.
Caci artistul se investeste in ceea ce produce. Ceea ce este adevarat pentru un pictor
este si pentru oricare altul.
(n grup de ;: persoane a "ost solicitat pentru a desena un pom inainte si dupa sedinta
lor de yoga, care are loc de : ori pe luna. .articipantii, surprinsi de aceasta propunere, au
desenat repede si spontan un pom la inceputul si la s"arsitul sedintei. Dar, ceea ce este
remarcabil, este ca pentru "iecare desen, se intalneste urmatoarea constanta pomul desenat
dupa sedinta de yoga este mai in"lorit, mai amplu, mai mare decat primul.
3asim adesea o mare asemanare in tipul de desen, cateodata di"erente de "orma, dar
in "iecare ca#, pomul cel mai amplu este usor de recunoscut. $ste cel de-al-II-lea. $l re"lecta
mai mult increderea in sine, am putea spune ca respira mai bine.
*cest lucru este mani"estat in desenele lui *nnie, o "emeie tanara de <' de ani. .rimul
pom este mai mic decat al-:-lea, este in egala masura mai inchis, mai reticent, caci este
situat mai mult spre stanga. .omul desenat dupa sedinta de yoga este mai e!pansiv, "ructele
sunt numeroase, "run#ele colturoase sunt inlocuite cu "orme suple, pasarea este mai mare si
situat mai mult spre dreapta.
*nsamblul este echilibrat si personalitatea este motivata de dorinta de a place si de a "i
apreciat de ceilalti. $ de la sine inteles ca *nnie nu si-a schimbat personalitatea intre aceste :
desene despartite de o ora. De alt"el cei : pomi se aseamana considerabil. Structura lor este
asemanatoare.
*mandoua e!prima tandretea, a"ectivitatea, importanta imaginarului si dorinta de
bucurie. Dar, al-:-lea desen ne arata ca *nnie poate sa-si e!prime mai usor caldura si
stralucirea personala dupa rela!area pe care a stiut sa o gaseasca. Componentele
personalitatii sale nu sunt modi"icate, dar le stapaneste mai bine.
+u mai sunt aproape deloc "orma angulare. .redominanta liniilor curbate indica "aptul
ca *nnie s-a eliberat de tensiuni si si-a de#voltat blandetea si receptivitatea.
0desen A> pomul lui *nnie dupa sedinta de yoga1
0desen A& pomul intrerupt al 6ariei- %ran7oise1
Compararea desenelor de aceeasi persoana permite adesea intelegerea evolutiei
sentimentelor sale sau ale personalitatii sale. .utem compara si desenele a : persoane
di"erite, de e!emplu cand este vorba de un cuplu, abordarea comparativa aduce o lamurire
despre complementaritatea relatiei.
Sa ne amintim ca este intotdeauna de dorit sa se "oloseasca mai multe tehnici de
anali#a. Din partea mea, in ceea ce priveste studiul personalitatii adultului, eu nu "olosesc
desenul decat ca un adaos la studiul gra"ologic.
Desenul pomului si cuplul
.entru a-si desena pomul, 6arie-%ran7oise l-a reluat de : ori. * inceput desenul A& pe
care l-a respins. *poi pe a doua "oaie, a repre#entat pomul complet. Intr-un mod general,
comportamentul in "ata implinirii actului 0aici desenul1 este re"lectarea comportamentului in
viata.
$lanul sau e#itarea in "ata "oii este atitudinea pro"unda in "ata vietii si a necunoscutului.
*vem aici mai intai de-a "ace cu avantul, apoi cu retragerea si respingerea a ceea ce a "ost
creat de ea insasi. Intr-adevar, in momentul in care distruge ceea ce a inceput, 6arie-
%ran7oise reneaga o parte din ea, opreste totul, isi repune in cau#a actul si "ace in mod
simbolic un pas in spate.
