Sunteți pe pagina 1din 9

Despre autor:

Carl Gustav Jung ( 26 iulie 1875 6 iunie 1961) a fost psiholog si psihiatru elvetian
fon!atorul psihologiei analiti"e#
$ fa"ut stu!ii !e %e!i"ina generala si psihiatrie la &asel a fost profesor la 'a"ultatea !e
(e!i"ina !in )*ri"h si %e!i"+sef la "lini"a psihiatri"a universitara &urghol,li# -ste "u
pre"a!ere interesat !e psihoterapia "lini"a si "on"o%itent !e "er"etarea e.peri%entala si
teoreti"a# /ntre 1907 si 1912 "ola1orea,a intens "u 'reu! a"esta av2n! o influenta
!e"isiva asupra lui Jung# -ste atras in spe"ial !e "er"etarile a"estuia legate !e isterie si !e
vise# 3uptura "u 'reu! este %ar"ata !e aparitia lu"rarii 4an!lungen un! 56%1ole !er
7i1i!o (1912) 8n "are Jung 8n"ear"a o largire a ori,ontului !e interpretare freu!ian si o
i%pli"ita "riti"a a a"estuia# $"easta ruptura 8l va !u"e la ela1orarea unui siste% propriu
!e interpretare psihanaliti"a a.at pe reintro!u"erea "ulturii "a !i%ensiune fun!a%entala
a o%ului si pe un ansa%1lu !e "on"epte noi !e!use !in e.perienta "lini"a#
/ntre 1921 si 1998 8ntreprin!e "alatorii !e stu!ii 8n $fri"a !e nor! 8n lu%ea ara1a la
in!ienii pue1lo !in $ri,ona si :n!ia#
/n 1995 este ales prese!inte al ;5o"ietatii elvetiene pentru psihologie si !o%eniile
"one.e<#
/n 19== se "reea,a la &asel "ate!ra !e ;psihologie %e!i"ala< al "arei titular este Jung# /n
19=8 la )uri"h se 8nfiintea,a institutul Carl Gustav Jung iar in 1958 ;5o"ietatea
internationala !e psihologie analiti"a< av2n! !rept te%a teoriile >ungiene# /si petre"e
ulti%ii ani !e viata la &ollingen l2nga )uri"h un!e 8si re!a"tea,a %e%oriile# 7a "2teva
luni !upa %oartea lui apare -rinnerungen ?r@u%e Ge!anAen ($%intiri vise refle"tii) +
aparuta si in ro%aneste la -!itura Bu%anitas#
Carl Gustav Jung
(1875+1961)
CCsCtoria "a relaDie psihologi"C
Cstoria, ca relaie psihologic
CCsCtoria "a relaDie psihologi"C este o "onstru"Die "o%pli"atC# - al"CtuitC !intr+o serie
8ntreagC !e !ate su1ie"tive Ei o1ie"tive av8n! in!is"uta1il o naturC foarte eterogenC#
Cu% 8n e.punerea %ea aE vrea sC %C li%ite, la pro1le%a psihologi"C a "CsCtoriei voi fi
nevoit sC e."lu! 8n esenDC !atele !e naturC >uri!i"C Ei so"ialC !eEi a"este fapte
influenDea,C relaDiile !intre soDi 8n e.tre% !e %are %CsurC#
Fri !e "8te ori vor1i% !e o GrelaDie psihologi"CH presupune% e.istenDa unui "onEtient# F
GrelaDie psihologi"CH 8ntre !oi oa%eni aflaDi a%8n!oi 8ntr+o stare in"onEtientC nu e.istC#
IriviDi !in pun"t !e ve!ere psihologi" ei s8nt "o%plet lipsiDi !e relaDii# JC,uDi !in alte
pun"te !e ve!ere !in pun"t !e ve!ere fi,iologi" 1unCoarC ar putea fi totuEi 8ntr+o relaDie
!ar o ase%enea relaDie nu o pute% nu%i psihologi"C# Fri"u% o in"onEtienDC totalC "a "ea
presupusC ai"i nu survine ni"io!atC "a atare !ar e.istC totuEi in"onEtiente parDiale !e o
e.tin!ere "e nu e ne8nse%natC# :n %Csura 8n "are ase%enea in"onEtiente e.istC relaDia
psihologi"C este !e ase%enea 8ngrC!itC#
7a "opil "onEtientul se iveEte !in a!8n"urile vieDii sufleteEti in"onEtiente la 8n"eput su1
for%a unor insule !isparate "are se unes" a1ia pe ur%C treptat 8ntr+un G"onEtientH
"oerent# Iro"esul progresiv !e !e,voltare spiritualC 8nsea%nC o extindere a contientului.