35
*sta inseamna ca, in viata, ea resimte elanuri si un entu#iasm care pot "i puternice
0primul pom este desenat cu "ermitate, mai mult este situat la dreapta1, apoi ea inhiba acest
prim elan, se retrage, o ia de la capat. Cum sa anali#am aceasta retragere pe plan simbolicE
*ceasta retinere se e!plica deoarece tanara gandeste ca pomul sau nu este valabil, ca nu
este su"icient de demn de interes si ca ar putea sa "aca altul mai "rumos.
$ste inainte de toate marca lipsei de incredere in sine, a "ricii de a inainta in
necunoscut. .utem conclude ca 6arie-%ran7oise are o teama de a se a"irma si de a se lansa.
Ii este "rica sa se e!prime si sa se de#valuie asa cum este. *cest desen in doi timpi arata un
sentiment de in"erioritate.
0desen AA- al-:-lea pom al 6ariei-%ran7oise1
Compararea celor : desene este semni"icativa. .rimul indica ceea ce re"u#a 6arie-%.,
ceea ce nu reuseste sa e!prime, sau ceea ce ar vrea sa elimine prin personalitatea sa.
3asim un pom situat la dreapta, ceea ce inseamna nevoia de independenta si de eliberare.
,oata energia se gaseste de alt"el in directia simbolica a viitorului si a intalnirii celuilalt,
atat pe planul actiunii 0trunchiul1 cat si pe cel al gandirii 0ramurile1. ,runchiul este "oarte
distrus in partea stanga vedem o crestatura in partea de jos si o ingustare cu retus in partea
de sus.
- su"erinta mai mult sau mai putin constienta si un sentiment de insu"icienta au "ost
inscrise in personalitate printr-un trecut care nu este inca inclus. De alt"el, 6arie-%. isi
respinge desenul in momentul trasarii partii stangi. *cesta, destul de incomplet, e!prima
dorinta pro"unda de independenta, de a"irmare si de contact.
De alt"el, in ca#ul celor : desene, singurele ramuri incrucisate care arata o inchidere,
se situea#a in partea stanga a pomului. 6arie-%. ar vrea sa mearga liber spre viitor si spre
ceilalti, dar ceva o in"ranea#a.
.omul repre#entat in intregime arata o vitalitate buna si cu o in"luenta mare asupra
concretului si cotidianului 0trunchiul este puternic1. Coroana, domeniu al gandirii, da destul de
putin curs e!presiei individuale. 3asim aici scheme stereotipice 0repetarea sistematica a
"run#elor1 care arata in acelasi timp grija detaliului si o gandire relativ con"ormista.
2otunjimea ansamblului indica ca aceasta latura corespun#atoare se instalea#a mai
ales pentru a nu soca pe ceilalti si pentru a avea liniste. .ersonalitatea este deci mai degraba
blanda, sen#uala si a"ectiva. 2amurile se etalea#a, dar ansamblul este destul de inchis.
$!ista dorinta de interactiune si de cunoastere care se conjuga cu atitudini de protectie.
$nergia trunchiului penetrea#a coroana si permite sa se insiste asupra importantei
nevoilor materiale, legat de con"ort si de corp. Ideile, proiectele si conceptele sunt construite
in "unctie de acest lucru. .omul domina partea de sus a paginii, ceea ce indica pre#enta unui
ideal si dorinta de putere.
2adacinile importante si negre arata nevoia pro"unda de siguranta si nu e!clude un
"ond de angoasa. *nsamblul re"lecta o personalitate blanda si a"ectiva, "iind e!pusa unei
dorinte de a"irmare ne-e!primata. 6arie-%. nu-si e!prima toate resursele.
Daca-l comparam cu pomul lui *lain, vedem ca acesta din urma isi ia bine locul in
spatiu. Linia este mult mai "ina si nuantata. ,runchiul este mai putin a"irmat decat cel al
6ariei-%. Coroana este mai intensa si mai deschisa. )italitatea este medie, "ondul
temperamentului este mai nervos, mai mobil, mai rapid.