Din "lipa for%Crii unui "onEtient "oerent este !atC posi1ilitatea unei relaDii psihologi"e#
ConEtientul este 8ntot!eauna 8n %Csura 8n "are ne pute% noi !a sea%a o "onEtientC !e
sine# 5pre a fi "onEtient !e %ine 8nsu%i tre1uie sC %C pot !istinge !e "eilalDi# Ku%ai
!a"C a"eastC !istin"Die este fC"utC se poate sat1ili o relaDie# Chiar !a"C 8n general
!istin"Dia a"easta se fa"e ea rC%8ne 8n %o! nor%al 8ntot!eauna la"unarC "C"i ,one
foarte e.tinse ale vieDii sufleteEti s8nt poate in"onEtiente# 8n "e priveEte "onDinuturile
in"onEtiente nu e.istC ni"i o !istin"Die Ei !e a"eea 8n !o%eniul lor ni"i nu se poate
for%a vreo relaDieL 8n ,ona lor !o%neEte 8n"C starea originarC in"onEtientC !e
identitate primitiv a eu+lui "u "eilalDi !o%neEte aEa!ar o lipsC totalC !e relaDii#
?8nCrul aflat la v8rsta 8nsurCtorii are "e+i !rept o "onEtientC !e sine (fata !e regulC %ai
%ult !e"8t 1Ciatul) !ar nu a tre"ut 8n"C prea %ultC vre%e !e "8n! a ieEit !in "eDurile
in"onEtienDei originare# $re !e a"eea ,one vaste aflate 8n"C 8n u%1ra in"onEtienDei Ei
"are at8t "8t se e.tin! nu per%it for%area unei relaDii psihologi"e# Ira"ti" asta 8nsea%nC
"C t8nCrului nu+i este !atC !e"8t o "unoaEtere in"o%pletC a "elorlalDi pre"u% Ei a sa
proprie Ei !e a"eea el nu poate fi e!ifi"at !e"8t insufi"ient 8n "e priveEte %otivaDiile
"elorlalDi pre"u% Ei ale sale proprii# -l a"Dionea,C !e regulC "onfor% unor %otivaDii 8n
%are parte in"onEtiente# 7ui su1ie"tiv i se pare fireEte "C ar fi "onEtient !eoare"e
supraesti%C% 8ntot!eauna "onDinuturile noastre "onEtiente iar faptul "C "eea "e
"onsi!erC% a f i o "ul%e 8n fine "u"eritC nu e 8n realitate !e"8t treapta "ea %ai !e >os a
unui foarte lung ur"uE este Ei rC%8ne pentru noi o %are Ei surprin,Ctoare !es"operire#
Cu"8t %ai e.tins este !o%eniul in"onEtienDei "u at8t %ai puDin poate fi vor1a 8n "a,ul
"CsCtoriei !e o alegere li1erC + lu"ru "e se fa"e si%Dit 8n %o! su1ie"tiv prin a"ea "lar
per"epti1ilC forDC a !estinului !e "are te si%Di "onstr8ns "8n! eEti 8n!rCgostit# :ar !a"C nu
este vor1a !e !ragoste te poDi si%Di totuEi "onstr8ns !ar fireEte 8ntr+un %o! %ai puDin
plC"ut#
(otivaDiile 8n"C in"onEtiente s8nt !e naturC personalC sau s,a generalC# -ste vor1a %ai
8nt8i !e %otive "e provin !in influena prinilor, 8n a"est sens tinCrul este !eter%inat !e
raportul "u %a%a iar t8nCra fatC !e raportul "u tatCl# Cel !intii fa"tor "are 8i influenDea,C
8n %o! in"onEtient le favori,ea,C sau le "o%pli"C alegerea este gra!ul 8n "are s8nt legaDi
!e pCrinDi# F iu1ire "onEtientC faDC !e tatC sau %a%C favori,ea,C alegerea unui soD
ase%CnCtor tatClui respe"tiv a unei soDii ase%CnCtoare %a%ei 8n s"hi%1 o legCturC
in"onEtientC ("are nu se e.teriori,ea,C neapCrat "a iu1ire) "o%pli"C alegerea Ei "onstr8nge
la anu%ite %o!ifi"Cri spe"ifi"e ale ei# 5pre a le 8nDelege tre1uie sC Eti% 8n pri%ul r8n!
!e "e provenienDC este legCtura in"onEtientC Ei 8n "e "on!iDii !u"e la %o!ifi"Cri forDate sau
la inhi1Cri ale alegerii "onEtiente# De regul, toat acea via pe care prinii ar fi putut-
o tri, dar i-au refuzat-o din motive artificiale, rmne motenire, ntr-o form
rsturnat, copiilor sau "u alte "uvinte a"eEtia !in ur%C s8nt "onstr8nEi 8n %o!
in"onEtient sC+Ei trCias"C viaDa 8ntr+un sens "are sC "o%pense,e ne8%plinirile !in viaDa
pCrinDilor# $Ea se fa"e "C pCrinDi hiper%orali au "opii aEa+,is a%orali "C un tatC
iresponsa1il Ei !e"C,ut are un fiu !e o a%1iDie 1olnavC E#a#%#!# Mr%Crile "ele %ai nefaste
le are incontiena artificial a pCrinDilor# F %a%C 1unCoarC "are 8Ei refu,C 8n %o!
artifi"ial "onEtienta spre a pCstra inta"te aparenDele unei "CsCtorii reuEite 8Ei leagC fiul !e
sine 8n %o! in"onEtient oare"u% "a surogat al 1Cr1atului ei# 'iul !a"C nu este 8%pins
astfel !e+a !reptul la ho%ose.ualitate este "onstr2ns 8n s"hi%1 la alte %o!ifi"Cri ale
alegerii !e fapt "o%plet i%proprii lui 8nsuEi# 5e 8nsoarC !e pil!C "u o fatC "are este 8n
%o! evi!ent inferioarC %a%ei (%a%ei lui) Ei "are !e"i nu o poate "on"ura pe a"easta
sau 1unCoarC se lasC prins 8n %re>ele unei fe%ei "u "ara"ter tirani" Ei arogant "are sC+l
poatC s%ulge 8n oare"are %CsurC %a%ei 8n pre,enDa unui instin"t sCnCtos alegerea poate
rC%8ne in!epen!entC !e astfel !e influenDe !ar a"estea se fa" si%Dite totuEi %ai !evre%e
sau %ai r8r,iu su1 for%a unor inhi1iDii# F alegere %ai %ult sau %ai puDin pur instin"tivC
ar tre1ui sC fie "ea %ai 1unC !in pun"tul !e ve!ere al perpetuCrii spe"iei !ar !in pun"t !e
ve!ere psihologi" nu este totuEi o alegere 8ntot!eauna feri"itC !eoare"e personalitatea
pur instin"tivC Ei "ea in!ivi!ual !iferenDiatC se aflC a!esea la o enor% !e %are !istanDC
8ntr+un atare "a, spiDa poate fi "e+i !rept 8%1unCtCDitC sau 8%prospCtatC prin alegerea pur
instin"tivC !ar "u preDul sa"rifi"Crii unei feri"iri in!ivi!uale# (KoDiunea !e Ginstin"tH nu
8nsea%nC fireEte ni%i" alt"eva !e"8t o 8nsu%are a tuturor fa"torilor organi"i Ei sufleteEti
"u putinDC a "Cror naturC e 8n %are parte ne"unos"utC)#
Da"C in!ivi!ul nu ar avea altC %enire !e"8t "ea !e instru%ent al perpetuCrii spe"iei
atun"i alegerea pur instin"tivC a soDului sau a soDiei ar fi !e 1unC sea%C pe !eparte "ea
%ai 1unC# Dar "u% te%eiurile unei atari alegeri s8nt in"onEtiente ea nu per%ite !e"8t
8nte%eierea unui raport i%personal !e felul "elui "e poate fi o1servat foarte 1ine la
pri%itivi# Da"C 8ntr+un ase%enea "a, a% %ai putea vor1i 8n genere !e o GrelaDieH ar fi
vor1a !oar !e un raport Eters !istant !e naturC pronunDat i%personalC regle%entat
"o%plet prin o1i"eiuri Ei pre>u!e"CDi tra!iDionale prototip al ori"Crei "CsCtorii
"onvenDionale#
:n %Csura 8n "areinteligenDa sau Eiretenia sau aEa+nu%ita iu1ire prevenitoare a pCrinDilor
nu a aran>at "CsCtoria "opiilor Ei 8n %Csura 8n "are la "opii instin"tul pri%itiv nu a fost
%utilat ni"i printr+o falsC e!u"aDie Ei ni"i prin influenDele as"unse e.er"itate !e
"o%ple.ele refulate Ei negli>ate ale pCrinDilor alegerea soDului sau a soDiei se va fa"e 8n
%o! nor%al "onfor% unor %otivaDii instin"tive in"onEtiente# :n"onEtienDa i%pli"C
ne!iferenDiere i!entitate pri%itivC# 3e,ultatul pra"ti" este "C fie"are presupune !espre
"elClalt "C are o stru"turC psihologi"C !e a"elaEi fel "u a sa proprie# 5e.ualitatea nor%alC
trCire "o%unC Ei 8n!reptatC 8n aparenDC spre un Del "o%un 8ntCreEte senti%entul unitCDii Ei
i!entitCDii# $"eastC stare va fi nu%itC !eplinC armonie Ei va fi preDuitC "a o %are feri"ire
(Gun trup Ei un sufletH) !esigur pe 1unC !reptate !eoare"e 8ntoar"erea la a"ea stare
originarC !e in"onEtienDC Ei !e unitate lipsitC !e "onEtientC este "a o 8ntoar"ere 8n "opilCrie
(!e un!e Ei gesturile "opilCroase ale 8n!rCgostiDilor) 1a %ai %ult "a o 8ntoar"ere la viaDa
prenatalC la a"ea %are grea !e vagile presenti%ente ale unei plenitu!ini "reatoare 8n"C
in"onEtiente# Da este fCrC putinDC !e tCga!C o autenti"C trCire a !ivinului a "Crui putere
"ov8rEitoare !estra%C Ei resoar1e a1solut tot "e e in!ivi!ual# -ste o a!evCratC "o%uniune
"u viaDa 8nsCEi Ei "u !estinul i%personal# JoinDa proprie "are te fa"e sC rC%8i tu 8nsuDi se
fr8nge fe%eia !evine %a%C 1Cr1atul !evine tatC a%8n!oi fiin! privaDi astfel !e li1ertate
Ei !evenin! unelte ale vieDii "e+Ei ur%ea,C "ursul#
3elaDia rC%8ne li%itatC la Delul 1iologi" instin"tiv la perpetuarea spe"iei# Cu% a"est s"op
e !e naturC "ole"tivC relaDia psihologi"C !intre "ei !oi soDi este 8n esenDC !e naturC !e
ase%enea "ole"tivC Ei !e a"eea nu poate fi privitC 8n sens psihologi" "a o relaie
individual. Despre o ase%enea relaDie pute% vor1i a1ia atun"i "8n! natura %otivaDiilor
in"onEtiente este "unos"utC iar i!entitatea originarC + 8n %are parte 8nlCturatC# $rareori
sau + a% putea spune + ni"io!atC o "CsCtorie nu evoluea,C fCrC ,gu!uiri Ei fCrC "ri,e
"Ctre o relaDie in!ivi!ualC# Ku e.istC "onEtienti,are fCrC suferinDC#
CCile "e !u" la "onEtienti,are s8nt %ulte !ar ele ur%ea,C totuEi anu%ite legi# Irefa"erile
8n"ep 8n general o!atC "u intrarea n a doua jumtate a vieii. (i>lo"ul vieDii "onstituie o
perioa!C !e foarte %are i%portanDC psihologi"C# Copilul 8Ei 8n"epe viaDa psihologi"C 8ntr+
un "er" restr8ns 8n >urul %a%ei Ei 8n fa%ilie# F!atC "u %aturi,area sa progresivC i se
lCrgeEte ori,ontul Ei sfera !e influenDC# 5peranDele Ei intenDiile i se 8n!reaptC spre lCrgirea
sferei puterii Ei posesiunilor sale !orinDele i se 8ntin! a"aparatoare asupra lu%ii pe ,one
tot %ai largi# JoinDa in!ivi!ului !evine i!enti"C 8n tot %ai %are %CsurC "u s"opurile
naturale ale %otivaDiilor in"onEtiente# $stfel o%ul insuflC lu"rurilor oare"u% propria sa
viaDC p8nC "8n! 8n "ele !in ur%C a"estea 8n"ep sC trCias"C ele 8nsele Ei sC se 8n%ulDeas"C
iar o%ul este !epCEit pe nesi%Dite !e ele# (a%ele s8nt 8ntre"ute !e "opiii lor 1Cr1aDii !e