Linia este adesea "ina si incisiva, aratand o sensibilitate si reactii mai seci. ,runchiul
usor indreptat spre stanga si radacinile importante indica o nevoie de siguranta care poate
motiva alegerile si interactiunile.
0desen A?- pomul lui *lain1
*cestea sunt deschise si numeroase, caci ramurile sunt aproape toate deschise,
coroana se indreapta in sus si spre dreapta. .roiectele si contactele cu ceilalti sunt resimtite
36
ca valori stimulative. Sociabilitatea cea intensa. Intelectul este deschis ideilor noi. $!presia
verbala poate sa "ie pe rand subtila si agresiva.
3andirea este logica si coerenta 0ramurile se leaga bine intre ele1. Spiritul poate trece
usor de la o idee la alta. Discriminarea si gandirea cauta sa tina cont de toate datele 0ramurile
sunt "ormate din doua linii si ramuricile dintr-o singura linie1.
2adacinile sunt repre#entate la "el si arata ca *lain simte nevoia de siguranta.
6iscarea generala a pomului tinde puternic spre domeniul simbolic al viitorului. *lain are
nevoie de proiecte si de deschidere. $l tinde sa se elibere#e de trecutul sau.
Comparand cele : desene, vedem ca 6arie-%. este mai sen#uala si mai concreta cu
sotul ei. $a da mai multa importanta decat el posesiunii materiale. $a se ba#ea#a pe ceea ce
simte, in ceea ce-l priveste pe el, el are o abordare mai intelectuala si mai abstracta. $a
actionea#a si decide mai mult in "unctie de ceea ce simte si isi pune sentimentele inaintea
altor "actori.
*mandoi simt o nevoie importanta de siguranta. $i nu-si vor asuma orice risc in viata.
*lain ii poate aduce 6ariei-% o deschidere a spiritului, il poate incita sa ratione#e alt"el. In
ceea ce-o priveste pe ea, ea poate pune accent pe realitatile concrete, pe pre#ent, pe
necesitatile mai immediate.
.e planul schimbului, ne putem gandi ca interactiunile si comunicarea vin de la el.
Sensibilitatile celor : sunt vii, dar vibrea#a pe registre di"erite. *cest lucru aduce cuplului o
complementaritate care permite "iecaruia sa e"ectue#e luari la cunostinta.
,otusi, cele : personalitati se con"runta cu o problema similara in ceea ce priveste
a"irmarea de sine. *lain a desenat o ramura rupta in partea dreapta a trunchiului. $ste un
avant oprit, o energie nee!primata. Dreapta este simbolic legata de dorinta de a"irmare pe
plan social.
*ici, e!ista o ambivalenta dorinta si re"u#, sau o in"ranare interioara in ciuda elanului
mani"estat in coroana. .utem spune ca dorinta de e!pansiune este traita intelectual 0coroana1
dar ceva se opreste pe planul reali#arii concrete 0trunchiul1. $!ista deci o problema in
imaginea sociala, cautarea identi"icarii.
+u este sigur ca *lain stie cu adevarat ce rol social vrea sa joace. *cest lucru poate "i
in raport cu cautarea de identi"icare a tatalui 0simboli#ata de dreapta1. ,rebuie stiut ca inainte
cu cativa ani, in timp ce e"ectua testul pomului, *lain desena aceasta ramura rupta in stanga
pomului, ceea ce indica un traumatism trait in timpul copilariei.
Intr-adevar, adolescenta a "ost marcata de decesul tatalui. .omul lui *lain inca ii
poarta amprenta si desi a evoluat, vedem ca-i este greu sa se situe#e cu adevarat, pe plan
social.
*cest lucru se a"la in raport cu aceasta etapa a vietii in care adultul nu este inca in
totalitate eliberat. Cele doua elemente ale cuplului au ceva de reglat cu trecutul lor. Le este
deci di"icil sa se ajute reciproc pe acest plan. *tat la unul cat si la celalalt, aceasta isi pune
amprenta pe modul de a se a"irma.