propriile lor "reaDii iar "eea "e a fost a!us "8n!va pe lu%e tru!ni" pro1a1il "u %ari
osteneli nu %ai poate fi Dinut 8n lo"# $ fost "8n!va o pasiune a !evenit apoi 8n!atorire Ei
8n "ele !in ur%C s+a transfor%at 8ntr+o insuporta1ilC povarC 8ntr+un va%pir "e+a supt viaDa
propriului sCu "reator# (i>lo"ul vieDii este %o%entul "elei %ai %ari 8nfloriri o%ul
afl8n!u+se 8n"C la lu"ru "u 8ntreaga sa forDC Ei "u toatC voinDa sa# Dar to"%ai 8n a"eastC
"lipC se naEte 8nserarea 8n"epe a !oua >u%Ctate a vieDii# Iasiunea 8Ei s"hi%1C faDa Ei se
nu%eEte !e a"u% !atorie ori"e GvreauH !evine un ine.ora1il Gtre1uieH iar
8ntorsCturile !e !ru% surpri,ele Ei !es"operirile !e altC!atC !evin o1iEnuinDe# Jinul a
fiert Ei+n"epe sC se li%pe,eas"C# F%ul "apCtC ten!inDe "onservatoare !a"C totul %erge
1ine# IriveEte a!esea fCrC sC vrea 8n!CrCt Ei nu 8nainte Ei 8n"epe sC+Ei !ea so"otealC !e
felul "u% i s+a s"urs viaDa p8nC a"u%# 8Ei "autC a!evCratele %otivaDii si fa"e !es"operiri#
Irivirea "riti"C asupra sa 8nsuEi Ei asupra propriului !estin 8i oferC prile>ul !e a+Ei "unoaEte
felul !e a fi# Dar "unoaEterea a"estor lu"ruri nu vine !e la sine# $"eastC "unoaEtere nu se
o1Dine !e"8t "u preDul unor %ari ,gu!uiri#
Cu% 8n a !oua >u%Ctate a vieDii Delurile s8nt altele !e"8t 8n pri%a o %ult prea largC
a!Cstare 8n atitu!inea >uvenilC !u"e la o lipsC !e unitate a voinDei# ConEtientul ,oreEte 8n"C
8nainte as"ult8n! oare"u% !e propria sa inerDie in"onEtientul 8nsC trage 8n!CrCt "C"i forDa
Ei voinDa lCuntri"C !e e.tin!ere s8nt epui,ate# $"eastC lipsC !e unitate "u sine 8nsuEi
pro!u"e ne%ulDu%ire iar ne"onEtienti,area propriei stCri !u"e !e regulC la proie"tarea
%otivelor asupra soDului sau a soDiei# 5e instalea,C astfel o at%osferC "riti"C "on!iDie
in!ispensa1ilC "onEtienti,Crii# 'ireEte a"eastC stare nu se instalea,C !e regulC la a%1ii
soDi si%ultan# Ki"i "ea %ai reuEitC "CsCtorie nu poate Eterge "u !esCv8rEire parti"ularitCDile
in!ivi!uale astfel "a stCrile soDilor sC fie a1solut i!enti"e 8n!eo1Ete unul !intre soDi 8Ei
gCseEte lo"ul 8n "CsCtorie %ai repe!e !e"8t "elClalt# Mnul 1a,at pe un raport po,itiv "u
pCrinDii va avea puDine !ifi"ultCDi sau nu va avea !ifi"ultCDi !elo" 8n a!aptarea sa la
"elClalt pe "8n! "elClalt se va 8%pie!i"a poate !e o profun!C legCturC in"onEtientC "u
pCrinDii# De a"eea va a>unge a1ia %ai t8r,iu la o !eplinC a!aptare Ei a!aptarea a"easta
fiin! o1DinutC %ai greu se va %enDine poate %ai %ultC vre%e#
Deosebirile de ritm pe !e o parte iar pe !e altC parte amploarea personalitii spirituale
s8nt "ele !ouC "on!iDii "e pro!u" o !ifi"ultate tipi"C "e 8Ei aratC efe"tele 8n %o%entul
"riti"# K+aE vrea sC se "rea!C "C printr+o Gpersonalitate spiritualC !e %are a%ploareH
8nDeleg 8ntot!eauna o naturC !eose1it !e generoasC sau 1ogatC# Ku este ni"i!e"u% aEa# (C
g8n!es" ai"i %ai !egra1C la o naturC spiritualC 8ntr+un anu%e sens complicat,
"o%para1ilC "u o piatrC "u %ulte faDete "ontrapusC unui si%plu "u1# - vor1a !e naturi
%ultilaterale !e regulC pro1le%ati"e %ar"ate !e unitCDi psihi"e ere!itare %ai %ult sau
%ai puDin in"o%pati1ile# $!aptarea la astfel !e naturi sau a!aptarea lor la personalitCDi
%ai si%ple este 8ntot!eauna !ifi"ilC# De regulC astfel !e oa%eni "u o stru"turC 8ntru"8tva
!iso"iatC au toto!atC "apa"itatea !e a renunDa pentru %ai %ultC vre%e la anu%ite
trCsCturi !e "ara"ter in"o%pati1ile Ei !e a+Ei "o%pune astfel o aparenDC !e si%plitate ori
1unCoarC G%ultilateralitateaH lor "ara"terul lor s"lipitor le poate !a un far%e" "u totul
!eose1it 8n astfel !e naturi oare"u% la1irinti"e "elClalt se poate pier!e uEor sau "u alte
"uvinte poate gCsi o ase%enea 1ogCDie !e trCiri posi1ile 8n"8t interesul sCu personal 8Ei
gCseEte "u prisosinDC o"upaDiiL !esigur nu 8ntot!eauna plC"ute !eoare"e o"upaDia sa
"onstC a!esea !in a+l ur%Cri pe "el !int8i pe tot felul !e "Ci lCturalni"e sau greEite#
Fri"u% personalitatea %ai si%plC are astfel la 8n!e%8nC posi1ilitatea at8tor trCiri 8n"8t
este "o%plet 8nvCluitC sau "hiar "o%plet "apturatC !e ele %istuin!u+se oare"u% 8n
personalitatea %ai a%plC Ei ne%aivC,8n! ni%i" !in"olo !e ea# 'eno%enul a"esta este
aproape "urent: o fe%eie "o%plet "uprinsC spiritual !e 1Cr1atul ei sau un 1Cr1at "o%plet
"uprins afe"tiv !e nevasta lui# $% putea nu%i situaDia asta problema celui cuprins i a
celui cuprinztor.
Cel "uprins este 8n esenDC 8ntru totul 8nCuntrul "CsCtoriei# 5e 8ntoar"e nefrag%entat
"Ctre "elClalt 8n e.terior ne%aie.ist8n! pentru el ni"i o 8n!atorire i%portantC Ei ni%i" "are
sC+i "aptive,e interesul# Iartea neplC"utC a a"estei stCri !e altfel Gi!ealeH e !epen!enDa
neliniEtitoare !e o personalitate "a% i%previ,i1ilC "are nu pre,intC !e"i 8n"re!ere sau
nu e 8ntru totul !e%nC !e "re,are# $vanta>ul e propria stare !e nefrag%entare + un fa"tor
"e nu e !e !ispreDuit 8n e"ono%ia sufleteas"CN
Cel "uprin,Ctor "el "are !in pri"ina stru"turii sale "a% !iso"iate ar avea o !eose1itC
nevoie sC+Ei gCseas"C unitatea 8ntr+o iu1ire !eplinC nefrag%entatC faDC !e un altul va fi
8ntre"ut 8n a"eastC strC!anie !esigur tru!ni"C a sa !e "Ctre personalitatea %ai si%plC 8n
ti%p "e "autC 8n "elClalt tot felul !e su1tilitCDi Ei "o%pli"aDii "are sC serveas"C !rept
"o%pletare Ei !rept "ontra+parte propriilor sale faDete tul1urC si%plitatea a"estuia# :ar
"u% 8n toate 8%pre>urCrile o1iEnuite si%plitatea e 8n avanta> faDC !e "o%pli"aDii va tre1ui
8n "ur8n! sC renunDe la 8n"er"Crile sale !e a+i provo"a unei naturi si%ple rea"Dii su1tile Ei
pro1le%ati"e# Fri"u% "elClalt "el "are potrivit naturii sale si%ple "autC 8n el rCspunsuri
si%ple 8i va !a 8n "ur8n! !estul !e fur"C !eoare"e to"%ai prin aEteptarea unor rCspunsuri
si%ple G"onstelea,CH ("u% spune ter%enul !e spe"ialitate) "o%pli"aDiile "elui !int8i# Cel
!int8i va tre1ui nolens volens sC se retragC !in faDa puterii !e "onvingere a si%plitCDii#
Cele spirituale (pro"esele !e "onEtienti,are 8n general) presupun eforturi at8t !e %ari !in
partea o%ului 8n"8t el preferC 8n ori"e "on!iDii si%plul "hiar !a"C ni"i %C"ar nu e
a!evCrat# :ar !a"C e %C"ar pe >u%Ctate a!evCrat 8i "a!e pra!C + a% putea spune# Katura
si%plC are asupra "elei %ai "o%pli"ate efe"tul unei "a%ere prea %i"i "are nu+i oferC
spaDiu 8n!estulCtor# Katura "o%pli"atC 8n s"hi%1 oferC "elei %ai si%ple prea %ulte
"a%ere "u prea %ult spaDiu astfel 8n"8t a"esta !in ur%C nu Etie ni"io!atC prea 1ine un!e+i
e lo"ul !e fapt# $Ea se fa"e "C 8n %o! foarte fires" "el %ai "o%pli"at 8l "uprin!e pe "el
%ai si%plu# Cel !int8i nu se poate 8nsC "onsu%a 8n "el !in ur%C 8l 8n"on>urC !ar el 8nsuEi
nu e 8n"on>urat# Dar "u% are poate %ult %ai %ultC nevoie !e"8t "el !in ur%C sC fie
8n"on>urat se si%te e.terior "CsCtoriei Ei !e a"eea >oa"C !e fie"are !atC rolul
pro1le%ati"# Cu "8t %ai statorni" este "el "uprins "u at8t %ai e.pul,at se si%te "el
"uprin,Ctor# Irin statorni"ia sa "el !int8i pCtrun!e stCruitor 8nCuntru Ei "u "8t %ai %ult
pCtrun!e "u at8t %ai puDin o poate fa"e "elClalt# De a"eea "el "uprin,Ctor arun"C %ereu
priviri %ai %ult sau %ai puDin is"o!itoare pe fereastrC spre e.terior + la 8n"eput fireEte
in"onEtient# Dar "8n! a>unge la %i>lo"ul vieDii se tre,eEte 8n el un !or Ei %ai puterni" !e
a"ea unitate Ei nefrag%entare !e "are !in pri"ina naturii sale !iso"iate ar avea foarte
%are nevoie Ei to"%ai atun"i se petre" !e o1i"ei lu"ruri "are+l a!u" 8n "onfli"t "u
"onEtiinDa sa# Devine "onEtient "C 8Ei !oreEte o 8ntregire Ei starea !e "uprin!ere !e
nefrag%entare !e "are a !us lipsC %ereu# Ientru "el "uprins eveni%entul a"esta
8nsea%nC 8n pri%ul r8n! o "onfir%are a !ureroasei in"ertitu!ini pe "are a resi%Dit+o
%ereuL !es"operC "C 8n "a%erele "e+i aparDineau 8n aparenDC lo"uies" Ei alDii oaspeDi
nepoftiDi# 5peranDa unei "ertitu!ini viitoare piere Ei a"eastC !e,a%Cgire 8l "onstr8nge sC
revinC asupra lui 8nsuEi !a"C nu reuEeEte "u%va "u %ari Ei 8n,e"ite eforturi sC+l
8ngenun"he,e pe "elClalt forD8n!u+l sC re"unoas"C Ei "onving8n+!u+l "C !orul sCu !e
unitate nu e !e"8t o fante,ie !e "opil sau !e o% 1olnav# Da"C a"est tur !e forDC nu+i
reuEeEte a""eptarea 8nfr8ngerii 8i va fa"e un %are 1ine !eoare"e 8i va oferi prile>ul sC afle
"C a"ea "ertitu!ine pe "are o "Cutase %ereu 8n alDii nu poate fi gCsitC !e"8t 8n el 8nsuEi# 5e