Studiul desenului pomului este o tehnica mai cunoscuta si mai "olosita decat alte
anali#e ale gra"ismului. Dar desenul luber pre#inta avantajul deschiderii totale, in masura in
care nu e!ista nici o sarcina limitativa. Imi amintesc de ca#ul unei tinere anore!ice care, intr-
un anumit "el, re"u#a sa traiasca re"u#and sa manance.
2etrasa in ea insasi, simtea o mare di"icultate in a se e!prima si a iesi din casa. * venit
momentul cand a inceput sa desene#e. *cest lucru ii permite sa "ormule#e ceea ce nu putea
spune prin cuvinte. Desenele sale in alb si negru e!prima disperarea dar si toata evolutia
interioara.
37
+imeni nu a intervenit in desenele sale. $a se simtea cu totul libera prin ceea ce
e!prima prin intermediul lor. Dar intr-un anumit moment, desenul era mani"estarea "aptului ca
ea tocmai depasise o etapa importanta si po#itiva cand a inceput sa "oloseasca culoarea.
Intr-adevar, negrul si albul repre#inta negarea culorii, deci a a"ectivitatii. Culoarea este
inainte de toate culoare. Cand aceasta "etita "oloseste culoarea, arata ca ea alege viata. +u
este neaparat de dorit sa se anali#e#e totul, in orice moment .
.utem "olosi limbajul desenului ca tehnica de investigare, dar cu suplete intr-un spirit
de deschidere si de intelegere a lumii inconjuratoare.
Conclu#ie
Simbolul vorbeste adesea de la sine si in modul cel mai simplu cu putinta. Il intalnim in
viata, in limbaj, in gest.
$l se e!prima in cuvintele pe care le alegem, in atitudinile pe care le adoptam, in
culorile pe care le iubim. Desenul "ace parte din viata, ca si rasul si miscarea. +u este
niciodata "i!, static sau imuabil, el evoluea#a mereu si repre#inta momentul si emotia.
De aceea este bogat si intens. Dar este si un motiv pentru a-l dedramati#a cand este
neaparat sau incarcat de durere. In primul rand, putem in calitate de parinte sa "im "ericiti si
minunati de bogatia limbajului desenului, sau sa ne alarmam cand desenul transmite ca intr-o
oglinda, o imagine de#agreabila sau dureroasa.
,rebuie sa pastram in minte aspectul liberator al desenului, caci este important ca
acest copil sa se e!prime, oricare ar "i mesajul. Scopul nu este in"luentarea copilului prin
patrunderea in aceasta lume. +u este vorba de a "olosi simbolismul desenului pentru a
impune ceva..
$ste important sa lasam copilul sa "ie in totalitate stapanul desenului, "ie in temele
care-I place sa le e!plore#e, "ie in modul de a le repre#enta. Scenele depresive sau
con"lictuale au motive sa e!iste ca si decorurile paradisiace. %iecare etapa estenecesara si
"ace parte din evolutie.
.arerea adultului nu este ca aceea a copilului. Din contra, o ascultare atenta permite
patrunderea acolo la momentul potrivit, intelegerea a ceea ce nu a "ost "ormulat si
imbogatirea lianului ce leaga adultul de copil. )orbiti cu copilul despre ceea ce a desenat,
cereti-I sa povesteasca ceea ce adesenat. .oate "i un joc sau o deschidere.
Copiii sunt adesea mai luci#i decat credem si s-ar putea ca adultul sa se simta pus in
discutie in desen. Sa intri in lumea desenului copilului inseamna sa insotesti copilul in
regasirea lui insusi.
$ste una din metodele care permit impartasirea evolutiei sale pas cu pas si intelegerea
di"eritelor etape ale maturi#arii sale.

38