regCseEte astfel pe sine 8nsuEi Ei !es"operC toto!atC 8n natura sa si%plC toate a"ele
"o%pli"aDii pe "are "el "uprin,Ctor le "Cutase ,a!arni" la el#
Da"C "el "uprin,Ctor nu va suferi o prC1uEire 8n faDa a"elui lu"ru pe "are 8n general
o1iEnui% sC+l nu%i% o "ri,C %atri%onialC "i va "re!e 8n 8n!reptCDirea lCuntri"C a !orului
sCu !e unitate atun"i va 8n"epe prin a lua asuprC+Ei sf8Eierea# F !iso"iere nu se vin!e"C
prin s"in!are "i prin sf8Eiere# ?oate forDele "e aspirC spre unitate 8ntreaga !orinDC
sCnCtoasC !e a se vrea pe sine 8nsuEi se vor rC,vrCti 8%potriva a"estei sf8Eieri Ei+l vor a>uta
astfel sC "onEtienti,e,e posi1ilitatea unei unifi"Cri interioare pe "are %ai 8nainte o
"Cutase %ereu 8n e.terior# Oi 8Ei va gCsi astfel starea !e nefrag%entare 8n sine 8nsuEi "a
pe un 1un al sCu#
:atC "e se 8nt8%plC e.tre% !e fre"vent la vre%ea a%ie,ii vieDii Ei iatC "u% 8l "onstr8nge
%inunata naturC pe o% la tre"erea !in pri%a 8n a !oua >u%Ctate a vieDii la
%eta%orfo,area !intr+o stare 8n "are o%ul e !oar unealta naturii sale instin"tuale 8ntr+o
altC stare 8n "are nu %ai e unealtC "i el 8nsuEi la prefa"erea naturii 8n "ulturC Ei a
instin"tului 8n spirit#
$r tre1ui !e fapt sC ne feri% sC 8ntrerupe% a"eastC evoluDie ne"esarC prin silni"ii
%orale !eoare"e o1Dinerea unei atitu!ini spirituale prin 8nlCturarea Ei repri%area
instin"tului este in!is"uta1il o falsificare. Ki%i" nu e %ai !e,gustCtor !e"8t o spiri+
tualitate 8ntr+as"uns se.uali,atCL e "eva la fel !e ne"urat "a o sen,ualitate DinutC la prea
%are "inste# Calea tre"erii e 8nsC lungC Ei "ei %ai %ulDi rC%8n 8%pot%oliDi pe a"eastC "ale#
Da"C toatC a"eastC evoluDie sufleteas"C 8n Ei prin "CsCtorie ar putea fi lCsatC in"onEtientC
aEa "u% se 8nt8%plC la pri%itivi prefa"erile a"estea ar putea avea lo" fCrC prea %ari
"onfli"te Ei fCrC rest# Irintre aEa+nu%iDii pri%itivi pot fi 8nt8lnite personalitCDi spirituale 8n
faDa "Crora nu poDi si%Di !e"8t un a!8n" respe"t "a 8n faDa lu"rCrii !esCv8rEit %aturi,ate a
unui !estin neEtir1it# 5pun asta !in proprie e.perienDC# Dar un!e se %ai gCses" oare
printre europenii noEtri !e astC,i ase%enea figuri ne%utilate !e ni"i un fel !e silni"ii
%oraleP (ai s8nte% 8n"C 8n!ea>uns !e 1ar1ari "a sC "re!e% 8n as"e,C Ei 8n "ontrariul ei#
Dar roata istoriei nu poate fi 8ntoarsC# Ku pute% %erge !e"8t 8nainte 8n nC,uinDa noastrC
spre a"ea atitu!ine "are sC ne per%itC sC trCi% aEa "u% o "ere !e fapt !estinul neEtir1it al
o%ului pri%itiv# Ku%ai aEa vo% fi 8n stare sC nu ne perverti% spiritul 8n sen,ualitate Ei
sen,ualitatea 8n spirit "C"i tre1uie sC trCias"C a%8n!ouC ele trCg8n!u+Ei seva una !in
"ealaltC#
ConDinutul esenDial al relaDiei psihologi"e !in "CsCtorie este a"eastC prefa"ere pe "are a%
!es"ris+o ai"i "8t se poate !e su""int# $r fi %ulte !e spus !espre ilu,iile "are serves"
s"opurilor naturii Ei !u" toto!atC la a"ele prefa"eri "e %ar"hea,C %i>lo"ul vieDii#
$r%onia spe"ifi"C pri%ei >u%CtCDi a vieDii (atun"i "8n! se a>unge 8ntr+a!evCr la o
ase%enea a"o%o!are) se 8nte%eia,C 8n esenDC (aEa "u% se !ove!eEte apoi 8n fa,a "riti"C)
pe proie"Dia anu%itor i%agini tipi"e#
Fiecare brbat poart n sine imaginea eternului feminin, nu i%aginea unei fe%ei
anume, "i a unei fe%ei n genere. $"eastC i%agine este 8n fon! o 8nsuEire ere!itarC
trans%isC !in vre%uri strCve"hi Ei 8ns"risC 8n siste%ul organi" un GtipH (un GarhetipH) al
tuturor e.perienDelor liniei an"estrale privin! natura fe%ininC un se!i%ent al tuturor
i%presiilor privin! fe%eia un siste% !e a!aptare %oEtenit# Da"C nu ar %ai e.ista fe%ei
pe lu%e !in a"eastC i%agine in"onEtientC s+ar putea ori"8n! !e!u"e "u% ar tre1ui sC fie
al"CtuitC sufleteEte o fe%eie# $"elaEi lu"ru e vala1il Ei 8n "e priveEte fe%eia ea are o
i%agine 8nnCs"utC a 1Cr1atului# -.perienDa ne 8nvaDC "C %ai "ore"t ar fi sC spune%: o
i%agine a brbailor, pe "8n! 8n "a,ul 1Cr1atului e vor1a %ai !egra1C !e o i%agine a
femeii. $"eastC i%agine fiin! in"onEtientC e proie"tatC 8ntot!eauna 8n %o! in"onEtient
asupra fiinDei iu1ite Ei "onstituie unul !in te%eiurile esenDiale ale atra"Diei pasionale sau
ale "ontrariului ei# $% nu%it a"eastC i%agine anima Ei gCses" foarte interesantC
8ntre1area: ha1et %ulier ani%a%PQ au fe%eile sufletP (8n latinC n#t)R a s"olasti"ilor
8ntre1area fiin! !upC pCrerea %ea inteligentC 8ntru"8t 8n!oiala pe "are o e.pri%C este
8n!reptCDitC# 'e%eia nu are o ani%a "i un ani%us# $ni%a are un "ara"ter eroti"+
e%oDional 8n ti%p "e ani%us+ul "autC sC raDione,e Ei !e a"eea aproape tot "e Etiu sC
spunC 1Cr1aDii !espre eroti"a fe%ininC Ei !espre viaDa afe"tivC fe%ininC 8n genere se
1a,ea,C pe proie"Dia propriei lor ani%a Ei este 8n "onse"inDC anapo!a# Mluitoarele
fante,ii Ei ipote,e ale fe%eilor 8n "e priveEte 1Cr1aDii se 1a,ea,C pe 8nr8urirea ani%us+ului
lor "are "onstituie o inepui,a1ilC sursC !e >u!e"CDi ilogi"e Ei !e false "au,alitCDi#
$t8t ani%a "8t Ei ani%us+ul se "ara"teri,ea,C printr+o e.traor!inarC %ultilateralitate 8ntr+
o "CsCtorie 8ntot!eauna "el "uprins proie"tea,C asupra "elui "uprin,Ctor a"eastC i%agine
8n ti%p "e a"estuia !in ur%C nu+i reuEeEte !e"8t parDial sC+Ei proie"te,e i%aginea asupra
"eluilalt 8n a"est "a, i%aginea a"easta e.tre% !e fas"inantC at8rnC 8n gol aEtept8n!
par"C sC fie 8%plinitC !e un o% real# Dar e.istC tipuri !e fe%eie par"C anu%e fC"ute !e
naturC sC ia asupra lor proie"Dii !e ani%a# 5+ar putea vor1i "hiar !e un tip anu%e# -ste
in!ispensa1il aEa+nu%itul "ara"ter !e Gsfin.H "u !ouC sau %ai %ulte 8nDelesuri !ar nu !e
un e"hivo" ne1ulos !e "are sC nu poDi lega ni%i" "i !e un e"hivo" in"itant av8n! tC"erea
grCitoare a unei (ona 7isa + 1Ctr8nC Ei t8nCrC %a%C Ei fii"C !e o "astitate 8n!oielni"C
infantilC Ei "u o inteligenDC naivC !e,ar%antC pentru 1Cr1aDi# Ku ori"e 1Cr1at !e %are
spirit poate fi ani%us !eoare"e tre1uie sC e."ele,e %ai puDin 8n i!ei 1une Ei %ai %ult 8n
"uvinte potrivite sC ai1C "uvinte pline !e 8nDelesuri "are sC parC a spune %ai %ulte !e"8t
spun# (ai tre1uie sC fie Ei 8ntru"8tva ne8nDeles sau %C"ar 8ntr+un fel oare"are "ertat "u
lu%ea pentru "a i!eea >ertfirii !e sine sC poatC interveni# ?re1uie sC fie un erou posi1il
!e un "ara"ter e"hivo" !ar nu e !elo" sigur totuEi "C o proie"Die a ani%ei nu !es"operC
a!esea "u %ult 8naintea inteligenDei lente a o%ului %e!iu un a!evCrat erou#
$t8t pentru 1Cr1at "8t Ei pentru fe%eie 8n %Csura 8n "are s8nt "uprin,Ctori 8%plinirea
a"estei i%agini "onstituie o trCire plinC !e "onse"inDe !eoare"e apare ai"i posi1ilitatea !e
a gCsi o repli"C a propriilor "o%pli"aDii 8n fiinDa %ultifor%C a "eluilalt# $i"i par sC se
!es"hi!C a"ele spaDii largi !e "are te poDi si%Di 8n"on>urat Ei "uprins# 5pun spe"ial "C
GparH !eoare"e posi1ilitatea a"easta e "u !ouC tCiEuri# DupC "u% proie"Dia ani%us+ului
fe%eii poate avea flerul sC !es"opere un 1Cr1at !e valoare ne"unos"ut "elor %ulDi Ei %ai
%ult !e"8t at8t 8i poate "hiar a>uta sC+Ei gCseas"C a!evCrata vo"aDie susDin8n!u+l %oral
1Cr1atul poate !e ase%enea sC+Ei for%e,e prin proie"Dia ani%ei o Gfe%%e
inspiratri"eH# Dar !e "ele %ai %ulte ori pe "8t se pare e vor1a !oar !e o ilu,ie "u ur%Cri
nefaste# Mn insu""es !eoare"e "re!inDa nu a fost sufi"ient !e puterni"C# Iesi%iEtilor
tre1uie sC le spun "C 8n a"este i%agini sufleteEti pri%or!iale se as"un! valori po,itive
e.traor!inare pe opti%iEti 8n s"hi%1 tre1uie sC+i averti,e, "C fante,ia i+ar putea or1i Ei
!u"e la "ele %ai a1sur!e rCtC"iri#
Dar nu tre1uie sC "re!e% "C a"eastC proie"Die ar fi o relaDie in!ivi!ualC Ei "onEtientC# 7a
8n"eput nu e ni"i!e"u% aEa# Iro!u"e o !epen!enDC o1sesivC 1a,atC pe %otivaDii
in"onEtiente !eEi !e altC naturC !e"8t %otivaDiile 1iologi"e# !e al lui 3i!er Baggar!
1unCoarC aratC "e lu%e uluitoare !e repre,entCri instituie proie"Dia ani%ei# - vor1a
8n esenDC !e "onDinuturi spirituale av8n! a!esea un veE%8nt eroti" frag%ente evi!ente
ale unei %entalitCDi %itologi"e pri%itive "o%puse !in arhetipuri al "Cror ta1lou "o%plet
"onstituie aEa+nu%itul incontient colectiv. Ca atare o ase%enea relaDie este 8n fon!
"ole"tivC Ei nu in!ivi!ualC# (&eno8t "are 8n "tlantida a "reat un persona> fantasti"
"oin"i,8n! 8n a%Cnunt "u !e, afir%C "C nu 1+a plagiat pe 3i!er Baggar!#)
Da"C la unul !in "ei !oi soDi are lo" o atare proie"Die atun"i relaDiei "ole"tive 1iologi"e i
se "ontrapune o relaDie "ole"tivC spiritualC Ei se pro!u"e astfel a"ea sf8Eiere a "elui
"uprin,Ctor pe "are a% !es"ris+o %ai sus# Da"C a"esta reuEeEte sC nu+Ei piar!C "apul
atun"i to"%ai !atoritC "onfli"tului se va gCsi pe sine# 8n a"est "a, se poate spune "C
proie"Dia 8n sine peri"uloasC l+a a>utat sC trea"C !e la o relaDie "ole"tivC la una
in!ivi!ualC# $sta e"hivalea,C "u o !eplinC "onEtientC a relaDiei !in "CsCtorie# Cu% 8n
e.punerea %ea %i+a% propus sC !is"ut !espre psihologia "CsCtoriei psihologia
raporturilor 1a,ate pe proie"Dii e 8n afara te%ei %ele# (C %ulDu%es" ai"i !oar "u
%enDionarea faptelor#
Ku se poate vor1i !e 1unC sea%C !espre relaDia psihologi"C !in "CsCtorie fCrC sC
a%inteEti %C"ar 8n trea"Ct "hiar "u ris"ul !e a fi greEit 8nDeles !e natura tre"erii "riti"e#
DupC "u% 1ine se Etie 8n "e priveEte psihologia ni%i" nu poate fi 8nDeles fCrC s+o fi trCit
tu 8nsuDi# Oi totuEi faptul a"esta nu "linteEte pe ni%eni !in "onvingerea "C nu%ai >u!e"ata
sa proprie e "o%pletC Ei a!evCratC# $"eastC stranie situaDie provine !in inevita1ila supra+
esti%are a "onDinuturilor "onEtiente %o%entane# ('CrC a"eastC "on"entrare a atenDiei
o%ul ni"i nu ar putea fi "onEtient#) $Ea se fa"e "C fie"are v8rstC 8Ei are propriile a!evCruri
psihologi"e a!evCrurile sale progra%ati"e + a% putea spune + Ei tot aEa se 8nt8%plC "u
fie"e nivel al evoluDiei psihi"e# -.istC "hiar nivele la "are nu%ai puDini a>ung + o "hestiune
!e rasC fa%ilie e!u"aDie !otare Ei pasiune# Katura este aristo"rati"C# F%ul nor%al e o
fi"Diune "hiar !a"C e.istC anu%ite legitCDi general vala1ile# JiaDa sufleteas"C este o
evoluDie "e se poate opri "hiar la nivele inferioare# - "a Ei "u% fie"are o% ar avea o
greutate spe"ifi"C "onfor% "Creia ur"C sau rC%2ne la a"el nivel la "are 8Ei atinge li%itele#
:ar i!eile Ei "onvingerile Ei le for%ea,C 8n "onfor%itate "u a"est nivel# De a"eea nu e !e
%irare "C %area %a>oritate a "CsCtoriilor 8Ei ating li%ita superioarC 8n %enirea lor
1iologi"C fCrC vreun pre>u!i"iu pentru sCnCtatea spiritualC sau %oralC# 3elativ puDini
a>ung 8ntr+o %ai a!8n"C !e,1inare "u ei 8nEiEi# $"olo un!e nevoile e.terioare s8nt %ulte
"onfli"tul nu poate a>unge la o tensiune !ra%ati"C !in lipsC !e energie# Dar proporDional
"u siguranDa so"ialC "reEte nesiguranDa psihologi"C la 8n"eput in"onEtient provo"8n!
nevro,e Ei apoi "onEtient !u"8n! la !espCrDiri "erturi !ivorDuri Ei alte G"ri,e %atri%o+
nialeH# 7a un nivel Ei %ai 8nalt se "unos" alte posi1ilitCDi ale evoluDiei psihi"e "are ating
sfera religiosului sferC 8n "are >u!e"ata "riti"C nu+Ei %ai are lo"ul#
7a ori"are !in nivelele a"estea se poate instala o stagnare 8nsoDitC !e o !eplinC
in"onEtienDC a "elor "e ar putea ur%a la un nivel superior al evoluDiei# De regulC a""esul
la nivelul ur%Ctor este "hiar 1ari"a!at "o%plet !e pre>u!e"CDi apCrate "u 8n!8r>ire Ei !e
fri"i superstiDioase lu"ru !esigur !eose1it !e oportun !eoare"e un o% "Cruia i s+ar
per%ite !in 8nt8%plare sC trCias"C la un nivel prea 8nalt pentru el ar !eveni un ne1un
peri"ulos#
Katura nu e nu%ai aristo"rati"C "i Ei e,oteri"C# Dar ni"i un o% inteligent nu se va lCsa
ispitit sC DinC se"rete !eoare"e 8Ei va !a sea%a foarte 1ine "C se"retele evoluDiei psihi"e
nu pot fi ni"io!atC trC!ate pur Ei si%plu pentru "C evoluDia Dine !e aptitu!inile fie"Cruia#
('rag%ent !in C.G. Jung - Puterea sufletului - $ntologie
-!itura $ni%a &u"uresti 199=
?ra!#!r# 5u,ana Bolan)